Cine străbate străzile aglomerate din Jakarta are surpriza să observe panouri publicitare cu imagini desprinse parcă din altă lume: zone montane acoperite de zăpadă, surprinzătoare pentru o țară tropicală precum Indonezia. Aceste peisaje montane inedite provin din Munții Jayawijaya, singurul loc din Indonezia unde altitudinile de aproape 4.900 de metri permit existența zăpezii și a ghețarilor ecuatoriali, astăzi în rapidă retragere. De acolo, din îndepărtata provincie Papua Centrală, provine Nasen Ginikbak, un tânăr membru al comunității indigene Dani care studiază limba română la Institutul de Limbi din Papua, înființat de Fundația Papua Maga Edukasi în 2018. Pe lângă acest institut, Fundația coordonează și Universitatea Internațională din Papua. Ambele instituții au aceeași misiune: dezvoltarea și furnizarea unei educații adecvate pentru populația indigenă din Papua, precum și oferirea unei expuneri internaționale tinerilor din Papua, cu speranța că aceștia vor contribui la progresul țării. Alături de limba română, la institut se mai predau limba engleză și limba rusă.
Nasen Ginikbak are un vis: să studieze ingineria energetică în România, pentru a o aplica ulterior în dezvoltarea Indoneziei și, în special, a regiunii Papua, care are un potențial semnificativ de resurse energetice.
Indonezia, cel mai mare stat arhipelag din lume, cu peste 17.000 de insule și aproximativ 280 de milioane de locuitori, este o țară a contrastelor spectaculoase, situată între Asia și Australia și caracterizată printr-o diversitate geografică impresionantă, de la megapolisul Jakarta, cu o populație estimată la aproximativ 42 de milioane de locuitori, desemnată recent de ONU drept cea mai mare metropolă a lumii, până la păduri tropicale, recife de corali și sute de vulcani activi. Istoria sa este la fel de complexă: înainte de colonizarea olandeză, arhipelagul era dominat de regate și sultanate comerciale influente, precum Majapahit sau Mataram, iar după secole de dominație colonială, și-a proclamat independența în 1945, păstrând până astăzi elemente ale acestei moșteniri, inclusiv regiuni cu statut special, precum Yogyakarta, unde sultanul are un rol oficial, Aceh, cu autonomie extinsă și aplicarea legii islamice, sau Bali, predominant hindusă și cu o cultură distinctă.
Indonezia are și o importanță deosebită pentru istoria umanității: pe teritoriul său a fost descoperit celebrul Java Man (Homo erectus), una dintre cele mai vechi dovezi ale prezenței umane în afara Africii, ale cărei rămășițe au fost recent repatriate din Olanda, reafirmând rolul regiunii în înțelegerea evoluției omului. În prezent, țara este una dintre cele mai diverse din lume din punct de vedere etnic și lingvistic, reunind sute de grupuri – de la javanezi și sundanezi la batak, bugis și comunitățile melaneziene din Papua – și peste 700 de limbi, chiar dacă limba indoneziană funcționează ca liant național. Această diversitate se reflectă și în mediul natural, care găzduiește specii rare precum dragonul de Komodo, orangutanul sau păsările paradisului.
Dincolo de aceste dimensiuni istorice și geografice, Indonezia impresionează și prin oamenii săi: indonezienii sunt în general ospitalieri, calzi și relaxați, cu o mentalitate orientată spre armonie socială, evitarea conflictului și respectul față de comunitate, ceea ce conferă vieții cotidiene un ritm mai calm și o deschidere autentică față de străini.
Papua indoneziană, partea vestică a insulei Noua Guinee, are o istorie distinctă, fiind fost teritoriu colonial olandez până la începutul anilor 1960, când a fost transferat treptat către Indonezia și integrat oficial în 1969 în urma procesului denumit „Actul de Liberă Alegere”, un moment care continuă să fie interpretat diferit de diverse părți; în prezent, regiunea mai cunoaște episoade sporadice de violență între grupări separatiste și forțele de securitate, precum și incidente notabile, cum a fost răpirea pilotului neozeelandez Phillip Mehrtens. Dincolo de aceste aspecte, Papua se remarcă printr-o diversitate etnică excepțională, cu sute de grupuri indigene melaneziene, precum Dani, Lani sau Asmat, fiecare cu limbi și tradiții proprii, o biodiversitate unică ce include specii emblematice precum păsările paradisului și cangurii arboricoli, precum și bogății naturale considerabile, de la aur și cupru până la vaste păduri tropicale și resurse de gaz, toate acestea într-un peisaj dominat de munți înalți, jungle dense și zone încă puțin explorate.
Programul de limbă română al Institutului de Limbi din Papua a fost lansat în august 2025, în urma unei vizite pe care Nelson Wenda, membru al Consiliului Regional Reprezentativ al Republicii Indonezia, a efectuat-o în România. Cu acel prilej, a remarcat lipsa studenților din estul Indoneziei din universitățile românești. În urma demersurilor efectuate, a primit sprijinul guvernului din Papua pentru a facilita accesul acestora la burse oferite de statul român și la cele oferite de guvernul local sau central din Indonezia. Astfel a fost inițiat programul predării limbii române în cadrul institutului, cu scopul de a pregăti studenți din Papua pentru studii universitare în România. De altfel, acesta este cel de-al doilea lectorat de limbă, cultură și civilizație română din Indonezia, pe lângă cel deschis de Institutul Limbii Române în cadrul Universității din Indonezia, frecventat de peste 120 de studenți.
