Ultimele zile au fost marcate de încărcătura emoțională negativă generată de pătrunderea unor drone aeriene rusești în spațiul Poloniei (10 septembrie) și ulterior în cel al României. Aviația poloneze, ajutată de avioane F-35 olandeze şi baterii Patriot din Germania, a doborât o parte dintre acestea deasupra Poloniei, altele au dispărut de pe radare. În România, drona inamică a fost „cruțată”, motivele fiind încă destul de neclare, iar o parte a opiniei publice s-a revoltat. Nu este prima dată, în mai multe rânduri s-a întâmplat ca diverse obiecte zburătoare rusești sau ucrainene să pătrundă în statele aflate pe flancul estic al NATO. De data asta, numărul lor, circa 20 ajunse in Polonia, este ieșit din comun. Dincolo de aspectul emoțional, este important să știm cât mai exact care au fost intențiile Moscovei: oare chiar a urmărit să ne testeze vigilența și eficiența sistemelor de apărare anti-aeriană, sau e vorba de erori umane și tehnice, dronele căzând accidental pe teritoriul statelor NATO din Est? Acum când realitatea este cea pe care o știm, când faptele s-au consumat, putem trasa o linie de probabilitate de tip 50-50% între cele două scenarii alternative?
Numărul mare de drone ajunse în Polonia sugerează premeditare, calcul, asumarea conștientă a riscurilor de către Moscova. Putin știe perfect de bine că noi, cei din NATO, adică decidenții politici, planificatorii militari și națiunile respective, nu ne dorim defel un război cu Rusia. Ba chiar facem tot ceea ce este omenește posibil să nu ajungem accidental la un asemenea deznodământ. Rusia e statul cu cele mai multe arme nucleare din lume, alături de SUA, cu a treia mare armată terestră din lume, după China si India – cca 1,32 milioane soldați activi, iar faptul că nu reușește să cucerească mai mult de 20% din Ucraina după peste trei ani de război ne arată doar că, în plan militar, statul rus nu are o suficientă supremație tehnologică, în resurse umane și nici o abordare strategică inovatoare care să facă diferența. Da, statele europene din NATO sunt peste Rusia în ce privește aviația, electronica, submarinele, portavioanele, pregătirea soldaților, dar nu și în număr de arme nucleare, de armament convențional, de muniție produsă. Noi avem calitatea, ruşii au cantitatea şi un bazin uman imens, din care pot recruta în voie. Valorile democratice versus naționalismul combinat cu fanatism religios, cu autoritarismul politic. Diverse studii arată că tinerii europeni acceptă mult mai greu decât omologii lor ruşi riscul de a muri în luptă, aşadar ceea ce sociologii militari numesc “voinţa de a lupta” pare mai scăzută în rândul locuitorilor celor mai multe state membre ale NATO.[i]
În vara acestui an, pentru prima dată, europenii au oferit mai multe arme și tehnologii militare Kievului decât SUA, cele mai multe provenite din fabricile europene, nu din stocuri.[ii] Este o veste excelentă deoarece știm că sprijinul dat de țări europene puternice precum Franța Ucrainei în piese de artilerie, obuze etc. a golit depozitele acestora, fiind necesari minim doi-trei ani spre a compensa lipsurile. Se estimează că în 2025, statele membre UE aspiră să producă în total 2 milioane de obuze de artilerie, pentru că în 2024 circa 25% din acestea erau produse local, restul importate. În ceea ce privește Rusia, se estimează că produce cam trei milioane. Marc Rutte, secretar general al al NATO, a făcut o afirmație șocantă pe 10 iunie 2025:
„Permiteți-mi să repet. Economia NATO este de 25 de ori mai mare decât cea a Rusiei. Este de 50 de trilioane (de dolari), iar economia Rusiei este de două trilioane. Această economie de două trilioane de dolari produce, în acest moment, de patru ori mai multă muniție decât produce întreaga NATO”.[iii]
Vedem cum Rusia și-a militarizat economia în acești ani, produce an de an mai multe echipamente și arme, mai ales bombe, gloanțe, rachete si muniții de artilerie, importă dar și produce un mare număr de drone, iar statele NATO europene depun mari eforturi spre a păstra paritatea și a conserva avansul tehnologic. Instrumentul financiar SAFE (Acțiunea pentru Securitatea Europei ) va permite statelor UE să coopereze și să își sporească baza materială a apărării, lucru de care și NATO va beneficia, cu condiția ca nivelul de cooperare dintre UE și NATO să se mențină sau să sporească. Depinde enorm acest lucru de deciziile pe care Trump le va lua în viitor. Deocamdată a anunțat că vrea să elimine niște fonduri destinate sprijinirii aliaților est-europeni (de exemplu Baltic Security Initiative) și să renunțe la cooperarea cu europenii pentru combatarea dezinformărilor, efectuată până acum prin Global Engagement Centre.[iv] Vești rele pentru aliații europeni, care le sugerează că America tinde să redevină izolaționistă, să se preocupe doar de zona sa geografică, neglijând Europa și nu numai.
