La mai mult de lună de la întânirea din Alaska, politica Rusiei este cât se poate de clară: regimul de la Moscova rămâne fidel războiului şi priveşte forţa militară ca pe singura cale de a-şi atinge obiectivele enunţate. Lichidarea statalităţii Ucrainei şi extinderea sferei sale de influenţă în est, iată ambiţiile pe care Federaţia Rusă le nutreşte şi la care nu este dispusă a renunţa. Diplomaţia este , în aceste momente, irelevantă. Câmpul de luptă este teatrul de operaţii ales de ruşi.
Momentul pe care îl traversăm pare să fie unul al clarificărilor şi al repoziţionărilor. Al clarificărilor, pentru că Federaţia Rusă a făcut o alegere, iar alegerea această implică escaladarea provocărilor: de la Marea Neagră la Baltica, suveranitatea naţiunilor aliate este subminată, graţie incursiunilor aeriene, în cadrul unui tipar de acţiune deja conturat pe deplin.
Dar este şi un moment al repoziţionărilor, în măsura în care declaraţiile din aceste zile ale Preşedintelui Donald Trump indică o regândire a abordării americane. Vremea concesiilor şi a invitaţiilor la dialog pare să fie trecut, lăsând loc unei fermităţi a tonului. În cele din urmă, iluziile unui dialog cu Rusia sunt pe cale să se risipească. Spre a exista, diplomaţia trebuie să fie precedată de o schimbare de echilibru militar. Sprijinirea Ucrainei este, în acest nou context, drumul spre pacea viitoare.
Luciditatea descurajării
În cele din urmă, obiectivele Rusiei trebuie privite cu realism, fermitate şi prudenţă. Prin trimiterea de drone şi de avioane, Rusia pune la încercare, simultan, un sistem de apărare aerian şi un sistem de apărare colectiv. În momentele în care alege războiul, refuzând negocierile, Rusia creşte tesnsiunea, spre a transmite un mesaj de intimidare şi de paralizie. Nu invazia efectivă este scenariul plauzibil, ci provocarea constantă care să slăbească fundamentele de coeziune ale societăţilor noastre.
Pentrru Rusia, intimidarea celor care sprijină Ucraina este o altă bătălie din războiul ce durează de trei şi va continua să dureze. Instrumentele sunt variate, de la ameninţarea nucleară la incursiunile aeriene. Nesiguranţa este climatul pe care Rusia îl pregăteşte şi îl întreţine, prin gesturile sale. Pentru naţiunile noastre, războiul a devenit o prezenţă care nu mai poate fi ignorată.
Şi poate că de aceea, evitând isteria, dar şi laşitatea colectivă, avem datoria de a pleda, calm şi ferm, pentru o politică a descurajării. Iar descurajarea înseamnă acceptarea existenţei unui stat care priveşte România , alături de alte popoare vecine, ca pe un duşman ce se cere atacat, direct sau indirect. Descurajarea ne obligă , în acest context al tensiunilor, la apărarea păcii noastre, prin consolidarea capacităţii de apărare şi de reacţie.
Politica Rusiei nu se poate schimba , de vreme ce singura raţiune de a fi a statului rus, în ordine istorică, a fost mereu aceea de a fi un vehicol al expansiunii. Pot exista perioade de acalmie şi de aparent armistiţiu, dar acestea sunt temporare: doar slăbiciunea internă şi înfrângerile militare pot obliga Rusia la o repliere de moment. Luciditatea ne somează să analizăm conduita Rusiei în termeni de luciditate aroniană. Zona geografică în care ne aflăm este privită de Rusia ca fiind parte din spaţiul ei de expansiune imperială. Ucraina nu este izolată în acest peisaj al revendicărilor ruse.
Iar Rusia nu poate imagina altă pace decât pe aceea ce consfinţeşte triumful ei. Regimul Putin este locuit, ca şi majoritatea naţiunii ruse, de un instinct al agresivităţii şi al măreţiei. Destinul Rusiei se confundă cu extinderea imperiului ei . Rusia nu este un stat oarecare, ci imaginea unei dominaţii eurasiatice.
Alungată din Asia de către Republica Populară Chineză, Rusia se întoarce spre Europa de Est spre singura zonă de hegemonie imperială. Refuzul păcii şi al negocierilor este răspunsul dat la această dilemă identitară. Spre a rămâne imperiu, spre a putea supravieţui ca putere cu relevanţă globală, Rusia are nevoie de război , de agresiune şi de barbarie. Regimul de la Moscova devine, cu fiecare lună care trece, o vastă cazarmă ce produce arme şi teroare.
