sâmbătă, martie 6, 2021

Propunere de reorganizare a cercetării românești: aplicarea principiului lui Haldane în cercetarea românească

Am primit pe adresa redactiei urmatorul ”manifest” semnat de mai multi cecetători români de top, din diferite domenii:

Premiza: România are un foarte bun potențial științific pe care, deși contribuie net la fondurile de cercetare europene [1,2,3], nu reușește să-l valorifice.

Starea de fapt: Subfinanțarea cronică este doar o parte a problemei. Mai serioasă pare să fie incapacitatea guvernelor succesive de a gestiona și de a distribui eficient și competitiv fondurile pentru cercetare. Articolul din Legea Educației Naționale care prevede că „pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din PIB al anului respectiv” [L1/2011 art. 8] nu a fost niciodată aplicat. În ultimii ani, finanțarea cercetării a ajuns la un minim istoric: (~ 0,15% din PIB alocat Ministerului de resort in 2020) [4]. În plus, aceste fonduri sunt împărțite netransparent și ineficient, într-un mod în care lanțul de comandă și răspundere este neclar. Diferitele reforme ale sistemului nu au reușit să rezolve până acum aceste probleme. Așa că înaintăm următoarea

Propunere: Aplicarea în cercetarea românească a unui model care și-a dovedit deja eficiența, unul care dă cercetătorilor autonomie în decizia de alocare a fondurilor publice destinate cercetării. Principiul care guvernează acest model a fost numit principiul lui Haldane [6]. Acesta stipulează că „deciziile cu privire la cheltuirea fondurilor de cercetare ar trebui luate de cercetători și nu de politicieni”. Gestiunea fondurilor destinate cercetării trebuie să se bazeze exclusiv pe spiritul critic și experiența oamenilor de știință, manifestate într-un cadru instituțional stabil, ferit de ingerințe politice, similar puterii judecătorești. Acest principiu guvernează activitatea celor mai importante agenții de finanțare a cercetării fundamentale europene și americane, care primesc majoritar sau exclusiv finanțare publică, inclusiv agenții transnaționale de tipul ERC. Un exemplu concludent este Legea de înființare și organizare (1950) a National Science Foundation (NSF) din SUA [7].

Propunem, deci, crearea unei entități juridice noi, „Consiliul pentru Cercetare”, unitate independentă de factorul politic și care va gestiona și distribui bugetul alocat acesteia de către statul român exclusiv pe bază de competiție. Propunem ca această entitate să aibă o parte consultativă și decizională și o unitate executivă subordonată de tip ERCEA [8], rezultată din reorganizarea UEFISCDI. Consiliul pentru Cercetare ar prelua organizarea finanțării cercetării românești pe care ar reconstrui-o pe principii de competitivitate și eficiență, predictibilitate și reziliență.

Avantajele constituirii unui Consiliu pentru cercetare sunt următoarele:

  1. Independența de factorul politic duce la creșterea predictibilității și eficienței distribuirii fondurilor, asigurând gestionarea fondurilor publice de cercetare după criterii riguroase, exclusiv științifice, stabilite de consensul comunității internaționale a cercetătorilor și  permite dezvoltarea de mecanisme de feed-back instituțional viabile.
  2. Simplificarea procedurilor de distribuire a fondurilor pentru cercetare în cadrul acestei entități unice, evitându-se complicațiile din prezent, când există mai mulți ordonatori primari de credite în domeniu, competițiile fiind lansate neritmic, pe baza unor reguli neuniforme, în continuă schimbare.
  3. Clarificarea lanțului de comandă și a responsabilităților în luarea deciziilor, evitându-se situația prezentă când, spre exemplu, pachetul de informații al unei competiții naționale este elaborat de un consiliu consultativ din subordinea unui minister, organizarea competiției este subcontractată unei entități din alt minister, aceasta din urmă folosind evaluatori aleși de respectivul consiliu și validați de minister. Noua entitate juridică ar urma să încorporeze întregul lanț.
  4. Creșterea clarității și transparenței deciziilor cu privire la finanțarea cercetării prin existența unei singure platforme de accesare a fondurilor, de evaluare și monitorizare a granturilor, alături de raportarea centralizată a rezultatelor acestora.
  5. Ar fi reduse sau complet eliminate numeroasele consilii și comitete consultative (CNECSDTI, CNCS, CNPST, CCCDI, CEMU, CRIC….), multe dintre ele neavând nici în prezent pagini web funcționale/actualizate, având o activitate obscură, sau care nu au existat de facto niciodată (vezi CNPST).

Conștienți de amploarea și impactul implementării unui asemenea proiect, solicităm tuturor factorilor de putere executivă, legislativă, Președinției României precum și întregii comunități academice din România și din diaspora să ni se alăture în acest exercițiu de construcție instituțională. Într-o primă fază, rolul determinant îl va avea Parlamentul care ar urma să adopte legea de înființare a Consiliului pentru Cercetare, actul de înființare a NSF [7] constituind o foarte bună referință.