De parcă nu era suficient, sprijinul financiar al Chinei și Indiei permite Rusiei să aibă acces la bani dar și la tehnologie, compensând parțial pierderile cauzate de sancțiunile economice la care este supusă de cele mai multe state europene. În acest context, Trump solicită aliaților europeni să impună taxe vamale de 50-100% produselor din aceste țări, spre a le obliga să nu mai ajute Rusia, urmând ca SUA să se alăture, și să refuze să mai cumpere petrol rusesc, chiar de la terți.[v]
Dronele rusești în spațiul aerian al NATO. Premeditare, nu accident
Până la urmă ceea ce trebuie să învățăm din episodul dronelor, care tinde să se repete din 2022 încoace, este că planificatorii ruși nu se tem să atace puncte logistice, fabrici, unități militare ucrainene din vestul țării, cu riscul ca o parte dintre elementele aeriene de atac să treacă accidental în Polonia, România, state baltice. Dacă Putin s-ar fi temut de o escaladare cauzată de aceste pătrunderi, pur si simplu ar fi ordonat armatei sale să evite atacarea punctelor situate la vest, prea aproape de granița cu țările NATO. Nu o face, și chiar dacă ulterior oficial se afirmă că a fost un accident, așadar nu exista intenție ostilă și nu are de ce să fie invocat articolul 5 al tratatului fondator al Alianței, rămâne realitatea că acest comportament vizează testarea vigilenței sistemelor de interceptare și sporirea anxietății populațiilor respective.
Chiar și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a afirmat că ”fără îndoială: dronele au fost lansate intenționat. Întrebarea este dacă dronele aveau ca obiectiv specific pătrunderea în Polonia”, iar dacă gestul a fost deliberat, „atunci evident că este vorba despre o escaladare puternică”. Nu a mai precizat ce anume vor face americanii ca să își ajute aliații est-europeni.
Cum mai toate aceste state de frontieră au segmente politice suveraniste care se agită și cer clasei politice să nu mai sprijine deloc Ucraina, să accepte cererile geopolitice rusești, chiar să nu mai insiste pentru înarmare suplimentară, rezultă că rușii știu exact pe ce butoane să apese încât să sporească efectul psihologic al acțiunilor lor. Știm că idioții utili și trădătorii sunt ușor de mobilizat de către Rusia. Așadar Putin este prudent, știe cât de departe poate merge, el cunoaște reticența occidentalilor. Deci nu putem afirma că Putin nu se teme deloc, ci doar că a învățat până acum că poate forța limitele fără consecințe majore, de asemenea știe că state de tipul Ungariei și Slovaciei vor bloca prin vot o eventuală tentativă franco-germano-polonă de a invoca articolul 5. Nu întâmplător Polonia, prin vocea lui Donald Tusk, ar dori ca statele NATO să asigure un regim de no fly zone în spațiul aerian al Ucrainei, măcar în partea sa de Vest, spre a preveni intrarea în spațiul aerian al țărilor aliate de pe flancul estic a unor drone și rachete rusești. Nu par să existe alți doritori, de exemplu România nu susține inițiativa. Nici nu mă mir, suntem mereu reactivi și atenți să nu irităm Rusia. Poate nu ar strica să fie testată în fine o linie roșie a Moscovei, să vedem ce este amenințare reală și ce este doar cacealma. E timpul să fie și Putin surprins de acțiunile NATO, nu doar invers.
Revenind la atacurile repetate asupra regiunilor din vestul Ucrainei (Lviv, Ivano-Frankivsk, Ternopil), oricum mult mai rar țintite decât estul, centrul și sudul Ucrainei, acestea sunt intenționate și urmăresc distrugerea liniilor de aprovizionare militare dinspre Polonia/România, lovirea infrastructurii critice și afectarea moralului populației ucrainene, precum și transmiterea unui semnal către NATO: „Priviți cât de aproape de granițele voastre putem lovi.” Iar statele NATO reușesc să doboare aceste drone, multe ieftine, însă folosind avioane de vânătoare sofisticate, a căror utilizare este costisitoare, sisteme defensive scumpe, ceea ce economic favorizează Rusia. Prima adaptare obligatorie pentru țările aliate este să dispună de sisteme mobile, ieftine și numeroase de doborâre a dronelor, inspirate din experiența și echipamentele Ucrainei. Care să nu ne secătuiască financiar. Nu poți descuraja Rusia dacă nu rezolvi problema decalajului imens de cheltuieli militare raportate la eficiență și grad de letalitate al armamentelor.
Scenarii și calcule strategice
În lipsa certitudinii privind intențiile adversarului, nouă, celor din cadrul NATO, ne rămâne doar posibilitatea să luăm în calcul cele mai rele scenarii. Care includ mai ales pregătirea Rusiei pentru un atac asupra unui stat baltic sau a României. Purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a afirmat recent că NATO este deja în război cu Rusia, ajutând masiv Ucraina să se apare.
