joi, iulie 18, 2024

Ruptura dintre PPE şi Fidesz – un preludiu la restructurarea spectrului politic european?

Ulterior suspendării Fidesz din PPE în martie 2019 şi a alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2019, părea că relaţiile dintre aceşti doi actori politici sunt tensionate dar stagnează. Tensiunile dintre PPE şi Fidesz s-au accentuat însă foarte mult la sfârşitul anului 2020, pe fondul acuzaţiilor continue ale lui Viktor Orbán la adresa PPE. Accelerarea procedurilor de excludere a Fidesz a fost anticipată chiar şi în acest context de puţini analişti, printre care István Szent – Iványi, fost membru al Parlamentului maghiar şi al PE, fost sub-secretar al Ministerului de Externe şi în prezent analist de politică externă.

Pe data de 18 decembrie 2020 PPE a decis începerea revizuirii Regulamentului său de Procedură pentru ca excluderea unui partid membru să fie posibilă, nu doar excluderea unor membri individuali. În februarie 2021 la reuniunea dedicată acestei revizuiri membrul Parlamentului European din partea Fidesz, Lászlo Trócsányi, a ameninţat că Fidesz va contesta grupul PPE în faţa Curţii Europene de Justiţie, semn al tensiunilor majore dintre Fidesz şi grupul PPE.

PPE a ales o cale procedurală foarte inspirată pentru a exclude Fidesz. S-a stabilit majoritatea de două treimi pentru excludere dar şi regula de majoritate simplă în cazul unui partid care este deja suspendat – singurul partid în această situaţie fiind Fidesz.

Odată adoptată această regulă, Viktor Orbán l-a ameninţat pe liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, cu retragerea voluntară a Fidesz. În scrisoarea adresată de Orbán lui Weber, acesta îi recomanadă “întoarcerea la moştenirea lui Martens”, reamintind faptul că Wilfried Martens a unit mai multe partide de diverse orientări de centru – dreapta din Europa de Est sub egida PPE, asigurând astfel Fidesz un loc în această familie politică europeană.

Pe data de 3 martie, 148 de membri ai grupului PPE din Parlamentul European au decis adoptarea noului Regulament de Procedură, iar 28 au votat împotrivă. Între cei care au votat împotriva noului Regulament s-au numărat membrii Partidului Democrat Sloven al premierului Janez Janša, membrii ÖVP al cancelarului austriac Sebastian Kurz, precum şi membrii UDMR. Armin Laschet, noul lider al CDU, a evitat să se exprime referitor la locul Fidesz în PPE.

Acest vot reprezintă de fapt ultimul pas înainte de excluderea Fidesz. În aceeaşi zi Viktor Orban a adresat o nouă scrisoare lui Manfred Weber, prin care îl informează că membrii Parlamentului European din partea Fidesz demisionează din grupul PPE.

Weber nu a răspuns la această scrisoare, ca dealtfel la niciuna din cele adresate de Viktor Orbán, dar a declarat după votul din grupul PPE că Fidesz s-a îndepărtat de valorile părinţilor fondatori ai PPE, inclusiv Konrad Adenauer şi Helmut Kohl.

Care este adevărata natură a acestui gest unilateral anunţat de Viktor Orbán? Fidesz nu a părăsit PPE, ci doar şi-a retras cei 13 parlamentari din grupul PPE din Parlamentul European. Următoarea mişcare va fi excluderea Fidesz sau retragerea sa voluntară, ca efect al apartenenţei la un alt grup politic din Parlamentul European. PPE a declarat oficial pe data de 4 martie că Fidesz se află în faţa unei proceduri de excludere dar acest aspect poate fi decis doar de către Adunarea Politică a PPE care se va reuni doar “atunci când va fi sigur ţinând cont de situaţia pandemică”.