Confruntarea cu Rusia nu este un accident de parcurs, ci expresia unei tensiuni istorice. Pentru fostele naţiuni captive, ca şi pentru finlandezi, hegemonia rusă echivalează cu lichidarea independenţei lor. Fermitatea aroniană ne oferă un antidot la paralizie şi la isterizarea colectivă. Este nevoie de planificarea apărării noastre, spre a ne putea păstra pacea. Descurajarea înseamnă capacitatea de a rezista acestei continue , tenace,brutale politici de subversiune a Rusiei.
Iar în acest timp al confruntărilor şi al provocărilor, vechii demoni ai istoriei central şi est- europene se cer, în fine, exorcizaţi. România, Polonia şi Ţările Baltice nu se mai află în clipele teribile ale anilor 1939-1940. Popoarele noastre nu sunt singure şi ele nu vor fi abandonate inamicului rus. Alianţa din care facem parte este imaginea unei solidarităţi ce nu are echivalent în trecut: unitatea lumii atlantice este realitatea pe care Rusia nu o poate ignora. Avem datoria de a înţelege că noi înşine ne făurim destinul ca naţiuni: defetismul şi isteria nu sunt opţiunile de urmat.
‘ Şi este mai limpede ca niciodată că, pentru noi, cei din est, de la Baltică la Marea Neagră, supravieţuirea Ucrainei este un imperativ strategic. Spre a nu fi nevoiţi ca trupele române şi aliate să lupte la Iaşi sau la Focşani, Rusia se cere oprită în Ucraina. Ucraina este pivotul fără de care nu putem gândi apărarea ţărilor noastre. Apelul american la înarmare şi consolidare militară trasează drumul de urmat.
În conversaţia cu popoarele noastre, viitorul este cel care trebuie să conteze. Descujarea de acum este alternativa la tragedia de mâine. Rusia nu este nici de neoprit şi nici invincibilă : fermitatea calmă ne poate ajuta să rezistăm momentelor de intimidare ale prezentului, construind un destin al libertăţii şi al demnităţii umane.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
„Apelul american la înarmare şi consolidare militară trasează drumul de urmat. ”
interesant, pina acum se vorbea de Trump spion rus, acum se vorbeste de apel AMERICAN, nu de Trump.
Nu mai stiu ce sa cred!
Păi dacă oamenii vorbeau într-un anumit fel o făceau că erau ei nebuni, sau pentru că Trump făcea el un anumit fel de declarații și arăta un anumit tip de comportament? Acum, următoarea întrebare e ce încredere poți avea într-un om care astăzi spune că apa curge la vale și mâine spune că apa curge la deal. Personal, nu am absolut nicio încredere într-un astfel de clovn. Iertare, pe mine așa m-a învățat viața. De dragul acestei lumi să dea Dumnezeu să mă fi învățat prost viața pe mine.
„s-a schimbat boierul, nu e cum il stii” :)
Crezi că Stan Pățitul știe mai bine?
Rusia nu i nici o superputere. ca sa fii superputere cetatenii tai trebuie sa traiasca decent, ba mai mult, si altii sa si doreasca sa migreze acolo. nu l mai mediatizati pe Putin (in fact omu i un sarman militian frustat al defunctei urss), nu i mai cumparati hidrocarburile (a propos, stiti ce cota au pe piata romaneasca benzinariile rusesti?), si apoi lasati l sa si expuna ceasurile si costumele de lux. rusii il vor linsa mai repede decit ar face o americanii. de ce a ajuns china o „superputere”? pentru ca banksteri/carausi/salesmeni fara scrupule au transferat fabricile si tehnologia acolo (pentru cistig rapid si facil prin mina de lucru ieftina, si un miliard si ceva de posibili consumatori).
Rusia e un urs de mucava!
O mica observatie: ati scris ” Lichidarea statalităţii Ucrainei şi extinderea sferei sale de influenţă în est, iată ambiţiile pe care Federaţia Rusă ….” Trebuia sa precizati „in estul Europei”. Pentru ca din punctul de vedere al Rusiei, e vorba de expansiune la granita ei din…vest! Desigur, un formalism chitibusar, dar pentru a nu stirni confuzii, cred ca e necesar.
Va dau dreptate 100%.
