Euroscepticii din Germania au pus gând rău planului de relansare al Uniunii. Vineri, Curtea Constituțională Federală a Germaniei a suspendat, printr-o măsură provizorie, ratificarea deciziei privind resursele proprii ale Uniunii Europene, votată recent de cele două camere ale Parlamentului federal din Germania. Concret, legea agrea suma pe care Germania trebuie să o transfere în bugetul de resurse proprii al UE, lege absolut necesară pentru alocarea în primul rând a celor 750 de miliarde de euro necesare pentru planul de relansare Next Generation EU, iar Curtea Constituțională a suspendat temporar promulgarea legii de către Președintele federal.
Decizia ar putea da peste cap așteptările cetățenilor europeni și ale statelor membre care au nevoie de acești bani ca de aer pentru a relansa economiile în urma șocului social și economic cauzat de pandemie.
Criza economică cauzată de pandemie din care nu am ieșit încă este considerată ca fiind cea mai gravă criză de la cel de-al doilea Război Mondial încoace. Liderii europeni au reușit, după negocieri extrem de complicate, să ajungă la finalul anului trecut la un acord asupra modului în care vor fi cheltuiți banii pachetului de relansare, iar soluția propusă este una inedită.
Cum anume? Comisia se va împrumuta pe piețele financiare pentru a obține 750 de miliarde de euro, pe care îi va distribui statelor membre sub formă de granturi și împrumuturi. România va beneficia de o sumă istorică de 29,2 miliarde de euro. Împreună cu suma alocată din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, face ca România să primească în următorii ani 80 de miliarde de euro.
Pentru ca acești bani să fie disponibili, fiecare parlament național al statelor membre ar trebui să ratifice decizia privind resursele proprii ale Uniunii Europene până în iunie. Până acum doar 13 state membre au făcut acest lucru.
Germania, care a deținut Președinția Consiliului UE pe durata negocierilor planului de relansare, ar fi fost pentru mulți printre primele state membre care să ratifice această decizie, dată fiind graba cu care au lucrat pentru a finaliza negocierile. Însă un grup de eurosceptici din Germania, în spatele cărora se află partidul AfD, a pus gând rău acestui plan. Imediat după ce Bundestagul și Bundesratul, cele două camere ale Parlamentului federal din Germania, au votat legea prin care Germania ratifica această decizie, aceștia au sesizat Curtea Constituțională federală pentru a cere examinarea acestei legi și pentru a interzice Președintelui federal să promulge legea până la pronunțarea Curții.
Ce impact are această decizie de suspendare?
Decizia este momentan provizorie, urmând ca în lunile care urmează Curtea Constituțională federală să se pronunțe pe fond. Putem vorbi de 4 scenarii care privesc în mod direct soarta planului de relansare al Uniunii Europene.
Cel mai optimist și probabil scenariu – Curtea se pronunță cât mai repede pe fond și concluzionează că decizia nu încalcă legea fundamentală din Germania. De exemplu, dacă urmărim silogismul folosit în decizia Curții Constituționale federale din 2012, în Hotărârea din 12 septembrie 2012, 2 BvR 1390/12 privind cererile pentru emiterea de măsuri provizorii pentru a preveni ratificarea Tratatului MES și a Pactului fiscal, Curtea a concluzionat că articolul 79 alineatul 3 este respectat în măsura în care instituirea mecanismului nu transfera competența bugetară a Parlamentului fară acordul său prealabil. În situația actuală, în mod similar, Next Generation EU, acest instrument care va permite Comisiei să împrumute 750 de miliarde de euro, poate să fie activat doar cu acordul și ratificarea Parlamentelor naționale. Ori, Parlamentul federal, prin cele două Camere, Bundestag și Bundesrat, a votat o lege pentru ratificarea acestei decizii.
Comisia Europeană a declarat că este convinsă că decizia privind resursele proprii va fi validată de Curtea Constituțională germană. Această decizie a fost concepută la nivel european în conformitate cu tratatele, este aceeași legislație care a constituit de zeci de ani baza tuturor bugetelor multianuale ale UE.
Cu toate că Uniunea Europeană este nerăbdătoare ca acest plan de relansare să respecte calendarul, nu există o limită de timp pentru ca instanța germană să se pronunțe asupra plângerii, dar ar putea dura până la trei luni pentru a lua o decizie. Ratificarea germană ar putea fi astfel întârziată până în iunie, ceea ce ar permite totuși respectarea calendarului Comisiei Europene, care prevede plata primelor tranșe ale fondului de stimulare de 750 miliarde de euro în timpul verii.
Al doilea scenariu – Judecătorii de la Curtea Constituțională federală nu se grăbesc, pronunțarea pe fond va dura câteva luni de zile. Această decizie ar întârzia întreg procesul și banii ar ajunge mai târziu cu câteva luni la statele membre cu câteva luni. Din cele 750 de miliarde de euro, 90% se acordă statelor membre prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Acesta prevede că statele membre pot accesa banii dacă prezintă un plan național de redresare și reziliență (PNRR) până la finalul lunii aprilie. Având în vedere că vorbim de 13% din acești bani acordați de îndată ce planurile naționale sunt aprobate la nivel european (prefinanțare), proiectele vor fi cu siguranță întârziate. Planul de relansare tot va ajuta statele membre, dar va exista o întârziere în calendarul de punere în aplicare a planurilor naționale.
Al treilea scenariu este mai sumbru, în măsura în care Curtea Constituțională federală ar decide să adreseze o întrebare preliminară Curții de Justiție a Uniunii Europene în această speță. Procesul ar întârzia și mai mult decât în scenariul doi activarea acestui instrument, de fapt ar putea periclita întreg planul de relansare dacă procesul ar dura ani de zile. Nu este tocmai scenariul pe care îl așteptăm și sperăm să nu se ajungă la această situație. Moțiunea a fost adusă de un grup numit Bündnis Bürgerwille, sau Alianța Voinței Cetățenești, în spatele căruia se află AfD, partid eurosceptic. Pe site-ul lor web, grupul și-a argumentat acțiunea motivând că din punctul lor de vedere tratatele UE nu permit Uniunii Europene să își asume datorii. Din felul în care este formulată întrebarea, nu excludem acest scenariu, anume posibilitatea Curții Constituționale să sesizeze pentru clarificări printr-o întrebare preliminară, în conformitate cu articolul 267 TFUE, Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Curtea Constituțională federală din Germania ar putea evita această încercare de a distruge planul de relansare european, prin aplicarea jurisprudenței CILFIT 1982 privind teoria Acte clair care prevede că, dacă o hotărâre sau o lege este suficient de clară, în conformitate cu jurisprudența precedentă, atunci un stat membru nu are nicio obligație să adreseze o întrebare preliminară la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Al patrulea scenariu este cel mai sumbru, și anume dacă Curtea Constituțională ar considera ratificarea acestei decizii contrare legii fundamentale. Este un scenariu puțin probabil, dată fiind jurisprudența precedentă a Curții Constituționale. Dacă privim în urmă cu un an, în luna mai 2020, decizia Curții Constituționale în care se contestă programul de achiziții ale datoriilor publice (PEPP) al Băncii Centrale Europene a alertat opinia publică privind eventuala blocare a programului, însă în cele din urmă Curtea a fost mulțumită de argumentarea Băncii Centrale Europene.