De ce nu ar ataca Polonia? Pentru că aceasta deja și-a sporit capabilitățile militare până la un nivel care o aduce imediat după Marea Britanie și Franța, în cadrul NATO. Investește deja 4% din PIB pentru apărare și la anul va ajunge la 4,8%, de unde în 2022 aloca 2,7%. Ne dăm seama cât de departe suntem în România de aceste cifre, reflectând diferența dintre starea economiei poloneze și a celei din țara noastră. Este poate exemplul cel mai spectaculos de succes militar din cadrul țărilor europene din NATO. Câtă vreme Ucraina rezistă, Polonia va fi în siguranță, pentru că Rusia nu dorește să ajungă să le înfrunte militar pe ambele simultan.
Putin știe că teritoriul țării sale poate fi vulnerabil în cazul unui conflict militar cu țările NATO. De curând, generalul Christopher T. Donahue, comandantul forţelor SUA din Europa și Africa (USAREUR-AF), a șocat cu afirmația că dacă se ajunge la război cu Rusia, aliații vor reuși rapid să ocupe Kaliningradul, pe care trupele ruse nu ar fi capabile să îl apere eficient. Iar diverși analiștii militari ruși au recunoscut că are dreptate și că țara lor ar putea fi nevoită să recurgă la atacuri nucleare cu rachete hipersonice în acest caz. Sau ar accepta pierderea, spre a evita un dezastru mai mare. Discuțiile despre posibilitatea unor lovituri nucleare limitate, cu încărcături mici (arme nucleare tactice), au devenit obișnuite în mediile strategice din SUA, Rusia și China. Chiar Elbridge Colby, subsecretar de stat al apărării din aprilie 2025, strateg conservator și unul dintre arhitecţii doctrinei de apărare a administrației prezidențiale Trump, care pune China în centrul planificării strategice americane, susține necesitatea ca SUA să fie pregătită să folosească armament nuclear tactic în anumite scenarii grave. În opinia sa, SUA trebuie să fie pregătită să lupte și să câștige un război nuclear limitat, pentru a preveni escaladarea către război total și înfrângerea strategică. Iar Rusia a fost prima mare putere care a introdus în mod explicit ideea folosirii preventive a armelor nucleare tactice pentru a opri un conflict convențional, parte a strategiei sale de a escalada spre a putea de-escalada. Producând un șoc inamicului, arătându-se gata să escaladeze, ar obține o poziție de negociere mai bună. Iar Beijingul pare și el pe cale să exploreze opțiuni de lovituri nucleare limitate, în special în contextul Taiwanului, cu toate că doctrina sa nucleară este de tip no first use. Barierele psihologice în calea folosirii de arme nucleare scad pe măsură ce dispar vechile tratate de limitare a armamentelor iar armele nucleare miniaturale montate pe rachete extrem de rapide capătă o precizie tot mai mare. Fiecare posesor de asemenea arme își spune că dacă alt stat e gata să le folosească, el de ce nu ar face la fel? În caz contrar, cum mai funcționează descurajarea? Iar teama de a fi victima unui atac nuclear poate genera tentația atacului preventiv, cu arme nucleare tactice, spre a inhiba dorința adversarului de a face primul pas.[vi]
Revenind la planurile Rusiei, Putin urmărește probabil să se asigure că Rusia va obține buffer-ul strategic la care aspiră, adică o parte din Ucraina (dacă nu reușește pe toată), Moldova, Belarus (stat deja controlat), și consolidarea liniei defensive care o separă de NATO. Când? Cât mai rapid, câtă vreme Vladimir Putin mai este în viață. De aceea nu cred că e dispus să găsească în viitorul apropiat un înlocuitor mai tânăr, sau un grup de politicieni cărora să le delege puterea. Speră ca în timpul vieții sale să atingă obiectivele geopolitice care îl călăuzesc, probabil nu are încredere în eficiența și determinarea celor care îi vor urma la conducerea statului. Nu întâmplător la summit-ul SCO din China, recent încheiat, dictatorul rus discuta cu Xi Jinping despre metodele științifice de prelungire a vieții. Mai speră ca, pe plan intern, forțele politice “suveraniste” să controleze electoral marile state vestice, mai ales Franța, Germania, dar și pe cele estice, fapt pentru care investește în sprijinirea acestor forțe, ca parte a războiului hibrid. Legăturile acestor partide extremiste cu serviciile de informații rusești sunt cunoscute sau, uneori, deduse din comportamentul lor. Din fericire pentru el, occidentalii nu vor sau nu reușesc să provoace revolte interne care să zguduie regimul putinist. Simetria de metode specifice războiului hibrid nu funcționează deocamdată.