Ceea ce ma surprinde, insa, e faptul ca armata Rusiei nu estre capabila de a sustine aceasta dorinta a liderului suprem (dictator). De aici situatie ridicola. Daca nu ar fi atiti morti, ar fi de ras. Si nu-si da seama ca U este ajutata cu putere de UE/SUA . Si U si-a dezvoltat o industrie de armament mult mai repede si performanta ca a Rusiei. (Pe linga faptul ca tancurile rusesti, pe care le avea U la inceputul razboiului, au fost trimise in Cehia, si modernizate pe bani europeni. Toata lumea se intreba unde sunt tancurile U? Au reaparut dupa 2-3 ani, la cote tehnologice net superioare tancurilor rusesti. Motor, blindaj, senzori.) Economia Rusiei nu poate tine pasul cu tot NATO. Chiar daca tarile NATO nu au ajutat tot timpul vizibil U, au transmis tehnologii si capital. Rusia nu stie cu cine se pune. Isi imagineaza razboiul ca-n Evul Mediu sau ww1/2.
Dar cea mai mare pierdere este trimiterea economiei ruseti in urma cu zeci de ani, datorita interdictiei de expport de tehnologie. In plus, relatiile cu China au yuanizat economia rusa (chinezii nu accepta platile decat in yuani; iar Rusia, in criza de capital a acceptat sa emita actiuni ale firmelor de hidrocarburi in yuani, si sa le vanda in China), transformind Rusia intr-o colonie a Chinei.
Razboiul distruge Rusia, nu doar visul ei imperialist. Ce sa mai vorbim de faptul ca majoritatea soldatilor morti sau raniti (peste 1.000.000) sunt din zonele asitice ale Rusiei. De la granita cu China, intre Baikal si Vladivostok. Unde chinezii au infiintat foarte multe firme in ultimi 20 de ani. Intimplator, numarul mare de femei „ruse” celibatare din zona, este compatibil cu numarul mare de barbati necassatoriti din China, din zona (urmare a politicii chinezze de a opri natalitatea familiilor la un singur copil). Ce rezulta de aici?
Politica rusa este caduca. Razboiul menit sa readuca imperiul si gloria (slava), ii va distruge. Si asta pentru o mina de ambuscati din functiile de conducere. Nu pentru popor, nu pentru firmele ruse.
Inteleg. Putin, ca fost membru KGB, sustinut de o serie de colegi, vrea sa razbune prabusirea URSS. Dar imbecilii nu realizeaza ca razbunarea URSS nu se face cu armata (oricum nu e buna de nimic; U le-a dovedit-o zi de zi si ceas de ceas, in 3 ani si jumatate; si lectiile cu adevarat dure abia urmeaza). Revansa URSS se putea realiza daca faceau o reforma adevarata si isi aduceau economia si stiinta/tehnologia , nivelul de trai, la un nivel comparabil cu al Occidentului. Sau chiar mai bun. Caci au posibilitati. Au ales calea timpiteilor: razboiul de agresiune, conform traditiei ruse…
Ce sa mai comentezi? O singura observtie personala: daca Rusia vrea sa iasa din colaps si sa recupereze pierderile suferite, trebuie sa se retraga imediat din TOATE zonele ocupate din U. Sa faca pace fara conditii!
Să nu dramatizăm prea mult, Rusia este mult mai slabă ca fosta URSS. Care URSS s-a prăbușit ECONOMIC, nu militar și nici ideologic. Vreau să spun că Rusia că pe termen mediu Rusia se va prăbuși tot economic, așa că timpul curge în favoarea noastră. Chestia asta o știe și Rusia, de aceea se grăbește ACUM. În principal Rusia vrea să fie recunoscută ca „mare putere” plus o zonă de influență controlată de ea în propria vecinătate. Este politica din totdeauna a Rusiei.
Nu cred că Occidentul trebuie să escaladeze militar conflictul cu Rusia. Rusia nu mai are putere decât să hărțuiască, să amenințe și să producă frică, dar nu are putere să ducă un război cu un grup de state NATO care are o putere economică de vreo 20 ori mai mare și o populație de vreo 10 ori mai mare.
Deci, nu escaladare( fiindcă asta vrea Rusia) ci apărare activă în toate domeniile( economic, militar, hibrid, spionaj, etc). Pe termen mediu Rusia va face din nou implozie ca și fosta URSS.
Armata URSS avea munti de arme si munitie. Consumate de Putler in primii 2 ani de razboi.
