Drumul spre lumină
Afirmam în articolul publicat la 10 ianuarie despre rezultatelor provizorii ale recensământului că datele asupra populației la care nu se cunosc cele trei caracteristici enumerate in titlu sunt enorm de mari și nu pot fi acceptate fără precizări asupra conținutului grupării și originii deformării. În Addendum aduceam câteva precizări importante pornind de la două cifre inedite publicate de profesorul Mircea Kivu în articolul apărut la 8 ianuarie (tot aici, la Contributors). Potrivit datelor primite de autor de la Institutul Național de Statistică (INS), iată componența persoanelor recenzate și a celor pe care INS le-a inclus ulterior în populația recenzată din baze de date și registre administrative la care nu există informații asupra celor trei caracteristici (reiau din Addendum):
„… (1) circa 1 milion de persoane care nu au fost recenzate în perioadele de înregistrare (cea de autorecenzare și cea de înregistrare cu recenzor) au fost identificate de Institutul Național de Statistică ca având reședința obișnuită în țară la 1 decembrie 2021 în bazele de date și registrele administrative transmise institutului înainte de începerea recenzării. Aceste persoane au fost incluse în populația rezidentă. Etnia, Limba maternă și Religia nu figurau în bazele de date și în registrele administrative; (2) la 1,1 milioane persoane autorecenzate chestionarele erau incomplete, lipsind informații asupra celor trei caracteristici; (3) la 500 de mii de persoane înregistrate de către recenzori chestionarele erau incomplete, lipsind informații asupra celor trei caracteristici. Ajungem astfel la cele 2,5-2,7 milioane de persoane la care în rezultatele recensământului nu sunt informații asupra celor trei caracteristici. Problema care se ridică având aceste cifre este cea foarte importantă a clasării celor 2,5-2,7 milioane de persoane între Etnie/Limbă maternă/Religie Nedeclarată și clasarea la Date nedisponibile”.
Vom reține cifra de 2,6 milioane cât rezultă din însumarea (1)+(2)+(3). Se cuvine a preciza că la Religie opțiunea Nedeclarată a existat în chestionar, dar datele nu sunt publicate. Nu ne referim deci la această caracteristică în continuare. La cele 1 milion de persoane de la componenta (1) fără informații asupra Etniei si Limbii materne clasarea s-a operat în mod automat la categoria Date nedisponibile. Rămânem deci cu circa 1,6 milioane de locuitori RECENZAȚI (componentele (2) și (3)) la care nu cunoaștem cele trei caracteristici. Prin ce mecanism nu le cunoaștem? Prin absența opțiunii Nedeclarată în chestionarele de recensământ, în Nomenclatoarele la Etnie și Limbă maternă accesate la autorecenzare și înregistrare cu recenzor.
În Ordonanța de Urgență nr. 19 din 4 februarie 2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021 se precizează la Articolul 25, (3). Toate întrebările incluse în formulare au caracter obligatoriu (subl. VG). Probabil, s-a dorit a spune că răspunsurile la toate caracteristicile din chestionarul de recensământ sunt obligatorii. Da, persoana recenzată trebuia să răspundă la toate întrebările din chestionar dar nu putea fi obligată în cazul Etniei și Limbii materne să aleagă obligatoriu una dintre cele aflate în cele două Nomenclatoare (în chestionarul de pe platforma de recenzare și în tableta recenzorului). Ea putea opta pentru nedeclararea Etniei sau a Limbii, practică frecventă la recensămintele populației, drept care i-a fost luat, i-a fost refuzat la Recensământul din România.
Neincluderea opțiunii Nedeclarată în chestionarul de recensământ la Etnie și limbă maternă s-a făcut în urma unor decizii. Ce organism le-a adoptat? Iată responsabilitățile:
ART. 31. Departamentul pentru Relații Interetnice, în colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României și cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, are obligația elaborării Nomenclatorului etniilor și al limbilor materne, care este aprobat prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 29 lit. c).
(LEGEA nr. 178 din 18 august 2020pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021).
(Pe site-ul Departamentul pentru Relații Interetnice: Secretar de stat – Lacziko Enikő Katalin; Subsecretar de stat – Thomas Șindilariu; Subsecretar de stat -Dincer Geafer)
Institutul Național de Statistică nu avut responsabilități în elaborarea acestor două nomenclatoare (Art. 29 din aceeași lege).
Nomenclatorul pentru Religii a fost elaborat de alt organism și cuprinde opțiunea Nedeclarată.
Comisia Centrală pentru Recensământ a știut de absența opțiunii.
Departamentul pentru Relații Interetnice are obligația față de cele 1-2 milioane de locuitori recenzați dar cărora li s-a interzis dreptul de a nu-și declara Etnia și Limba maternă să motiveze absența opțiunii Nedeclarată în chestionarul de recensământ.
Publicarea celorlalte rezultate provizorii, la 31 ianuarie, ar putea fi o oportunitate pentru Institutul Național de Statistică de a aduce unele clarificări asupra numărului populației cu Etnie și Limbă maternă nedeclarate. Neînscrierea unei opțiuni nu poate fi plasată la Date nedisponibile atât timp cât persoana s-a autorecenzat ori a fost înregistrată de recenzor dar i s-a refuzat dreptul la nedeclarare. Lucrurile nu sunt deloc identice cu cele ale milionului de locuitori de la punctul (1) de mai sus, cazul persoanelor recenzate din baze de date și registre administrative.
Ar putea fi calificată absența dreptului populației de a nu-și declara Etnia și Limba maternă drept tentativă de influențare a calității datelor din rezultatele provizorii? Da, fără îndoială și tentativa și-a atins scopul. În anul 2022.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Poate greșesc dar am impresia că referendumul s-a întocmit superficial sau datele au fost impuse de,,necesități” Nu am găsit referirea la numărul de parlamentari care se va stabili!
„circa 1 milion de persoane care nu au fost recenzate în perioadele de înregistrare (cea de autorecenzare și cea de înregistrare cu recenzor) au fost identificate de Institutul Național de Statistică ca având reședința obișnuită în țară la 1 decembrie 2021 în bazele de date și registrele administrative transmise institutului înainte de începerea recenzării”
Vad ca tot timpul se trece cu usurinta peste aceasta minciuna colosala de la referendum. Daca acesti oameni nu ar fi fost contabilizati ‘din burta’, populatia rezidenta a Romaniei ar incepe cu 17 milioane, nu un pic peste 19 milioane cum arata cifrele trase de par in acest moment.
Asta e marea problema a acestui referendum, ca nu se inchidea din lipsa a peste un milion de oameni nerecenzati (la 20 iulie au fost recenzati aproape 17 milioane de persoane) si despre care nu se mai stie nimic si de aceea cred ca a fost prelungita perioada de recenzare pana la 31 iulie, in cele din urma luandu-se decizia de a fi numarati din burta. Deci in 10 zile numarul populatiei a sarit cu peste un milion de persoane, atentie NERECENZATE, ca sa fie bine ca in raportarile de pe vreme lui Nea Nicu.
Iar a doua problema este tacerea asurzitoare a tuturor, inclusiv a distinsului domn Ghetau asupra acestei ‘mici’ manareli statistice made in Romania.
https://la-neamtu-tiganu.blogspot.com/2023/01/recensamint.html?m=1
Cand te ajuta un recenzor, acesta iti poate explica semnificatia unor campuri sau notiuni din formular.
Autorecenzarea presupune capacitatea de a citi si de a intelege ceea ce citesti. Daca esti analfabet functional, e posibl sa lasi anumite campuri necompletate, din neintelegere. Pe de alta parte, daca te gandesti ca declararea unei etnii sau a unei religii iti poate aduce prejudicii, poate gandesti ca e mai sigur sa lasi campul necompletat.
Pentru mine, acest recensamant, indeosebi prin posibilitatea autorecenzarii online (care, la mine a functionat rapid si fara probleme), a fost un urias pas inainte, fata de precedentul. Probabil, urmatorul va fi si mai bun.
La recensamantul precedent, discutand in direct cu recenzorul la intrebarea despre etnie am raspuns ca nu am etnie ci sunt de nationalitate romana, asa cum scrie si in actele mele, iar etnia se aplica doar la minoritatile nationale. Asa ca omul a tras linie la etnie si a trecut mai departe. Deci iata un exemplu de etnie necunoscuta sau nedeclarata.
Ca sa poata exista minoritati nationale, trebuie sa existe o „majoritate nationala”, nu? :) Cei ce se considera de etnie romana, ar trebui sa n-o declare?
Este vorba de nationalitate romana asa cum scrie in toate actele mele. Daca as fi imigrant undeva as avea etnie romana.
Asa ai raspuns ? Si mai te si lauzi ….
Sa nu se legene in iluzii UDMRul, aia lipsa nu sunt maghiari, si – cel mai probabil – romi.
Si foarte probabil analfabeti, neinregistrati, samd. Si care habar nu au ce sa declare la limba materna si religie, ca nu inteleg ce e aia.
Pe de alta parte, daca milioanele alea intr-adevar sunt romi, inseamna ca proportia lor in totalul populatiei a crescut foarte mult.
În principiu cei de la evidența populației au date relativ fiabile, deci se poate face o statistică „pe acte”. Rolul recensământului ar fi să identifice în teren tot felul de situații, tendințe care nu apar în statisticile oficiale. (un exemplu din jurul meu, populația cu „buletin de București” care locuiește în realitate în Ilfov dar nu vrea să renunțe la diverse avantaje ale Capitalei – accesul la școli, spitale, etc) Teoretic el ar trebui să ofere material pentru calibrarea sondajelor de opinie și statisticilor. Dar pentru asta trebuie să fie precis, pentru că aparent e invers, rezultatele lipsă au fost completate cu datele din statistici. Aparent nici acum, nu mai zic de data trecută, când cel mai mare partid a făcut propagandă pe față împotriva recensământului, nimeni nu prea a avut chef de corvoada asta…
Recensământul românesc pare că nu ține seama de realitățile românești ale timpului curent. Să luăm cazul unui cuplu în care un soț e să zicem maghiar, iar celălalt român. Unul e reforma și celălalt ortodox. Ce naționalitate și etnie sunt copiii lor. În alte țări ar fi înregistrați cu etnie multiplă și posibil religie nedeterminată. Recensământul românesc îi forțează să aleagă o opțiunea care nu e a lor. Nici nu mai comentez la alte opțiuni, mult mai private.
Datele incomplete ar putea sa invalideze recensamantul, deoarece in statistica datele incomplete/incerte/incredibile se elimina complet din calculul statistic.
Ar putea fi si reprezentanti ai acelei etnii al carui nume nu mai putem sa il rostim/scriem, ceea ce ar insemna ca acestia sunt mult mai multi decat credeam noi. Iar atunci cand vor depasi 20% din populatia totala vor avea drepturi egale inclusiv de folosire vorbit/scris a limbii lor materne care de fapt nici nu exista in lingvistica.
Deci este oarecum periculos sa lasam statistica incompleta, trebuie sa lamurim ce si cum, pentru ca pana la urma adevarul iese la suprafata. Gunoiul ascuns sub pres nu rezolva nimic.
Iar cu religia cum stam, de ce nu o declaram, ca doar nu mai este nimeni ars pe rug de bunii crestini occidentali?
Ceva este putred in Danemarca (si nu numai)
Văd că oamenii noștri luminați tot nu pricep, sau poate consideră că e mai bine să ignore situațiunea cea hidoasă: milioane de rumâni, inclusiv dintre cei aflați in treabă ca recenzori, sunt atât de neinstruiți, inculți, analfabeți încât nu știu ce înseamnă etnie, limbă maternă și religie, ba aș adăuga că și termenul „nedeclarată” le e cu totul străin. In plus avem milioane de metiși prin satele patriei prăpădite, pline de familiști convinși. in special rumțigani și ungurromi.
Referitor la comentariul lui „Daniel”, În vară s-a scăpat porumbelul în presă. La un moment dat, la radio și televiziuni s-a vorbit de 18 milioane de locuitori, noua treaptă pe care a coborât populația României. Din zilele sau săptămânile următoare nu s-a mai amintit de acest număr, și publicul nici nu a primit explicații de unde provenea el și de ce a fost vehiculat.
Datele exista pentru toti cei recenzati, chiar daca nu au declarat etnia sau limba. Cine ii opreste pe organizatori sa ii numere pe toti, pentru celelalte informatii si ce sens are sa ne suparam ca nu stim etnia tuturor? Multe din informatiile din chestionar trebuiau sa fie oricum optionale, e dreptul oricarui cetatean sa nu isi declare datele personale nimanui, nici unui institut, fie el si al statului.
In plus, daca vrei, ca stat, ca toti cetatenii sa coopereze, trebuie, in primul rand, sa te cobori tu, ca organizatie, de pe podiumul pe care te-ai urcat din cauza mentalitatii comuniste tot mai active si sa devii stat democratic, adica un set de institutii puse sa serveasca cetatenii. Cand vor vedea ca esti in slujba lor si ca le aperi interesele (prin fapte, nu vorbe), cetatenii vor discuta cu tine. Pana atunci, te trateaza ca pe Statul lui Ceausescu.
Filozofii elini spuneau ca „ceea ce nu cunosti nu exista” (suna cunoscut, nu-i asa?) deci acel care nu declara apartenenta la ceva nu exista, asa ca nu poate sa aibe pretentia sa fie luat in seama vreodata. Insisi membrii unei entitati o minimalizeaza daca nu au responsabilitatea de a o afirma, cam ce se intamlpla si cu nonvotantii.
Nimeni nu trebuie sa coboare nicaieri (adica noi cei multi suntem situati foarte jos?!?) ci sa isi faca datoria complet si corect acolo unde se afla.
Recensamantul se bazeaza pe date statistice si nu pe date personale, deci obligatia (legala, cetateneasca si morala) este sa le declari complet si corect, deoarece nu sunt contabilizate la persoana respectiva ci la nivelul global al populatiei. Deci datele personale devin date statistice (depersonalizate) spre deosebire de metadatele Internet care sunt colectate si prelucrate colectiv dar pentru a tinti persoana respectiva (a se vedea reclamele directionate prin IA) deci in mod ilegal.
Normal ar fi să avem o reacție din partea Comisiei centrale pentru recensământ (președinte, dl plagiator Bode.)
Comisia centrală pentru recensământ nu a avut un rol tehnic ca să se poată pronunța competent pe acest subiect sau oricare altul. Dar să ceară la rândul ei explicații și să ia o atitudine, ar fi bine și normal, însă nu a avut nicio atribuție de supervizare. Cel mult, în articolul 4 alin. (4) lit. d) din OU 19/2020 se vorbește despre o coordonare în materie de instrumentar statistic, clasificări și nomenclatoare, care poate însemna orice și nimic. Având o componență de nivel înalt (ministru de interne, secretari de stat), ar avea autoritatea necesară, care trebuie dublată și de voință. Motivul pentru care ministrul de interne este președintele acestei comisii este acela al nevoii de sprijin serios la nivel local pentru toate etapele recensământului, de la sectorizare până la utilizarea rezultatelor. Pe tema calității sectorizării, să ne reamintim că ministrul Boloș spunea că are probleme cu distribuirea cardurilor de energie pentru că 550.000 de persoane nu au un domiciliu clar identificabil deoarece nu există nomenclatoare stradale.
Sunt absolut de acord cu afirmația că acest recensământ marchează un regres calitativ față de cele precedente, care au avut și ele probleme destul de mari și care au dus chiar la demiteri la vârf. Și tocmai pentru a verifica gradul de calitate a informațiilor culese la recensământ, era prevăzut un sondaj postrecensământ, despre care ar fi normal, de asemenea, ca opinia publică să fie informată detaliat. Ar mai fi de reținut faptul că, la recensământul din 2011, nomenclatoarele de etnie, limbă maternă și religie aveau un cod de etnie, limbă maternă sau religie nedeclarată. Ele se găsesc aici: https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2021/11/CELR_centralizatorpopulatie-dupa-etnie-limba-materna-si-religie-din-sectorul-de-recensamant.pdf.
Intențiile (de bună credință) de a exonera INS și Unitatea de Coordonare și Implementare a Recensământului de răspunderea pentru problemele generate de incompletitudinea nomenclatorului de etnii, de cele ale aplicației realizate de experții Băncii Mondiale pentru colectarea datelor sau de procentul mare de non-răspunsuri parțiale pe un asemenea subiect sensibil și esențial nu doar că nu vor rezolva problemele actuale, însă nici pe cele din viitor, pentru că aceste lecții nu sunt decantate și se pare că nu se vor transforma măcar în recomandări pentru viitoarele recensăminte.
Lipsa unei poziții de tipul ”nedeclarat” sau ”nu răspund” putea fi lesne identificată, în primul rând de UCIR – prin competența și experiența sa – și apoi de către oricare membru din multele comisii create pentru recensământ cu o minimă pregătire sociologică, pentru ca apoi să fie la fel de lesne corectată. Iar de aici nu se mai poate face nimic, pentru că, potrivit OU 19, pentru etnie, limba maternă și religie nu se aplică metode statistice de imputare.
Și o ultimă observație: din păcate, încă mai există o concepție funcționărească cu vizibile semne ale trecutului, în care realitatea trebuie obligatoriu înghesuită într-un model rigid, fără legătură cu realitatea sau cu modul în care fiecare găsește potrivit să de reprezinte pe sine.
„România este un stat eşuat!” – foarte bine a zis Excelența Sa, Domnul Preşedinte Klaus Iohanis.
Oug 19/2020, aprobata prin lege, privind recensamantul.
Art. 22 , alin 7) pct. c), d), e) specifica foarte clar ca la autorecenzare, „sa completeze raspunsurile la toate intrebarile”. Obligativitatea „completarii raspunsurilor la toate intrebarile” este stipluata prin lege. Dar cine mai respecta legile din Romania?
Art. 4 , alin 4) pct. i) Comisia Centrala de recensamant „publica rezultatele provizorii ale recensamantului”. A vazut cineva asa ceva, undeva? Rezultatele au fost publicate de INS.
Există niște principii pe care legea le încalcă: religia și etnia sunt cele pe care le declară omul, deci poate să și refuze să le declare. Există niște funcționari care scriu textele astea de lege, niște funcționari care probabil nu ies toată viața din birourile lor. Degeaba scriu ei în lege niște obligații absurde pentru cetățean, în cel mai rău caz cetățeanul o să aibă grijă să nu fie găsit acasă.
Într-un peisaj mai larg, dacă România nu ar fi guvernată prin ordonanțe, ar fi mai puține legi, iar cele care rămân s-ar respecta mai adesea.
Legile trebuie să aibă o minimă legitimitate, altfel nu vor fi respectate.