În situația actuală, țările NATO iau deja în calcul scenariul unui război contra Rusiei dar și a unuia pe două fronturi, contra Rusiei sprijinită de China. Adică in situația in care China ar ataca Taiwanul iar Rusia un stat baltic, coordonându-se în secret, mizând pe incapacitatea Washington-ului de a trimite trupe pe ambele fronturi concomitent. Acest scenariu a fost sugerat pe 8 iulie 2025 chiar de secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Viitorul ca rezultat al probabilităților și hazardului
Credem că Putin este destul de rațional, în ciuda vârstei și a problemelor medicale legate de psiho-cogniție, încât să nu ia in calcul în viitorul apropiat un război agresiv contra unui stat NATO. Dar nu se poate exclude complet acest scenariu. Dacă se vor suprapune două evenimente separate, pe planuri diferite, am putea ajunge la un fel de “efect Cournot”[vii] – intersectarea a două serii cauzale independente e de natură a precipita această evoluție nefastă, rezultând un eveniment major imprevizibil, o lebădă neagră. De pildă, să ne imaginăm că pe plan intern în Rusia, situația economică degradată din cauza sancțiunilor aduce numeroase proteste stradale, potențate de numărul morților de pe front, rezultând focare puternice de rebeliuni în mai multe regiuni, pe care armata și forțele speciale au dificultăți în a le înăbuși rapid. În același timp SUA se va confrunta cu conflicte interne acute, între progresiști si adepții MAGA, generate de evenimente cu încărcătură emoțională majoră precum uciderea lui Charlie Kirk. Aceste turbulențe socio-politice îi paralizează temporar capacitatea de intervenție în exterior. Combinația acestor evenimente, filtrate prin mecanismele subiective ale percepției, l-ar putea determina pe Putin să vrea să profite de fereastra de oportunitate din exterior si să dorească să închidă propria fereastră de vulnerabilitate, declanșând o nouă agresiune. Scopul inițial ar fi devierea atenției publicului rus de la problemele interne, extinderea geografică a lumii ruse (“russkiy mir”) și decredibilizarea NATO. Așadar, în istorie, evenimentele mari pot depinde de fluctuații minore care declanșează lanțuri cauzale instabile. Nici Putin, nici Trump, Merz, Macron și nici Rutte nu stăpânesc istoria în măsura în care ar putea fi tentați să creadă. De aceea prudența și auto-limitarea ar trebui să fie comportamentul standard în situații periculoase. Iar mecanismele descurajării trebuie prezervate și prezentate clar deopotrivă aliaților și adversarilor, spre a le permite să adopte comportamentul așteptat.
Nu știm ce ne rezervă viitorul, și nimic nu este predeterminat în istorie, așadar am putea să evităm un război apocaliptic, mai ales unul mondial. Sper să fie astfel, dar la fel au sperat înaintașii noștri în 1914 și în 1939. Ne aflăm pe teritoriul probabilităților dar și al hazardului. Însă este clar că va trebui să învățăm să gestionăm aceste incursiuni militare ale Rusiei, fie și cu drone, într-un mod mai ferm, mai unitar. Personal nu mi se pare normal ca unii să doboare dronele intrate ilicit în spațiul lor aerian și alții să le tolereze, din diverse motive. Absolut toate trebuie distruse, este vorba de a trimite un semnal clar celui care le-a trimis. Fermitatea generează respect și teamă, complacerea în pasivitate produce dispreț și ironii. Desigur, trebuie să ai și capacitatea materială de a doborî acele drone, de preferință în zone nelocuite. Și un cadru legal fără scăpări. O asemenea atitudine clară și lipsită de ambiguitate trebuie să fie o linie roșie pe care Rusia să o cunoască și să învețe să o accepte. Ajutând Ucraina cu arme și muniții, cu sisteme defensive moderne, noi, statele europene membre NATO, trebuie să învățăm mai mult din experiența de luptă a ucrainenilor, care nu cedează sub asaltul cotidian al numeroaselor rachete și drone rusești. Să le studiem reziliența societală. Și să ne pregătim psihologic pentru orice scenariu, inclusiv cele mai rele.
(o variantă a apărut pe Centrul Politic)
[i] A Lisova, Poll: Almost 60% of Germans are not ready to fight for their country in case of invasion,
https://news.liga.net/en/politics/news/the-telegraph-almost-60-of-germans-are-not-ready-to-fight-for-their-country-in-case-of-invasion, 6 august 2025.
[ii] Ukraine Support Tracker: Europe now leading spender on weapons production for Ukraine, https://www.ifw-kiel.de/publications/news/ukraine-support-tracker-europe-now-leading-spender-on-weapons-production-for-ukraine/, 12 august 2025.
[iii] M.G. Jones, Is Russia producing a year’s worth of NATO ammunition in three months?,
https://www.euronews.com/my-europe/2025/07/16/is-russia-producing-a-years-worth-of-nato-ammunition-in-three-months, 16.07.2025.
[iv] După închiderea GEC în 2024, Departmentul de stat al SUA a informat mai multe țări din Europa și Africa că va denunța memorandumurile de înțelegere semnate sub administrația Biden, care vizau cooperarea în identificarea și expunerea dezinformărilor venite din Rusia, China și Iran. România avea si ea un memorandum cu SUA.
[v] „Sunt gata să impun sancțiuni majore Rusiei atunci când toate națiunile NATO vor fi convenit și vor începe să facă același lucru și când toate națiunile NATO vor înceta să mai cumpere petrol din Rusia” a spus Trump.
[vi] Vezi Serhii Plokhy, Nebunia nucleară, Editura Corint, București, 2022, p. 483-484.
[vii] De la numele matematicianul și economistul francez Antoine Augustin Cournot (1801–1877), cunoscut în principal pentru contribuțiile sale în economie și matematică, în special pentru introducerea matematicii în analiza economică, precum și pentru preocupările din teoria probabilităților și a hazardului. În volumul său, Considérations sur la marche des idées et des événements dans les temps modernes), Cournot identificat situația de întâlnire a două serii cauzale independente, conducând la un eveniment întâmplător, la “hazard obiectiv”.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Ca părere, situația stă cam așa:
– Rusia vrea război nu pace( în acest sens a și dat un Ultimatum Occidentului ca NATO să se retragă pe aliniamentele din 1997)
– Europa de Vest vrea „să se extindă” spre Est, respectiv în Moldova și Ucraina
– SUA vrea pace nefiind prea interesată de Europa iar de Rusia doar ca interese economice și poate ca aliat contra Chinei.
– China, India și Restul Lumii sprijină Rusia și urăște Europa pentru trecutul ei colonialist.
Deci, în aceste condiții, cum pot evolua lucrurile? Există vreo soluție?
Deocamdată relațiile dintre Europa și Rusia sunt blocate din cauza Rusiei. Idem, relațiile SUA cu Rusia sunt blocate de Putin care știe că ORICE Pace în Ucraina înseamnă ÎNFRÂNGERE pentru Rusia.
Așa că momentan nu există o soluție diplomatică, timp în care Rusia escaladează războiul prin Polonia și România. Occidentul vrea să crească nivelul sancțiunilor contra Rusiei dar asta este o armă relativă atât timp cât Rusia este ajutată de China, India și Restul Lumii….
Soluțiile ar fi doar două:
– Occidentul să accepte pretențiile Rusiei, sau
– Occidentul să răspundă militar pe Frontul de Est.
Dar, aici autorul are dreptate, Occidentul NU VREA să se încaiere militar cu Rusia. Dar parcă ar vrea să scoată ” la înaintare” Ucraina, Polonia și România….
ORICUM..LINIA DE FRONT E POLONIA-UKRAINA-ROMANIA..e un dat geografic..Soarta noastra..
Si rusia..are traseu spre adriatica..la Baltica au iesire..LSt Petersburg si Kaliningrad..NOi incurcam in special..piesa lipsa care incurca panslavismul..imperialist rus..ANtie rea..Haimanaua cartierului..cum necum cartierul stie de frica golanului de la colt!
”Război cu Rusia? Scenariu”
Rusia nu are capacitatea de a ataca nici măcar un stat ca Polonia, cu-atât mai puțin statele membre NATO în ansamblu. Rusia nu a reușit nici măcar să ocupe Kiev-ul, ca să-și instaleze un guvern marionetă acolo, așa cum a procedat URSS cu Cehoslovacia în 1968.
Liderii europeni au însă tot interesul să fluture amenințarea cu războiul, pentru că asta le permite lor să adopte diverse măsuri autoritariste împotriva propriilor cetățeni. Putin are nevoie de războiul din Ucraina pentru a se menține la putere pe termen nelimitat, dar justificările acceptate de ruși pentru invazia din Ucraina nu vor fi acceptate și pentru a invada Polonia.
Putin nu poate renunța la războiul din Ucraina, pentru că ar trebui să renunțe și la putere, în timp ce el visează să moară în funcție, la fel ca Brejnev și ca Andropov, idolii lui. Însă liderii europeni folosesc ocazia pentru a confisca și ei democrația în țările lor. Spre ghinionul lor, nu vor exista niciun fel de conflicte între țările membre NATO. Diferit față de perioada premergătoare celor două războaie mondiale, acum există în Europa destule trupe americane și destule baze militare americane pentru a împiedica orice fel de conflicte deschise. Însă europenii mai pot trăi în mizerie încă 5-10 de ani, sub pretextul unui eventual război cu Rusia.
România trebuie să sprijine Ucraina, din considerente cât se poate de pragmatice: e de preferat să fie vecină cu o Ucraină adversară a Rusiei, decât cu o Ucraină ocupată de Rusia. Însă asta nu poate fi acceptat ca pretext pentru confiscarea democrației și pentru militarizarea țării, fiindcă România va deveni ea însăși la fel ca Ucraina sau ca Rusia. Și da, există și la București și la Berlin și la Bruxelles destui pe care i-ar încânta perspectiva asta. Pentru a-și crește propria putere și pentru a crește controlul asupra propriilor cetățeni, nu de altceva.