Cine a pierdut din ruptura dintre Fidesz şi PPE? Fidesz a pierdut apartenenţa la cea mai puternică familie europeană de partide. Viktor Orban a dorit să transforme PPE pentru a semăna cu Fidesz, o încercare extrem de ambiţioasă care a eşuat. Din această perspectivă, pierderea apartenenţei la PPE este un eşec al Fidesz. PPE a avut nevoie de Fidesz câtă vreme a deţinut o majoritate în Parlamentul European, alături de grupul socialiştilor europeni. După alegerile din 2019, când ambele grupări politice au pierdut voturi şi a fost necesară coalizarea cu Renew Europe pentru a forma o nouă majoritate, nu a mai contat atât de mult pentru PPE apartenenţa celor 12 membri ai Parlamentului European din partea Fidesz. Aceasta explică de ce înainte de aceste alegeri PPE nu a mers mai departe de suspendarea Fidesz, iar după configurarea noii majorităţi nu a avut nicio rezervă în a începe procedura de excludere.

Ulterior datei de 4 martie a început o ofensivă pe plan intern a Fidesz împotriva CDU şi CSU. Ministrul de externe maghiar Peter Szijjártó a declarat că Manfred Weber nu dedică suficient timp combaterii pandemiei în Germania şi este mai preocupat de relaţia PPE – Fidesz, afirmând că din acest motiv “ar trebui să îi fie ruşine”, iar “faptul că Fidesz nu mai aparţine unui partid condus de o astfel de persoană” este un lucru bun. Ministra justiţiei Judit Varga a declarat că vina aparţine doar lui “Herr Weber” care a slăbit delegaţia PPE din Parlamentului European, în loc să o ţină unită. Balázs Hidvégi, membru al Parlamentului European din partea Fidesz, a declarat că acest partid nu este euro-sceptic, nu critică Europa, ci doar “birocraţia de la Bruxelles”.

Declaraţia lui Hidvegi ţine deocamdată loc de răspuns la marea întrebare a momentului: încotro se va îndrepta de acum înainte Fidesz, la ce grup politic din Parlamentul European va adera? Imediat după retragerea Fidesz din grupul PPE, co-preşedinţii Partidului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (PCRE), polonezul Ryszard Legutko (PiS) şi italianul Raffale Fitto (Fratelli d’Italia), şi-au exprimat simpatia cu Fidesz. Liderul grupului Identitate şi Democraţie din Parlamentul European, Jörg Methuen (AfD), a fost mai direct şi a anunţat că Fidesz este binevenit în acest grup (din care mai fac parte Lega lui Salvini şi Adunarea Naţională a lui Marine Le Pen.

Viktor Orbán a adresat, imediat după retragerea Fidesz din grupul PPE, o scrisoare lui Georgia Meloni, liderul Fratelli d’Italia care este şi preşedintele PCRE. În această scrisoare, Orbán nu face nicio menţiune despre o posibilă apartenenţă a Fidesz la PCRE, ci doar îşi manifestă aprobarea faţă de gestul Fratelli d’Italia de a rămâne în opoziţie faţă de noul guvern Draghi: “după ce am petrecut 16 ani în opoziţie, am învăţat că victoria nu este niciodată definitivă iar înfrângerea nu este niciodată fatală. Doar un lucru contează: dacă suntem pregătiţi să continuăm lupta”. Meloni l-a vizitat pe Orban, iar în 2019 Orban a întors acest gest.

Strategia lui Viktor Orbán legată de viitoarea apartenenţă a Fidesz la un grup politic din Parlamentul European este extrem de abilă. Pe de o parte, Orban îl încurajează pe primul – ministru sloven Janša, preşedintele SDS, să renunţe la apartenenţa la PPE şi să se alăture PCRE. Acest grup politic este deja angajat într-un dialog cu SDS în acest sens. Orbán încurajează şi Lega pentru a se alătura PCRE. Viktor Orbán, deşi conduce un partid care nu este încă membru al PCRE, este cel mai activ exponent al acestui grup! Dacă Lega s-ar afilia PCRE, ar aduce o zestre de 27 de membri ai PPE, la care s-ar adăuga cei 13 ai Fidesz şi cei 4 ai SDS. Având în vedere faptul că PCRE are în prezent 62 de membri, ca urmare a aderării celor trei partide ar avea 106 membri, devenind al treilea grup politic din Parlamentul European, după PPE şi socialişti, la egalitate cu Renew Europe care reuneşte în prezent tot 106 membri.

Obstacolul de care se loveşte în prezent Viktor Orbán este politica internă italiană. Lega pune o condiţie pentru a adera la PCRE: excluderea Fratelli d’Italia. Acest partid are doar 2 membri în PCRE şi a intrat recent într-un conflict major cu PiS, după ce Georgia Meloni s-a pronunţat pentru renunţarea la sancţiunile UE la adresa Federaţiei Ruse. Va interveni Viktor Orbán în acest conflict, având în vedere relaţiile sale foarte bune cu PiS şi deopotrivă cu Meloni? Greu de anticipat în acest moment. Este însă cert că Orbán va folosi relaţiile sale personale pentru a poziţiona cât mai bine Fidesz în cadrul unui grup politic puternic din PE.

PCRE oferă Fidesz şi Lega conducerea acestui partd şi a grupului politic din Parlamentul European, la alegere. Cu alte cuvinte, Meloni, în numele Fratelli d’Italia, doreşte intrarea Lega în PCRE, în timp ce Lega nu doreşte ca Fratelli d’Italia să mai facă parte din PCRE. Nu doar Orbán doreşte să fie mediator în toate aceste relaţii politice complicate, ci şi Salvini care a afirmat recent că se află în discuţii “cu ungurii, cu polonezii şi cu alţii”.

Lega nu este un monolit în privinţa apartenenţei la un grup politic în Parlamentul European. Ministrul dezvoltării economice Giancarlo Giorgetti conduce o facţiune în interiorul Lega care doreşte apartenenţa la PPE. Prin apartenenţa la PCRE, Salvini ar repurta astfel o victorie şi asupra adversarului său din partid.

La ora actuală, Consiliul European este compus din 7 reprezentanţi ai PPE, 7 ai Renew Europe, 6 ai socialiştilor, 1 al PCRE şi 2 independenţi. Retragerea Fidesz şi a SDS din PPE ar face ca PPE să piardă majoritatea din Consiliul European, ceea ce ar însemna ca fiecare decizie a acestui organism să fie intens negociată, iar probabilitatea unui consens ar fi şi mai greu de realizat decât în prezent.

Retragerea Fidesz din grupul parlamentar al PPE ar fi trebuit să fie precedată de discuţie mai aprofundată asupra valorilor pe care este în prezent întemeiat PPE. Atât Fidesz, cât şi PPE, au invocat argumente bazate pe moştenirea PPE dar discuţia de fond nu a avut loc. În viziunea lui Viktor Orbán, decizia lui Martens de a extinde PPE la diverse partide din Europa de Est, indiferent de orientarea lor, a fost singura variantă posibilă. În opinia altor partide membre PPE din Europa Occidentală, această decizie a diluat natura PPE, câştigul fiind doar din perspectiva menţinerii la putere a PPE în cadrul instituţiilor UE. Era oarecum inevitabil să se ajungă la această disensiune majoră asupra trecutului recent al PPE. Este foarte adevărat pe de altă parte că, la data aderării la PPE, Fidesz nu se situa pe poziţii atât de conservatoare precum în prezent, ceea ce face ca argumentul lui Orban să nu aibă corespondent integral în adevărul istoric. A rămas PPE constant, aşa cum pretinde Manfred Weber? Ca şi în cazul afirmaţiei lui Orbán şi aceasta corespunde doar parţial adevărului istoric. PPE a evoluat, s-a apropiat mai mult de valorile liberalismului, în timp ce liberalii europeni au devenit mai apropiaţi de ceea ce era înainte monopolul stângii. În mod cert, despărţirea Fidesz de PPE va întări familia ultra -conservatoare din PE, indiferent de rezultatul negocierilor curente. Populiştii de extremă – dreapta vor rămâne izolaţi în Parlamentul European. Coaliţia între populari, socialişti şi liberali din PE va rămâne stabilă dar cei care vor avea de pierdut vor fi cei de la Renew Europe. În orice caz, episodul Fidesz arată cât de importantă este discuţia referitoare la rolul doctrinelor politice în prezent. Afllate în plină transformare, acestea nu au devenit mai puţin relevante, ci dimpotrivă.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. „PPE a ales o cale procedurală foarte inspirată pentru a exclude Fidesz. S-a stabilit majoritatea de două treimi pentru excludere dar şi regula de majoritate simplă în cazul unui partid care este deja suspendat – singurul partid în această situaţie fiind Fidesz.”
    Cum adica? S-a intocmit o procedura speciala pentru a exclude FIDESZ ? Ar fi o noua dovada de „democratie” din partea unui partid apartinand UE.