Deocamdată nu avem nicio motivare din partea Curții Constituționale, putem găsi doar pe site-ul oficial un comunicat: “Cu o decizie publicată astăzi, al doilea Senat al Curțîi Constituționale Federale a dispus că legea privind decizia Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene și privind abrogarea deciziei 2014/335 / UE , Euratom (Legea de ratificare a deciziilor de resurse proprii – ERatG) de către decizia Curții Constituționale Federale cu privire la cererea pentru emiterea unui ordin interimar nu poate fi emisă de președintele federal (decizie suspendată).”
Sabia lui Damocles sau doar fumigenă?
Amintim că Statele membre trebuie să trimită Comisiei Europene spre avizare și analiză planurile naționale de redresare și reziliență până pe 30 aprilie. Pentru România, Next Generation EU este acel plan Marshall mult așteptat care poate contribui semnificativ în procesul tranziției verzi și digitale și în reforme economice și sociale în România.
Urmează să aflăm în lunile care urmează dacă Curtea Constituțională va acționa fiind conștientă de urgența validării resurselor proprii ale UE. Însă cu siguranță aceasta decizie crează puțină emoție asupra viitorului planului de relansare al Uniunii în care Statele membre își pun speranța pentru a-și relansa economiile. Ce putem spera este ca astfel de inițiative să nu apară și în alte state membre.
Din punctul nostru de vedere, ne putem aștepta ca primul scenariu să prevaleze, iar Planul de relansare va putea să producă efectele așteptate și cetățenii europeni să observe cu adevărat o diferență prin acest ajutor istoric, care este cel mai important simbol al solidarității europene din istoria UE.
Cu toate acestea, ceea ce rămâne îngrijorător este arsenalul partidelor eurosceptice care sunt gata să folosească orice armă pentru a încerca să îngreuneze eforturile Uniunii Europene. Acest lucru a putut fi observat în perioada pandemiei prin diseminarea știrilor false și a informațiilor trunchiate, a mesajelor populiste care iată că merg atât de departe până la a încerca să întârzie intrarea în vigoare a planului de relansare al Uniunii Europene.
Mda, initial, demonii erau „frugalii” , apoi cele doua tari „iliberale”. Dar ce sa vezi, unde se ascundea de fapt pericolul real: Chiar in motorul (diesel) economiei europeene! Ala care mai nou trece pe gaz ce sta sa vina direct prin NS2 si pe seruri Sputnik.
Cică s-ar plânge unii pe la ei ca vor iesi cu vreo 65mld € in plus de dat la UE! Pai daca asa e sistemul ! UE iti permite sa faci ce vrea muschiul tau de business in orice stat membru, fara bariere vamale, fiscale , financiare si juridice! Vrei sa te asiguri ca numai tu vei produce ciment intr-o tara anume? No problem, da esti o tara potenta, sau un business dintr-o tara potenta, vii in zona tinta, cumperi/ spaguiesti/ falimentezi concurenta ca doar tu ai credite si fonduri ieftine in spate plus lobby in zona politica daca e nevoie! Asa te asiguri ca, de ex, din viitorii bani primiti pt. Proiecte de infrastructura de tara in care te-ai instalat, se întorc niste bani in tara ta mama!
Germania „exporta” anual in jur de 7-800 mld € in tarile membre, si stim ca structura este de bunuri cu valoare adăugata mare. Acele exporturi sun libere, neingradite de nicio taxa si vin de multe ori la pachet cu finantarea achizitiilor tarilor terte prin firme germane de consultanta sau de finantare! 65 mld/ 5 ani = 13 mld anual; comparat cu 700 mld * 4-8% ( minim de bani care se întorc la statul german sub diverse impozite si taxe) = castig de 28 – 56 mld€/an . Un bun mod de a te redresa economic! Treaba lor.
E acelasi principiu ca si intr-un teritoriu national – ajutam anumite zone sa crească pt. A genera pib, si implicit surse taxe.
Perfect de acord cu acest comentariu si mai ales cu ultima fraza a comentariului. Pai ori exista Uniunea statelor europene ori nu exista. Germania începe sa scoata tot felul de fitze juridice cand nu-i convine ceva. Si începe sa devina chiar penibila în politica europeana. Alo, Angela, sîntem în UE. Prea putin ne pasa de Curtea Constituțională federală atata timp cat e germana si nu europeana. Ce tot atata bataie a pasului pe loc a politicii europene. Avansati spre o chestie clara ca de aia va platim. Nu va platim sa scoateti gogorite de acum cateva secole si sa încercati sa ne speriati cu ele. Auzi, Curtea constitutionala federala ! Pana acum franele tot veneau de la politicieni. Acum intra în joc si Curtile Constitutionale. Si ne mai intrebam de ce ne halesc rusii si chinezii. Piata de desfacere pentru noile puteri din est. Bravo. Good luck, Europa !
Și așa au trăi fericiți și-or mai trăi și astăzi dacă n-or fi murit!
Toată lumea e fericită: unii că li se întorc banii, alții că i-au folosit bine pe cei primiți.
Pare că ‘mneata așteptai altceva, de exemplu înlocuirea capitalismului cu pomana. Clou-ul e falimentarea concurenței din zona țintă, nu? Se poate face asta fără voia autorităților locale și a reprezentanților din PE? UE îți oferă, dar nu îți și îndeasă în traistă.