_____________________________

Inițiatori:

Dr. Ancu Lucian, SBB CFF FFS, Elveția

Conf. Dr. Jalobeanu Dana, Universitatea București, România

CS 1 Dr. Matei Andreea, Institutul Național pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației, România

CS 2 Dr. Miclăuș Mihai, Institutul Național pentru Științe Biologice/UBB Cluj-Napoca, România

Prof. Dr. Ornea Liviu, Universitatea București, România

Conf. Dr. Sîrbu Ovidiu, Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, România

Dr. Voiculescu Octavian, University of Cambridge, Anglia

Cosemnatari:

Prof. Dr. Albu Mihaela, Universitatea „Politehnica” București, România

Prof. Dr. Aligică Dragoș P., Universitatea București/George Mason University, România

Acad. Prof. Dr. Andruh Marius, Universitatea București, România

Dr.  Ardelean Ioana V., Centrul de Cercetări Biologice Jibou, România

Prof. Dr. Banciu Horia, Universitatea „Babeș-Bolyai”, România

Prof. Dr. Bangu Sorin, Bergen University, Norvegia

CS 3 Dr. Bălăcescu Loredana, IOCN Cluj, România

CS 1 Dr. Bălăcescu Ovidiu, IOCN Cluj, România

Dr. Băltuță Elena, Humboldt Universität zu Berlin, Germania

CS 1 Dr. Brînzănescu Vasile, IMAR, România

Dr.  Bucur Octavian, QPathology, Boston, MA, SUA

Prof. Dr. Chifiriuc Carmen, Universitatea București, România

Lect. Dr. Cătălin Cioabă,Universitatea București, România

Group leader Dr. Cojocaru Vlad, Hubrecht Institute, Olanda

Dr. Corlan Alexandru, Spitalul Univ. de Urgență București, România

Prof. Dr. Cotoi Călin, Universitatea București, România

Prof. Dr. Crăiuțu Aurelian, Indiana University, SUA

Group leader Dr. Cîrstea Ion C., Ulm University, Germania

Prof. Dr. Dăscălescu Sorin, Universitatea București, România

Prof. Dr. David Daniel, Universitatea „Babeș-Bolyai”, România

Prof. Dr. Dediu Valentina S., Univ. Națională de Muzică/ New Europe College, România

Assoc. Prof. Dr. Dogaru Cristian, University of Suffolk, Anglia

CS 2 Dr. Drugă Bogdan, Institutul Național pentru Științe Biologice, România

Acad. Prof. Dr. Dumitru Mircea, Universitatea București, România

Dr. Ersek Vasile, Northumbria University, Anglia

Dr. Galea Cristina, Radboud University Nijmegen, Olanda

Prof. Dr. Istrate Gabriel, Universitatea de Vest Timișoara, România

Lect. Dr. Maci Mihai , Universitatea din Oradea, România

Dr. Manea Vladimir , IJCLab-IN2P3-CNRS, Orsay, Franța

Prof. Dr. Marian Cătălin, Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, România

Prof. Dr. Marin Liviu, Universitatea București, România

Prof. Dr. Mariș Ioana, Université Libre de Bruxelles, Belgia

Prof. Dr. Markó Bálint, Universitatea Babeș-Bolyai, România

Conf. Dr. Mihali Cirprian, Universitatea Babeș-Bolyai, România

Dir. de recherches Dr. Moroianu Andrei, CNRS, Franța

Prof. Dr. Muntean Ioan, University of Texas, SUA

Prof. Dr. Néda Zoltán, Universitatea Babeș-Bolyai, România

Prof. Dr. Nedelcu Mihaela, Université de Neuchâtel, Elveția

Prof. Dr. Netea Mihai, Radboud University, Olanda

Prof. Dr. Oprea Tudor, University of New Mexico, SUA

Prof. Dr. Pârvulescu Vasile, Universitatea București, România

Prof. Dr. Petrusel Adrian, Universitatea Babeș-Bolyai, România

Dr. Popescu Lucrețiu , Neusoft Medical Systems, SUA

Dr. Presură Cristian, Phillips, Olanda

Dr. Rusu Doina, University of Groningen, Olanda

CS 1 Dr. Sicora Cosmin, Centrul de Cercetări Biologice Jibou, România

Prof. Dr. Ștefănescu Gheorghe, Universitatea București, România

CS 1 Dr. Timotin Dan, IMAR, România

CS 1 Dr. Vintilă Constanța, Institutul de Istorie ‘Nicolae Iorga’, București, România

Prof. Dr. Zavolan Mihaela, Universitatea Basel, Elvetia

_______________________________

Acronime:

CCCDI               Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare şi inovare

CDI                      Cercetare-Dezvoltare-Inovare

CEMU                 Consiliul de Etică şi Management Universitar

CNATDCU          Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare

CNCS                  Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice

CNECSDTI         Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării

CNPST               Consiliul Național Pentru Politica Științei și Tehnologiei

CRIC                   Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare

ERC                     European Research Council

ERCEA               ERC Executive Agency

NSF                     National Science Foundation

PIB                       Produs Intern Brut

PSF                      Policy Support Facility

SNCISI               Strategia Națională de Cercetare, Inovare si Specializare Inteligentă

UEFISCDI           Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării

1. https://erc.europa.eu/projects-figures/statistics

2. https://www.peter-fisch.eu/european-research-policy/think-pieces/2-2017-distribution-2017/

3. https://www.nature.com/articles/d41586-020-03598-2

4. https://www.research.gov.ro/ro/articol/2427/sistemul-de-cercetare-bugetul-cercetarii-executie

5. https://www.research.gov.ro/uploads/memorandum/memorandum-psf.pdf

6. https://publications.parliament.uk/pa/cm200809/cmselect/cmdius/168/16807.htm

7. https://www.nsf.gov/about/history/legislation.pdf

8. https://erc.europa.eu/about-erc/erc-executive-agency-ercea

Distribuie acest articol

42 COMENTARII

  1. Ori in mana politicienilor, ori in mana cercetatorilor, nu facem nimic atata timp cat nu legam alocarea fondurilor de performanta.

  2. Vad ca atunci cind se vorbeste de cercetare se vorbeste exclusiv de cea finantata de stat!? Ce se-ntimpla cu cercetarea din mediul privat? Ce se-ntimpla cu cercetarea mixta, din mediul privat combinat cu cel de stat?

    Ce se-ntimpla cu cercetarea care se autofinateaza? Exista asa ceva? Vaccinul contra Corona e un f. bun exemplu, cercetare privata, stimulare de stat.

    Pe aici implicarea politicului e destul de subtire, se limiteaza la redactarea programului de cercetare, a stabilirii scopurilor, si asta uneori la modul general, dar totusi, poate fi extrem de daunator daca e facut prost, din obsesii ideologice.

    Concluzie, infintarea inca a unui Consiliu nu va face decit sa slabeasca si mai mult finantarea cercetarii, prin cheltuirea unor sume suplimentare pt traiul acestuia.

    • Nu cred ca poate exista un consiliu de acest fel care sa nu fie politic. Nu pe fatza, desigur.
      In partea privata ar trebui sa existe cerere pentru cercetare, ori asta e cam subtire. Daca vinzi televizoare din China, tuica din Vaslui si pepeni din Dabuleni, la ce ti-ar trebui cercetare :-).

      Mai in gluma, mai in serios, economia Romaniei este slab diversificata, cu vulnerabilitati enorme si cu sectoare cu valoare adaugata foarte slab reperzentate. Rezulta o slaba cerere pentru cercetare.

      • In Wolnzach, un sat in Hallertau, capitala hameiului pt bere e un institut de cercetare hamei, extrem de cautat si eficace.
        Sunt sigur ca un inst de cercetare a tuicii ar fi extrem de folositor. Inca exista multa tuica proasta

        • De acord, doar ca in Germania nu se cerceteaza doar hameiul. Imaginati-va cum ar fi daca Germania nu ar produce decat bere. Nimic altceva. De ce cerceare ar avea nevoie?

        • Hello Neamțu+Țiganu,
          Deci, mai sunteți în viață, chiar foarte vivace. V-a preocupat institutul pentru hameiul pentru bere din Hallertau. Erați rezident în zonă?
          Vă preocupă un institut pentru studierea țuicii, existând pe piață multă țuică proastă. Este o idee minunată!!!
          Problema cu cercetarea științifică din România, problemă despre care nu suflă nimeni un mieunat, a fost și este amestecul serviciilor secrete. Nu s-a făcut, în decembrie 1989-ianuarie 1990, nici măcar un recensământ al ofițerilor conspi-rați și informatorilor din institutele de cercetare. Pe cale de consecință, nici acum nu se poate ști care a fost și este cercetător științific „pe bune”.
          Conform cutumelor, în institutul dumneavoastră al țuicii, prin grija ministerelor de resort, vor fi un număr de astfel de conspirați. Cum a fost la Apele Române, cu chelnărița angajată inginer chimist. Cum a fost cu tipul angajat șef la biroul ORNISS…

          • Pe cale de consecință, nici acum nu se poate ști care a fost și este cercetător științific „pe bune”.

            Dupa 90 a plecat in lume o multime de cercetatori. Multi dintre acestia au facut cariera, deci s-ar putea spune ca acestia au fost cercetatori „pe bune”. Dar, viata e complexa, nu e exclus ca si o parte din astia, desi aveau calitati de cercetatori sa fi avut ca hobby de placere, participarea in echipe secu.

            P.S De ce te miri ca mai sunt in viata? Ai vreo dorinta in acest sens?

            • Eu nu am nici un fel de intenție criminală față de distinsa dum-neavoastră persoană. Mă bucur că mai dați semne de viață!!!
              Când faceți referire la cei care aveau calități de cercetători și ca hobby de plăcere (?) participarea în echipe secu, vorbiți din experiența personală?
              Ați exclus categoria celor care au fost pregătiți înainte de 89 să fie cercetători științifici plecați în lume. Unii dintre ei, cred că d.p.d.v. secu nu mai puteau să rămână în țară, erau fumați. Sunteți din această din această categorie?

      • o să râdeți, dar pepenele de Dăbuleni, ca si cartoful de Mârșani, de unde sunt eu, sunt roadele muncii unor cercetători agronomi :) Care au intuit că în zonele nisipoase e posibil să obții legume timpurii deoarece nisipul înmagazinează căldura și o păstrează pe timpul nopții ( lucru care se mai folosește și la unele instalații solare). Desigur, am înțeles ideea, dar nu toată cercetarea trebuie să fie în domenii fundamentale sau de vârf, uneori cercetarea aplicativă e mai accesibilă și are avantajul că efectele ei se pot cuantifica ( dacă la mine în sat în anii ’70 nu punea nimeni cartofi și acum pune toată lumea… eu nu știu definiție mai potrivită a succesului :) ) . Dar vedeți, cu cât cercetarea e mai fundamentală cu atât e mai greu de evaluat, de cuantificat și verificat. Ceea ce pentru unii ar părea că e chiar un scop …

        • Departe de mine gandul de a minimiza cercetarea agricola. Cata a mai ramas, avand in vedere si piata comuna.