Idolul lui Putin este Stalin. Din nenorocire, Trump este tot la fel de tâmpit ca Roosevelt.
”Idolul lui Putin este Stalin.”
Putin e născut în octombrie 1952, iar Stalin a murit în martie 1953, când Putin avea cam 6 luni.
Stalin jefuia bănci în tinerețea lui, cariera lui Putin nu are nimic în comun cu așa ceva. De asta merge România așa cum merge, pentru că până și securiștii iau de bună propaganda lui Putin, destinată pentru uz intern 😀
În cariera lui profesională, Putin l-a avut drept șef pe Andropov. Andropov a condus KGB și a ajuns ulterior la Kremlin, unde a și rămas până la moarte. Andropov era ambasadorul sovietic la Budapesta în timpul revoluției din 1956, iar Putin era rezident KGB la Dresden la momentul când a căzut Zidul Berlinului. Andropov este modelul pe care l-a urmat Putin în carieră, iar asta chiar l-a dus și pe el la Kremlin.
În materie de politică externă, tot ce face Putin e copiat de la Brejnev, alt lider de la Kremlin care a rămas în funcție până la moarte. Putin nu are nicio idee originală, el a fost întotdeauna un birocrat, nu are nimic de-a face cu Stalin. Stalin este invocat doar pentru rușii de rând, ca să le alimenteze nostalgiile despre măreția Uniunii Sovietice.
”Trump este tot la fel de tâmpit ca Roosevelt”
Uite-așa se vede școala KGB. Președintele Statelor Unite nu se ridică la nivelul așteptărilor unor est-europeni formați ca oameni în comunism și plătiți toată viața din bani publici. Well, Trump n-o să spună niciodată ”am muncit pentru acest popor” și nici n-o să aibă pensie specială.
Ei na mister H, cu Roosevelt ai dat-o -n bara,cit despre Trump..Ce sa-i trebuiasca lui pensie cind e deja Imparat?!Inca un nou mandat si devine Imparat pe viata…
Erau niște ghilimele acolo. Și niște caractere cursive. N-ai știut niciodată rolul lor, așa e? 😀
Tinerii joacă după cum cântă propagandă .
Daca e o propagandă belicoasă, merg la luptă.
Daca e o propaganda….. Stau.
Teama Europei este teama unor politicieni pacifiști, clociți de anii îndelungați de pace și prosperitate. Militarilor europeni nu le e teama .
Mda, mai sunt și suveranistii, care vor „pace’
Inutil să vă spun că ue are mai mulți cetățeni -deci potențiali soldati- décat Rusia.
Europei îi trebuie doar o armată unica.
Atit.
Adica comandanti germani si soldati romani? S-a mai vazut. Daca iese prost dau vina pe noi.
rusia are potential uman imens fata de NATO???? De unde ati luat datele? Aveau inainte de a incepe etapa II a razboilui cu UCRAINA (februarie 2022), aprox. 143 milioane de locuitori (poate chiar mai putini), populatie formata din peste 93 de etnii!!! Inainte de inceputul razboiului, cateva sute de mii de rusi si rusoaice au fugit din tara, pe unde au putut, incotro au putut…In cei peste 3 ani si jumatate, au pierdut peste 1,1 milioane de oameni, morti si raniti…Daca au asa de multi oameni disponibili, de ce au nevoie de zeci dee mii de nord-coreeni? Daca au o armata asa de capabila, de ce au nevoie de munitii si arme, de la iran si coreea de nord???? De ce se milogeau la turci, pentru dronele Bayraktar??? Studiati mai bine situatia, fiindca dati rateuri grave!!!
Rusia fără armamentul atomic este un pigmeu economic și militar.
Moscova a declarat că nu a vizat ținte din Polonia. Polonia a declarat că traiectoriile dronelor vizau un hub de aprovizionare, cu echipament militar, a Ucrainei. Polonia a declarat că dronele nu aveau încărcătură explozivă. Putem deduce că rusia și-a asumat un risc calculat și că au fost testate protocoalele si procedurile NATO de abordare-anihilare a dronelor. E clar că e hilar să gândești că ataci roiuri de 100-200 de drone cu F16 și F35, deci e binevenit acest „wake-up call” pentru NATO și pentru Europa – în caz că nu au deja amplasate, în flancul estic, sisteme anti-dronă moderne, e timpul să se mobilizeze. Dacă deja avem amplasate astfel de sisteme, bine că le avem!
Cu câteva luni în urmă, Marea Britanie anunța testarea unui sistem laser anti-dronă, cu o rată de doborâre de peste 90%, la un cost de câteva lire pe dronă doborâtă. Poate pe ăsta ar fi vrut rușii să-l vadă la lucru…😊 Exceptând kerosenul ars (dar se arde kerosen și în zborurile de antrenament), ca nespecialist, aș zice că, din întâmplare sau din pricepere, reacția forțelor noastre aeriene a fost calculată și calmă. Ce spun politicienii sau „trompetele” rusești, mai puțin contează.
Occidentul nu trebuie să se războiască cu rusia, ci doar să o descurajeze, credibil. Și să ridice o nouă „cortină de fier” (militară, economică, informativă, informațională, digitală etc.), la granița de Est a Ucrainei.
Cât despre declarațiile lui Peskov, nu cunosc limba rusă și n-am înțeles dacă spunea că NATO „e implicat în războiul cu rusia” (ceea ce e adevărat) sau NATO „e în război cu rusia” (cum spun unii). Oricum, privind afirmația în oglindă, ar rezulta că China și R.P.D. Coreeană sunt în război cu Ucraina și cu NATO?
Pe alt plan, discuția despre transplantul repetat de organe, dintre Putin și Xi, poate vrea să transmită lumii mesajul „Atenție, sunt nemuritor!” 😊
Scuzați-mă, nu înțeleg mantra cu „cadrul legal” pentru doborîrea dronelor. E scuza incompetenților, a celor care invocă birocrația ca să nu facă nimic. La MApN înțeleg (probabil că încă sînt conserve rusești în zona decizională). Dar de ce oamenii de bun-simț trebuie să preia această ridicolă pretenție? Și doborîrea poate fi simplă (cu plasă sau cu bruiaj direcționat), nu neapărat cu arme de foc…
Am rămas cu gura căscată, cică să prinzi dronele aruncând minciogul ca la pești! Mai, și cine și cum aruncă plasa?
”…aliații vor reuși rapid să ocupe Kaliningrad-ul…”
Kaliningradul, nu Kaliningrad-ul. La fel cum scriem Bucureștiul, nu București-ul, Clujul, nu Cluj-ul, Parisul, nu Paris-ul.
In actualele conditii pedoclimatice sunt extrem de utile si binevenite observatiile dvs.
pe linga multe vorbe si ceva concret: necesitatea dezvoltarii unor avioane, drone contra drone cu care sa poata fi distruse dronele ieftine. Poate un IAR 99 caruia sa i se ataseze o mitraliera usoara manevrata de pilotul din cabina doua, cum era mitraliorii in ww2, si eventual un radar simplu, sau niste avioane simple Yak 52, IAR 823 etc!?
sunt bune si ”lacustele” alea biplane cu care se arunca ingrăsăminte pe cimp
și da, un IAR 99, dotat doar cu 1 mitraliera d-aia cu 4 țevi de trage sute de gloante/sec, rade tot de pe cer.
ar trebui sa revenim la construit avioane !…si drone…si rachete de croaziera…de focoase nucleare mă ocup eu !
Există un container cu tun de 23, ce poate fi acroșat. Eventual tunul înlocuit cu 14,5, sau unul cu 20 și muniție cu fragmentare.
Posibil și în redar modest, daca dronele din plastic uri este detectabil.
cunosc containerul, chiar am lucrat la el. Eu ma refer la unul manevrabil, cum au unele elicoptere.
pe avion e mai greu, totusi; un pilot bun, poate manevra excelent si utiliza tunul acrosat; trebuie imbunatatita munitia (cu bile, fragmentare etc.); IAR 99 are si avantajul ca este biloc;
pilotul poate sa actioneze tunul acrosat, secundul poate utiliza echipament electronic si focul cu rachete acrosate; si rachetele anti drone trebuie modificate: micsorata raza si incarcatura exploziva etc (mai mici, mai usoare, mai letale, mai ieftine; mult mai ieftine)
sa vedem ce fac guvernantii si conducerea aviatiei
O singura drona poate dobori avionul foarte usor si nu stiu daca merita riscul. In Ukraina au un lant de observatori care le detecteaza apoi ceilalti le urmaresc cu mitraliere montate pe masini sau cu alte drone…
Pentru apărare locală anțiaeriana și eu cred că mitralierele cvadruple de14,5 sunt mai bune. Daca au un comp și radar de dirijare a focului pe baterie.
Dar e nevoie și de un avion pentru interdicție în zone nelocuite.
https://armyrecognition.com/archives/archives-land-defense/land-defense-2024/breaking-news-japans-groundbreaking-10kw-high-power-laser-weapon-truck-enters-service-with-japanese-army
cu jucarii d-astea au doborit la teste, usor, drone sofisticate
da, sunt ideale;
acum se lupta pentru a crea drone antidrone, laser antidrone si ultrasunete antidrooe;
dar pina la urma, ca armament fix, pina la omologarea noilor arme, tot mitralierele de 14,5 sunt sfinte; e nevoie de ele acum!
Pilotii de F-uri puteau sa se pozitioneze in fata sau putin deasupra dronei si sa-i dea gaz( afterburner) . Konietz filma. Rusii au facut asa deasupra MN in spatiul aerian international si le-a doborat drona USAF. America lui Biden nu a invadat/bombardat extremul orient rus ca urmare a acestei ”haiducii”.
dar diavolul se ascunde indetalii-poate pilotii trebuiau sa umple un raport care nici azi nu era scris…Sau erau consemnati la sol. Cine stie ce cultura organizationala are RoAF
@mihai – ”Pilotii de F-uri puteau sa se pozitioneze in fata sau putin deasupra dronei si sa-i dea gaz( afterburner).”
Ăsta e comportament de cowboy, iar piloții militari europeni și americani ar fi opriți de la zbor, dacă s-ar manifesta într-o asemenea manieră. Oricum, ai ajuns pe noi culmi de progres, dacă acum dai sfaturi și piloților militari.
P.S. Numai din comentariul ăsta, te asigur că n-ai trece testele psihologice pentru piloți militari. Prin liceu se comportă băieții în maniera asta.
YAK și 823 pot fi prea lente. Dronele se perfecționează mereu.
Nu cred că Rusia, UE și SUA vor cu adevărat pace. Putin pentru motivul că poate controla mult mai bine eventualii oponenți politici, UE pentru motivul că ține Rusia legată de acest război și nu este în stare să deschidă un nou front cu UE, iar SUA pentru motivul că industria de armament câștigă imens din vânzările de arme sofisticate atât Ucrainei cât și Europei. Atunci cine vrea cu adevărat pacea? China, India și Sudul global au nevoie de pace pentru a face comerț liber. Mulți spun că China vrea război cu Taiwan, dar nu cred asta. China vrea să depășească SUA economic și militar, ca să poată apoi convinge Taiwan să fie de partea celui mai puternic, adică să accepte unificarea cu China, devenind astfel și mai puternici. Și cred că asta se va întâmpla în cel mult 20 de ani pentru că centrul de putere se deplasează dinspre Vest spre Est, dinspre SUA spre China. China va fi noul lider mondial, iar Asia centrul lumii.
Părerea mea este că nu realizăm toți ce însemnă doborârea unei drone cu o rachetă lansată de pe un avion. O dronă zboară la 100 de metri, iar un avion nu poate zbura în siguranță mai jos 500 de metri altitudine, mai ales noaptea. Deci avem de a face cu o lansare de rachetă de sus în jos spre teritoriul tău! Ce faci tu, operator de aviație militară, cu o dronă care zboară deasupra unui cartier de blocuri din Tulcea? Tragi cu racheta de sus în jos spre ea? Și dacă racheta ratează ținta unde va detona apoi? Dar dacă nu ratează, unde cad resturile dronei în flăcări? Războiul din Ucraina a demonstrat că la ora actuală drona este armă imbatabilă dacă vorbim de număr suficient de mare de drone. E clar, cu două sute de drone dotate cu explozibil arunci în haos o capitală de țară. Asta a vrut să arate Putin că tehnic poate face în Occident. Drona va modifica totul în războiul de hărțuire și războiul de întreținere a terorii. Și de asta Armata Română are nevoie de lege. Cu o dronă doborâtă poți da foc la un sat întreg, de exemplu, la un un câmp întreg de porumb , la o deltă întreagă de stuf dacă e uscat bine. Practic, posibilitățile dronei sunt nevisate până acum la oricare altă armă. Monitorizarea hotarelor cu țesătură de radare ultraperformante e vitală de acum în viitor.
Ingrijorator si periculos.
S-au format doua tabere in Romania care se injura din ce in ce mai vartos pe mai multe subiecte. In cazul de fata avem ca subiect razboiul Rusia -Ucraina care, aici pe Contributors, aduna marea majoritate a comentarilor din tabara rusofoba. Pe alte site-uri ii gasesti pe ceilalti, din cealalta tabara, care ii combat pe rusofobi. Pana la un punct acest lucru nu e de mirare intr-o societate democratica in care libertatea de exprimare este garantata ( sau poate doar ne place sa credem ca e asa ? ) .
In momentul in care se depaseste o limita a rationalului cand incep sa se debiteze tot felul de „aprecieri de valoare” fara fundament, lipsite de analize bazate pe cunostinte aprofundate asupra subiectului, dezbaterea nu mai e dezbatere, este doar o cearta ca la usa cortului. Incep sa se faca auzite insulte, sa se puna etichete iar atmosfera se incinge periculos. Fibra sanatoasa a tesutului social se destrama si apare ura iar acest lucru devine ingrijorator si periculos cu atat mai mult atunci cand tonul este dat de intelectuali de valoare !
S-auzim de bine !!
„Fibra sanatoasa a tesutului social se destrama”. In ce poveste pentru copii traiesti? Iesi te rog afara si priveste oamenii din jurul tau.
Un articol cuprinzător la realitatea românească. Citindu-l îmi spuneam că păcat că el nu este pus în dezbatere în media de largă circulație. Nivelul intelectual atins de idei este înalt și le pune în dezbatere nuanțând soluțiile. Este un pas înainte mai ales că situația este foarte gravă. Nevoia de a influența politica românească în direcția punerii în dezbatere și discutării soluțiilor este foarte importantă.