    • ideologie sau democratie? PPE a aratat ca tine mai mult la politica decat la democratie. DAR...

      Putem sa ne jucam cu critica impotriva procedurilor cat vrem, sa le comentam „democratia”, sa facem pe Gica-contra, sa cautam chichite, etc. Adevarul pur este ca FIDESZ numai un partid democratic nu poate fi numit, l-au aparat deja mult prea mult si infectia a ajuns pana la insuportabil.

      PPE a vazut-o clar la vot, trebuia facuta miscarea mai de mult. Pot fi acuzati ca in numele unor voturi in PE au facut pactul cu diavolul. Rusine lor.

  2. La nivelul UE, parlamentul este o cacialma de interese ale diferitelor partide, dublata de multa birocratie proprie. O reforma a acestui parlament ar fi necesara in asa fel incat sa fie inclusi reorezentanti la nivel national din fiecare tara. Chestia cu partidele se dovedeste in societatea europeana a mileniului III o treaba rasuflata care nu aduce nici un beneficiu UE ci numai dispute sterile. Este necesara o altfel de politica care sa armonizeze interesele generale ale UE cu cele nationale. Ceea ce vedem acum este o politica de gasca.

  3. Ceea ce este foarte ciudat este poziţia CDU a cancelarei Merkel a Germaniei care prin Manfred Weber a fost instrumentul eliminării Fidesz din PPE. Istoric vorbind, de vreo mie de ani Hungaria este un fel de stat „client” al Germaniei şi Austriei, un fel de aliat permanent din care Hungaria a avut de câştigat. Ce să însemne pedepsirea Hungariei de către Germania? Că Germania nu mai are nevoie de Hungaria şi se va poziţiona politic către, de ex. Slovenia şi Croaţia pentru a avea acces la Marea Mediterană? Iar Hungaria va rămâne în efemerul grup frondist de la Vişegrad, care de fapt nu poate asigura niciun avantaj Hungariei? S-ar putea ca episodul eliminării Hungariei să aibă la bază restructurări serioase ale geo-politicii europene.

  4. Domnul Radu Carp este TRADUCĂTORUL român al unei cărți cu impact fulminant în întrega lume :”CIOCNIREA CIVILIZAȚILOR ȘI REFACEREA ORDINII MONDIALE” de Samuel.P. HUNTINGTON, apărută în 1997 în SU A . Cine nu o cunoaște , nu va putea înțelege cu adevărat niciuna din anal izele sale foarte pertinente.

  5. Orban a lut-o in fata cum s-ar spune, inainte sa vina excluderea din parte grupului popularilor, si-a retras singur membrii si cauta acum sa se alature altor grupuri conservatoare din PE care exista.
    De parlamentul european de fapt se poate renunta, hotararile sunt luate la nivelul sefilor de stat si guvern, masurile luate de un an de cand bantuie pandemia aratand inutilitatea sa.
    In schimb la nivelul comisiei se i-au hotarari dintre cele mai aberante, vezi pasaportul digital de vaccinare prin care vor fi exclusi milioande de oameni de la drepturi garantate in constitutii si legi, de la dreptul la libera circulatie si pana la intrarea intr-o carciuma.
    Se vedem care vor reactiile din partea parlamentului eurpean si al statelor membre si daca de data aceasta vor tine cont de ceva s-au vor avea loc acelasi josuri si mutari de scaune din alte motive decat cele cunoscute.