Lectoratul de limbă română din cadrul Institutului de Limbi din Papua funcționează în colaborare cu guvernul districtului Puncak din provincia Papua Centrală și se adresează în special absolvenților Universității Internaționale din Papua care doresc să urmeze studii de masterat sau doctorat în România. Lector este Muhammad Fatih Avicena Lasmana, care a absolvit programul de Relații Internaționale și Studii Europene la Universitatea din Oradea.
Printre cei câțiva studenți ai lectoratului de limbă română din cadrul acestui institut se numără și Nasen Ginikbak, originar din îndepărtatul district administrativ Puncak, subdistrictul Poma, mai precis dintr-un sătuc numit Bapsiling. Acolo, în Poma, peisajul este dominat de creste abrupte, văi adânci și păduri montane umede din inima Noii Guinee, locuite în principal de comunități papuașe indigene precum Dani, Moni și Mee, care vorbesc limbi locale din marea familie papuașă și își leagă încă viața de agricultura de subzistență, de creșterea porcilor și de schimburile comunitare, într-un mediu natural de o biodiversitate excepțională. Nasen Ginikbak, în vârstă de 24 de ani, provine din etnia Dani, cunoscută pentru viața sa tradițională bazată pe cultivarea cartofului dulce și creșterea porcilor, pentru locuințele rotunde honai și ritualuri precum bakar batu („arderea pietrelor”), un mod ceremonial de gătit cu pietre încinse folosit la evenimente comunitare, dar și pentru portul specific, inclusiv koteka, un înveliș tradițional din dovleac uscat purtat de bărbați, toate acestea reflectând o cultură care a rămas izolată până în secolul XX.
Nasen a urmat școala primară, gimnazială și liceală în Jayapura, provincia Papua. A absolvit Universitatea Cenderawasih în 2024, în cadrul Facultății de Inginerie, specializarea Inginerie Mecanică. După absolvire, a aflat că guvernul local oferă oportunitatea unor burse pentru studii în străinătate. A participat la procesul de selecție ca pregătire pentru studiile peste hotare. A ales România ca țară de destinație, întrucât guvernul regiunii Puncak cooperează cu Fundația Maga Edukasi Papua, care dorește să trimită tineri papuași la studii în țara noastră.
Nasen are trei frați. Despre România a aflat diverse lucruri interesante la lectoratul de limbă și cultură română din cadrul Institutului de Limbi din Papua. Printre altele, îi place muzica românească contemporană, mai ales cântece precum Made in Romania și Dragostea din tei.
„Din punct de vedere profesional, îmi doresc să îmi aprofundez expertiza în ingineria energiei regenerabile și să o aplic pentru dezvoltarea regiunii Papua, în special Papua Centrală și Puncak, care au un potențial semnificativ de resurse energetice. Pe plan personal, sper să învăț bine limba română și, în timp, să contribui la predarea sau promovarea acesteia în Papua. Întrucât nimeni din Papua nu a studiat până acum în România, ne dorim să devenim pionieri și să contribuim la dezvoltarea cooperării viitoare”, a spus Nasen Ginikbak.
Recent, Nasen a aplicat la bursele oferite de statul român prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, la fel ca alți peste 86.000 de tineri din întreaga lume și aproape 2.600 de tineri indonezieni. Concurența este acerbă, dar Nasen este optimist din fire. Așa cum a fost selectat de guvernul local pentru a învăța limba română în cadrul lectoratului, speră că va fi selectat și de guvernul român pentru a studia în țara noastră. Pentru aceasta, a bifat două opțiuni: inginerie energetică la Politehnica București și, respectiv, la Universitatea din Oradea. Deja se gândește la România, la viața studențească din țara noastră, la poporul român despre care a citit că este ospitalier și prietenos cu străinii, dar și la iernile noastre, de care, ca locuitor al zonelor montane din Indonezia, nu se teme. Nici costul vieții în România nu îl îngrijorează, întrucât a auzit că este mai scăzut decât cel din vestul Europei. Sprijin financiar va primi din partea familiei și, crede el, din partea guvernului districtului Puncak. De asemenea, speră că și guvernul român îi va oferi un anumit sprijin pentru cheltuielile de zi cu zi în cadrul bursei pentru care a aplicat.
Nasen are deja planuri pentru perioada de după absolvire. Vrea să revină în Papua, să își ajute familia și să își aplice expertiza dobândită în România în dezvoltarea energiei regenerabile din regiunea sa natală. De asemenea, vrea să contribuie la popularizarea României și a limbii române în Papua, așa cum face și fostul absolvent din România, lectorul Muhammad Fatih Avicena Lasmana.
Același lucru ne-a împărtășit și deputatul Nelson Wenda cu prilejul vizitei pe care a efectuat-o la Ambasada României din Jakarta. Domnul Wenda s-a îndrăgostit de România la prima vedere, a dorit și a reușit să aducă studiul limbii, culturii și civilizației române în regiunea sa natală, Papua, iar acum speră că Nasen Ginikbak va fi primul tânăr papuaș care va studia în țara noastră și va contribui la dezvoltarea cooperării dintre România și Indonezia, cu precădere între România și provincia Papua.
La rândul ei, Fundația Maga Edukasi Papua își dorește o colaborare strânsă cu România, de la care așteaptă sprijin sub formă de materiale didactice pentru predarea limbii române, cu obiectivul de a dezvolta un program deschis publicului larg și de a transforma institutul într-un posibil centru cultural românesc în estul Indoneziei. De asemenea, Fundația dorește să dezvolte legături cu universități din România, în vederea semnării unor acorduri pentru trimiterea studenților papuași la studii în România, costurile urmând să fie acoperite de autoritățile locale în parteneriat cu Fundația Papua Maga Edukasi.