Când s-o-mpărțât norocu’
Fost-am io dus la lucru’.
Șî la tăți le-o dat cu caru’
Numa’ mie cu păharu’.
Ca sa fiu sincer nu ma asteptam ca industria romaneasca sa dispară ramura cu ramura. Sa o luam simplu; cat zahar, cât ulei, cât aluminiu, cât otel, cât fier beton, cât bitum, câte produse chimice etc. Importa românia? Trebuie un pic de ochelari de cal ca sa nu observi ca au dispărut ramuri întregi din economie iar în paralel s-a adâncit deficitul comercial. Ma asteptam ca politicile de coeziune ale UE sa dirijeze un pic clasa noastră politică, altfel complet ignoranta in materie de dezvoltare a țării! Atat si nimic mai mult.
A, mai visam ca poate le vom călca polonezilor pe urme, asta acum vreo 10 ani, no chance! Sunt la ani lumina si au campioni industriali locali de anvergură minim. Regională în toate domeniile!(mai puțin financiar)
Romania exporta zahar, ulei (de floarea soarelui), otel (pe care il imbunatateau altii), fier beton, ceva bitum (dat si importa), aluminiu (si importa produse finite din aluminiu, pe care nu le produceam noi), exporta si cereale si alimente si, si, si…iar noi, ne asezam la randuri, faceam liste de prezenta, ca altfel nu mai apucam nimic, si injuram comunismul si pe securisto-activisti, ca aveau magazinele lor, unde nu stateau la rand si gaseau diverse….eram foarte fericiti in perioada septembrie 1979 – decembrie 1989, ca asta a fost perioada extrem de dificila, cu alte semiperioade, din ce in ce mai grele, spre 1989…industria romaneasca a disparut ramura cu ramura (vezi activitatea firmelor de import-export ale securitatii, ca asa se facea economie in tara noastra), pentru ca era o constructie artificiala, nu era ceva natural, care sa tina de modul de a gandi si exista a poporului roman….
Guvernele „beneficiarilor-net” (de fonduri europene) incaseaza si ele taxe TVA, taxe pe salarii, atrage investitii, creaza prosperitate, cresterea nivelului de trai, samd. Deci este o situatie win-win. Desigur, apartenenta la club este conditionata de respectarea reglementarilor clubului (cele 4 libertati, respectarea statului de drept, circulatia libera a marfurilor, a capitalului si a persoanelor, presa libera si pluralism politic. Cui nu-i convine, e liber sa isi caute alti parteneri (prin Eurasia;).
Faceti niste confuzii (deliberate?) grave.
1. Sosomania/AUR este efectul; cauza este arborele-buruiana FSN/PSD/PDL/PNL si cu ramurile mai noi USR si PLUS
2. Statul de drept este doar o interpretare a unei parti a UE specializata in teoriile delirante de origine napoleoneana si arogarea de drepturi pan-europene care NU EXISTA in regulamentele UE pe care le mentionati.
3. Libertatea de miscare este o necesitate pentru o Europa de vest in declin demografic accentuat. Fabricile de carnati din Germania, alea afectate de Covid sunt pline de romani si ucrainieni. Migrantii din Siria/Iraq/Afganistan si tarile africane au acelasi statut si Germania plateste spaga lui Erdogan sa nu fie indundati de cei in cautarea unei vieti mai bune.
4. Libertatea de miscare a capitalului este o alta poveste cu foarte multe unghere intunecate. Este de obicei utilizata pentru plasarea de capital in jurisdictii dubioase (paradisuri fiscale) cum ar fi Cipru (3 ziare zilnice in ruseste!), Luxemburg (paradisul taxelor mici pentru bautura si tigari) etc
5. Circulatia libera a marfurilor – asta inca exista. Dar OBIECTUL INITIAL al UE in primele forme de supa razboi (carbune si otel) a DISPARUT ca obiect comercial de dispute.
6. Cresterea nivelului de trai / bunastare are foarte putin de a face cu UE. Cauza a fost a) colapsul blocului comunist si b) protectia/umbrela US/UK/NATO si inclusiv asupra statului parazit (pe spinarea NATO inclusiv a Romaniei) Germania si a tarii cu scandaluri/incendieri/baricade ca mod de viata (Franta).
Tari precum Turcia dictatorului Erdogan sau recent Serbia au progresat in afara UE plus tarile din EEA si Elvetia tin cu dintii sa nu li se impuna aiureli marca Bruxelles / Strasbourg.
7. Din punct de vedere volum si valoare de marfuri, UE devine in foarte scurt timp sub 15% din comertul international.
„Circulatia libera a marfurilor – asta inca exista. „. NU sunt convins de asta. Incerc de 3 luni sa cumpar o sauna KLAFS made in Germany in Belgia. Retailerul belgian imi da pretul de 25k. In Germania, prin prieteni care locuiesc acolo sauna costa cam 17k. Cand am inceput procedura de cumparare din Germania pur si simplu NU VOR sa o vanda de acolo. Ba ca nu e acoperita de garantie, ba ca nu o pot monta…tot felul de motive sa ma trimita la retailerul belgian care are un „adaos” de …MULT.
Ce pot face? Cam nimic. Mai incerc, acum am gasit retailerul din Estonia care se pare ca ar vrea sa mi-o vanda (tot la 17k).
Intrebarea mea este foarte simpla.
Exista in Belgia vreo autoritate de protectie a consumatorului la care ati putea sa va plangeti de tratament discriminatoriu si de practici comerciale incompatibile cu circulatia libera a marfurilor in UE?
Dar garantie si mentenanta va dau in Belgia? O sa trebuie sa inchiriati un van si doi oameni ca sa o demonteze in caz ca nu va place si trebuie sa o returnati?
Buna ziua, nu are neaparat legatura cu liberă circulație ci mai degrabă cu contractele comerciale de reprezentare. Poate firma belgiană este un client important si nu vor să-l calce pe coada (până la urmă daca veti avea prbl in garantie tot spre retailerul Be veti fi îndrumat).
Contea si daca luati pe firma sau pe persoana fizica. Mai bine vorbiti cu vreun prieten din De s-o cumpere si apoi sa ti-o transfere dvs.
Pe de altă parte personal am descoperit multiple și neașteptate bariere comerciale pt. Exportul din Ro in tari UE desi produsele sunt omologate la nivel european. unele țări sunt mai cu moț desi legislația Europeană în materie primează – de, fr in special
@Durak si Nman. Merci de raspunsuri. Asa este, de fapt as vrea sa o monteze direct in van si sa fac reverse engineering (este o sauna telescopica KLAFS (S1) deci e ceva inginerie la mijloc. Am fost chiar de acord sa renunt la garantie si sa platesc suplimentar montajul la domiciliu in Belgia. Nu au vrut iar acum insista ca trebuie montata de ei ..ma rog, ma tot ametesc de 2 luni cu trimiteri la altii prin jur. Normal ca va trebui sa o cumpar si sa o transport individual dar acum, cunoscand ca la mijloc e nemtoaica care ne intermediaza noua sauna nu mai vor sa i-o livreze nici ei. Deci trebuie sa gasesc pe altcineva in Germania care sa ceara clar aceasta sauna…doar ca or sa vrea s ao monteze la el/ea in casa si tot acolo ajungem. Oricum, la diferenta de pret de 8k merita tot efortul pana la urma.
E pe persoana fizica…
Germania „exporta” anual in jur de 7-800 mld € in tarile membre,
1. Nu inteleg de ce pui ghilimele?
2. Cifrele sunt vechi, tendinta e in mare scadere, mai ales dupa ce a iesit Marea Britanie din EU. Probabil va fi anul asta sub 500 mld.
3. Total export in 2019 a fost de 1300 mld. Comform logicii ca tarile care importa din Germania ar trebui ajutate ar insemna ca si celelalte, incl. USA, ar trebui si ele subventionate. Unde e logica? Daca te apuci si cumperi urzici de la piata ar trebui ca vinzatoarea sa-ti ofere gratis si oua?
„exporta” probabil se refera la faptulc a UE e o piata interna (in teorie) deci nu vorbim de „export” in sensul clasic.
@neamtu tiganu – in uniunea vamala numita UE, exporturile intre tari sunt considerate livrări intra-comunitare, momentan scutite de TVA dar numai momentan- vezi discutia ce afe loc de ceva anisori despre taxarea inversa. Nu se face declaratie vamala pt. Transporturi intra-eu ci doar o declaratie in registrul de livrări intra-comunitare.
Cifra pe 2019 este de 780 mld euro din total 1300.
Tarile terte taxează importurile din germania – 1-2-10-25%, pt. Ca nu fac parte dintr-o uniune vamala. In acelasi timp taxează si repatrierile de profit catre firmele mama din germania. In cazul nostru nu exista nicio bariera in circulatia banilor, actiunilor, capitalurilor si nu verifica nimeni preturile de transfer.
@ sosomania – fiecare stat membru plateste contributia catre bugetul ue din TVA perceput precum si din taxele va,ale de intrare in uniune(unde isi retine doar 25% – olanda e multumita si asa).
Problema clubului este ca te momeste cu ideea ca vei sta la aceeasi masa daca iti faci abonament dar, surpiza, când iti vine rândul sa te asezi vin tot felul de conditii in plus fata de contract( directiva transportatorilor; directiva muncitorilor detadati…) la acceptarea cărora nu numai ca votul tau nu conteaza(s-a trecut la majoritate simpla sau calificata) dar ti se mai si spune ca esti cersetor.
Concluzie – asa-zisi bani pe gratis de la ue se întorc înapoi in economiile dominante si asa-zis net contributoare! Nu sunt cadouri ci contra-partida mai ieftina a deschiderii economiilor tarilor primitoare. Ca altfel am avea si acum taxe vamale de 40% pe importuri directe de camioane man in ro.
UE e un sistem ok doar ca celor mari nu le convine sa fie egali cu restul si asta apare din ce in ce mai evident.
Eu zic a introducem trocul, eu iti dau pere, tu imi dai mere.
Daca sa vor complica in continuare treburile vom ajunge iar in „epoca de piatra2
Nu chiar acolo dar nici evul mediu nu e departe – vrei sa vinzi in orasul meu, plateste vama la intrare! Si idei din astea crete apar intre primarii vestice din zone de granita, din cauza transfrontalierilor.
In alta ordine de idei asa fuctioneaza economia globala de când se stie – totul este tranzactional. In principiu nu e nicio diferenta intre negustorul medieval si comerciantul modern care plateste chirie pt. a beneficia de vadul comercial al unui Mall. Extrapolati la nivel de tari si regiuni.
Aveti perfecta dreptate.
SI GDPR este doar o reincarnare a obiceiurilor medievale in care datele personale ale cetatenilor erau tinute in catastife de biserici si primarii.
Si echivalentul hackerilor si ai paparazzi-lor erau oamenii in varsta care isi spionau vecinii.
Titlul materialului poate induce in eroare: nu Germania in ansamblu pune in pericol planul de relansare, ci partidul de extrema dreapta AfD, care acum incearca sa profite de procedura pentru a intarzia acordarea fondurilor.
Pe 25 martie, in Bundestag, partidele democratice au votat pro, Die Linke s-au abtinut, doar AfD a votat impotriva (Total: 478 pro, 95 contra, 72 abtineri).
in Bundestag, partidele democratice au votat pro
In Germania toate partidele care sunt reprezentate in Bundestag sunt democratice, altfel nu ar avea voie sa participe la alegeri.
Pina la urma, euroscepticii au dreptatea lor, vazind ca Romania esuata economic si industrial ramine incapabila sa construiasca macar un proiect de utilizare a banilor alocati, fara nici o initiativa de a se dezvolta industrial in modul normal: prin atragerea si utilizarea CAPITALULUI financiar si industrial extern!
Cu PROIECTELE POLITICE ale USR sau PLUS, cu ideologia economica PASIVA a PNL si lipsa oricarei idei de dezvoltare a PSD, nu-i de mirare ca nu exista nici cea mai mica licarire a unei luminite la capatul unui tunel al dezvoltarii industriale, pe care INTELIGHENTIA economica refugiata in sinecuri salariale grase, nu se mai gindeste sa-l construiasca!
La ele se adauga tacerea vinovata a revistelor economice de a ignora orice sprijin logistic pentu evaluarea si promovarea unui proiect de tara OPERATIONAL, catre surzii clasei politice, aflatI la guvernare…
Deci mult trambitatul plan UE inca are probleme de natura legala.
Deci nici un eurocent nu a putut fi platit DUPA TREI LUNI din 2021!
Dar sa ne uitam si la alt aspect, CORUPTIA SISTEMICA din Germania FAVORIZATA prin lege!
https://www.dw.com/en/explained-why-german-politics-isnt-so-transparent/av-57017465
Pana in anul 2000 SPAGILE din Germania in alte tari aveau statut de excludere din taxe.
https://www.bloomberg.com/news/articles/1995-08-06/germany-where-bribery-is-tax-deductible-intl-edition
CURAT-MURDAR!
Coruptii PSD/PDL/PNL par doar niste gainari comparativ cu cei din Germania.
Nu ar trebui sa se faca o procedura de infrigement pentru Germania pentru justitie?
Si sa plateasca cateva zeci de miliarde de euro castigati prin afaceri necinstite.
@Durak
Articolul de la Bloomber este datat in 1995 ;) In fine, padure fara uscaturi nu prea exista, in Germania, Elvetia, UK, SUA, Olanda spagile sunt o exceptie, nicidecum o „regula” asa cum este cazul in Rusia, Belarus, Ucraina, Azeibajan, Hungary, etc.
Cat despre timingul fondurilor europene dedicate relansarii, este amanat (pe o perioada nedeterminata se pare) in urma actiunii partidelor PiS si Fidesz. Dupa Curtea Constitutionala a Germaniei, nu este exclus sa urmeaze Curtile din Franta, Olanda, etc. https://euobserver.com/political/151211
P.S. Intre timp, germanii, francezii, olandezii, austriecii, danezii, etc se pot imprumuta rapid si direct pentru obtinerea fondurilor necesare relansarii, sau alternativ, restul membrilor UE vor crea un nou acord, separat (fara Polonia si Ungaria). https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/polonia-si-ungaria-avertizate-de-franta-cele-doua-tari-risca-sa-fie-excluse-din-fondul-de-relansare-de-750-de-miliarde-de-euro-1413241?__grsc=cookieIsUndef0&__grts=53900242&__grua=bc0f63895d19ea73b5e95c1feeb05709&__grrn=1
Articolul din Bloomberg este datat din 1995 dar spagile PRIN LEGE in Germania au fost scoase doar in 2000.
Daca referinta/etalonul este lista – Rusia, Belarus, Ucraina, Azeibajan, Hungary, atunci ce se mai poate spune??? Mai exista si alte tari si mai jos in indicele de coruptie.
Le doriti pe alea ca etalon/referinta?
Cat priveste coruptia din Germania, nu pare semnificativ diferita de Wild West!
Asta este modelul de cinste si corectitudine si transparenta???
Doar autoreprezentarea PR a fost inselatoare pentru naivi sau ignoranti.
Si Romania se imprumuta la dobanzi avantajoase, dar asta nu este un beneficiu UE, este pur si simplu piata din momentul asta.
Asa ca povestile indrugate de politruci UE NU AU VREO ACOPERIRE in realitate!
Daca va inchipuiti ca doar partide eurosceptice sunt contra VA INSELATI AMARNIC!
Chiar sunteti atat de naiv sa credeti ca Germania si Olanda sunt dispuse sa plateasca in mod regulat nu doar ca o exceptie datorata pandemiei?
Toata UE este o mare prietenie si vorbe mari pana intervine factorul „frate, frate dar branza e pe bani”.
Dar tarile bogate UE dau stimuli economici – traiasca Keynes si Milton Friedman ca au auzit si in UE de ei.
Brexit-ul a fost doar falia incipienta majora a UE.
SI cum NU VAD UE CAPABILA sa se autoreformeze – perspectivele nu arata de loc roz.
Cum a fost in urma cu 20-30 ani este mai putin relevant (prezentul si viitorul conteaza). In opinea mea, guvernele Ungariei si Poloniei ori se alineaza clauzei cu respectarea statului de drept, ori vor ramane pe dinafara schemei (obligatoriu nu este nimic).
Cat despre interventionism si ideologii economice, liberalismul economic „pur” (gandit de filozoful Adam Smith si alti adepti ai Scolii de la Chicago) functioneaza doar pe hartie, asa cum funtioneaza si comunismul. Nu in mod intamplator, aceasta ordine este intalnita doar in carti si prin tari subdezvoltate.
Cred ca problema este cu totul alta.
Lumea anglo-saxona l-a dat pe Adam Smith, cea european continentala pe Marx, Engels si Lenin.
Cat despre scoala de la Chicago, cand au ajuns in sfarsit informatii despre asta in Ioropa din pacate s-au transformat in … „cica a gonit-o de acasa” :)
Criza actuala a dus deja la cresterea datoriilor in multe tari. Problema ca si planul european actual in mare parte se sprijina pe imprumuturi. Cate generatii le vor plati?! Daca proiectele se fac precum cele pe fondurile europene, pe investitii aiurea, atunci nu ne vom alege cu nimic. Din 2007, cate spitale noi au fost ridicate, cati km de cale ferata si autostrazi, cate scoli profesionale, licee noi, cate noi locuri de munca au fost create?!! Dar am facut, borduri, parcuri si terenuri sali de sport aiurea, piste biciclete care nu duc nicaieri, parti de schi fara zapada, scoli fara elevi, etc.
Toate tarile UE atunci cand au semnat tratatul de aderare si-au modificat constitutia pentru a afirma in mod foarte clar suprematia sistemului de drept european asupra sistemului legislativ national. Intersant este faptul ca in constitutia federala a Germaniei nu se afirma in mod explicit acest lucru. Din acest motiv, Curtea Constitutionala Federala a Germaniei poate bloca, teoretic, orice proiect EU in care sunt implicate finantele Germaniei.
Va invit sa recititi in Contributors articolul foarte interesant ”Prioritatea dreptului european sau al celui național? Controverse constituționale în Germania”, scris de doamna Alina Dobre in mai.2020:
https://www.contributors.ro/prioritatea-dreptului-european-sau-al-celui-na%c8%9bional-controverse-constitu%c8%9bionale-in-germania/
Pacea se obtine cu armate nu cu tratate. Termenul relevant este „poate”. In ambele sensuri. Poate ? Poate. Poate-poate. Va invit sa (re?)cititi Arta Razboiului. Suveranitatea se exercita nu se afirma.