    • Si-a retras membrii, insa nu a renuntat la apartenenta grupului. Asa fenta ieftina la sanchi sa creada lumea ca ei nu au fost dati afara (ca formatiune politica), ci au plecat ei.

      Dar inca nu au plecat :-)

      In privinta hotararilor care se „i-au” :-) in comisie, sunt discutii, nu s-a luat nicio hotarare. restul ca libertai care ni se „i-au”‘ (iar ma faci sa rad :-)), pasaportul vaccinarilor e liberatea fiecarui stat sa il aplice, in carciuma poti sau nu intra depinde de proprietar, nu de tine, nu are legatura cu dreptul tau de a bea.

      Un drept fundamental e si dreptul de a baga furculita in priza. Nu e indicat, insa e dreptul fiecaruia. asa e si cu vaccinarea. e dreptul tau sa nu te vaccinezi, e dreptul meu sa iti refuz intrarea in carcuima mea daca nu esti vaccinat. Sau intr-o intreprindere, intr-un avion, hotel, tara chiar.

      • Nu ai inteles nimic din ce am spus referitor la vaccinare, discutii sunt si sper sa tina cat mai mult, pana se termina pandemia de la sine.
        Interesul proprietatul de carciuma este sa fie cati mai multi clienti in carciuma si nu are nici o legatura cu drepta de a bea , de a nu bea.
        Vreau sa vad tinerii care nu se vor vaccina, nici nu este necesar, cum vor reactiona daca dintr-o data sunt exclusi de multe, in Atena, Olanda si altundeva au iesit pe strazi.
        Atata timp cat nu exista o vaccinare obligatorie oameni nu pot fi exclusi de la viata sociala iar cei care o vor face vor suporta consecintele si sper sa falimenteze cat mai multe afaceri.
        Datoria statului este sa rezolve problema vaccinurilor asa cum o fac americanii, acolo nu se pune discutie despre nici un pasaport de vaccinare, cel putin pana acum n-am auzit nimic, doar atat ca Binden nu da la nimeni vaccinuri pana cand americanii nu sunt vaccinati, poate sa-i trimeata o sticla buna e Whisky lui Trump drept multumire.

  6. Hei, e normal, „elitistii” birocrati europeni si „conservatorii” din PPE au tradat in efect ideea europeana vanzandu-se cauzei globaliste, lasand de o parte orice conservatorism si trecand in tabara stangista en masse. Europa e la rascruce. Fie trece la o doctrina europe first centrist-conservatoare acum, fie se va dizolva sub presiunea centrifuga a votului europenilor dezamagiti. Stiu ca „elitelor” le-ar conveni de minune ca plebea sa nu poata vota insa din pacate pentru ei cetatenii au inca drept de vot. Daca nu se executa o intoarcere de 180 grade curand, cetatenii nemultumiti ai statelor membre vor vota exituri. Pariem?…

  7. Foarte bun comentariul.
    Fara excese, lamuritor pentru fiecare dintre cititori, cu parerile sale politico-procedurale.
    Personal sustin tactica PPE si noul curent care cere impunerea reaspectarii libertatilor individuale si a statului de drept de catre administratiile tarilor componente UE.

  8. Ar fi cateva detalii de adaugat care nuanteaza aceasta analiza: 1) Decizia de fond privind „exmatricularea” Fidesz este luata de CDU si CSU. La CDU se leaga de schimbarea de pe varful acestui partid. Noul presedinte, Armin Laschet se pregateste de o colaborare de durata cu verzii si Fidesz-ul este un balast pe acest drum (avand in vedere disputele ideologice acerbe din PE). In plus, cum a aratat intr-un interviu politologul german, Werner Patzelt (si el fost membru CDU), crestin-democratii au scapat, astfel, de atacurile, criticile permanente din presa germana (majoritar de orientare liberala si de stanga) pentru „dadacirea” lui Orban, Un calcul asemanator s-a facut si la CSU care nu mai poate guverna singur in Bavaria, are nevoie de verzi. CSU a fost cel mai mare sustinator al lui Orban acum cativa ani, chiar si Weber s-a aratat un mare sustinator al lui Orban la inceput, 2) Oportunitatea retragerii din PPE este de mult timp cantarit in Fidesz, de cel putin de un an, nu a fost o decizie luata fara „plan B”. Desigur, constructia unei noi forte de dreapta in PE are bataie strategica, chiar daca nu se va dovedi de succes pe termen scurt, 3) Trebuie vorbit si de rolul lui Weber. Se pare ca nu este un politician cu viziuni strategice, decizia lui a fost motivata si de frustrarile cauzate datorita esecului ca nu a reusit sa devina presedinte PE. El s-a cam si autofaultat, pentru ca a declarat, inainte alegeri, ca nu doreste sa ajunga presedinte PE cu voturile Fidesz-ului. La care Orban a raspuns sec: atunci nu le veti avea !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Radu Carp
Radu Carp
Radu Carp este profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, Director al Departamentului Politici Publice, Relaţii internaţionale, Studii de securitate (2020 - ). Doctor în drept al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). MA în studii europene și relații internaționale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa (1996). Reprezentant al Universităţii din Bucureşti în proiectul CIII-PL-0702-09-2021 - Ethics and Politics in the European Context, parte a reţelei CEEPUS III, coordonat de Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin care reuneşte universităţi central şi est-europene (2012 -). Coordonator al echipei Universităţii din Bucureşti în reţeaua ştiinţifică europeană Observatory on Local Autonomy, coordonată de Université de Lille (2015 -). Membru al Academic Curriculum Group, în cadrul E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2020 - ). Membru al Comisiei de ştiinţe politice, studii de securitate, ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică a CNATDCU (2020 - ). Membru al Consiliului de Conducere al ICR (2017 -). A ocupat funcțiile de membru al Comitetului Executiv al E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2015-2020), membru al board-ului International Centre for Black Sea Studies, Atena (2010-2012), director general al Institutului Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe (2010-2012), prodecan (2008-2010), secretar științific (2010-2012) director al Şcolii Doctorale de Ştiinţă Politică (2015-2020) la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Colaborări și stagii de predare: Global Campus of Human Rights, Veneţia (2019, 2020); Universitá di Genoa (2019); Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin (2019); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea din Viena (2017, 2019); National Tchengchi University, Taiwan (2016); EIUC - European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Veneţia (2016, 2017, 2018); Universitatea Matej Bel, Banska Bystrica (2016); Universitá degli Studi Florența (2015); Institut für Sozialethik, Universitatea din Viena (2015); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea Wroclaw (2014, 2017); Universitatea Trnava (2014); Universitatea Umea (2013); Universitatea Carolină, Praga (2013); Universitatea Bologna (proiectul internațional 156171-LLP-1-2009-1-IT-ERASMUS JUSTMEN. „Menu for Justice. Towards a European Curriculum on Judicial Studies”, 2009-2013); Universitatea Szeged (2012); The Munk School of Global Affairs, Universitatea din Toronto (2011); Universitatea „Mykolo Romerio”, Vilnius (2010); Universitatea din Atena (2000). A participat la proiecte de cercetare în colaborare cu mai multe instituţii: Fridtjof Nansen Institute - Fridtjof Nansen Stiftelsen på Polhøgda Oslo (2020 - ), Université Libre de Bruxelles (2020 - ); Comisia Europeană/CRPE (2019); Academia Română (2018); Wilfried Martens Centre for European Studies (2015); Institut für Rechtsphilosophie, Religions-und Kulturrecht, Universitatea din Viena (2006 2008); Institutul European din România (2007); Institutul „Ludwig Boltzmann” pentru Studiul Problematicii Religioase a Integrării Europene, program al New Europe College, București (2004); TMC Asser Instituut, Haga (2002) etc. A publicat 16 cărți în calitate de autor și coautor. Ultima carte publicată : O lumină în întuneric. Democraţie, stat de drept şi drepturile omului într-o lume în schimbare, Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2020. Capitole de cărți și articole publicate în: Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Olanda, SUA, Ucraina.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro