Titlul acestei analize poate părea el insuși o nebunie firească intr-o țară ce se dovedește, pe zi ce trece, condusă haotic, conform haosului indus de piața liberă, atît cît ințelegem noi din această noțiune .
Această impresie de nebunie mi-a fost indusă de participarea la un proiect extrem de promițător și potențial util economiei românesti: indigenizarea unor hibrizi de soiuri de Sorg zaharat, deși, sunt aproape sigur că cititorii vor găsi acest subiect drept unul prozaic, nesemnifictiv, fără nici o legătură cu Energia cea Mare si PV (sau chiar Eoliene) , despre care nu trece 1 zi să nu auzim cit de importante sunt pentru Strategia Energetică cea Mare a României și cum ne decarbonizează și ne asigură securitatea energetică ?!
De mai mult de 3 ani de zile, un grup de firme, specialiști entuziaști in agricultură (incă mai avem așa ceva ! deși unii sunt considerați ”frustrați”), două Institute de cercetari agricole și cițiva fermieri, au adus în țară, mai mulți hibrizi de Sorg zaharat, plantat, crescut si recoltat, din loturi reprezentative, din toate zonele agricole reprezentative din România (Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Transilvania). Rezultatele testelor au fost de-a dreptul specaculoase, confirmîndu-se ceea ce se știa: România are terenuri agricole de calitate (soluri bazice), care au permis recolte test deosebite.
Cititorul se poate intreba legitim: da , și ce-i cu asta ?.
SA MERGEM MAI DEPARTE
Este indeobște cunoscut că România (ca și marea majoritate a industriilor) a inchis aproape toate fabricile de zahăr din țară, din diverse motive, pe care nu mai stăm acum sa analizăm (lipsa materii prime, ”mormane de fiare vechi”- diagnosticul unui celebru macroeconomist, necompetitivitate in piața liberă, etc.)
CONSECINȚA ? In prezent, România importă anual cca. 500,000 t zahăr (produs in principal din trestie de zahăr, procesat in fabrici din Franța și UK, cu materie primă adusă din fostele dominioane), si care, calculat la prețul de retail din România (min. 6 lei/Kg zahăr alb local sau min. 10 Lei/ Kg zahăr brun) duc la o valoare de minim 1 miliard EUR/an, import, care contribuie binișor la deficitul IMENS balanței comerciale la produse alimentare, iarăși, un fapt cunoscut și cu care ne-am cam obișnuit – România importator net de mincare în piața liberă !?
În acest context, să ne uităm puțin pe cîteva din rezultatele testelor de culturi recoltate de sorg zaharat, subliniind că această cultură este vast răspîndită in lume dar și în UE….numai in România nu !
- Producția/ ha: 60 – 120 t/ha (este foarte pretabilă la soluri nisipoase, aride și cu deficit de apă, adică exact ceea ce se intimpla in prezent in România si oricum se va accentua in viitor !…vedem cu totii, cîmpuri intregi cu culturi de porumb uscat, din lipsa de precipitatii sau irigatii)
- Plantația de Sorg – are un factor de absorbție de cca 50 tCO2/ha, mai mare de cca 4 ori decit orice pădure sau cultură agricolă !, și eliberează in atmosferă O2 aproximativ aceeași cantitate !
- Din punct de vedere alimentar:
- Din 1 Ha plantație Sorg Zaharat, se obtine prin presare cca 40 t Suc cu BRIX-20% (soluție-concentrație zahăr in apă), apoi 8 t Sirop Natural BRIX-80% și în final 7 t echivalent zahăr (sănătos !)
- Siropul de Sorg zaharat are proprietăți similare cu mierea de albine si, foarte important, nu prezintă risc de diabet zaharat, spre deosebire de zahărul chimizat.
- Faina de Sorg nu contine gluten, este bogată în fibre, antioxidanți si fenoli, fiind ideală pentru producția de pîine, prajituri, patiserie si paste
- ANAMOB- Asociatia Națională a Industriilor de Morărit și Panificație din România, pe baza analizei și certificărilor prezentate, a emis o declarație oficială de a utiliza orice cantitate disponibilă de produse din Sorg, citez: ”…pentru a asigura populației României hrană sănătoasă si ieftină. Calitatea hranei populației considerăm că este un element al securității și siguranței alimentare a României”
- Nu mai menționăm aici o mulțime de alte beneficii pe care le aduce această cultură, subiect ce poate fi tratat extensiv separat
În final, am estimat necesarul de suprafață agricolă necesară a fi cultivată cu Sorg zaharat (numai pentru evitarea importului de zahăr chimizat !), rezultînd o suprafață de cca. 71,400 ha (neglijabil, comparativ cu 8,2 mill.ha cultivate deja dintr-un potențial agricol de 14 mill. ha al României)
DE AICI ÎNCEP ”PROBLEMELE” AGRICULTURII:
- din cele numai 71,400 ha potențial cultivabile cu Sorg zaharat, ar rezulta o medie de recoltă de materie primă de cca. 5,7 mill. t, iar după procesare (pentru zahăr), și după producția celor 500,000 t zahăr care vor elimina importurile, vor rămine cca. 2, 88 mill.tone/an deșeuri denumite bagasă (in fapt biomasă), de care industria ”trebuie să scape” !.
- testele de combustie, relevă că bagasa are o putere calorică în jur de 5 MWh/t, net superioară biomasei silvice !, iar aceasta inseamna o energie primară totală (curată !) de cca. 14,4 mill. MWh/an !
CUM PUTEM AJUTA SECTORUL AGRICOL ”SĂ SCAPE” DE DEȘEURILE CREATE, IN CANTITĂȚI MARI ?
- aruncînd o simplă privire asupra unui raport ANRE referitor la energia termică consumată de sistemele SACET din România, pe zone geografice, rezultă că, in 2021, s-au consumat puțin peste 7 mill/ MWh/year
- CARE AR FI SOLUȚIA FOARTE SIMPLĂ ?
In zonele agricole de pe lingă marile orașe care au SACET-uri, se aplica LULUCF cf. Dir.UE (cititorul se poate documenta pe net ce inseamnă asta), in concept ”economie circulară” și se cultivă Sorgul zaharat (se schimbă culturile) pe suprafețe determinate. Recoltele se transportă economic (distanțe mici), pînă în interiorul marilor CET-uri (toate dispun de vaste spatii de depozitare carbuni, sau cenușa, sau, pur si simplu au spații excedentare), unde se vor construi viitoarele fabrici de zahăr. Și, dacă tot e construită fabrica de zahăr/făina/sucuri, etc., tot acolo se construiește si o centrală de cogenerare pe bagasă (biomasă) dimensionată corespunzător, inlocuind vechile instalații pe gaz/carbune.