Es war einmal ein Land, das sich im Erfolg sonnte. Das im Konzert der Staaten vorne mitspielte. Das seinen Einwohnern ein sehr viel besseres Leben bot als die meisten anderen Orte auf der Erde. Dessen Führung Sicherheit, Verlässlichkeit und Stabilität garantierte. Das war Deutschland, aber das ist vorbei citat din t-online.
******
Germania se prabuseste, incetati sa sperati ca de la ea va veni salvarea, fiecare trebuie sa se descurce singur. Nimeni nu indrazneste sa ia vreo hotarire, in toamna sunt alegeri, guvernul a administrat mizerabil criza corona, sondajele sunt la pamint, saracia creste. Orice hotarire de aruncat bani va intari AFDul.
Huhuu, sclipitorii de la AfD (in frunte cu prostia intruchipata Beatrix von Storch;))), au descoperit apa calda si ceva formule magice de relansare a economiei – fara sa apeleze la stimuli.
P.S. cat despre „improscaturile” de campanie azvarlite in spatiul public de Altkanzler Gerhard Schröder, SPD face parte din coalitia guvernamentala (sau vrea sa insinueze ca el putea invinge pandemia daca era la guvernare?).
https://www.t-online.de/nachrichten/id_89746320/jetzt-spricht-der-altkanzler-gerhard-schroeder-staatsversagen-der-eu-.html
Daca Germania ajunge sa fie condusa din toamna de verzi, socialisti si comunisti, noapte buna, se poate emigra.
Daca si cu parca…. Conform traditiei democratiei germane, coalitii cu reprezentantii celor doua extreme (stanga, dreapta) sunt excluse „la nivel federal”.
verzii SUNT extremisti.
Mh, cine spune asta (AfD?) Aratati-mi si mie o pagina oficiala unde verzii Germaniei (B90 /Die Grünen) sunt listati printre exrtremisti https://www.gesetze-bayern.de/Content/Document/BayVV_108268-0?AspxAutoDetectCookieSupport=1
Eu cred ca nu intelegeti ce se intampla in Germania. Care sa fie extremele ? verzii si comunistii ? Atat social democratii cat si comunistii au declarat tare si raspicat ca sunt dispusi sa formeze o coalitie cu verzii si nu exista nici un motiv sa nu se intample acest fapt, dreapta este extrem de slabita datorita uzurii si a greselilor constante pe care le fac aproape de un an.
Crestin democratii nu vor accepta sa fie parteneri intr-o coalitie sub un cancelar verde, e simplu.
@Ursu Bruno
Traiesc in Germania din 1988 si inteleg de n’spe ori mai bine ce se intampla aici decat in Romania. Cancelarul va fi dat de partidul (cu cele mai multe vorturi) care resuseste sa formeze o coalitie majoritara. Foarte probabil, va fi dat de CDU/CSU intr-o coalitie de tip Jamaica: CDU-FDP/Liberali-Die Grünen/Verzii. Apropos, o astel de de coalitie a fost in carti nopti intregi in urma cu 4 ani, FDP/liberalii insa au refuzat-o (nicidecum CDU).
Asadar, in final, nici o coalitie minoritara de tip CDU-FDP / CDU-SPD /sau CDU-Grünen nu este exclusa. Repet, orice este posibil… exceptie fac coalitii cu AfD sau cu extrema stanga (Die Linke)
Merkel a fost cea mai social democrata cancelara, a compromis ideologia crestin democrata. Si Schröder a fost invers, cel mai conservatic cancelar din SPD.
Da, cred ca Scröder ar fi administrat mult mai bine pandemia.
Desigur, virusul Covid ocolea si el Germania daca AfD-istii erau la guvernare. Cat despre Schröder, nu mai dureaza mult pana se inroleaza in AfD (unde s-au adunat mai toti simpatizantii lui Putin).
In sfarsit a pus cineva frana nebuniei monetare de la Bruxelles, CE neavand nici o legitimare in acest sens, negocierea unor credite in numele tarilor membre, avem un fiasco si scandal enorm cu vaccinurile, urmatorul este programat, birocratia politica de la Bruxeelles nefiind in masura sa duca un asemnea proiect la un sfarsit bun.
Blocarea (dupa iesirea din fasa) a Planului de Relansare, n-are legatura cauzala cu euroscepticii – el fiind intirziat, anulat sau diminuat valoric, functie de analistii economici care evalueaza si constata ,,hibele” acestuia!
a.Starea economica a tarilor UE n-a devenit chiar asa de catastrofala cum a fost evaluata la debutul pandemiei, caderea economica reala fiind de numai citeva procente din PIB, ceeace nu se compara cu spaima initiala, de dimensiunea crizei din 1929.
b.Nefiind UNIUNE Economica ci doar vamala (si partial valutara), ea nu are justificare ,,constitutionala” pentru a aloca resurse economice si financiare majore, pentru statele ramase in urma ca Romania de pilda.
c.Lipsesec instututiile economice Unionale capabile sa construiasca un proiect fezabil de repornire a economiilor, acesta trebuind sa fie in ,,trepte”, adecvate grupelor de tari dezvoltate, mediu dezvoltate si inapoiate industrial.Obiectivele planului trebuind sa fie diverse, de la tranzitia Romaniei inapoiate la gaze, a celor medii industializate finalizarea tranzitiei la gaze si pasii imediati la ,,electric si ecologic”, iar a tarilor dezvoltate accentul exclusiv pe obiectivele climatice…
Programul fiind ,,la gramada”, iata ca proiectele nu corespund cerintelor/posibilitatilor deoarece nu sint axate pe capacitatea subiectilor-tari de a le planifica si realiza, ceeace a pus primele semne de intrebare asupra realismului acestuia, odata cu cerinta refacerii lor.De altfel, la nivelul UE – Uniune condusa politic prin directive si strategii – nu exista institutiile si tehnocratii industriali care sa construiasca un program adecvat repornirii economice si fezabil cu acoperire prin resurse.
d.Nu trebuie sa fii neaparat eurosceptic, ci doar cit de cit analist economic-financiar, pentru a intelege chiar si mai tirziu (dupa tam-tamul promisiunii) , ca banii garantati nu vor fi restituiti de buna parte din beneficiari, in conditiile imprumuturilor si cheltuielilor nationale pentru masurile antipandemie si salvare a firmelor agresate de acest fenomen.
Daca un eurosceptic german de la institutiile care pot bloca (fiind suficienta si intirzierea aprobarii fondului de rezilienta al UE citeva luni), dupa trecerea valului 3 al pandemiei, el va aprecia ca-i bine ca banii nu s-au dat (fiindca nici nu trebuiau dati)!
e.Este suficient ca un ,,eurosceptic” sa vorbeasca despre incapacitatea Romaniei de a restitui cele 65 de miliarde de Eureo credite garantate (si de Germania) deoarece datoria sa este deja catre 100 de miliarde, iar birocratii UE n-au cum sa contrazica aceasta realitate.
Probabil ca euroscepticismul este si o reactie generata fata de atitudinea pasiva a tarilor inapoiate economic-industrial de a astepta ca iesirea din stagnarea generala (nu doar din cea datorata pandemiei) sa fie pe banii si efortul altora.El poate fi si o atitudinea fata de tarile esuate economic ca Romania, care n-au initiat niciodata un proiect de tara, prin care sa dovedeasca o conceptie si angajare a unui imens efort propriu, de a depasi starea de inapoiere generala.
f. Daca scepticii poseda o gindire economica ceva mai profunda, stiu bine ca un ,,plan Marchall” din partea UE nu poate realiza (nu numai in Est) nimic din ,,partea” din tranzitia la capitalism nerealizata inca, produsa prin blocajul competitivitatii economice nationale.Planul Marchall a fost un succes dupa razboi, deoarece obiectivul lui era reconstructia infrastructurii materiale si financiare distrusa de razboi!Boala economica a Europei postbelice era alta decit cea actuala.Boala de azi este blocajul sistemic contra dezvoltarii, de grade diferite in tarile UE.,,Suma” acestor boli este lipsa de competitivitate economica a UE in competitia cu Asia emergenta!
Tranzitia (totala) la capitalism este nerealizata nu doar in Est ci si in tari foste dictaturi sau inapoiate economic, fara a fi fost comuniste dupa anii 40.Ea nu se realizeaza cu bani pentru repornire si rezilienta economica, fiind necesara tranzitie sistemica deplina la capitalism.
g.Romania se afla in ,,virful” blocarii tranzitiei generale si institutionale la capitalism, cu indicele (catastrofal) 74 de (ne) competitivitate economica nationala, ceeace explica disparitia ,,investitorului industrial strain” major dupa 2008, odata cu disparitia ,,banilor (de investit/consumat) cu buletinul”.Singurul ,,investitor strain” este cel cu intreprinderi cu montaj simplu, cu salarii minime pe economie, cu valoare adaugata slaba, din marile orase din Transilvania!
Aducerea indicelui la nivelul 45-50 (al Cehiei si Ungariei) ar ,,aduce” investitori cu uzine intregi in Romania.Odata cu indicele 25-29 – ceva peste al tarilor dezvoltate – Romania s-ar transforma intr-un adevarat HUB industrial european!
h.Un proiect de tara este singurul care ar realiza aceste deziderate, iar acesta exista si este operational – dar refuzat deopotriva de presedintele Johaniss si Ludovic Orban, presedintele PNL carora l-am oferit oficial pentru evaluare si promovare (fara rezultat)!
Eu sint ,,sceptic” in ce priveste alocarea banilor sau la timp pentru a fi utili Romaniei, deoarece surprinsa nepregatita pentru crize de acest fel, UE a plusat in promisiuni financiare greu de inghitit pentru analistii din tarile contributoare, care incet incet, disting si o parte din motivele care nu justifica ,,indatorarea pentru altii”!
i.Este dea dreptul tragic, ca Romania ,,macina si intoarce pe toate partile” ceeace poate fi denumit un SUROGAT economic european, in loc sa vina cu propriu PROIECT DE TARA cu obiectivul reindustrializarii, care ar fi sustinut fara limite de UE.Mai mult ca atit, proiectul national avind ca fundament principal aducerea COMPETITIVITATII economice si institutionale catre indicii tarilor dezvoltate, ar putea deveni nucleul unui proiect economic al UE, constituit din ,,suma nationala” a proiectelor de dezvoltare economica a tarilor (europene) slab si mediu dezvoltate industrial!
prof. Caliman I. Eugen
constructor proiect de tara.
PS.
Indiferent daca Programul UE (de repornire si rezilienta) va deveni sau nu operational, asteptarile unei adevarate dezvoltari economice si industrtiale rapide nu pot fi realizate in lipsa proiectului de tara.
Cred ca vreti sa spuneti de fapt ca MARELE PLAN „MARSHALL” UE de relansare este UN ERSTATZ ECONOMIC.
Un fel de NECHEZOL fata de CAFEA ca pe vremea lui Ceasca.
Stimate,
Durak,
Intrebarea dvs. este pe cit de simpla, pe atit de complicat raspunsul ,,tehnic-economic”!
1.Dezvoltarea economica-industriala are doua ,,componente” de fond:
– disponibilitatea nationala, comunitara si mondiala de resurse financiare/industriale ale dezvoltarii, denumite (generic) Capital, care dispune de bani, management industrial avansat, cercetare-dezvoltare tehnologica, organizarea si expansiunea afacerilor generate de ,,complexul industrial ,,mama”, capabil de a valorifica conditiile si forta de munca a unei tari pentru a se valorifica;
-capacitatea mediului politic, economic si social al Romaniei de a asigura conditiile valorificarii maximale (comparativ cu tarile vecine, concurente) a Capitalului industrial strain si national, care consta intr-un mediu economic permisiv si functional pentru afaceri, ,,masurat” prin competitivitatea economica nationala.
2.Functie de competitivitatea economica, exista ,,trepte” si sanse diferite de dezvoltare industriala:
– competitivitatea 51 – 74, asigura slab accesul capitalului industrial ,,minor”, exprimat prin intreprinderi de ,,prima revolutie industriala”, de montaj simplu de aparatura de bord, cablaje, volane auto, piese simple lucrate in special manual ori slab mecanizate, etc. cu valoare adaugata slaba, in orasele mari, asa cum am aratat mai sus!
– competitivitete 22 – 50, asigura locarea de uzine de a ,,doua si (partial) a celei de a treia revolutii industriale, uzine de automobile sau altor masini cu valoare adaugata medie, caracteristice Ungariei, Cehiei, etc.
– competitivitate 1 – 21 cunoscuta Coreii de Sud si tarilor dezvoltate ca SUA sau europene, care realizeaza productie de a treia revolutie industriala, in masini complexe de mare valoare adaugata, din domeniul aeronautic, comunicatii, electronica si comunicatii spatiale, etc., fie produse de larg consum in sistem automatizat ori ,,banda de productie”, in care montajul manual este exceptia fie cerinta unei sigurante absolute de functionare (ex. sateliti).
Am incercat aceasta expunere, deoarece investitiile industriale sint (functie de costuri si complexitate) de mare durata, astfel ca ,,timpii” nationali de aprobare, de realizare a fazelor de amenajare spatiala si a infrastructurii, montajul si probele de lucru ale instalatiilor de productie, verificarea si autorizarile finale cu prima livrare de produse dureaza cu anii!
Acolo unde competitivitatea/functionalitatea institutionala este de prima mina, investitiile industriale majore se realizeaza in timpii optimi evaluati pentru ca ele sa fie rentabile si sa asigure recuperarea costurilor si profitul estimat de investitori.
La competitivitatea economica medie se pot realiza investitii industriale de mai mica anvergura, in care deficitul de competitivite (fata de cifra maximala sau optima) sa nu duca catre nerentabilitate datorita defectelor institutionale, producatoare de mare intirziere intre faza de incepere si cea de punere in functiune a uzinelor.
Competitivitatea economica redusa, in care fiecare punct si faza de realizare a unei investitii industriale (fie ea de montaj simplu ca in Romania) intimpina intirzieri si blocaje adminstrative, legislative sau de inexistenta a sprijinului de realizare materiala (tehnica, informatica, infrastructura, etc. datorita inapoierii economice), asigura doar exceptional, in orasele mari din Transilvania conditiile investitionale minimale.
3.Competitivitatea economica si functionalitatea economica nationala NU au facut si nu fac obiectul unei CERCETARI ECONOMICE nationale, ele fiind un domeniu ,,terra nova” pentru stiinta economica romaneasca!
Esecul ,,Programului National de Competitivitate 2015 – 2020″, constatat oficial de INACO (Institutul National de Competitivitate condus de prof. dr. Andreea Paul) spune totul despre situatia acestui indice economic national si scaderea continua a volumului investitiilor industriale straine!
In consecinta, ,,boala economica” a Romaniei NU este criza de resurse financiare, deoarece ele exista in forma CAPITALULUI european, multinational, al bancilor de dezvoltare, FMI, etc.
BOALA economica a Romaniei, este incapacitatea nationala de a ATRAGE si transforma acest capital in uzine si autostrazi care sa le deserveasca, in active economice ca BANCI DE INVESTITII, in ateliere de mica productie si servicii industriale cu valoare adaugata in crestere, etc.
Aceasta ,,boala” nu se poate ,,trata” prin alocarea de CREDITE cu destinatie economica FORTATA , ci prin proiectul national de aducere a competitivitatii economice la indici comparativi macar cu ai Ungariei (50) sau Cehiei (46), apoi catre ai tarilor dezvoltate!
UE n-are proiecte de acest gen, ,,tarile-trompeta” ale UE nefiind in situatia inapoierii Romaniei (si Estului in general), pentru a dispune de mediul economic si institutional care sa fie ,,terenul” de lucru potrivit pentru cercetarea metodelor si tehnicilor de crestere a competitivitatii economice.
Nefind uniune economica ci doar vamala, UE nici n-a solicitat tarilor inapoiate ori unui centru european (ca Germania de pilda), sa cercetaze si identifice metodele, tehnicile si instrumentarul de imbunatatirea radicala a competitivitatii si functionalitatii institutionale – care este in fond o CERCETARE FUNDAMENTALA ASUPRA METODELOR, TEHNICILOR SI INSTRUMENTARULUI de realizare a TRANZITIEI TOTALE la capitalism.
Odata cu integrarea, UE datora tarilor Estice sau celor inapoiate economic-industrial, un ACQUIS comunitar de tranzitie (totala) la capitalism!
Boala Romaniei economice este datorata nerealizarii tranzitiei la capitalism, care presupunea schimbarea totala/fundamentala de la institutiile postcomuniste ,,taietoare de frunze la caini”, la institutii capitaliste performante si functionale din sistemele bugetare si economice.
4.Studiul competitivitatii economice nationale depaseste cadrul ,,cercetarii economice” clasice, care trebuie ,,asociata” cu ,,cercetarea instututionala”, deoarece conlucrarea dintre ele devine CERCETAREA FUNDAMENTALA in domeniul dezvoltarii economice-industriale rapide, in epoca globalizarii!
Ea conduce la geneza unei noi stiinte a dezvoltarii, diferita de microeconomia (intreprinderii) si macroeconomia (administrarii Bugetare, PASIVE ECONOMIC) a Romaniei, iar activind impreuna pot scoate tara din stagnarea postcomunista.
Asta este insa o alta ,,poveste”, privind ,,noua economie a dezvoltarii”, derivata teoretic din ,,proiectul de tranzitie (deplina) la capitalism, a carui parte fundamentala este realizarea treptata a competitivitatii economice nationale, optime, in conditiile ,,organizarii” procesului national de reconstructie industriala.
5.Proiectul de tara si ,,noua stiinta a dezvoltarii” sint instrumentele dezvoltarii Romaniei – asigurind tratamentul la boala ratarii tranzitiei la capitalism, pentru care PNRR impus de UE (odata cu resursele IMRUMUTATE) este – ceeace d-l Durak vede ca un ,,nechezol” care nu trateaza calul economic national (aflat in coma de trei decenii.)
Fara aceste instrumente, UE n-are de unde sa stie ca simultan si in sustinerea acestui program, Romania are nevoie de realizarea proiectului de tara, cu obiectivul reindustrializarii, a carui conditie de fond este imbunatatirea competitivitatii economice, nerealizabile in scurt termen fara sprijinul economic-financiar al UE!
Abia dupa ce tranzitia la capitalism este realizata, poate fi vorba de un ,,PROIECT MARCHALL,” al UE de sustinere materiala si financiara a accelerarii procesului de reindustrializare, care sa elimine boala inapoierii economice si industriale, care a facut nu doar din Romania, ,,pietre de moara de gitul (economic) al UE”.
Deocamdata afara de ceva infrastructura, obiectivele programului RR sint doar globale, privind combaterea incalzirii globale pentru care Romania n-are capacitatea industriala si nici institutionala de a le realiza.