Dar armata URSS era deficitara la motoare, aliaje, electronica. Si nici nu stiau ca americanii aveau deja in linie bombardiere invizibile radar si nave invizibile. Si Reagan demarase „razboiul stelelor”.
Gorbaciov a realizat inapoierea armatei URSS. Afganistanul a dovedit-o cu prisosinta.
Desigur, pierderea luptei a fost economica, dar armata lor era deja o ghiulea legata de picior.
Putler nu a inteles ca o armata victorioasa nu se bazeaza pe numar, ca in ww2. Ci in calitate. Plus calitatea soldatilor si ofiterilor. Si determinarea lor in lupta.
URSS a fost depasita la toate capitolele.
Singura armă viabilă a Rusiei este propaganda. Incursiunea dronelor nu este un act militar, ci un act de propagandă. Putin nu poate câștiga o confruntare militară cu un uriaș economic și militar de două ori cât China. De fapt, cu acest uriaș nimeni nu poate câștiga militar. Da, e un uriaș cu picioare parte din lut – parte din bronz, dar e un uriaș. În fața la așa ceva arma eficientă a lui Putin nu poate fi decât cetățeanul euroatlantic întors împotriva propriului sistem. Sfântul Graal al lui Putin este sucirea minții celorlalți.
Imagologia rusească este una în care Rusia stă dodoloață în centrul hărții geopolitice, în timp ce toate celelalte țări sunt niște anomalii inestetice pe o hartă care ar fi fost superbă fără acele anomalii de pe marginile hărții. Această imagologie a poporului rus face din Rusia o țară rămasă la o mentalitate dintr-un alt timp istoric. Rușii trăiesc într-o minciună, iar pe minciună nu se poate clădi nimic. De clădit nu se poate clădi, dar de sedus, minciuna a sedus proștii întotdeauna, iar de proști nimeni n-a dus lipsă. Arma lui Putin este prostirea lumii din spațiul euroatlantic.
Pentru mine situația este mult mai simplă: Rusia, UK, Franța își pot pierde statutul de „mari puteri” și NU VOR. Singurele „mari puteri” actuale sunt SUA, China și India.
„…declaraţiile din aceste zile ale Preşedintelui Donald Trump indică o regândire a abordării americane”.
Nu. Trump e in individ dus cu pluta. Ca declară azi n-are nici o relevanță, pentru că mâine va declara senin exact opusul. Mai întâi invită Rusia ”să facă ce naiba vrea” prin zona asta, apoi zice că e convins că putin vrea pace, apoi că Ucraina e cea care a declanșat războiul, apoi că ar trebui să accepte pacea rusească ”because you don’t have the cards”, apoi că de ce Zelensky n-are bască, că revenirea la granițele anterioare ”e complet nerealistă”, că dacă era el războiul n-ar fi avut loc niciodată, apoi că-l va opri în 24 de ore, apoi că va opri ajutorul militar ”pentru că nu e războiul nostru”.
Acum zice că curajosul popor ucrainean ”are spirit”, că le dorește numai bine, că ajutorul militar va continua și că e posibil ca granițele inițiale ale Ucrainei să fie restabilite.
Serios, mai există vreun om rațional pe lumea asta care să pună bază pe ce zice strumpf??
Corect. Incoerența psihică a lui Trump este un pericol pentru întreaga Lume.
Il separatio si Dumnezeu. Codex Lugrubum (google.com)
Nu de Rusia ar trebui să ne temem, ci de China. Rusia a devenit o putere regională, căci fără o economie performantă nu poți fi o putere mondială. Doar SUA și China satisfac acestă condiție capitală. Trump știe acest lucru și nu se teme de Rusia, ci de China. A încercat să rupă legătura dintre China și Rusia, atrăgând Rusia de partea sa, dar nu a reușit. Acum vrea să profite economic de acest război, vânzând cât mai multe arme atât Ucrainei cât și UE. De aceea încurajează Ucraina să continue să-și apere teritoriul și pe UE să ajute la aceasta cu bani, cumpărând arme americane. Războiul a devenit o afacere foarte rentabilă pentru Trump. El nu va implica SUA în război, ci doar va profita de pe urma sa. Îi împinge pe europeni să țină Rusia legată de războiul cu Ucraina, el ocupându-se de China. Iar China urmărește să depășească SUA economic și militar pentru a convinge Taiwan să i se alăture. Atunci cu adevărat China va fi noul lider mondial și asta se va întâmpla nu peste mult timp.