Mai jos, se poate observa conceptul la nivel de SEN:
CE SE REALIZEAZĂ ? (în afară de eliminarea unui import de zahăr nesănătos și inlocuirea cu altul sanatos)
- Simpla cultivare cu Sorg zaharat a 71,400 Ha/an duce la absorbtia din atmosferă a cca 3,6 mill t CO2/an si eliberarea unei cantități de Oxigen similare, ceea ce e foarte benefic pe lîngă marile orașe
- Producția, prin cogenerare a cca. 900-1000 MWe energie electrică verde (total controlabilă !) si decarbonarea totală a celor 7 mill. MWht din SACET-uri, care, altminteri, ar fi foarte greu de realizat. Nu intrăm în detalii dar producția de energie electrică si termică verde, ar elimina incă cca. 5-6 mill.tCO2/an
- Numai din emisiile reduse, la prețul de azi de 85 EUR/tCO2, se realizeaza economii de cca 700 mill EUR/an
După toate acestea,
SĂ ÎNȚELEGEM NEBUNIA DE NEÎNȚELES A VALURILOR HAOTICE DE REGENERABILE DIN PV ÎN ROMÂNIA
Cred că nu este zi in care ziarele, televiziunea, publicații, guvernul, ministere, Comisia Europeană, asociații pe profil de energii regenerabile, toți, la unison ne arată cit de mult trebuie să facem din acestea pînă in 2030 si cit de și mai mult trebuie să facem ca să ajungem la zero emisii CO2 pînă in 2050.
Această nebunie a PV, generată de definiția ”prosumatorilor” din Directivele UE, de dorința legitimă a unora să mai scadă din cheltuielile cu energia dar și de obiectivele capitalismului – profitul propriu– nu-i asa (!?), a atras, de-a valma, politicieni, artisti, scriitori, oameni de tot felul, care n-au nici o legatură sau ințelegere a energiei sau economiei, s-au aruncat si ei în această viltoare, ca tot e libertate si ”free market” si, mai ales, că totul e vraiște – deci permis – in energia noastră cea de toate zilele.
Spre amuzament, sau umor amar, justificînd cele de mai sus, citim:
sau, o problema mult mai serioasă și o consider destul de gravă pe care o ridic este cea de mai jos:
https://energy-center.ro/piata-energiei-din-romania/econergy-renewable-energy-si-nofar-energy-au-dat-startul-marilor-investitii-in-solar-cel-mai-mare-parc-fotovoltaic-din-romania-si-europa-de-sud-est-a-fost-inaugurat-in-arges/, din care citez caracteristici tehnice principale:
”…Capacitate totală instalată de 155 MW, 170 de hectare teren intravilan, peste 100 de milioane de euro investiți și o producție anuală de circa 220 GWh, sunt principalele caracteristici ale parcului fotovoltaic inaugurat ieri la Rătești, în județul Argeș.
Acest parc fotovoltaic poate alimenta peste 100.000 de gospodării cu energie curată, ceea ce înseamnă eliminarea a 168.000 de tone de CO2, contribuind astfel la obiectivul României de decarbonizare, de a asigura peste 30% din necesarul de energie din surse regenerabile până în 2030….”
Din acest anunț triumfalist prin presă, care este premeditat exagerat înșelător, se ridică întrebări:
- Cum poate parcul să alimenteze peste 100.000 gospodarii ? Dupa cum spun unii care se mai pricep la energie, la 155 MW capacitate instalată, parcul ar fi conectat la SEN mai întîi și apoi alimentează casele din Rătești, iar dacă ”intră” in SEN, acolo ”se amestecă” cu nucleare, hidro, alte PV-uri si solare, care toate astea, conduc la un factor de emisie total ponderat pe la 0,3 tCO2/MWh
- Cei 220 GWh/an nu pot elimina 168.000 tCO2 din casele din Rătești, ci din SEN, nu-i așa ? iar dacă este așa, ar rezulta ca Factorul de emisie al electricității produse in Rătești (după cum spun alții pricepuți în energie) este de 168.000 tCO2/220.000 MWh = 0,763 tCO2/MWh. Această cifră este cam factorul de emisie al centralelor pe lignit (adică ”baieții investitori” de la Nofar si ceilalți , ”aburesc” lumea că dau ei energie curată la populație, eliminind direct lignitul, ceea ce e posibil dacă considerăm productia / emisia marginală din SEN, dar, nu asta e scris prin Ghidurile de finanțare a regenerabilelor emise de Ministerul Energiei)
Sa trecem peste aceste manipulări evidente și să ne uităm la niște cifre concrete, cu mentiunea că in cazul sorgului zaharat, cantitațile de energie pot fi multiplicate, dar costul specific ramine la fel, dacă nu mai mic.
Deci, vorbim de costul decarbonarii care este adus in discutie in mod triumfalist
Uitindu-mă la aceste cifre, revin la titlul și preambulul articolului – suntem oare nebuni ? Folosesc teren agricol (sau potential cultivabil) ca să pun niste regenerabile pe el care nu produc mai nimic cu costuri mari si decarbonare marginala ?! PV-urile merg bine pe acoperișuri, pe terenuri aride, coaste deluroase necultivabile, in deserturi africane sau americane, etc. dar nu pe terenuri din România, orice am zice.
Iar mai jos, este o sinteză a ceea ce constituie valoarea (alimentară, energetică si de emisii) a 1 Ha pentru 1 casă (fie ea din Rătești), care are in proprietate acel teren de 1 Ha cultuvat cu Sorg zaharat
A se remarca în încheiere că potențialul de energia termica și electrică a 1 ha, corespunde cu necesarul unei case sau apartment mare dintr-un oras (chiar mai mult !)
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
nea Catalin, ne cam duci cu zaharelul… faci socoteli frumoase si pui si poze, da nu ne spui si cita energie se consuma pt a ara, semana, recolta, transporta, prelucra aceste zaharel. Ca sa nu mai spun ca mai ti se si fura din recolta.
Eu oricum nu maninc dulciuri si-i urasc pa aia care pun zahar in vin si-n tuica. Ar fi altceva daca ai propune o cultura de mici.
Panourile solare pe teren agricol sunt mult mai eficiente, sta omu la umbra, cu o sticloanta linga el si panourile fac energie cit vrei. Nu trebe sa se scoale de dimineata, sa arda gazu cu tractoru. Ca d-aia sunt iubite aceste PVuri, fiecare crede ca sta degeaba si produce energie cit cuprinde pt el si pt nepoti.
Daca e poa sa bage si niste oi mai mici sa pasca, desi unii circotasi, oameni rai, sustin ca sub panelele solare se-ntimpla un fenomen care incalzeste nasol de tot ca se pot pirli mioarele.
nea neamtule, n-ai prins spilu.
Toata tarasenia a fost descrisa cu un singur scop: AGRICULTORII VOR SA CULTIVE SORG ZAHARAT (SI SA FACA SI LULUCF), deoarece,
– e mult mai ieftin de cultivat/crescut (cistiga mai mult decit la porumb sau griu !)
– nu necesita araturi, ingrasaminte, etc.
– este pretabil pe terenuri nisipoase, aride,
-retine apa in sol
– produce zahar (nediabetic), e ca mierea, faina fara gluten, piine , patiserii, pretabil la bauturi (bere. mao-tai, oțet), etc.
– SCUTESTE IMPORT DE 1 MILIARD EUR/an zahar !
Oamenii doresc sa scape de deseurile produse din procesul de fabricatie !
ATIT !…si atunci, n-am gasit alta solutie decit sa fac energie (are 5 MWh/t !!)…
sau vrea cineva s-o aruncam la groapa de gunoi !?
De importul de 1 miliard EUR nu se poate scapa, Vezi programul rosia si rosiile turcesti.
Nu statul importa, ci cei care controleaza comertul!(piata comuna EU,…)! Iar ei nu sint patrioti! Solutii ???
@neamtu tiganu _ „Ar fi altceva daca ai propune o cultura de mici.”
„Mici”, sau „maci”, pe sub PV?…Poate s-ar câștiga mai bine cu a doua variantă.
in mod clar maci…pentru maximizarea IRR
Iar dacă băgăm sub panouri câte un distilator alimentat cu energie solară, vom obţine din maci nişte prafuri ecologice de toată frumuseţea. Nimic nu se pierde, totul se transformă! Trăiască ecologia multilateral dezvoltată! :)))
@N.T. @P.Opris
am eu o solutie sa impacam oaia cu iarba, care ar reduce si temperatura aerului si poluarea si ne-ar oferi si energie moca; e inspirata chiar de teoria efectului de sera si validata de practica indelungata si pe scara larga in instalatii clasice: sa recuperam caldura din aer cu un sistem clasic de tevi prin care pompam codoi, intr-un circuit similar cu cel al unei pompe de caldura (ca si astea ma inspira la greu);
folosim de exemplu tevi de otel cu Dext de 4cm la distante de, sa zicem, 100cm, vopsite in negru, sa nu reflecte lumina; sistemul e transparent la radiatia luminoasa ? cum sa nu ! aborb radiatie infrarosie ? valeu cum, mai ceva ca in sera cu codoi ! raport suprafata metal / suprafata atmosferica =4cm/100cm =4% =100 x 0,04% =100 x concentratia codoiului; avand in vedere ca forcingul radiativ al codoiului e de 2,17w/mp, ar trebui sa obtinem teoretic minim 0,2kw/mp, adica pe o suprafata de doar 10mx10m avem teoretic la dispozitie o putere echivalenta cu cea a unei centrale de apartament: 20kw/100mp, garantata indiferent de intensitatea solara, ca am luat in calcul forcingul radiativ global; nu mai ramane decat sa destindem codoiul intr-o turbina in care energia termica e convertita in lucru mecanic si electricitate, apoi reluam ciclul; desigur, luam in calcul si un randament decent si tot iese cat se poate de avantajos tehnico-economic, nu ? de fapt, tinand seama si de incalzirea directa a tevilor la soare, cu siguranta rezultatul va fi mai bun decat in cazul panourilor solare, dar cu avantajul ca tevile se pot amplasa oriunde la inaltime convenabila, fara sa se se piarda spatiul util;
si nici macar nu cer drepturi de autor :)
gata, m-am hotarit sa-mi bag solare, am facut si socoteli, https://efahrer.chip.de/news/strom-fuer-eine-kilowattstunde-was-sie-damit-alles-machen-koennen_1010869
Cea mai eficienta varianta e cea in care mai traiesc 20 de ani, multi inainte, si voi reusi sa am pierderi in valoare de doar citeva sute, dar la inflatia galopanta de azi oricum nu mai conteaza.
Iata rezultatele:
– productie pe an 3893 kwh
– economie codoi 67t
– investitii 20765 euroi
– amortizare in 20 de ani, -124 euroi (minus)
S-ar putea sa am pierderi si mai mari deoarece toata lumea zice ca prin generalizarea regenerativelor curentul se va ieftini drastic.
nea neamtule, esti un inginer serios si cu experienta si daca te-ai hotarit sa bagi solare ia gindeste (sau ia pixu in mina):
– la productia aia de 3893 KWh/an, n-ai cum sa economisesti codoi de 67 t, cit o fi ea de Germania Germanie
– ar fi interesant sa gasesti matale raspunsul la intrebarea: daca ai avea 1 Ha de teren arabil, ce te-ar aranja mai mult ?
1. sa pui panouri pe el (asta cam la 10 ani trebe sa le schimbi…pierd eficienta 1%/an, iar ca sa scapi de ele e o treaba cam grea….platesti sa ti le ia cineva, sau gunoierii)
2. faci sorg (uitat-te atent la ultimul desen mare, frumos colorat si cred, sugestiv)
–
„la productia aia de 3893 KWh/an, n-ai cum sa economisesti codoi de 67 t,”
– presupun ca-n programul de calcul se vorbeste de 67t pe 20 de ani.
– presupun ca ai inteles ca e o ironie si ca nici chiar programele astea promotionale nu sunt capabile sa ascunda adevarul.
– nu am un ha de pamint si chiar daca as avea nu stiu daca mi s-ar permite sa cultiv ce vreau eu, legislatia in Ge e complicata.
A !
Ca să fie comparația completă, ar trebui calculat prețul pentru compensarea celor 67 tone CO2. Un fag de peste 3 m poate lega 12,5 kg de CO2 pe an. Asta înseamnă 67.000÷20÷12,5=268 fagi. Prețul unui fag de 300 cm este de 225-299 EUR, plus transport, îngrășăminte etc (Anpflanzpaket erforderlich) ajunge la 315 EUR/puiet preț mediu. Asta înseamnă 315×268=84420 EUR.
https://www.venovi.de/hainbuche-weissbuche-carpinus-betulus.html
Panourile sa fie puse pe pămînt atunci cînd omul va mînca ….panouri . Pământul este pentru a obține hrana . Și dacă prisosește sa fie exportată
Nu stiu de unde va luati cifrele dar eu am urmatoarele cifre
– 1 KWputere instalata de panouri fotovoltaice costa 1000 EUR groso-modo
– de 20765 EUR v-ati putea instala 20 KWp de panouri
– ele ar produce 365 zile*3.5ore*20 = 25550 KWh/an
– 1 KWh costa cam 0.2 RON (productia). Aici am luat pretul de la hidroelectrica… Alti producatori au tarife mult mai mari…
– 25550*0.2 = 5110 RON/an (sau 1028 EUR/an)
– rezululta amortizare in ~20 ani (la fel cum ati spun si dumneavoastra doar ca eu am alte cifre cu care ajung la cei 20 ani)
Productia de 3893 KWh/an mi s-a parut din start eronata de aceea am vrut sa intervin. Cum spuneam, amortizarea este de 20 ani (daca nu se primesc certificate verzi sau alte cele).
Narci, daca ai stì sa citesti ai vedea ca am dat un link cu un program de calcul al panourilor.
@narci, Iecologistii nu sunt in stare sa faca niste socoteli simple. Inca odata,
1. programul linkuit tine cont si de zona in care te afli (nr de ore solare) si de orientarea acoperisului fata de soare, si de inclinarea acestuia.
2. programul e german si deci socoteste preturile germane, incl pretul energiei
Depinde și aici cum calculezi. Pentru un necesar de 4000 kwh pe an ai putea folosi 4-5 kWp și acumulator. Costul ar fi cam 5 x 2000 + 6000 = 16000 EUR pentru NDR.
Sau poți instala dublu adică 8 kwp fără acumulator și atunci costă 8 × 1700 = 13600 EUR. Valoarea locuinței crește instantaneu cu prețul instalației. După 10 ani încă mai sunt 50% din acest cost considerate.
Daca as baga cei 20000 de euroi la loc bun cu verdeata si dobinda de 5%, exista, nu va mirati, as avea in 20 de ani 53000 de euroi.
ma bag si io…
https://www.weltsparen.de/festgeld/
nea neamtule – rectific….nu ma bag deloc la ce zisesi matale si, te sfatuiesc ca pe prietenul meu sa n-o faci ! (financiarele astea sunt al naibii de inselatoare)
DECI:
– intra-adevar, daca bagi 20000 la loc bun cu verdeata si 5% dobanda, dupa 20 de ani iei 53000 (partea nasoala este ca, timp de 20 de ani nu trebuie sa te atingi de nimic din aia 20000- adica suma si dobanzi ! si asta cu conditia ca banca sa accepte sa-ti calculele sistemul dobanda la dobanda !)…adica am 20000 in buzunar azi si ma chinui și abtin de la multe 20 de ani ca sa ma aleg cu 53000 la final ?…forget it !
– daca insa iti iei inapoi doar dobanda anuala, adica 1000 EUR/an, atunci, iti vei lua inapoi, an de an cite 1000 de EUR, timp de 20 de ani….adica, e ca si cum, iti pastrezi cei 20.000 ”la ciorap” (nu la banca) si iei din ei cite 1000/an…pina-i termini pe toti…deci, care-i chichirezul sa te chinui cu banca 20 de ani …si te si abtii de la altele ?
– in cazul in care iau cite 1000 / an, numai dobanda, iar la sfirsit ii retrag pe toti, dupa 20 de ani, valoarea celor 20000 astazi (adica NPV-net present value) dupa 20 de ani, nu ar fi decit vreo 7000 EUR amariti
Eu zic sa cauti ale locuri cu alta verdeata
nea Catalin, din nou a fost o poanta…
1. La virsta mea sa bag bani la termen fix (20 de ani) ar fi o dovada a dementei.
2. Daca as baga acei 20000 in solare ar fi de asemenea o dovada a dementei. Nu am vrut decit sa fac o comparatie intre a investi, pe 20 de ani, in solare si alte alternative.
3. Daca mai am si alti bani, pot baga 20000 pe cinci ani, in speranta ca mai traiesc atit.
nea neamtule,am marsat la poanta si eu chiar m-am gindit (si-ti doresc) sa traiesti cel putin 20 de ani ca sa vezi cu ochii matale ce-ai gresit…si sa nu mai repeti greseala in viitor !
Stimate
d-le Catalin,
1.Asa cum am mai spus si cu alta ocazie, fara un ,,proiect de tara” unitar, cuprinzator si operational, tot ceeace propun pozitiv specialistii in economie (din diferite domenii) ramine istorie in diferite publicatii economice.Oricit ar fi de capabil un om politic, PM. , el nu poate cuprinde cele 56 de strategii nationale si pe domenii impreuna cu sutele de sugestii economice din publicatiile economice ori politice, intr-un program de guvernare, daca ele nu sint ,,concentrate si organizate” intr-un proiect de tara!
Constructia acestuia este o alta ,,mincare de peste” decit a unui program de guvernare, care insiruie mecanic de trei decenii toate aceste nevoi si cerinte strategice economice si bugetare.
Fara sistematizare si coerenta economica-industriala si agricola intre necesitatile si posibilitatile Romaniei, fiecare din politicieni si guverne sustin sau promoveaza ceeace li se pare important, urmare a lipsei unei pregatiri economice consistente, de natura sa asigure capabilitatea politica de a reconstrui economic-industrial o tara esuata.
Ceeace pare complicat si necesita o cunoastere profunda si experienta in domeniu, ramina inafara preocuparilor si abordarii frontale de catre toti decidentii nostri…
2.In lipsa unui proiect de tara care sa prezinte in mod complet si programabil ceeace trebuie sa realizaze pe diverse termene Romania (si Estul) si UE traieste intr-un haos birocratic – deoarece n-are institutii si specialisti care sa stabileasca in locul nostru necesitatile si proiectele de dezvoltare.Imposibilitatea realizarii PNRR este consecinta acestei duble situatii, deoarece cere reforme si actiuni mult ,,anticipate” fata de situatia reala a tarii, care merg si functioneaza numai in paralel, conexat si conditionat de prevederile si derularea unui proiect de tara!
3.Specialistii romani in domeniile economice si bugetare n-au depasit inca faza ,,primara” a cercetarii economice, care prezinta punctual diverse solutii pentru domenii ,,punctuale”.Strategiile lor sint virful ,,suprem” la care se ridica cercetarea economica romineasca, irealizabile deoarece nu sint intelese si construite ca parte a unui proiect de tara, fiind nefezabile (punctual) in lipsa acestuia, oricit de mare este preocuparea si interesul decidentilor, aflati cu ”spatele la zid” de actuala criza…!
dl.Caliman, eu deja am inceput proiectul asta circular, idiferent ce-or zice ”ceilalti”
am un ”deal” cu un grup de fermieri, care vor livra cca. 40.000 t bagasa (cca 200.000 MWh energie primara) din care voi produce electricitate si energie termica pentru fabrica lor de prelucrari si restul pentru inclazirea unui oras)…toti cistiga, nimeni nu pierde
decit sa aruncam bagasa la groapa de gunoi, mai bine ii dam folosinta asta.
Mai sunt 2 smecherii:
1. din bagasa aia se poate produce etanol (problema asta o las la nepoti)
2. daca cumva, Doamne fereste, producem zahar din sorg, atiti cit sa scutim importul de 500 Kt zahar de cca 1 miliard EUR/an, atunci, ne trezim ca avem o capacitate electrcia de cca 1000 MW (excedentara)
3. daca cumva, Domane apara si pazeste, mai facem si vreun export de 1 mill t zahar, atunci sfirsim cu a avea in curte in plus, cca 3000 MWe
Pentru 1 mill. t zahar, trebuie cca 150.000 Ha (iar Romînia are 14 mill. teren arabil, 9 milioane cultivat si 2,5 mill teren ”pirloaga”
cam asat e situatia cu ”resursele” (activele României), nefolosite…si noi punem PV-uri si eoliene pe ele, sa tinem in viata industria germana de astfel de troace
„(cca 200.000 MWh energie primara)”
Asta e la fel ca ”o eoliană de 1.000 MW” 😀
200.000 MWh e o cifră astronomică, e producția României pe vreo 4 ani. Așa devin fezabile toate ideile fanteziste, cu cifre din astea rupte de orice realitate.
nea Harald, productia Romaniei in 2021 a fost cca 56 TWh (56.000.000 MWh)
iar ”astronomica” 200.000 MWh este astronomica de doar cca 0,3% din productia de 56 TWh …. dpdv al microcosmosului.
aia 200.000 MWh/an ii pot produce cu un cazan de 25 MW timp de 8000 h/an
iar cazanul ma costa cca 400.000 EUR, cu totul
si tot aia 200.000 MWh/an, ii pot produce cu o eoliana de 125 MW, care merge 8000 h/an cu factor de capacitate de 20%, iar parcul eolian ma costa 100 mill EUR cu totul.
Diferenta, pe linga costuri, sade si in faptul ca cu una produc cind vreau si cit vreau, cu cealalta produc cind o vrea Domnul si vremea.
Te rog sa remarci ca n-am facut distinctia intre MWe si MWt (la aia termici in pot produce si electrci, daca vreau si termici daca vreau, sau ambele…chestie de gust…si fantezie)
”ii pot produce cu o eoliana de 125 MW”
Nici eoliene de 125 MW nu există, la fel cum nu există nici de 1.000 MW. Eolienele din lumea reală au între 3 și 5 MW. Trebuie între 25 și 40 de eoliene pentru cei 125 MW, iar în restul de 75% din timp ce faci?
nea Harald, de ce ma obosesti ? eoliana de 125 se refera la ”centrala eoliana”….si daca suntem scrupulosi, as fi pierdut timpu cu scrisu a 5 MW x 25 buc…si sa mai si stau sa socotesc pe deste cum e…
Ești sigur că nu ai greșit la calcule?
200.000 MWh = 0,2 TWh
Producția de energie electrică a României a fost in 2022 circa 53,9 TWh. Adică 0,2 TWh nu înseamnă nici 0,4% din producția anuală a României.
0,2 TWh / 53,9 TWh = 0,0037 (adica 0,37% !…da, e gresit fata de 0,4%)
ideea centrala este ca inlocuirea a 500 Kt zahar importat, necesita cca 75,000 ha sorg zaharat, care in final produc deseuri bagasa (75,000 x 40 t/ha= 3,000,000 tone x 5 MWh/t = 15,000,000 MWh/an
NA. 1 grup nuclear de la Cernavoda ”arde” Uraniu de cca 18,600,000 MWh/an….interesant nu-i asa ?
sa ne imaginam ca ne bate gindul si ne mina Necuratu sa mai producem zahar pentru export (1 mill. t zahar, adica inca cca 150,000 ha culturi, ….o nimica toata la suprafata agricola de 9 mill.ha….iarasi, interesant, nu-i asa ?)
Am scris doar „NICI 0,4%”.
Dacă sorgul asta crește precum Făt-Frumos cu 40 tone pe hectar plus zahăr care este și el hidrocarburi, atunci este bine, chiar foarte bine.
Nu era vorba de producția totală, era vorba de producția din biomasă. Producția totală e compusă din Cernavodă, Porțile de Fier etc.
Exemplu la nivelul tău: 40% din lemnul exploatat în Germania e folosit la producerea de energie electrică. Se toacă niște copăcei groși cât mâna și se ard, fiindcă pentru asta se alocă subvenții. Dar asta nu înseamnă că 40% din energia din Germania se obține din arderea aceor copăcei, domnu’ olimpic la matematică.
o las balta,….nu stiu ce vrei sa zici
Harald mincinosul,
Am scris eu vreodată ca 40% din energia din Germania se obține din arderea aceor copăcei? Nu! Deci strawman!
În schimb tu ai scris 200.000 MWh e o cifră astronomică, e producția României pe vreo 4 ani. Niciun cuvânt despre biomasă.
I rest my case!
Hai sa facem altefel calculul, la 3.000 de ore de functionare pentru un hectar trebuie sa instalez o centrala de cogenerare cu contrapresiune de 2.08 MW adica o investitie de 2.000 euro/hectar adica un CAPEX de 148.2 milioane de euro. Cine ar risca cu asa ceva? Unde sa depoziteze materia aia prima, ca afara putrezeste, la mine la tara intr-o saptamana iarba cosita devine un amestec umed de materie vegetala?
Daca vine o vijelie si iti culca tot sorgul sau o ploaie de putrezeste pe camp ce faci anul ala cu oamenii alimentati din CET, pornesti teava de gaz, nu?
Mor dupa studiile de fezabilitate, ca iese oricand cum vrei tu.
Cat despre fotovoltaicul dat exemplu au avut nevoie de 750 camioane ca sa aduca echipamentele: 390 de camioane panourile (398 kW/camion), cam 325 camioane cu structura si 35 de camione cu invertoare.
Verde!
PS Ma astept ca din 2025-2026 prosumatorii sa se tavaleasca pentru ca ,,taxe”.
Am nitel pamnt intr-o zona in care se cultiva sfecla de zahar si era o mica fabrica. Bine, nu poti face nimic cu el, pentru ca „asociatiile” si arendasii dicteaza in zonele rurale.
Intial, s-a dorit pastrarea culturii sfeclei, ca fiind o planta bine platita si necesara fabricii. Apoi fabricile s-au inchis, ca nerentabile economic. Au ramas doar cateva, care proceseaza zahar brut adus de afara.
Acum nu ai stiu ce fac.
Problema dvs. se rezolva (ca si in cazul importului de produse de panificatie) intr-un singur mod: investitori in fabrici de zahar/morarit si panificatie. Daca oamenii cu bani nu vor sa investeasca, infiintarea de societati pe actiuni, listate la burse. Incercam sa capacitam oameni multi, cu economii modice, in deschidera acestor fabrici.
Statul nu cred ca poate si vrea sa faca acest lucru.
Si lupta pe piata cu marii procesatori de zahar va fi acerba. De obicei, fabricantii de zahar au un mare capital, pe care-l utilizeaza in fabrica/ile lor.
Ideea este buna, dar depinde de punerea in pratica. Iar politrucii nostri nu sunt interesati sa lupte cu industria zaharului din UE, iar oamenii bogati cu atit mai putin, Bogatii nostri stau cu popul pe sacul de bani si isi dau ifose. Eventual isi cotinua lupta pentru privilegii de la stat. Nu-i intereseaza economia, CO2 etc.
Si agricultorii vor strimba din nas, pentru ca ei sunt bransati (inca) la ordinele comuniste. Tara a fost zonata si s-a ordonat cultivarea unor plante tipice. Nu poti schimba asta. Eu am vrut sa pun livada in Baragan si mi-au sarit in cap. Au ajuns pina acolo ca mi-au furat actele din casa . Nici sa-l vand nu mai pot, A ramas la cheremul lor!
Nu stiti cu cine va puneti.
inteleg bine ce spuneti ! oarecum similar am trecut si eu prin asta
in speta de fata, intiativa nu a fost la mine !…m-au solicitat un grup d efermieri (privati) români care vor sa faca LULUCF si sa-si creasca valoarea adaugata la productia terneuui lor agricol, prin schimbarea (change-LULUCF) de la griu, porumb (care li se usuca an de an din lipsa de ploaie) la sorg zaharat, care le aduce venituri net superioare si ”compliance” cu mediul.
Nu stiau ce sa faca cu ”deseurile” !
Le-am propus conceptul economiei circulare – deseuri la energie pt. decarbonare maxima, adica si electrci si mai ales termic (care era pe carbuni, gaze, pacura), ias cenusa….un excelent ingrasamint natural, inapoi pe cimp.
Voila !…rolul subsemnatului este minimal !…dari gindindu-ma la toate astea, mi-a venit ideea (nebuneasca) de a scrie despre nebuniile din articol
Totul pleaca de la faptul ca de la 1 Ha sorg zaharat, ramin cca 40 t deseuri x cca 5 MWh/t, adica 200 MWh ENERGIE PRIMARA ! (folosibila)…daca o cogeneram la eficienta de 80%, avem energie utila de 160 MWh transformata, din care 20% electric (adica 32 MWh) si restul termic (adica 128 MWh)
Este un proiect economic interesant. Nu ştiu ce părere are despre acesta conducerea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.
DL. Opris, nu numai Fundulea, dar si alte Institute (din mai multe zone geografice) au participat la lucrare, s-au facut teste, masuratori, analize si certifcari….incl ind. alimentara !.
Iar ANAMOB -Asociatia Nationala a Industriilor de Morarit si Panificatie din România a oficializat solicitarea (dupa analizele datelor securitatii alimentare si sanatatii populatiei/consumului), ca sa i s elivreze membrilor asociatiei, ORICE CANTITATE VA FI DISPONIBILA !…a fost a activitate a acelor oameni, demna de tot respectul.
Iar testele termodinamice si de combustie, precum si conceptul de energie si solutiile pentru inchiderea ”circularitatii” si emisiilor, le-a facut subsemnatul , ca o contributie modesta la acest efort.
Sunt sigur ca acest proiect se va intimpla !….nu stiu insa la ce scara !
dl. Opris, daca va intereseaza subiectul, pt. o mai buna informare, revedeti asta:
https://youtu.be/46NWUx8QsRU?si=QBnrNB60Jln7VHFE
in ce priveste datele mentionate in filmulet, in realitate ele sunt mult mai bune !
(dupa ce am consolidat toate datele de pe toate terenurile unde s-au testat)
Vă mulţumesc, domnule Dragostin.
@mongolul: ma amuza, dar ma si ingrijoreaza, cit de multi se straduie sa-mi demonstreze ca nu e bine, ca e gresit si ca nu trebuie sa se faca, dar, si in acest caz dar si in altele, nu prea am vazut idei despre CUM SA SE FACA, nu despre CUM SA NU SE FACA !?
….lumea ma cearta ca vreau sa-i scap pe agricultori de un deseu pt. care ar trebui sa plateasca ca sa scape de el !?….nu mai zic ca din 2024/2025, agricultura va trebui sa platesca emisiile GES !
Daca sunt solutii mai bune, le astept si promit ca le voi propune/folosi/promova !
@mongolul
Guvernul poate stimula investitiile in domeniu prin politici fiscale – scutiri de taxe pe o durata de 5 sau 10 ani sa zicem- si eventual ceva subventii, un 15% cu ajutorul fondurilor europene, PNRR, etc. Antrepenorii si investitorii exploateaza orice oportunitate „fezabila”.
Sper ca la consiliul inteleptilor sa nu bazati strategia tehnologica pe cultura sorgului. Ca am mai vazut niste contracte semnate pt. cercetari privind acumularea gravitationala in puturile minelor inchise care, vezi Doamne, ar rezolva problema regenerabilelor. Oricun, la CET – uri nu prea exista spatii disponibile pt. depozitarea masei vegetale, asa ca nu e cazul sa ne iluzionam cu fantezii, chiar energetice.
aveti idee cit spatiu e pe depozitele de cenusa si zgura !?…nemaisocotind spatiile disponibile pe care stau niste instalatii mari, nefolos(ite / ibile).
oricum, spatiul de depozitare principal nu e in centrala ci pe cimp
Astfel de obiective privind ecologizarea forțată pana in 2050 aduc aminte de planurile lui Ceausescu si ale sovieticilor, care visau sa facă din lumea comunista una ideala. Marxismul si ideologiile sale se infiltreaza din ce in ce mai mult în vietile noastre și ne guverneaza vietile. Deja in Flandra exista legi care jntra in sfera eco-terorismului: de la 1 ianuarie 2023 cine cumpăra o casa in Flandra este obligat s-o „ecologizeze” și s-o aduca la eficienta energetica A, pana in anul 2050. In caz contrar, amenda este enorma (de la 5000 EURO la 100000), iar proprietarul trebuie sa paraseasca casa. Deocamdată in Bruxelles si Valonia nu au implementat legea, dar urmeaza. Cred ca nici Stalin nu ar fi indraznit sa facă asa ceva. Vin vremuri grele, din ce în ce mai grele.
Foarte bine face Valonia! Filosofia e aceeași ca la autovehicule: starea tehnică este necesară pentru a nu pune în pericol pe ceilalți. Tot așa emisiile clădirilor trebuie să evite solicitarea celorlalți cetățeni. Trebuie eliminate privilegiile pe care și le arogă ecofascistii.
Valonia Nu a implementat inca legea, va refereati probabil la Flandra.
Mulțumesc pentru atenționare! “Ce vă face Valonia” atunci.
@mike
Sectorul energetic al Romaniei comuniste nu beneficia de acces la capital privat si nici de fonduri europene. In plus, nivelul tehnologic al timpurilor era cu mult sub nivelul celui din prezent. In fine, cert este ca stimularea investitiilor private in cresterea eficientei energetice este o masura rationala. Aici in UE, chiar o necesitate – avand in vedere saracia in privinta resurselor de hidrocarburi. Obiectivele tranzitiei energetice sunt conoscute:
1. Stimularea investitiilor in valorificarea resurselor si a potentialelor disponibile pe plan local;
2. Crearea de locuri noi de munca pe plan local (productie componente, montaj, mentenanta, cercetare, etc)
3. Sporirea securitatii energetice
4. Cresterea eficientei energetice si a productivitatii
5. Asigurarea cresterii durabile
6. Si nu in ultimul rand protectia mediului.
Evident, tranzitia energetica „Energiewende” costa bani (trilioane?) guvernele insa, pot stimula investitiile private in acest sens prin politici fiscale, reduceri de taxe, pe alocuri chiar si unele subventii, un 10% etc. Alternativ, o buna parte din veniturile bugetare (un 5%-6% din PIB?) vor fi alocate pentru „Zeitwende” achizitia portavioanelor, dronelor, rachetelor, tancurilor, tunurilor si alte echipamente si tehnologii militare. Caci, nu vom putea trimite copii si nepotii cu mana goala prin Bazinul Caspic, Peninsula Araba sau prin Siberia sa ne asigure resursele energetice. Dar si pe acolo, productivitatea campurilor mari scade de la an la an. Prin 2050 vom lupta probabil pentru campurile marginale, unde productivitatea este considerabil mai mica si costurile de exploatare considerabil mai mari.
Energiewende, Zeitwende sau o combinatie din ambele ofera ceva perspective. Daca nu investim si cheltuim toti banii pe excursii, cities break, baruri, distractii, etc, perspectivele securitatii energetice pot deveni chiar sumbre. Cel putin aici in Europa. In opinea mea, prioritizarea investitiilor in tranzitie energetica este cruciala in scopul asigurarii unui viitor energetic mai sustenabil si mai sigur.
Încă un articol scris de niște răuvoitori care se lasă influențați de realitatea cruda, bazata pe calcule inginerești, în loc sa vadă scopul luminos al acestor proiecte. Noi plătitorii de taxe suntem dispuși sa subvenționam toate aceste proiecte pentru ca știm ca profitul rezultat va merge spre organizații caritabile înregistrate in Cayman Is, Luxemburg sau Cipru.
@alex din Bush: de ce ma certati ca dau o solutie agricultorilor cum sa scape de deseuri ? (pe care altminteri ar trebui sa plateasca sa scape de ele !)
atit m-a dus capu….daca aveti ceva mai acatarii, sa ne pricopsim cu totii, astept cu drag si interes
ps. nu sunt sigur ca am inteles mesajul dvs.
Mesajul mea era o critică la cei care vor sa ne procopseasca cu energie verde subvenționata din taxe. Asta se întâmpla mai peste tot. In UK producătorii de energie eoliana din offshore cer guvernului sa le garanteze un preț minimal mai mare decât cel al pieței actuale. Mitul energiei verzi al cărui preț scade an de an s-a cam disipat.
Cea mai groasă sponsorizare a primit-o energia obținută din combustibili fosili: de peste două secole a deversat pe gratis deșeurile în atmosferă. Faptul ca nu au fost facturate costurile respective a contribuit la succesul tehnologiei de unică folosință.
Prin comparație, subvențiile de care au beneficiat energiile verzi sunt stropi de apă pe o piatră fierbinte.
Combustibilii fosili au fost si sunt cel mai puternic subventionati.
https://www.imf.org/en/Blogs/Articles/2023/08/24/fossil-fuel-subsidies-surged-to-record-7-trillion
Mitul ca doar energia verde e subventionata mai tine doar pe la unii autori.
https://www.budget.senate.gov/chairman/newsroom/press/sen-whitehouse-on-fossil-fuel-subsidies-we-are-subsidizing-the-danger-
https://www.brookings.edu/articles/reforming-global-fossil-fuel-subsidies-how-the-united-states-can-restart-international-cooperation/
La asta se adauga ce a scris si @Hantzy mai jos.
Cred ca faceți o confuzie grava intre subvențiile pe care la primesc consumatorii pentru folosirea combusibililor fosili si subvențiile pe care le primesc producătorii. Numai producătorii de energie așa zis verde primesc subvenții.
De notat ca subvenții primesc si consumatorii din industrie si agricultura, nu doar cetățeanul care își încălzește casa sau își face o cafea la ibric. Si cel mai bun exemplu de subvenționare a industriei este Germania unde se plănuiește creșterea subvențiilor pentru marii consumator industriali, si asta pana in 2030. Ridicolul politicilor „verzi”din Germania este ca subvențiile vor merge la companiile care procesează petrol si gaze pentru a produce plastic si îngrășăminte chimice. Si asta când importa energie nucleara din Franța. Verzii din Franța au fost ani întregi finanțați din Germania pentru a stopa construirea de centrale nucleare care produc acum energie pentru vecinul mai mare. Clasa politică actuala din Germania este cea mai perfidă si ineptă din istoria acestei tari.
Dincolo de polemicile populistilor AfD, mai jos un tabel al exporturilor de energie electrica intre Franta si Germania pe durata ultimilor 3 ani:
2020
Germany –> France: 12,7 TWh
France –> Germany: 11,1 TWh
2021
Germany –> France: 14,9 TWh
France –> Germany: 8,4 TWh
2022
Germany –> France: 20,5 TWh
France –> Germany: 5,2 TWh
2023
Germany –> France: 11,1 TWh
France –> Germany: 11,1 TWh
Pe parcursul anului trecut, Germania a exportat un total de 76.1 TWh, importul total insumand 49.3 TWh. Pe parcursul acestui an, balanta inclina de asemenea in favoarea exportului – pana in prezent excedentul este in jur de 13.5 TWh.
Sursa: Fraunhofer
https://energy-charts.info/charts/import_export/chart.htm?l=en&c=DE&year=2023
@Florix – ai uitat să incluzi și prețurile. Germania exportă energie ieftină, atunci când n-are nimeni nevoie de producția regenerabilelor, în schimb importă erergie produsă de reactoarele nucleare ale Franței, atunci când e întuneric și nu bate vântul.
Dorești să susții că Germania a ieșit în câștig, dpdv comercial? 😀
@Alex
In Germania, producatorii de energie eoliana onshore primesc o garantie de pret in jur de 5-6 centi /kWh. Producaorii de energie eoliana offshore primesc o garantie in jur de 7,5 centi /kWh. Cu mult sub pretul energiei produsa in noile
centrale nucleare. Nu in mod intamplator, regenerabile sunt in mars si in UK. https://www.bbc.com/news/business-63976805
P.S. Pe langa potentialul hidro, eolian, solar, biomasa, Romania dispune si de un potential de invidiat in materie de stocare a energiei interminente in centrale hidro cu pompare. https://www.energynomics.ro/sua-centrala-hidro-cu-pompare-de-36-mld-usd-cu-o-capacitate-de-2-200-mw/
„regenerabile sunt in mars si in UK”
Da. Se instalează eoliene în largul mării, dar pe domeniile Coroanei, așa că ”o mână spală pe alta și amândouă obrazul” 😀 cum spunea bunică-mea.
Între timp, tocmai s-a dat în exploatare și un interconector submarin cu Norvegia, efectiv un cablu submarin de 720 km prin Marea Nordului. Fiindcă vântul nu bate destul de mult în UK, așa că hidrocentralele Norvegiei sunt o sursă mai sigură.
Cât despre hidrocentrale cu pompare, cele de pe Olt există deja. De ce nu se folosesc acelea și de ce trebuie promovate altele noi, la 700 – 800 de kilometri de Dobrogea? Unde sunt eolienele, nu în Dobrogea?
@Harald
1. Argumentul ca stocarea surplusului de energie electrica trebuie sa fie in apropierea turbinei este inexact. Nu exista o diferenta semnificativa intre: a) stocarea surplusului in Dobrogea si redistribuirea la cerere in alte regiuni, cum ar fi Moldova, Centrul sau Ardeal, si b) absorbtia surplusului din retea si stocarea directa in aceste regiuni pentru o realimenta mai tarziu, la cerere – cand nu bate vantul si nu este soare. Energia din parcurile eoliene ale Dobrogei oricum trebuie distribuita la distante de 600-700 km, la fel cum este distribuita si energia produsa in reactoarele de la Cernavoda.
2. Carpatii si Subcarpatii Romaniei ofera un potential consistent de hidrocentrale cu pompare. Potentialul este distribuit in toate regiunile tarii, nu este limitat la Valea Oltului sau la Muntii Apuseni. Nu este neaparat necesar ca fiecare proiect sa fie de ordinul gigawatilor, precum cel de la Tarnita.
3. Fara solutii adecvate de stocare (respectiv fara stimularea investitiilor in acest sens) prosumatorii si investitorii in parcurile eoliene si fotovoltaice ar putea solicita compensatii financiare pentru surplusul de energie nevandut. Alternativ, vor renunta la investitii. Sa traiasca energia scumpa produsa in reactoarele nuke @150 Euro /MWh, finantate integral pe datorii imense la buget (cu participarea capitalului privat in valoare de 0%?) samd. Pacat ca „fudulia” nu doare!
În UK la ultima licitație pentru permise de stații eoliene offshore s-au înregistrat zero participanți. De ce? Pentru ca prețul actual al energiei este prohibitiv pentru astfel de investiții. La ultimele asa zise date de mai jos voi răspunde mâine când ma voi documenta mai serios.
@Florix: foarte interesanta Sursa: Fraunhofer
https://energy-charts.info/charts/import_export/chart.htm?l=en&c=DE&year=2023
Daca o citesc mai adinc as observa urmatoarele:
– Franta are tranzactii mari cu GE pt. ca are un sistem bazat 80% pe nucleare…deci, un sistem oarecum rigid, deci, n-au incotro
– ce este mai relevant, dupa parerea mea este faptul ca cei mai mari exportatori dupa Franta sunt Elvetia si Austria, urmati de Norvegia – iar astia de fapt fac exporturile lor din centralele de pompare acumulare pe care le au (capacitati mari !)
– acestia din urma sunt necesari, pentru ca trebuie sa echilibreze capacitatile masive de eoliene pe care le exporta Danemarca si eolienele/solarele locale din Germania.
Dupa parerea mea modesta, este exact ceea ce nu trebuie sa faca România din ceea ce face Germania…(Germania acum construieste ea o centrala de pompare acumulare in Austria !)
Romania, care are potential urias de CHEAP ar trebui sa aibe deja instalati cca 2000 MW ! (numai virful/golul noaptea/dimineata este de 2-3000 MW, astazi !)
…parerea mea…
Eu nu sunt dispus sa subvenționez nimic . Nici direct nici prin intermediul guvernului de tilharii mincinoși .
@Adrian Popescu – dar românii emigrați în Germania nu trebuie să trăiască și ei din ceva? 😀
Trebuie sa va spun ca nu am inteles intrebarea .
Omul trebuie sa traiasca cu credinta in Dumnezeu iar cele necesare trupului sa le obtina prin lucrul miinilor . Adaug faptul ca omul are nevoie de foarte putine pentru a ,,trai ” ( cum spuneti dumneavoastra ) . Mai adaug faptul ca un om responsabil economiseste din prima zi in care incepe sa lucreze cu miinile pentru atunci cind trupul nu il va mai ajuta sa faca aceasta . Mina intinsa pentru a cere – niciodata catre institutiile statului .
Păcat domnule Dragostin ca nu detaliem un pic subiectul inchiderii aproape a întregii industrii, nu doar a unor fabrici, de zahar. La fel ca si cea de ulei.
Fabricile din romania nu s-au inchis pe teme de necompetitivitate ci de privatizare, cu companii din germania, franta etc. super pricepute in management si harsite in afaceri cu tari bananiere. Doar s-au dovedit si mai mult pricepute in asset si regional market management. Acele fabrici, odata terminata treaba cu contingentarile la nivel UE au descoperit brusc ca, dupa ani de profitabilitate, fabricile lor sunt necompetitive si musai trebuie fie importat zahar brut din zona(ukr in principiu) fie, de ce nu, valorificat terenul de sub ele, dupa ce liniile au fost frumos ambalate si mutate/ vândute, pe alte meleaguri. Asta in ciuda unei excelente integrari pe verticala cu agricultura specifica din zona (stiti ca si mine cate investitii necesita cultura sfeclei de zahar).
Ultima fabrica ce a devenit brusc nerentabila este cea de la Ludus, proprietar francez. Stiti scandalul, vroiau sa facă tabula rasa asa cum s-a reusit la Oradea, având mard grija sa evite vreo preluare locala, asa cu, intentionau asociatia fermierilor de sfecla de zahar din zona. Ei bine, surpiza, tocmai ce a fost recent cumparata, impreuna cu cea de la bod de antreprenori Romani :https://www.economica.net/ludus-fabrica-zahar-romania-tereos-zahar-bod-made-in-romania_697554.html . So long cu incompetenta manageriala autohtona!
Si ca sa fiu sincer, cred ca daca veti discuta cu ei si pe tema sorgului zaharat, s-ar putea sa gasiti deschidere pt. ca ceea ce descrieti este o directie numai buna de dezvoltat si optimizat afaceri intradomenii, inclusiv pe baza de granturi si/sau impreuna cu autoritatlie locale! (e dovedit de la căile ferate US incoace ca banii si mai buni se fac in afaceri cu statul). Nu e o ironie in ce spun!
Mi-a plăcut articolul si tema mai ales ca UE a avut un deficit import/export pe renewables anul trecut (daca nu mai facem nici panouri si nici prea multe turbine da vrem verde at any cost, aia e) ! Numai bine!
@Nman: multumesc pentru apreciere dar nu va multumesc ca-mi alimentati unele frustrari pe care le am cu privire la inchiderea unor capacitati de productie din Romania (nu ma refer numai la zahar !).
Sa stiti ca s-a discutat deja cu f.multi fermieri romani si, fabricile de zahar (chiar alea ”foste”) sunt ”high on the agenda”
Keep up the good work! Vorba unui clasic in viata😉!
Succes si, la mai multe idei de genul!
Foarte bună ideea! Aproape, descentralizat, resurse și beneficii locale, verde.
O singură întrebare: este bagasa asta un produs sezonier? Poate fi depozitata timp îndelungat?
chiar ieri am obtinut raportul unui test in care, s-a lasart deliberat recolta taiata, dar lasata pe cimp (pentru a nu umple prea devreme depozitele, dar si de a vedea variatia calitatii ei.
Deci:
– sorgul se recolteaza 1 data/an (in general septembrie) daca terenul este arid, nisipos si neprielnic agriculturii
– sorgul se poate recolta de 2 ori/an, daca solul este irigat sau, sunt ceva ploi vara, mai dese
– pastrarea lui pe cimp sau in depozit nu face mari diferente (pe cimp, trece printr-un proces de uscare naturala, rezulta suc mai putin dar zahar BRIX mai mult !…avantajul e ca are o putere calorifica mult mai mare daca este mai uscat)
– depozitarea se poate face:
– pe cimp
– in depozitele fabricilor de zahar si faina
– in depozitele ”de carbuni” ale CET-urilor unde se pot depozita mari cantitati de bagasa (Biomasa)
(de fapt, bagasa/biomasa este un carbune ”mai tinar”)
Am studiat chestia cu Sorghum, asa-i zice pe nemteste, si mi se pare o chestie misto. Nu e f noua, am aflat ca-n USA se produc pets e11 mio tone pe an si se foloseste atit la producerea curentului cit si la bioetanol.
Deci va puteti apuca de treaba.
Succes!
nea neamtule, m-am linistit…avem ”blessing-ul” matale !…si ma bucur ca ti-am ațîțat curiozitatea
pai daca facem ce fac yankeii (nici nu e mare lucru, la ”pirloaga” de 2,5 mill. ha pe care o avem, adica ies cam peste cele 11 mill t ale aliatului strategic), nu ne mai trebuie alte surse de energie…am pus-o…facem energie si etanol, si-i fortam pe OMV sa inchida Neptun Deep, sau, ii taxam pe CO2 la extractie…1 MWh gaz=0,2 tCO2.MWh x 80 EUR/t = 16 EUR/MWh extras din Marea Neagra…iti spun eu că ne-am scos…avem banii si de pensii ”si mai speciale”
nea neamtu, pt ca observ la matale o sete de cunoastere tinereasca, recomand asta de mai jos de la Coana Europa pina la a citi ceva de la yankei:
https://cordis.europa.eu/project/id/227422/reporting
Ce e trist, este faptul ca România nici nu a participat la acest proiect, autoritatile nici nu l-au citit si evident, nici vorba de aplicat
Nu pot sa inteleg de ce se importa atat de multa mancare si produse alimentare, in general, in Romania ?
Ce lipseste ?
Bani sunt. Nu mai e saracia din anii 90. Access nelimitat la tehnologie exista.Nu mai suntem sub embargou tehnologic ca in anii 70/80.
Ce se intampla? E doar prostie sau lene?
Nici una, nici alta. Se numeste piata comuna UE in care lanturile de productie, aprovizionare si desfacere sunt integrate la nivel continental si nu national. Ca nu e o piata complet ferita de interventiile statelor (subventii, sprijin investirii, infrastructura mai mult sau mainputin dedicata etc.) e alta mâncare de peste.
Ceea ce lipseste in Ro este o viziune coerenta a statului asupra propriei dezvoltari economice pe termen lung. O strategie daca doriti.
La nivel vizual veti observa in toata europa un sprijin evident la raft al produselor locale: Fr, de, it hu etc. Iar la nivel societal un patriotism neexacerbat(adică pe considerente logice) tradus prin orientarea, atât cat e si unde e posibil, spre produse, servicii si afaceri locale. Ceea ce le lipseste celor de acolo este pleiada de analisti si influenceri spalati pe creier care sa vada in aceasta atitudine un nationalism agresiv, asa cum se considera la noi. Fr are de mult evidentiat la raft, pe stikere si pe unde e posibil : Produit francais, fabrication francaise – si nici măcar Melenchon nu obiecteaza. Be, De, it ibidem. Nu cred ca trebuie sa va reamintesc vuietele din presa noastră fata de idei asemănătoare dar care purtau vina de a fi lansate de alt partid decât cel ales.