          Dar, da, ati prins ideea! :-).
          ===
          Cercetarea fundamentala este dupa parerea mea, intr-un proces inflationist marcat. Sigur ca nu toate eforturile de cercetare conduc la un rezultat. Dar sa nu iti propui sa duca la unul, este cat se poate de aberant. Si cat se poate de profitabil, din cate se vede.
          -==-
          Cineva imi povestea ca pentru orice tema de cercetare utila banii vor fi de 10 ori mai putini decat pentru una folositoare. Drept pentru care toata lumea se cazneste sa produca aberatii cat mai profitabile.

    • Pai ca privat, poti cerceta. Dar de ce ai face neaparat in Romania? Probabil ai putea cauta un regim mai favorabil pe glob, unde sa fie mai usor cu contabilitatea, finantarea, vizibilitatea, legislatia si alte resurse.

  3. Acest apel are aspecte negative dar si pozitive. 1. Reforme in cercetare nu au fost ci doar unele interventii minore. Avem mostenire zeci de institute ala Academiei Romane, INCD-uri, sute de centre de cercetare din universitati si alte cateva zeci private. Pentru toate acestea banii nu vor ajunge niciodata, chiar daca ar fi si 5% din PIB.
    2. Resursele umane performante sunt putine, si la o analiza serioasa si obiectiva, jumatate ar trebui sa isi caute alt loc de munca, desi au niste CV-uri pline cu de toate. Cei performanti lucreaza deja in entitati straine, multi si dintre semnatarii acestui apel.
    3. In tot sistemul de cercetare, prevaleaza deciziile consiliilor de administratie si nu ale consiliilor stiintifice. Astfel ca, directorii generali si economici au painea si cutitul. Daca unii cercetatori fac fronda sunt pusi la colt.
    4. Licitatiile de proiecte la nivel intern pe toate axele si nivelele sunt pervetite prin trafic de influenta mai discret ori mai vizibil.
    5. Dotarile sunt minimale si departe ca spatii de lucru si echipamente fata de ceea ce au alte tari dezvoltate. Putine entitati de cercetare se pot lauda cu laboratoare moderne.
    6. In consiliile stiintifice, ce ar trebui largite, nu sunt cooptati si alti 2-3 cercetatorii buni, activi, pensionati, pana la 70-75 de ani ca si membri consultanti, care au idei chiar daca nu sunt angajati cu carte de munca. In alte tari exista acest sistem care fructifica potentialul de idei si creativitatea. Din schimbul dintre generatii si de idei apar lucruri noi.
    7. Mai intai de toate este necesara schimbarea legislatiei, una coerenta si fara zeci de HG, OUG, etc. si depolitizarea, aplicarea rapida a scientometriei europene. Cei din minister nu mai au ce cauta in consiliile de admin. ale unitatilor de cercetare.

    • Sunt de acord cu mai toate punctele.

      Problema majora este insa suprafinantarea asimetrica :-). Adica mult prea multi bani dati celor angrenati politic sau incompetenti, si mult prea putini bani dati celor competenti.

      Aici solutia mea este contra-intuitiva: scaderea (masiva ) a fondurilor pentru cercetare, in paralel cu reducerea si plafonarea veniturilor celor din conducerea institutelor, precum si scaderea numarului acestora.

      Banii multi si pe degeaba atrag mustele, banii putini – albinele. :-).

      ===

      Ar mai trebui si flexibilizarea pietei muncii, in ansamblul sau. Am vorbit pe larg despre interedependentele de pe piata muncii si despre influenta acestora asupra cercetarii in alte postari.

    • Cred că punctul 4) ar trebui așezat în poziția 1).
      Nu e de mirare că ce știe tot satu’ nu știe bărbatu’? N-am auzit pe niciun politician vorbind despre această specie de corupție, cu nimic mai puțin periculoasă decât altele.

  4. Vazand lista de cosemnatari – cu preponderenta din Bucuresti, vestul tarii si Occident – ma intreb daca acest apel a ajuns si in alte centre universitare ale tarii, cum sunt Craiova, Iasi sau Constanta, unde sigur sunt localizate centre de cercetare care sunt finantate de la bugetul statului.
    Oare in aceste zone apelul ajunge tot in functie de infrastructura rutiera si feroviara?!?

  5. De ce cred eu ca e doar inceputul bataliei anuale pe fonduri? In logica vantorii de pozitii in coalitia de guvernare. Romania are talentul de a perverti aproape orice principiu in general, iar zona academica in particular. Ce s-a facut cu autonomia universitara? Ce s-a facut cu competitiile organizate de UEFISCDI? Ce se face, cum de altfel scriu si semnatarii, cu toate consiliile si comitiile? Forme fara fond destinate a trage putin mai mult pentru unii din ciosvarta din ce in ce mai jalnica. Ecosistemul de cercetare din Ro e populat majoritar cu incompetenti, mai mult sau mai putini vocali dar convinsi cu toti ca sunt geniali, probabil asimptomatici din varii cauze. Asa ca hopa sus cu vreun principiu, ca poate ne iese si ne mai scoatem ceva bani…

  6. Adevarata solutie este descentralizarea finantarii cercetarii. Daca desfiintam UEFISCDI si facem in loc un Centru pentru finantarea blah blah, in foarte scurt timp se vor muta toate pilele si cumetriile la noul centru.
    Universitatile ar putea sa primeasca niste fonduri pentru cercetare proportional cu rezultatele anuale masurate prin metodele scientometrice consacrate si folosite peste tot in lume.
    As mai nota aici usoara surprindere pentru faptul ca multi dintre semnatarii apelului sunt cercetatori romani stabiliti demult in strainatate. Sa intelegem ca ar dori sa revina in tara si sa participe la competitiile interne de finantare?
    Si inca ceva. In fiecare an, sume de ordinul milioanelor de euro (din bugetul si asa sarac al cercetarii) se duc pentru plata unor publicatii in reviste open access (publicarea unui articol intr-o revista Q1/Q2 la mdpi de exemplu, costa circa 2000 EUR.) Mi se pare mult. De banii astia se pot face multe achizitii de infrastructura folosibile pe termen lung, sau se pot finanta mobilitati ale cercetatorilor pentru stabilirea unor colaborari realmente utile.

  7. 1.Cercetarii nu-i mai lipseste decit o ,,agentie” de coordonare (speciala), deoarece economia si industria din Romania este ,,sufocata” de necesitatea unor proiecte majore de cercetare pentru ,,montajul unor borduri de autoturisme, pentru productia de volane si alte piese simple”, caracteristice primei ,,revolutii industriale” din marile orase din Transilvania!Cercetarea ar putea ,,descoperi” si cum sa se industrializeze cu aceleasi fabricute (cu valoare adaugata slaba si salarii minime pe economie) restul tarii…
    2.Situatia este identica cu cea din domeniul energetic, in care se adauga mereu alte si alte ,,strategii” teoretice pentru scoaterea din inactiune a domeniilor economice si stiintifice, in care cercetarea n-are practic nici un rol ,,existential”, intr-o economie dezintegrata si industrie inexistenta, care nu poate sa sustina cercetarea…
    3.Pentru ca sa se schimbe ceva in Romania, este nevoie ca mai intai aceasta ,,revolutie” sa aiba loc in viziunea si proiectele ,,formatorilor” economici, care sa iasa la un moment dat din ,,formatul” strategiilor teoretice si ,,planurilor de masuri” birocratice punctuale, spre a patrunde pe teritoriul ,,proiectelor operationale” de tara, fiind imposibila orice restructurare si imbunatatire punctuala, fara abordarea sistemica, capabila de eliminarea problemelor negative din domeniile economice ori bugetare.
    Din pacate, aceasta schimbare de natura a urni dezvoltarea economica si industriala, de care depinde in ultima instanta cercetarea in intregul ei, nu este agreata si nici urmata de publicatii.
    3.Postcomunismul in care zace Romania n-a fost eradicat total din viata politica, iar postcomunismul economic caracterizat prin etatism industrial si lipsa industriei private (generator al unei populatii sarace, inculte si dependente de stat) ramine prezent pina la REINDUSTRIALIZAREA tarii.
    Aceasta situatie, de evidenta lipsa a schimbarii sistemice generale de la comunism la capitalism, nu poate fi eliminata fara constructia unui capitalism industrial functional si performant cu functia de ,,motor determinant” al schimbarilor sistemice in zona stiintifica, energetica, educativa, sanitara, administratie, etc.
    Aceasta este una din temele fundamentale stiintifice si PROGRAMATICE, pe care trebuie sa o abordeze si dezbata CONTRIBUTORS, cu toate ca este una dificila si literatura economica a dezvoltarii e limitata in Romania.
    Reperele de plecare in aceasta directie sint lucrarea ,,Incotro se indreapta tarile postcomuniste?” (D. Daianu 2000) care analizeaza tranzitia estica la capitalism si propune directia cercetarii economice (a dezvoltarii) la domeniul institutional si constructia unor proiecte de tara, articolele economice ale prof. Ilie Serbanescu privind integrarea si neajunsurile sale, ,,Reindustrializarea Romaniei – Politici si Strategii” (2010) lucrare academica sub indrumarea lui Liviu Voinea, cu impedimentele reindustrializarii si nevoia unui nou model de dezvoltare, pro-activ economic.
    In aceeasdi directie exista si proiectul BNR de tranzitie la moneda Euro, care impune pentru realizare, o crestere economica industriala de 5 la suta anual, care sa sustina realizarea conditiilor economice si financiare a adoptarii.
    Pe aceeasi tema se inscrie cursul universitar ,,Economia Institutionala” al prof. Cosmin Marinescu, care prezinta magistral rolul institutiilor in dezvoltarea economica nationala.La fel de importanta este cunoasterea Structuralismului (filosofic) ca relatie de interdependenta si determinare in cadrul structurilor si organizatiilor complexe, cum este cea a societatii economice moderne.
    Din aceste lucrari se desprinde statutul sistemic al economiei nationale, care nu poate evolua pozitiv in lipsa unei abordari unitare prin proiectul de tara (D.Daianu), care sa asigure tranzitia TOTALA la capitalism, care inseamna inainte de toate functionalitate si performana institutionala absoluta, realizata prin STIMULAREA SI CONSTRINGEREA democratica (economica si financiara) a institutiilor si a intregii ,,societati economice nationale” de a performa in toate domeniile.
    Pretentia ca publicatiile de mare valoare,,informationala” stiintifica sa devina ,,nuclee” de cercetare economica (a dezvoltarii economice si industriale rapide pe modelul Coreii de Sud) ar fi exagerata si dincolo de fondul de timp al autorilor, alocabil publicatiei.Cu toate acestea, fara un nou mod abordare a problematicii dezvoltarii, iesind din tiparele statul care controla totul in economie (si putea realiza masuri punctuale in diferite domenii), orice schimbare, totul ramine la nivelul strategiilor teoretice de pina acum.

    • Eu nu mi-as dori exemplul Coreei de Sud. Este un iad pentru copii si tineri. Coreea a platit cu 3-4 generatii dezvoltarea sa. Iar acum se confrunta cu respingeri din partea tinerilor si cu depopularea.

      Afara e vopsit gardul.

  8. Poate dacă acest „manifest” ar fi circulat anterior publicării și ar fi fost semnat de mai mulți cercetători, de pe întreg cuprinsul țării, ar fi avut un ecou mai mare în rândul politicienilor! Cu regret însă constat că Moldova este exclusă, și de această dată, de la inițiative care privesc întreaga cercetare românească! Printre inițiatori și cosemnatari, în afară de cercetători români din exterior, mai avem semnatari din Cluj, București, trei din Timișoara și doi din…Jibou! Nici un nume din Moldova! Ca și la construcția de autostrăzi, Moldova nu există!

  9. Propunerea este excelenta probabil daca si semnatarii scrisorii vor avea un loc in acest consiliu care se vrea sa fie similar “puterii judecatoresti”, zicere care arunca propunerea in ridicol din start. Asta e visul secret al multor cercetatori – sa imparta ei banii, ca altii nu stiu, sau sunt corupti de ordine politice si de fel de fel de factori. Apoi vad ca propunerea este semnata de fel de fel de romani care lucreaza in strainatate. Cercetatorii din Romania nu fac propuneri cum sa fie organizata cercetarea in USA, in Franta, in UK. Daca stati acolo de ani buni, ce treaba aveti cum se organizeaza aici cercetarea? Credeti ca noi nu stim ? Trebuie cineva din Olanda, din UK , din USA sa ne spuna? Si fiindca stim, o sa va spun ca de pomana faceti liste si propuneri. Independenta de factorul politic este imposibila macar si pentru ca bugetul cercetarii este votat de Parlament si asa se intampla si in tarile in care stati de ani buni. Si daca deciziile cu privire la cheltuirea fondurilor de cercetare” ar trebui luate de cercetători și nu de politicieni” asa cum propuneti, as prefera sa decida politicienii. Si am sa va spun si de ce …Da, politicienii sunt partinitori uneori, dar intelectualii sunt asa aproape intotdeauna. Am simtit pe pielea mea invidia, turnatoria grea, aranjamentele , rautatea si multe alte mizerii facute de cercetatori de top de aici si din afara, romani sau straini De ce? Numai fiindca s-a intamplat sa fiu un cercetator “de top”, cu voia Dv, ca daca eram unul mediocru aveam o viata linistita.
    Numai priviti pe articolele scrise pe Contributors la cate plangeri sunt pentru evaluari de proiecte facute intentionat ca sa descalifice un candidat. Cine face astfel de evaluari? Niste intelectuali de top ,desigur, selectati anume. Deci domnilor intelectuali de top, sper sa nu deveniti asa cum va doriti, un fel de instanta judecatoreasca a cercetarii.

    • Subscriu. „Fenomenul” se petrece in multe domenii,din cate stiu, pare-se ca e in firea omului :-).

      Poate ca un sistem de apel independent ar mai reduce riscurile.

      Dupa parerea mea, si se observa si la Orizont 2020, problema evaluarii este procedura in sine, care nu este conceputa suficient de bine pentru a fi obiectiva. Nu oamenii.

    • „Da, politicienii sunt părtinitori uneori, dar intelectualii sunt așa aproape întotdeauna”! Văd că faceți o disociere tranșantă între cele două specii (politicieni și intelectuali)! Eu cred că toți politicienii ar trebui să fie și intelectuali! Invers nu e obligatoriu!

      • Da, asa credeti ca politicienii ar trebui sa fie intelectuali? Ce intelectual ar da educatiei 2.5 la suta din PIB in 2021? Numai niste intelectuali de talia dlui Klaus Werner Iohannis, doctor in schi, dl .dr ec. Catu vesnic respins la examene la ASE , dl. inginer Orban , dl. jurist Dan Barna….pe scurt Romania educata si intelectualii de mana a treia care o conduc ( e valabil si pentru PSD).

        • Exemplele pe care le dati sunt rautacioase. Puteti sa dati un exemplu cu o tara din lume condusa de ceea ce considerati intelectuali de prima mana? Nu cred. Mi se pare nedrept sa le reprosati oamenilor care au ales la un moment dat sa faca politica si administratie ca nu au doctorate si mari realizari in meseriile lor „de baza”. Cand vor sa aiba asa ceva, tara se alege cu o imensitate de titluri false si scoli de diplome si avem si aceasta problema chiar acum.

          Critica este buna asociata cu masura. Asadar, nu le mai reprosati celor din fruntea tarii ca nu sunt intelectuali cu diplome, cu atat mai mult cu cat ati recunoscut mai sus ca ceea ce numiti intelectuali de prima mana nu sunt capabili sa faca administratie din cauza partinirii rezultate din nesfarsite orgolii. Sau pur si simplu nu vor sa renunte la ce stiu sa faca mai bine.

          • Politica si administratia sunt stiinte serioase, pluridisciplinare. In cazul politicii e nevoie de cunostiinte serioase de istorie, economie, drept si de economie, contabilitate , matematica, software in cazul administratie pe langa cele de drept. In plus, cunoasterea aprofundata a unei limbi straini macar, si anume engleza. Hai sa ne uitam rapid pe niste CV-uri: prim-minsitru al Marii Britanii : studii Eton and Oxford: 1977–1987; primul ministru al Frantei : “l’Institut d’études politiques de Paris , titulaire d’une maîtrise de droit public en 1987. En 1989, il intègre l’École nationale d’administration (ENA)” , prim –ministrul Italiei: este o lunga lista de posturi academice ca prof.univ, guvernator al Bancii Italiei, a Bancii Centrale UE …Acesti domni au invatat serios inainte sa intre intr-un guvern si sa fie prim-minstrii. La noi oameni cu cunostiinte modeste : Tudose, Dancila , Orban, Catu (ultimii 4 premieri) , care nu dau prea multi bani educatiei fiindca nu prea au…mai degraba, viata i-a impins sa faca o facultate pe care au absolvit-o cu greu. Noroc cu UE care ii forteaza sa investeasca in educatie ,cercetare, sanatate, dar pretul pus de ei pe acesti vectori de dezvolatre ai tari se reflecta in procentul din PIB acordat. Va recomand o lectura a cartii lui Valeriu Nicolae, Nu tot ei!România în ghearele imposturii. Din pacate, dupa alegerile recente sunt tot ei!

            • Bine totusi ca niciunul din cei blamati nu au fost atat de straluciti ca absolventul Eton-Oxford sa reuseasca un Romexit.
              Draghi abia acum da de greu ca politician.

              Grija noastra ar trebui sa fie viitorul: in ultimii 30 de ani au fost „in charge” oameni scoliti in comunism. Intre 1977-1987 cand Boris J mergea la Oxford cei ce ne-au guvernat pe noi mergeau la Stefan Gheorghiu. Unde si ce au invatat cei mai tineri ne arata cartea pe care mi-ati recomandat-o cu gratie. Intre studiile de inginerie ale lui L. Orban si cele ale lui V. Voiculescu, le prefer pe ale primului. Sper sa ma insel si cei scoliti recent la ce considera ei scoli bune sa faca fata mai bine decat generatia scolita acum 20-30 de ani.

  10. Un amendament la propunere:

    Infiintarea noii entitati sa fie facuta neaparat simultan cu desfiintarea tuturor celorlalte entitati mentionate.

  11. Un comentariu adresat celui care a scris efectiv lista de semnatari: Cea mai mare universitate a tarii se numeste prin decret al Domnitorului Cuza ” Universitatea din Bucuresti” si nu „Universitatea Bucuresti”, care este o scalceala absolut stupida si lipsita de sens. Imi place ca scrieti bine in schimb Universitatea din Oradea sau din Timisoara. Nimeni de pe lista nu pare sa fi fost deranjat, nici macar fostul ei rector.

  12. Mi-ar face mare placere daca domnul Miclaus ne-ar si explica cum isi vor putea imparti banii intre ei cercetatorii, atata vreme cat noi (cercetatorii) ne canibalizam pentru „3 lei” aruncati o data la 3 ani sub forma de „competitii” (https://www.contributors.ro/cercetatorii-isi-cauta-dreptatea-in-instanta/).
    Ori domnul Miclaus are promisiunea unui loc caldut „la butoane” unde s-ar putea asigura ca va alinia o echipa de „cercetatori de top” in noul „Consiliu pentru Cercetare” ori am eu o grava frantura de logica.
    A nu se intelege ca sustin politrucii din diferitele comitete si comitii ale MEC-ului, dar nici nu putem lua in serios truismele schitate in aceasta „propunere de reorganizare a cercetarii”.

    • Pentru a evita canibalizarea, vă propun ca 2/3 din boardul acestei structuri să fie cercetători din afara țării, de la universități din top 200 al Academic Ranking of World Universities/ARWU (http://www.shanghairanking.com). Cât despre mine vă pot spune că mă voi bucura pe mai departe să cresc porumb în Cluj și să-i analizez substratul molecular, nefiind interesat de nicio funcție administrativă. Sau dacă până la înființarea noii structuri voi fi publicat 2-3 articole în Nature/Science ca și autor corespondent, mă mai gândesc.

      • La precedenta competitie PED/TE/PD unde v-ati considerat nedreptatit (pe buna dreptate, sunt convins) de evaluarile referentilor, 2/3 dintre acestia au fost cercetatori cu „realizari remarcabile din strainatate”. Sa nu fi fost oare de la universități din top 200 al Academic Ranking of World Universities/ARWU ?
        De curiozitate, v-ati gandit vreodata ca cercetatorii de la universitatile din top 200 sa nu fie interesati de cum se mai creste porumbul in Romania, sau cum mai stam in domeniul textile-pielarie ?
        Sa stiti ca au mai fost salvatori ai cercetarii romanesti intorsi de la Yale University (top 11), unii sunt si astazi secretari de stat in MEC iar altii sefi prin diferite comitete ale MEC. Ne-au construit cel mai mare laser din lume, cu cea mai mare nota de plata din lume.

        • La competiția PED putea evalua oricine era Dr (inclusiv Ponta și Oprea); deci nu are rost să vorbim de niciun top 200. Iar acei evaluatori au fost validați de consiliul condus de un Yale-alumnus, că tot aduceți vorba.

          Nu doar că m-am gândit dacă sunt cercetători din top 200 al Academic Ranking of World Universities/ARWU interesați de România, ci i-am și identificat. Trebuie doar să le creăm cadrul legal pentru a se implica – nu consilii vremelnice, care sunt rase din temelii după bunul plac al vreunui ministru la fel de vremelnic; evident că nu-și vor investi energiile în van pentru așa ceva.

  13. Cred ca inainte de toate aceste apeluri si initiative, toate universitatile, inst. Academiei, INCD-uri, centrele de cercet.univ. ar trebui sa isi faca ordine si curatenie temeinica in propria lor ograda. De la angajarile pe pcr, in familie, la sistemul de admitere cu taxe si pe dosare, la scolile doctorale,etc. Acelasi lucru la toate entitatile de cercetare, cu angajari pe pcr, de multe ori si fara concurs si doctorate, cu facultati de alte profile, cu proiecte mai mult pe diferite fonduri europene decat pe cercetare, fara articole relevante, fara reviste de calitate, carti de specialitate cu evaluare externa, etc. Abia dupa aceasta necesara igienizare interioara sa vina cu pretentii la finantare.

  14. Am o intrebare off-topic, dar zic eu importanta: care este legatura dintre @Neamtu tiganu si @ neamtu+tiganu?

    Este greu de crezut ca un astfel de nick poate fi luat prin coincidenta.

    • Cei doi sunt aceeasi persoana, dar cum caile Internetului sunt necunoscute, in functie de aparatul dupa care comentez se autoediteaza unu sau alt nick.
      Oricum ambii sunt extrem de inteligenti si plini de verva. Sa ne traiasca!

      • Multumiri si scuze pentru intrebare!

        Am vazut incercari de clonare a nick-ului folosind mici deosebiri.

        ===
        Ambii sa ne traiasca si sa ne „comenteasca”! :-)

  15. Cercetarea romaneasca s-a extins in toata lumea prin studierea mortii baobailor din cauza incalzirii globale: „Adrian Pătruț, Roxana T. Pătruț și Laszlo Rakosy, toți de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca”.

  16. Cercetatorii romani „de top” (expresie care deja produce sila, prin prea frecventa utilizare) afiliati la un anumit ONG mediatizat din rasputeri (ca asa e… chemarea vremurilor) tot incearca cu disperare sa se „mufeze” cat mai temeinic la banii publici. Proaspata lor gaselnita de acum e de-a dreptul hilara: dati-ne noua toti banii contribuabililor si nu va faceti griji, ca ii impartim noi cum trebuie. Desigur, „independent de factorul politic”, ca doar banii vor veni de pe alte planete, nu tot de la factorul politic.

  17. Adresez invitatia autorului si participantilor de pe acest blog de a analiza pe site-ul ministerului cercetarii toate actele normative de asa zisa transparenta decizionala si veti avea bucuria de a vedea niste simple adaugiri fara un impact poxitiv deosebit. Nimic nou sub Soare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

De la Imperiul Akkadian la America vremurilor moderne, Marire si decadere cartografiaza istoria lumii prin zece imperii majore. Prin prisma lor este sondata aspiratia omenirii pentru putere si este urmarita evolutia impulsului imperial de la directa agresiune militara a imperiilor antice la subtila, dar ampla influenta culturala a superputerilor de azi.

Paul Strathern este autorul a numeroase lucrari de stiinta, istorie, filosofie si literatura, inclusiv al colectiilor Philosophers in 90 Minutes si The Big Idea: Scientists Who Changed the World.

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro

Top articole

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Aterizarea forţată a unui avion de pasageri Il-18 în Cipru şi fenomenul globalizării (24 februarie 1962)

Când se mai întâmplă să citesc studii privind globalizarea şi despre zgomotoşii critici ai acestui fenomen, gândul îmi zboară către un incident...

Follow the money: banii sindicatelor ca turnesol moral al guvernării PNL-USRPLUS

Ignor dacă amenințarea premierului Cîțu - cu oprirea robinetului de bani care curg direct de la stat la sindicate – e doar...

Cu (relativă) onestitate despre educație: Despre reguli și rațiunea lor

Motto: „Love means never having to say you’re sorry.”Love Story (1970) Am ezitat până acum...

Cum măsurăm egalitatea de gen și de șanse?

Cum este început de martie inevitabil observăm afluxul de evenimente, statistici și știri care au în centru femeia. Excepțional, în ultimul an...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.