China nu va depasi USA economic si militar in secolul asta!
Cresterea economica a Chinei a scazut la 5-6% in timp ce US creste si ea constant cu 3-4% deci matematic nu are cum!
Iar daca economia US franeaza sau intra in recesiune China o urmeaza ff rapid!
Fără Ucraina, Rusia e ciungă. Repulsia Kremlinului față de Ucraina și alți vecini poate fi considerată o boală mintală incurabilă. Așadar, bolnavul n-a murit din această țară supraponderală, dar nici nu s-a înzdrăvenit. Oriunde se afla un colțișor de pământ din „vecinătatea apropiata”, cu oameni liberi, dornici să-și decidă singuri soarta, apar cumpliții muscali ca să-i „elibereze” și să-i extermine. Căci Kremlinul – templul fatal al spiritului – este un cuibar de șerpi. Toată Rusia e o cavernă fără sfârșit. Toată această intinsoare-inchisoare e o putreziciune morală. Răutatea, furia, invidia, cruzimea și războiul sunt specialitățile lor seculare. Și tocmai de aceea, Puțin a putut deveni conducător tiranic absolut. Sperăm că va veni ziua când astfel de specimene malefice vor fi segregați de omenire. Fără China, Rusia Imperialistă e nimeni! Rusia zace sub pulpana Chinei. Și tocmai de aceea, China-stapana este singura țară care are capacitatea de a-l forță pe criminalul indezirabil de la Kremlin să pună capăt războiului.
Un text destul de belestristic. Domnul profesor are condei. Esential e ca domnul Trump stie cel mai bine ce trebuie facut in privinta Rusiei chiar daca se razgandeste ciclic.
eu as zice ca e si un lucru pozitiv in aceasta agresiune a rusilor, poate ue renunta la politica utopica si devine alianta de state pragmatice economic care renunta la dezirate nerealiste privind emisiile de carbon si alte fantasmagorii ecologice va relansa productia industriala creand premisele pentru un trai mai bun pentru cetatenii statelor din aceasta zona si va fi mai ferma cu masurile impotriva imigratiei ilegale si a islamizarii si africanizarii statelor din occident
D-le Stanomir, cum rezonați cu întrebarea pecare și-o pune autorul articolului ”Trump and Putin are carrying out a pincer movement on Europe’s democracies. Suddenly, it all feels a bit 1939” despre mentalitățile ”liderilor” puterilor imperialiste și ale mini-liderilor și oamenilor politici europeni?
(https://www.theguardian.com/commentisfree/2025/sep/28/trump-putin-europe-1939-us-russia-ukraine-liberal-democracy)
Mi se pare că d-voastră încă puneți preț pe vorbele unora și altora, deși remarcați direct realitatea faptelor: război etern până la cucerirea planetei și transformarea în Ruskii Mir a universului oamenilor?
Ditamai rusie obeza nu poate cuceri o tara mult mai mica dar hotarata si viteaza precum Ucraina. Rusia e o tara falimentara, faliment moral in primul rand, faliment economic, militar, demografic, stiintific, cultural, social. Nu mai investeste nimeni acolo, nu mai calatoreste nimeni acolo, proprii cetateni cu bani fug. Conducatorii ei o baga in faliment complet prin aceasta incapatanare de a fi „mare putere” doar prin metode brutale de acum 100-200 ani. Propaganda mincinoasa, coruptie, razboi, gulaguri, saracie, atacuri hibride.
Toate tarile inclusiv China incearca acum sa isi faca aliati, sa cucereasca prin tehnologie, economie, cultura, nu prin bombardamente asupra blocurilor civile, rapiri, razboi si moarte.
Existenta viitoare a civilizatiei europene, depinde de directia in care va merge Rusia. Avem nevoie de o Rusie autentic si ireversibil democrata, atasata cu sinceritate si convingere de Europa si valorile ei, pentru a bloca halucinatiilor distructive ale Chinei. O victorie a Ucrainei ar asigura doar temporar securitatea Europei: China asteapta dupa colt. Numai un miracol ar putea determina schimbarea directiei Rusiei. Denazificarea Germaniei s-a realizat prin forta externa; vindecarea Rusiei de obsesiile grandorii imperialiste nu poate veni decat din interior. Timpul se scurge in favoarea Chinei. Pentru Europa a ramas doar speranta.