luni, mai 20, 2024

REPETIR?

Către sfârșitul secolului al XIX lea, Caragiale scria încă o nuvelă pe care a intitulat-o Două bilete pierdute. În 1901 a republicat-o sub titlul ce a făcut-o celebră. Două lozuri. I-a dedicat-o lui Constantin Dobrogeanu-Gherea.

În 1957, Două loturi s-a metamorfozat în scenariu de film. Scris de Aurel Miheleș, de Gheorghe Naghi și de mult mai celebrul și mai versatul în ceea ce avea să se numească caragialeologie, regizorul Jean Georgescu. Care în 1944 dăduse versiunea cinematografică a Nopții furtunoase. Regizorii peliculei din 1957 au fost Aurel Miheleș și Gheorghe Naghi, iar pe afișul acesteia figura numele actorilor Dorina Done, Marcel Anghelescu, Ion Iancovescu, Margareta Pogonat, Radu Beligan (în chip de narator) și, firește, Grigore Vasiliu-Birlic. Care era absolut senzațional în rolul Lefter Popescu.

În anul 2012, regizorul Alexandru Dabija avea senzaționala idee de a transforma Două loturi în piesă de teatru. A făcut din ea o comedie neagră. A montat-o la Naționalul bucureștean, cu o foarte bună distribuție. Gavril Pătru a fost incredibil de bun în Lefter Popescu, Marius Manole făcea furori în rolul Povestitorului, decorul lui Helmut Stürmer era o veritabilă bijuterie.

Patru ani mai târziu, în 2016, Paul Negoescu, în dublă calitate, de scenarist și regizor, a rescris filmic celebrissima nuvelă caragialeană, sau , mai bine zis, a rescris-o.  A luat distanțe, a reinventat-o, și așa a apărut pe ecrane un film în care trei simpatici- Vasile Grămadă (Dragoș Bucur), Dinel Petre (Dorian Boguța) și Pompiliu Borș (Alexandru Papadopol)- speră să se îmbogățească jucând la 6/49. Dacă Două lozuri sau O lună în Thailanda a fost pe placul majorității spectatorilor, critica a fost ceva mai rezervată. Unii cronicari s-au arătat deranjați de faptul că în distribuție figura și controversatul Codin Maticiuc.

În 2023,  Paul Negoescu revine la Caragiale. Nici vag, nici apăsat. Doar atât cât trebuie. Sile, Pompiliu și Dinel vor din nou să iasă din sărăcie. Numai că timpurile s-au schimbat, cei trei s-au updatat și acum recurg la minarea de criptomonode. Fac apel pentru aceasta la serviciul unui geniu al calculatoarelor, un anume Ionuț, savuros interpretat de Eduard Cârlan. Norocul le surâde, o pană de curent provocată neintenționat de ei înșiși, suportată de întreaga națiune care e departe de a fi tocmai deșteaptă,  și anunțată la televizor de Andreea Esca (în rolul Andreei Esca e chiar Andreea Esca care are niscaiva experiență în Caragiale de vreme ce a apărut și în spectacolul Năpasta regizat la TNB de Radu Afrim) îi face milionari peste noapte.

În toată povestea asta intervine și un stick în a cărui memorie e înmagazinat câștigul. Numai că dublu ghinion. Mai întâi, Dinel pierde stickul, așa că cei trei (excepțional interpretați de aceiași Dragoș Bucur, Alexandru Papadopol și Dorian Boguța), sunt antrenați într-o goană nebună. Nu mai avem de-a face ca la Caragiale cu chivuțe, ci cu mame curioase (Angela Ioan),  cu vecine care nu se suportă una pe alta și se toarnă abitir și reciproc (Rodica Lazăr și Lavinia Mănescu),  cu femei de serviciu filosoafe (Coca Bloos),  cu polițiști tacticoși (Iulian Postelnicu) și cu patroni de gropi de gunoi (Mihai Bobonete). Ba chiar și cu târfe cu respect (Ilona Brezoianu), vorba lui Sartre. Un Sartre care măcar de data asta șade alături de Ionesco, prezent în film nu chiar direct, ci via Caragiale.

Firește nu lipsește nici celebra mașină Dacia care a făcut furori în filmul din 2016. Pare-se că e aceeași. Ce se întâmplă în interiorul ei e perfect surprins de camera Anei Drăghici și de montajul datorat lui Alex Pintica.

Intervine însă și al doilea ghinion. Dinel a uitat parola resetată. Se consolează toți cu speranța că poate odată și odată cineva va avea generoasa idee de a renunța la parole.

Secvența finală a filmului ne duce nu în Thailanda, ci în Nigeria.Nu, nu în căutarea președintelui Iohannis. Ci  la loteria de acolo .La care Dinel a câștigat fără să joace, numai că de teama hackerilor nu și-a revendicat câștigul. Așa că îl pierde și pe acesta.

Ghinion! Vorba celui mai voiajat fiu al țării!

FULL CAST&CREW

ÎNCĂ DOUĂ LOZURI
Scenariul și regia: Paul Negoescu

Producători: Dorian Boguța &Dragoș Bucur

Co-producători: Sergiu Cumatrenco &Paul Negoescu

Imaginea: Ana Drăghici

Muzica: Marius Leftărache

Desen de producție: Victor Fulicea și Iulia Negoescu

Costume: Mălina Ionescu și Ioana Șomănescu

Montajul: Alex Pintica

Cu: Dragoș Bucur (Sile), Alexandru Papadopol (Pompiliu Borș), Dorian Boguța (Dinel Petre), Eduard Cârlan (Ionuț) și Ilona Brezoianu, Rodica Lazăr, Coca Bloos, Mihai Bobonete, Angela Ioan, Lavinia Mănescu, Andreea Esca

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Caragiale este mereu de actualitate, sociologul pentru trecutul, prezentul si viitorul romanilor, care ne face sa radem de noi insine in incercarea de a ne educa „Ridendo castigat mores” cum spuneau latinii. Si cateodata chiar reuseste.

  2. „Doua loturi” este un moment important din literatura noastra.
    Comicul de situatie si analiza detailata a reactiilor personajelor, o fac un „cap de opera”. Originala, inimitabila, reliefind o situatie relativ reala din societatea noastra. (Totul e real si descris cu maiestrie, fara a escamota nimic. Dar situatia creata este … pura fictiune.)
    Din pacate, adversarii (sa nu zic dusmanii) jocurilor de noroc, il utilizeaza pe post de miner. Nu cred ca I.L.Caragiale avea aceasta intentie. El gindea doar la ilarul situatiei. Nu la anatemizarea jocurilor de noroc.
    Poate ca cei care ne conduc din umbra si care revin -incet dar sigur- la mentalitatile si legile comuniste, vor dispare, totusi, din peisajul societatii noastre si vor lasa societatea libera, cu adervarat. Sau macar vor intelege in ce consta liberatea adevarata. Desi… dupa dovezile de pina acum, nu e nici o speranta in aceasta privinta.
    Jocurile de noroc, prostitutia, alcoolul au -si ele- rolul lor in societate. Chiar daca produc multe neplaceri. Parca traficul de influenta, mita, prostitutia acunsa (pentru posturi, examene, credite etc) nu provoaca mari neajunsuri; mai mari decat pacatele simple ce ne insotesc inca din preistorie.
    In rest, sa ne bucuram de niste creatii artistice bine facute! Dar sa nu sarim peste cal.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro