Să se predea latină la liceu? Nu

si limbajul de programare a ajuns tot un fel de latina. Daca pe vremuri scriai in fortran, cobol, c++, sau stiu eu ce limbaj, acum doar combini module deja scrise si verificate.

Da, e greu de spus ce trebuie sa inveti, in ce sa te specializazi pt a fi util si peste 30 de ani. Toate ar putea fi bune, dar viata e prea scurta. Se spune ca latina iti deschide poarta de a invata alte limbi. Mai buna e chineza!

Follow the money! You’ll get to old george!

Un text „progresist”, aproape un manifest contra „conservatorilor”. În același sens, generalizând, nu mai trebuie nici Istorie, nici Geografie, nici Limba Română( suntem „europeni”…vorbim în engleză…), nici Latină, nici Stat( că suntem în UE/Federație Europeană, nu?) și, în definitiv, nici popor(că suntem europeni…).
Toată chestia asta periculoasă începe să mă agaseze. Unora le e rușine că sunt români.

„cum se depanează un modem”?! :-) :-) Nu, nu prea stii ce spui. Vulpea care nu ajunge la struguri (din diverse motive) spune că strugurii sunt acri. Predai de 25 de ani și ai ajuns la astfel de concluzii. Păcat că predai. Caută un post de administrator de asociație de locatari. Nu ai nevoie de latină. Poate găsești vreun modem de depanat.

Ce deranjeaza sa studiezi-macar un an-latina?E de bun simt!Suntem latini,avem o limba in care latina est miezul,nu poti vorbi de medicina,de justitie fara latina!Gramatica limbii romane,multe cuvinte de baza se explica prin latina!Mari savanti ai lumii contemporane au cunostinte de latina.Polonezii fac filme istorice in latina,finlandezii,germanii etc au latinisti-noi nu!Masura eliminarii latinei e o noua dovada a prostiei,ignorantei si indiferentei fata de radacinile noastre!

Două continente, trei limbi, patru țări? Admirabil și la mai multe!
Japonezii au o vorbă: 論語読みの論語知らず (rongoyomi no rongoshirazu) /Citit analectele lui Confucius, priceput nicio iotă/.

De fapt, ar trebui să se predea doar materia „Noțiuni de utilizare eficientă a telefoanelor inteligente și a inteligenței artificiale”. Să fie niște analfabeți funcțional „bine pregătiți” pentru operațiuni de genul celor disecate de francezi, în acest raport: https://www.sgdsn.gouv.fr/files/2025-02/20250204_VIGINUM_Rapport%20public_Elections_Roumanie_risques_France_ROU.pdf

Istoria, Geografia, Științele, chiar Latina clădesc oameni cu o cultură generală solidă, care, iată, pot face chiar meserii pentru care n-au făcut studii specializate.
Cultura generală nu e volatilă, nu dispare atunci când pică internetu’.

Poftim?
– „Dar nu li se predau cele mai esențiale”. Ihim
– „Li se predă anatomie” – si ce-ati vrea sa li se predea? Barbut?
– „(…) medicină : purici, păduchi, rîie, paraziți, tenii, oxiuri, giardii, boli de piele, boli venerice”. Se predau la liceu cu titlu de informatie. Liceul nu e Facultate de Medicina. Trec peste „amanuntul” specializarii medicilor 6 (sase) ani de studii si las la o parte si ciulamaua intre Parazitologie si specialitatea Boli de piele – Boli Venerice.
– „cum se depanează un modem” – exact ce-i trebuie unui barbat in casa, niscaiva integrate, condensatori, n-ar strica si niste placi de baza. Fludor.
– „cum funcționează un panou de siguranță” – panou de sigurante, ca-s mai multe pina si la un apartament de filolog. Asta junele pricepe dintr-a x a, la Electricitate. Sau nu pricepe deloc.
– „cum funcționează aparatele electrice” – asa, ce Maxwell, dom’le, astea-s vechi, au evoluat lucrurile, Fizica e revoluta la literati. Ia, Gigel, la tabla. Explica tu cum functioneaza un aparat de radio. Maricico, tie-ti dau mai greu ca m-ai suparat, sa-mi zici cum functioneaza un frigider si care-s asemanarile cu functionarea aerului conditionat. Ala din ultima banca, ala cu birfa, ia sa-mi spui care-i treaba cu Tesla aia.
– „despre posologia medicamentelor”. Asta nu e de nivel de liceu. Nici de alte studii afara de cele de Medicina si Farmacie.
– „Despre cum citim niște analize de sînge” – Serios? La nivel de liceu? C-ati adus vorba, stiti ce-i aia carboxihemoglobina? Notiunea Hematocrit va e familiara? Desigur, aveti competente si in plasmafereza, doar ati terminat liceul!

Si ce propui? Sa invatam slavona?
Daca exista istorici care vor sa studieze antichitatea sau Evul Mediu european (ba chiar si transilvanean), sa nu stie latina? Fac un efort suplimentar in facultate?
Dar -partial- ai dreptate.
Latina nu trebuie studiata in liceu, ci in gimnaziu. Si nu un an, ci 4 (patru)!
Sau o lasam doar pentru liceele teoretice umaniste. 4 (patru) ani!

Creierul face parte din sistemul imunitar adaptiv. Functia lui este sa inteleaga ce se intampla si sa faca ce trebuie pentru corpul propriu, copii, rude, prieteni, societate, alte animale, planeta.

Si tocmai asta nu mai invata nimeni. Copii cresc pe telefon si tableta, invata pana la 18-25 de ani niste chestii pe care nu le vor folosi in viata lor. Nu mai au o viziune a locului lor in viata, nu inteleg calendarul lor biologic, rolul social, nu trec prin etape de maturizare si implicare in activitati sociale.

Despre ce vorbim? Latina pentru 90% e inca o materie de chin, pe care nu o intelegi dar trebuie sa o inveti ca sa ai o nota.

Pe undeva aveti dreptate. Nu cred ca latina din liceu (de mate-fizica) m-a ajutat sa invat franceza, italiana si spaniola. Nu strica dar nici nu ajuta mult in viata, mai ales daca nu trebuie sa explicam doct strainilor ce e latin in limba romana.

Ce mi se pare important, pe linga domeniile mentionate de dv, e ca elevii/studentii sa invete despre finantele personale, despre dobinzi, buget, bursa, actiuni.

Desi Ungureanu spune si multe aiureli in special despre formarea lb romane, aici ii dau dreptate. Lb latina nu e necesar sa se predea in scoli. Am facut 1 an de lb latina, si retin ca era o limba destul de grea. Nu mi-a folosit absolut la nimic. Se pot face de exp la istorie (istoria antica) cateva maxime latine, dar in rest lb latina nu ajuta nici macar la invatarea unor limbi vii (italiana, spaniola, etc). Sunt alte materii mai importante care trebuie predate, si in special aplicatii ale lor in viata reala.

Discutia este despre care ar trebui sa fie rolul scolii. Par sa fie doua tabere. Unii insista pe ce ar trebui sa stii sa faci cand iesi din scoala, iar altii pe cat ar trebui sa intelegi. Competence vs comprehension, cum ar veni.

Un exemplu care tot revine in discutia asta e formula volumului sferei. Se preda, o inveti, dar n-o sa ai niciodata nevoie sa calculezi vreun volum de sfera pana mori. Prima tabara spune ca asta e timp pierdut aiurea. Ar trebui sa se scoata din programa si timpul ala sa fie folosit pentru lucruri mai practice, cum ar fi declaratia de impozit.

A doua tabara pune problema in felul urmator. Normal ca nu o sa ai niciodata de calculat volumuri de sfere in viata, dar daca reusesti sa intelegi cum a derivat Arhimede formula ai afara analiza matematica (si multe alte probleme de acelasi nivel), atunci o sa fii pregatit pentru a te specializa mai tarziu in diverse domenii care necesita genul asta de gandire. In plus, lucurul asta influenteaza, impreuna cu toate celelalte, la modul cum intelegi lumea, societatea, stiinta etc.

Posibil sa aiba si unii, si altii dreptate. Separarea intre parcursul scolar mai spre “competence” sau mai spre “comprehension” poate ca trebuie facuta mai devreme.

In cazul latinei, cred ca se poate aplica acelasi rationament. Chiar daca nu e nevoie decat de cativa latinisti in tara noastra, nu cred ca strica sa fie materie optionala in scoala pentru cine vrea asta. Chiar daca elevul o sa devina corporatist pana la urma, sau cine stie ce altceva, nu este o pierdere ca a invatat latina, si, prin latina, poate intelege altfel istoria si cultura europeana, asa cum nu este o pierdere nici faptul ca cineva a inteles candva mult mai multa matematica decat foloseste concret acum.

Uau, mulțumesc domnule Ungureanu, o viziune asumată.
Eu pledez pentru fizica in trunchiul comun, măcar 1h la profilele socio-umane până în clasa a 12-a. Exact cum ați spus și dumneavoastră: funcționarea cuptorului cu microunde, aparatele electrice, măsurarea consumului de energie electrica, puterea activă și energia totală.
Desigur, economie de baza, debit și credit, dobânda. Anatomie aplicata, viruși, bacterii, infecții, necroze, diabet, obezitate, papilomavirusi samd.

Susțin pozitia dumneavoastră clara și rațională!

Permiteti-mi sa atrag atentia asupra unui exemplu de inertie in educatie: „cum se depanează un modem” :)))

La inceputul articolului am crezut ca propunerea e sa inlocuim latina cu slavona sau greaca. Apoi am vazut ca articolul bate in alta directie, una cu care nu sunt de acord.
Citim astazi in Hotnews. „Peste o treime din elevi sunt analfabeți numeric.” Pe principiul asta ar trebui sa ne bucuram: avem oricum calculatoare de buzunar. Iar daca cineva se alarmeaza ca ne vom tampi de tot ca specie, ii vom raspunde ca nu-i nici o grija, acum avem inteligenta artificiala.

Acest raspuns a fost generat de GPT4o și poate fi considerat și o provocare:

Comentariu critic:

„Textul propune o analiză comparativă între Europa apuseană și Țările Române din perspectiva continuității culturale a latinității și a utilității învățării limbii latine în contemporaneitate. De asemenea, aduce o critică sistemului educațional românesc, argumentând că se predau materii neadaptate la realitatea modernă.
1. Continuitatea culturală a latinității în Europa vs. Țările Române
Autorul pornește de la premisa că Europa apuseană a menținut o continuitate lingvistică și culturală cu Roma antică prin utilizarea limbii latine în domenii precum legislația, administrația și educația superioară. În opoziție, Țările Române sunt prezentate ca fiind izolate de această tradiție, fără o producție semnificativă de texte în latină și fără o tradiție universitară legată de Occident.
Această poziție este parțial corectă, dar ignoră mai multe nuanțe istorice:
• Rolul Bisericii Ortodoxe: Spre deosebire de Occident, unde Biserica Catolică a fost principalul vector al latinității medievale, în Țările Române Biserica Ortodoxă a menținut tradiția slavonă ca limbă liturgică și administrativă. Acest fapt a diminuat nevoia utilizării latinei, dar nu a anulat influența culturală romană.
• Contactele cu Occidentul: Deși elitele românești nu s-au instruit în universități apusene până târziu, acest lucru nu înseamnă o lipsă totală de influență occidentală. Umaniști precum Nicolaus Olahus sau Dimitrie Cantemir sunt excepții, dar nu singurele. De asemenea, în secolele XVII-XVIII, latinitatea limbii române a fost reafirmată de școliștii transilvăneni.
• Scrierile în latină: Deși rare, există totuși texte în latină scrise de români, mai ales în Transilvania. Academia Mihăileană din Iași și alte centre culturale au început să predea latina înainte de 1800, chiar dacă sporadic.
Pe de altă parte, autorul punctează corect că limba latină nu a fost o limbă de uz curent în Țările Române, iar absența unei tradiții universitare apusene a avut implicații în întârzierea modernizării culturale. Totuși, această argumentație poate fi extinsă printr-o analiză a contextului istoric diferit al Țărilor Române față de Occident.
2. Utilitatea latinei și fenomenul de „path dependence”
Autorul afirmă că după 1800 latina a fost predată mai degrabă din inerție decât dintr-o necesitate reală, iar în prezent, România nu are un motiv întemeiat pentru a continua predarea latinei, cu excepția unui număr restrâns de specialiști. Acest argument este discutabil:
• Latina ca fundament cultural și lingvistic: Chiar dacă latina nu mai este o limbă de comunicare, studiul ei oferă acces direct la literatura antică, filosofia clasică și înțelegerea limbilor romanice. Aceasta nu este o justificare pur nostalgică, ci un aspect esențial al educației umaniste.
• Conexiunea lingvistică a românei cu latina: Spre deosebire de limbile germanice și slave, româna are o relație directă cu latina, iar studiul acesteia contribuie la înțelegerea etimologiei și a gramaticii limbii române.
• Impactul asupra dezvoltării cognitive: Studiul limbilor clasice dezvoltă gândirea analitică, structura logică și precizia în exprimare. Aceste beneficii sunt valabile indiferent de aplicabilitatea practică a latinei.
Autorul afirmă că vest-europenii ar avea măcar nostalgia latinității, pe când românii nu ar avea nici acest argument. Aceasta este o poziție excesiv de pesimistă: în secolul XIX, latinitatea a fost un argument central în construcția identității naționale românești. Chiar și astăzi, influența latinei în cultura română este semnificativă, de la terminologia științifică la denumirile instituțiilor de stat.
3. Critica sistemului educațional românesc
A doua parte a textului se îndepărtează de problema latinei și abordează deficiențele educației moderne. Autorul ridică puncte valide:
• Curricula școlară învechită: Este adevărat că sistemul educațional românesc nu ține pasul cu nevoile contemporane. Introducerea unor cursuri de igienă, medicină de bază și educație digitală ar fi benefică.
• Lipsa aplicabilității practice: Sistemul educațional pune accent pe cunoștințe teoretice, dar nu oferă competențe utile în viața cotidiană, cum ar fi înțelegerea analizelor medicale sau a circuitelor electrice.
Totuși, autorul trece prea repede peste valoarea formativă a unor discipline considerate „inutile”. De exemplu, studiul literaturii și al limbilor clasice contribuie la formarea gândirii critice și a competențelor analitice. O educație echilibrată ar trebui să îmbine atât disciplinele umaniste, cât și cele tehnice și practice.
4. Concluzie
Textul este bine argumentat și provoacă reflecție, dar are o abordare excesiv de pesimistă și unilaterală. Continuitatea latinității în Europa și în România este un fenomen complex, iar excluderea totală a latinei din educație ar însemna renunțarea la o parte esențială a patrimoniului cultural european și românesc. Pe de altă parte, critica adusă sistemului educațional românesc este în mare parte justificată, dar nu trebuie să conducă la concluzia că educația umanistă este inutilă. România are nevoie atât de specialiști în discipline clasice, cât și de o reformă educațională adaptată la realitățile moderne.
„Latinitas in Europa Occidentali permanens, in Dacoromania autem intermissa, tamen educatio hodierna et linguas antiquas et scientias utiles coniungere debet.”
4o

După logica asta clujeana nu ar mai trebui predata nici limba romana, ci ar trebui sa învățăm copii limba romani este limba viitorului.

Felicitari! Multumesc.

Toata stima!

chiar daca n-as fi fost de acord, tot mi-ar fi placut cum e scris articolul;
si poate ca ar trebui sa le reamintim mai des celor care propun, spre exemplu, studierea gramaticii in liceu, ca invatamantul nu e gratis de la natura, ci e platit de contribuabili, iar sa-l inveti pe dl.Goe unde sa puna cratima, la o varsta la care altii deja stiu o meserie sau isi valorifica o aptitudine, nu e nicidecum o investitie sociala, ci doar risipa la patrat, de bani si timp, ba chiar la puterea a treia, promovand educatia in cultul inutilitatii, ineficientei si mediocritatii;

Dnu Dan,

Ce anume vreti sa spuneti prin afirmatia „statul român e absolut incapabil să folosească absolvenți dintr-un domeniu specializat.”?

Daca ma decid sa studiez Lb. latina nu ar trebui sa am absolut nicio asteptare ca statul e capabil si imi va oferi un loc de munca pe masura pregatirii in domeniul specializat.

Cred ca se proceseaza tendentios un trend artificial pentru a pierde o traditie lingvistica. In opinia mea, reintoarcerea la limba latina este un izvor al spiritualitatii europene. Fara limba latina, vom fi mai saraci culturaliceste. Limba latina nu numai ca trebuie sa-si aiba un loc firesc in scoala, dar trebuie sa fie reintrodusa in circulatia internationala. Acest din urma lucru se va intampla, oricat de improbabil ar parea acum, dar nu ar fi primul lucru despre care initial sa se spuna „nu se poate”, dar care ulterior a devenit o realitate.

Sunt total de acord cu pledoariile elitei pentru limba latina. Argumentatia filologica este foarte bine articulata, nu o mai reiau aici. Doar as reaminti succint cunoscatorilor si as spune novicilor ca denumiri stiintifice din multe domenii – zoologie, botanica, farmacie, medicina etc. – sunt in limba latina. Ori faptul ca exista numeroase trimiteri juridice – din toate ramurile dreptului – la limba latina. Sau despre istoria benefica a dreptului roman, public si privat, care prin reguli a pus ordine in haos si in anarhie, limitand arbitrariul liderilor autoritari, cum in toata „splendoarea” posibila vedem acum in SUA, unde se experimenteaza o oribila cancel justice. Cea mai bogata cultura aforistica este in limba latina. Cred ca de sistemica si grava criza culturala si civilizationala din lumea anglo-saxona nu va scapa nici limba engleza. Au aparut deja simptomele, politically correct l-a pus intre paranteze pana si pe William Shakespeare, dramaturg și poet englez, cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză! Stop, sa nu importam aceste boli neomarxiste!

Alternativa exista. Nu exclud – si am sustinut cu mult drag, intr-un eseu cu tente memorialiste, in care mi-am amintit de limba latina pe care am studiat-o in liceu, in clasa a IX-a – reintoarcerea definitiva la limba latina. Daca nu a Lumii (culte), cel putin a Europei si a oamenilor de stiinta care vehiculeaza profesional un aparat conceptual si stiintific de sorginte latina. Nici liturghiile in limba latina nu trebuie neglijate, acestea au o frumusete si o solemnitate inegalabile ale incantatiei, care sporesc sacrul. Am evidentiat doar un minim minimorum, care mi-a venit in minte acum, dar cu siguranta ca exista o mult mai mare bogatie de argumente si exemple. In fond, democratia inseamna alegere, pentru care societatea trebuie sa ofere cat mai multe posibilitati.

De ce sa nu dam posibilitatea ca cei care vor sa studieze limba latina sa opteze pentru aceasta disciplina ca proba de bacalaureat, la liceele de cultura generala?! Stiu, unii ar putea sa contra-argumenteze ca sectia real (si eu am facut realul, dar am iubit latina) ar fi inaintea sectiei umaniste. Dar asta este un simptom al bolii numita „cancel culture”, de care sufera neomarxistii si progresistii. Lor si tuturor trebuie sa le spunem ca stiinta fara constiinta este ruina sufletului. Nu in cele din urma, remarc cu ingrijorare ca se gloseaza semidoct pe tema ruperii procesului cognitiv de procesul de memorare, o stupiditate care va distruge invatamantul romanesc. Nu exista cognitie si creativitate fara memorizare, sa le reamintim adeptilor efortului minim, al trecerii prin scoala ca gasca prin apa, ca geniul, succesul si progresul inseamna „1 la suta inspiratie si 99 la suta transpiratie”, care include citirea si memorarea a mii de tomuri stiintifice, culturale, educationale, iar gustul, de fapt capacitatea pentru lectura si asimilare se formeaza in anii de liceu.

Si teoria „competentelor”, despre care ministrul educatiei afirma ca acestea trebuie formate in liceu, este o exagerare, real o scufundare in practicism, rutinierism, automatism – vitriolizate de un film celebru al lui Charlie Chaplin, „Luminile orasului” -, orice competenta se formeaza intr-un timp minim daca ai fundamentele informationale si culturale necesare. Este la fel de gresita precum teoria progresista care batea apa in piua ca stiintele fundamentale (matematica, fizica, chimie etc) nu sunt necesare pentru ca nu aduc profit imediat, ca doar cele cu aplicabilitate directa si rapida trebuie sa fie prioritare. Este „modelul” ideologizat din SUA, care a clacat si a pierdut avantajul competitiv, Trump va avea mult de luptat cu dezastruoasa mostenire progresista a lui Biden si Obama. N-ati observat ca in SUA cei mai competitivi sunt imigrantii straini (indieni, japonezi, coreeni, europeni etc, pe care insa stima de sine nationala i-a radicalizat, iar acest izvor de recrutare este pe cale sa sece, nu mai vor sa lucreze pentru globalisti). In schimb, avansul tehnologic chinez este absolut uluitor, de la Deep Seek AI, care a devansat Chat Gpt, pana la performantele chineze in cursa spatiala, care nu au nimic ideologic in ele, cu norme progresist-cultiste de gen, rasa etc. Degeaba sefii de corporatii din SUA ii concediaza pe capete pe absoventi din generatia Z (o denumire aiuristica, o generatie de tineri sunt o generatie de tineri in orice tara, nu trebuie divizata prin etichete X, Y, Z etc) pe motiv ca nu au motivatie si competente. Orice fisa a postului are o suita de activitati rutiniere care se pot invata in cateva saptamani sau luni, daca ai baza intelectuala si culturala. De aceea este perioada de proba, interviul de angajare trebuie sa se focuseze pe identificarea potentialului de dezvoltare, de creativitate, de schimbare, de adaptare, de interdisciplinaritate (un cuvant disparut!), de conexarea a informatiilor etc. Dar unde baza informationala nu e , nimic nu e!

Autorul poate stă bine cu latina, dar nu stă bine cu logica. Nu spun că neapărat trebuie studiată latina, dar motivele invocate sunt false (ca să nu spun mai mult!).

Pe partea cu ce trebuie să învețe elevii, articolul devine hilar.

Anatomia e depășită, nu are rost în viața umană. Ne doare capul dar noi credem că ne doare stomacul, nu e vital!
Programarea deja e preluată de AI. Tinde rapid să devină inutilă.
Am râs cu poftă la „depanarea” unui modem. Nu sunt convins (de fapt sunt convins de invers) că dl Ungureanu știe ce e unul, dar i se pare vital să știm să îl „depanăm”.
Panou de siguranță sau tablou de siguranțe?

Nu îmi permit să spun ce cred eu că ar trebui studiat în școli.

Domnule profesor, nu știu latină, nici greacă dar buchisesc cum pot și-ntr-o limbă moartă și-n alta dacă vreau să aflu ceva despre un cuvânt, o denumire, un loc pe hartă, un nume din istorie, buchisesc cum mă pricep să văd etimologia vreunui cuvânt și aflu rădăcini culturale care, mie îmi dau satisfacții. Nu vă pot bănui că nu aveți curiozități intelectuale de acest fel. Mă tem că doar n-ați văzut esența: o limbă moartă ca latina te învață rigoarea în gândire, disciplina muncii intelectuale, te pregătește să escaladezi cultura clasică, să-i savurezi esențele. Nu cred că un intelectual cu preocupări umaniste, mai ales, poate ignora latina. Iar a învăța fundamentele acestei limbi măcar din liceu este fundamental pentru viitorul cultural al acelui ins. Mă și întreb de ce în perioada stalinistă în liceele din România se făceau ore de latină și silabiseam din Seneca sau Ovidiu… Încă am prejudecata că absolventul care citează citează din clasici va afla cum să se ferească de păduchi și nici nu va refuza medicina ca știință.

Ce rost are să învețe limba latină un popor a cărui limbă are origini slave și s-a format în sudul Dunării, la sud de bulgari?!

Această teorie, susținută deopotrivă la Vest și la Est de România ne este cunoscută de veacuri. Istoria României nu este văzută la fel de la Cluj și din București, așa ca se modifică și felul în care se studiază istoria. În detrimentul istoriei.

Astăzi, revine aceeași teorie, vremurile sunt tulburi iarăși.

România e sub război propagandistic hibrid nu doar pe probleme electorale, ci și istorice.

Eu sunt de partea dvs.
Latina trebuie studiata doar de cei care isi doresc acest lucru ca o materie optionala.
Fata mea a terminat liceu profil uman in pandemie si in 4 ani de latina nu a invatat nimic, pentru ca nu o interesa, ca urmare se dadeau note pentru copierea unui text din manual.
Eu, fiind cu scoala facuta inainte de 89, am invatat latina in clasa a-8-a si avand inclinatie pentru limbile straine chiar puteam sa inteleg corect si sa vorbesc. Evindent dupa 1 an uitasem tot, am ramas cu cateva citate din clasici pe care inca le mai tin minte.
Concluzia este ca cine doreste sa studieze sa aiba posibilitatea asta, cine nu, sa aiba dreptul de a alege altceva ce crede ca i se potiveste.
Nu toti avem aceleasi inclinatii, pentru unii, limbile straine sunt ca stiintele exacte pentru altii, un supliciu.
Pana la urma este o limba moarta, folosita pentru comunicare intre oameni din tari diferite pana in secolul XIX, cand franceza si ulterior engleza i-au luat locul.

Degeaba se face latina, nu stie nimeni nimic. Romanii abia au habar sa-si vorbeasca si sa-si scrie limba, ce sa faca cu latina? Cine are vreo pasiune pentru latina si vrea musai sa-i parcurga pe Cezar si Seneca in original, n-are decat! Dar latina se poate invata si de unul singur, de acasa, ca surse sunt destule pe internet, de la carti la canale pe youtube si aplicatii.

Cei care-si zic conservaci si au nostalgii se pot apuca si singuri de latina ca daca se bazeaza pe ora de latina din scoala putin probabil ca vor reusi sa descifreze un text clasic.

Un onorabil domn, repeta mai sus un asa-zis argument pentru studiul limbii latine: chipurile, justitia, stiinta si alte nobile profesii ar depinde de latina si ca nu le poti face far de, de parca respectivului domn cand merge la medic i se pune diagnosticul in latina si reteta i-o scrie tot in latina. La trebunal, de asemeni, avocatii pledeaza numa in latina. Si de ce nu si greaca veche ca sunt destule cuvinte din greaca veche folosite azi. Ca sa cunosti cateva etimologii nu iti trebe ani de latina, iti trebuie un telefon si-o conexiune la internet.

Trebuie cativa specialisti buni pe latina, care sa traduca scrierile clasicilor latini si sa le mai revizuiasca din cand in cand si e suficient, nu trebuie latina pentru toata lumea.
Si ca sa nu apara datatori cu parerea, da, am facut 3 ani de clasice, latina si elina. Din 7 cati am fost, unul preda ca suplinitor pe la nu stiu ce scoala fantoma din cartier, vreo 3 suntem la corporatie si ceilalti au plecat din tara si prind tot felul de joburi de ocazii prin UK sau Franta.

Eu sunt inginer in inginerie electrica si calculatoare, asa ca o sa intorc pe dos articolul acesta.
Respectiv:
– nu este oportun sa se invete in socala notiunile practice de reparare a instalatiilor electrice. Din contra, este oportun sa se cultive inca din scoala respectul pentru meserie si meserias, pentru ca suntem tara in fiecare este Mesterica-fiul-ploii, toata lumea se pricepe la toate. Daca s-ar invata notiuni practice de instalatii electrice, de ce nu si de instalatii de gaze, sau de dulgherie (ca doar mai mult 50% din populatie traieste in case pe pamant si poate se strica șarpanta), poate si un pic de mecanica, pentru ca in ciuda avansului tehnologic, tot rotile dintate si rulmentii fac lumea sa se invarta, si oleaca de croitorie sa ne ajustam nadragii?
– sa inveti sa configurezi un router este contraproductiv. Am in casa 4 routere, 4 meniuri diferite. Nu poti sa le inveti pe toate, este necesar sa intelegi principiile retelelor de comunicatii. Dar, in mod evident, nu putem sa ne propunem sa fim o tara de specialisti in telecomunicatii.
– sa inveti „un limbaj, doua de programare” in scoala, iarasi este o falsa directie. Limbajele se schimba ca orice produs de pe piata cu o viteza ametitoare. Principiile de programare trebuie invatate, nu limbaje specifice, dar ce sa vezi… principiile de programare sunt de fapt capitole din matematica.
– notiunile de igiena evocate de autor se pot invata in maxim 3-4 ore, atat cat este necesar unui om obisnuit. Cine vrea sa inteleaga mai in profunzime trebuie sa urmeze o scoala medicala, fie de asistenti, fie o facultate de medicina.

Deci toatea astea sunt false probleme. Sunt meserii care trebuie invatate la scolile de meserii, la licee tehnologice, postliceale tehnice, respectiv facultati de inginerie. Nu sunt la indemana oricui, si nici nu e bine sa ne propunem sa fie la indemana oricui, ci numai acelora care au o vocatie tehnica si vor sa o transforme intr-o cariera.

In privinta latinei, argumentele autorului mi se pare solide.
Insa, ii scapa autorului un contra-argument.
Respectiv, crearea statului modern Romania a fost aprobata in secolul XIX de marile puteri ale epocii, Imperiul Francez si Imperiul German, cu scopul de a stavili expansiunea Imperiului Tarist catre slavii din Balcani.
De aceea a fost necesara reimprospatarea identitatii latine a romanilor. („Insula de latinitate intre slavi”, chiar daca este cliseu, este mai relevant decat pare.)
Intre timp s-au intamplat lucruri in istorie si am cam uitat care este ratiunea noastra de existenta.
Dar o data cu razboiul dus de rusi impotriva ucrainenilor acest scop al existentei noastre a redevenit relevant.
Prin urmare, chiar daca spre deosebire de occidentali nu prea avem ce texte latine sa studiem, este necesar sa ne amintim mereu ca noi nu suntem ca slavii, ci ca occidentalii.
Latina in scoli are exact scopul acesta si este bine sa fie predata, chiar daca in final niciun elev nu va deveni specialist in limbi clasice. (Altfel, era mai nimerit sa studiem in scoli slavona si greaca veche. Dar cine a facut statul roman modern a inteles mai bine care e scopul.)

Corolar:
Parerea mea ca inginer doctor, cu activitati in cercetare, dar si in economia reala, in industrie si IT de-a lungul carierei, si tata de copii mici este urmatoarea:
Educatia trebuie sa urmeze principiul „Mens sana in corpore sano”.
Adica
– sport petru un corp sanatos
– educatie spirituala si identitatra, care sa cuprinda atat religie (crestin-ortodoxa in cazul copiilor mei) cat si psihologie moderna pentru o minte si un spirit sanatos, dar si istorie si latina pentru cultivarea unei identitati
– stiinte fundamentale (logica, matematica, fizica, chimie, biologie) care nu se schimba niciodata si permit omului sa se adapteze la orice tehnologii si medii economice vor mai aparea de-a lungul timpului

Sa inveti in scoli tehnologii specifice cred ca reprezinta cai verzi pe pereti, oricat de relevante ni s-ar parea acele tehnologii la momentul de fata.

Cateva concluzii asupra comentariilor, nu asupra tuturor, ci numai asupra unora:

1. Se pare ca Dan Ungureanu „a atacat identitatea nationala” si instantaneu s-au activat „patriotii” care „spumega” impotriva argumentelor!

” Nimic (logic si de bun simt) nu conteaza! Totul pentru tara, totul pentru popor! ” – bineinteles doar vorbe, ca la fapte stam rau de tot!

Ca tot este vorba despre invatamant, se pare ca unii gandesc ca, de exemplu. decat fara istorie, mai bine cu istorie, chiar daca istoria se face in spiritul filmelor lui Sergiu Nicolaescu si nu in spiritul respectarii adevarului istoric.

Comentariile „spumegatoare” ma fac sa inteleg, sa fiu deloc surprins, sa nu ma mai mir de ce discursul pseudopatriotic al sarlatanului dezaxat Georgescu C, precum si precedentele grohaitoare discursuri pline de acelasi psedopatriotism ale clicii PSD&asociatii „prind” la romani.

2. Vad ca nimeni nu gandeste ca, chiar daca e bine pentru macar o parte dintre romani sa stie putina latina, e ridicol sa spui ca-i inveti pe toti latina, dar nu esti in stare sa inveti pe mai nimeni regulile minimale de protectie atat a sanatatii proprii, cat si a sanatatii comunitare.

3. Nu inteleg care ar fi sensul ca viitorii strungari, sudori, lacatusi, zidari, soferi ai natiei sa stie limba latina! Cred ca le-ar prinde mai bine sa invete sa fie buni meseriasi, si in acelasi timp sa fie educati sa respecte strict reguli de civilizatie minimale. Mai mult decat viitorii studenti in domeniul umanist, in domenii stiintifice sau in domeniul medicinei nu stiu de ce ar trebui un roman sa invete limba latina.

4. Chestia cu „progresistii”, „neomarxistii” care aplica politica „cancel culture” e o ineptie demna de Romania TV si Antena 3…..cei pe care „organele” PSD-ului comunistoid ii numeste astfel sunt in general personaje cu educatie mult superioara celor ce voteaza cu manutza lor tremuranda, de ani de zile, aceiasi urmasi nemernici si populisti ai comunismului mizerabil. Un om educat( in mod autentic educat….nu un pseudo-educat) nu va initia nicidata demersuri impotriva culturii si a culturalizarii. Doar ca va initia demersuri asupra prioritizarii unor anume tinte in privinta educatiei, tinte care sa ne apropie de nivelul actual al civilizatiei si al cunoasterii.

De curiozitate: stie cineva cat si cum se pricep la limba latina liceenii romani? Sau cat sunt de meseriasi in istorie?

Limba latina sa fie optipnala. Cei care vor sa mearga la lingvistica, geologie, geografie, medicina au nevoie de lb.latina. Afirm aceasta pt ca denumire, fosile, specii flora, fauna, denumiri medicamente, subst farma, iau la baza latina iar invatarea unor limbi romanice au la baza gramatica latina. Am facut cls 9- 10 latina, f.serios, erau greu de citit, tradus, gramatica. Acasa munceam o ora pt o lectie si aveam latina de 2 ori pe saptamana. Peri albi, nu alta !!!

Școala nu mai funcționează fiindcă nu mai e un ascensor social – asta e dintr-un articol mai vechi.

Cei responsabili cu învățământul ar trebui să scrie fraza asta de o sută de ori pe zi – poate reușesc s-o înțeleagă și să acționeze în consecință.

Elevul nu e interesat să se apropie de idealul renascentist sau de cel al lui Funeriu. Nu se duc la școală pentru a fi mai „bogați culturalicește” cum zicea un comentator mai sus.

Elevii și părinții lor își doresc o diplomă utilă pe piața muncii – atât.

Pe de cealaltă parte statul ar trebui să fie interesat ca școala să scoată cetățeni funcționali care muncesc, plătesc impozite, știu cât de cât să aibă grijă de sănătatea proprie și au un pic de identitate națională, dar nu într-atâta încât să creadă că în Carpați sunt portaluri spre alte dimensiuni, eventual spre cea în care supraviețuiesc dacii.

Sistemele de învățământ mai performante reușesc un compromis acceptabil între obiectivul individului și obiectivele statului – nu trebuie să inventăm apa caldă, doar să ne uităm și să imităm ce funcționează.

Eu sunt de acord că latina e inutilă pentru majoritatea și ar trebui scoasă.

Și mie chiar mi-a plăcut latina.

Din varii motive – pentru că aveam un album cu reconstituiri ale Romei antice și încă o carte cu citate celebre traduse și explicate. Pentru că mi se părea faină evoluția limbilor indo-europene din PIE și transformarea latinei în limbi romanice. Pentru că-mi plăcea ideea de punct de inflexiune în istorie – dacă Valens nu ar fi fost învins la Adrianopol poate că imperiul ar fi rezistat și majoritatea europenilor ar fi vorbit ceva asemănător cu dialectele din Sardinia.
Dar restul nu au treabă cu ce-mi place mie.

Dacă mie-mi plac langoșele și încercam să fug la langoșerie în pauza mare nu înseamnă că toți elevii din clasa întâi până-ntr-a doișpea trebuie să ingurgiteze neapărat două langoșe cu mujdei în fiecare zi de școală.

Majoritatea elevilor privesc latina ca inutilă și oricum nu o învață deloc.

Dar nu rezolvi nimic doar cu scoaterea latinei. Mare parte a materiei e sinistru de inutilă.

Îmi aduc aminte de biologia făcută cu o profă bătrână și foarte exigentă. Învățam cu toții pe de rost monocotiledonate, dicotiledonatele anuale și perene, apoi clasificarea artropodelor, apoi oasele scheletului, digestia proteinelor, lipidelor, glucidelor. Cu justificarea că ne dezvoltăm capacitatea de memorare și poate ne place și dăm la medicină. Îmi venea să-i zic că mă duc la notar și dau declarație că sigur nu-mi place polologhia aia și nu dau la medicină.
Era să pic din bancă când ni s-a predat despre genetică – genele recesive, de ce nu sunt o idee bună căsătoriile între veri și ochii albaștri – informații pe înțelesul nostru și utile – cum se poate așa ceva ?!

În locul orelor cu schelet și artropode ar fi fost mult mai bine să ni se fi predat – într-un limbaj accesibil – cum să avem grijă de sănătatea proprie, să verificăm dacă nu ne e deformată deja coloana, să înțelegem ce rost au analizele și alte investigații. Nutriție, sănătate reproductivă – asta separat pentru băieți și fete. Acordarea primului ajutor. Habar nu aveți câți cetățeni mai spălați merg la medic doar când durerile devin acute și câte femei cu studii superioare refuză să se ducă la ecografie mamară pe motiv că se iradiază.

Cei speriați de vaccinuri la maturitate sunt produsul școlii noastre – au tocit prostește despre mitocondrii și nu au înțeles nimic. Nici eu nu am prea înțeles ce-i cu vaccinurile de la biologie, ci mai degrabă citind despre lady Montagu, Maria Terezia și despre ravagiile poliomielitei.

Și nu e doar biologia. Îmi aduc aminte cum am făcut de mână un trimestru întreg adunări în baza doi și șaișpe pe când elevi mai norocoși din țări cu apă caldă învață la liceu să folosească imprimante 3D.

Cred că e foarte greu să ne smulgem din path dependence. Mai ales cu aparatul nostru de stat.

O șansă ar fi școlile și liceee particulare. Dacă ele dau rezultate poate va fi o presiune să se schimbe programa și modul de predare și la stat.

Pe vremuri, cand faceam liceul „real” invatam romana, franceza, rusa si latina. Rusa nu mi-a servit niciodata, doar ca pot citi etichetele cand fac ceva cumparaturi prin Bulgaria. Latina era o placere, in recreatii recitam la intrecere cu colegii discursurile celebre ale lui Cezar, Cicero si altii. Erau model de concizie, convingere si poezie in proza (complet diferita de discursurile moderne, comuniste, fasciste si capitaliste).
Mai tarziu mi-a servit sa inteleg si sa memorez notiunile si termenii de biologie si medicina, cu care studentii de azi se chinuiesc si le uita pentru ca nu au o baza de latina. Nu invatasem exact acele cuvinte, ci doar unele si contextul limbii latine care se lega logic de termenii stiintifici si chiar de cei romanesti.
Regretatul meu profesor de anatomie era amuzat si mandru ca un student strain care nu vorbea decat engleza (profesorul, ca orice intelectual de moda veche, vorbea franceza si germana) a promovat cu brio examenul de anatomie denumind corect absolut toate partile anatomice pe „ecorseu” (mulajul corpului omenesc) care toate au denumiri latinesti, pe ambele maluri ale Atlanticului.
Intelectualii care nu au invatat nici un pic de latina parca au un discret handicap profesional si de cultura generala.

Vai voua, cei care ignorati greaca veche si rolul ei in Principate, cat si istoria care a consemnat decaderea slavonismului si apoi renasterea culturala greaca, dandu-va cu papistasii transilvaneni ce bodoganesc latina pana in zilele noastre…. Sa fie studiata greaca veche tot liceul, ca parte a filatiei noastre balcanice!

Am citit cu mare interes articolul domnului Ungureanu. Sunt in tabara celor care considera ca limba latina are o utilitate practica si ca trebuie inca studiata (nu excesiv, ci o ora pe saptamana nu cred ca impovareaza pe nimeni). Am avut curiozitatea si rabdarea sa citesc toate comentariile la adresa acestui articol, iar unele dintre mi au starnit toata aprecierea. Se vad orele petrecute printre carti, gandirea critica, discurs logic, argumente solide. O placere sa le citesc! Felicitari!

Mulțumiri autorului pentru articol și salutari celorlalți „mici la minte” care au comentat articolul.
Am avut ora de latina în liceu, dupa Revoluție. Am rămas cu „Silva, silvae, la toamnă tataie!” și porecla dată profesoarei (iera tunsă scurt și cu o față roșie…). Ambele sunt de neuitat, A, parcă și cu sum esse fui.
Nu se omora nimeni după limba aia moartă in liceu.
Ce stiu acum din limba asta răposată sunt câteva maxime, acumulate din lecturi individuale sau din facultate.
Cineva spunea că învațarea unei limbi straine e ca asediuerea unei cetăți din mai multe părți: scris, citit, vorbit, ascultat. Cu franceza, care mi-a plăcut in liceu, mai exersez vorbitul in metrou, mai citesc pe RFI. N-am auzit pe nimeni vorbind latina in metrou.
Există vreun studiu cu privire la impactul real al studiului acestei limbi asupra liceenilor români? Si viceversa, ce s-a întâmplat într-o țară unde nu se mai studiază? Nu ca sa avem si noi faliții noștri, dar ca sa punem si ceva statistică si legătură cauzală in discuție.
E vreun influencer pe TikTok care folosește latina si e in trend la noi?
Faptul că „înveți” latina din obligatie in liceu nu te face neaparat antirus sau mai dornic de libertate.
Mi-ar fi placut sa fac psihologie aplicata in loc de latina in liceu. Mi-ar fi fost mult mai utilă in viata reală si in dezvoltarea personală decât o limbă moartă.
Închei cu convingerea că se va dormi foarte bine in țara noastră în continuare, cu toată grija de limba latină la școală lato sensu.

The names of muscles in the human body come from Latin and Greek words that describe the muscle’s location, function, size, shape, or other characteristics – zice AI-ul de la google.
Chiar și numai asta ar fi un motiv sa se învețe latina în continuare, fie și doar un an, ca pe vremuri. Sa înțelegi ce spune medicul când localizează sursa durerii în Levator scapula sau gluteus medius… Denumirea latina a mușchilor reflecta și funcția lor, așa ca înțelegând latina, înțelegem mai bine cum funcționează corpul în care trăim.

Domnilor, faceți ca Trump, desființați. Spor! Exista argumente, desigur, am putea renunța la obligativitatea celor 12 clase. Cu alte cuvinte, facem învățământul liceal, facultativ. De ce nu? Ce sa văzut in pandemie, sau la ultimele alegeri prezidențiale din SUA sau din Romania, (si se mai vede inca)? Pai s-a confirmat zicala „mama proștilor este tot timpul gravidă”. Daca după 12 ani de învățământ de stat obligatoriu, e clar ca subiecții n-au priceput nimic, nici in materie de sănătate, nici din istorie sau literatura, nici din fizica sau din chimie, de matematica nici nu mai pomenim. In concluzie, nu mai merita se cheltuim bani cu educația, ca oricum cea din liceu este anosta, super specializata (după unele comentarii iscate de articol) si nu are priza la obiectul muncii, adică elevul e liber sa-și facă educația in online cu ce vrea el. Ce tot atentează sistemul corupt sa-l invete una sau alta, vrem libertate totala. Școala pare ca „inventează” niște „chestii” care, după spusele „tutulor”, nu trebuie nimănui, chestii pe baza cărora, elevul ia nota mica si ajunge depresiv, prin scăderea a cee ce se numește mai nou „self-esteem”. Ce atâta latina? Oricum rigurozitatea gramaticii latine este „obsolete”. Si oricum după patru ani de gramatica limbii române in gimnaziu, elevii tot nu știu sa vorbească corect… Cu ce-ar schimba un an de latina realitatea asta? La ce sa mai insiști cu latina. Pana sa priceapă bizonul autohton ca o propoziție este alcătuită ca o ecuație matematica, mai este cale lunga. Cauzalitatea, comutativitatea, asociativitatea, negația, negarea negației s.a.m.d. sunt subtilități ale limbi vorbite si scrise dar sunt d’ale lui Solomon Marcus (nu d’ale lui Mitica si nici d’ale carnavalului), dumnezeu sa-l ierte (oricum nu cred ca mai stie nimeni cine a fost Solomon Marcus). Pe lângă toate astea, autorul scrie cu talent si cu măiestrie, știe s-si argumenteze punctele de vedere si folosește omisiunea la greu pentru a manipula. Se vede ca a absolvit filologie clasica… Ma-ntreb si eu ca tot prostu’ care a văzut filmu’, de ce naiba prostu’ ala de Turing, de-a inventat computerul cu care aliații au spart codul „Enigma” in timpul celui de al doilea război mondial, a avut o echipa formata din absolvenți de limbi clasice si de dezlegători de cuvinte încrucișate; el însuși având o pregătire solida in matematica dar si in filologie clasică (ca asta se făcea pe vremea lui la școala)? Mai frumos la noi cu analfabeti ca Ciolacu et. co. Oricum ce enigme mai sunt de dezlegat, ca doar avem AI, nu?

https://www.memoriapress.com/articles/top-10-reasons-studying-latin/?srsltid=AfmBOoppTToMn3QLNBS08SVsYXAPwRHNBF7ZLsxI3ONxa3KXP0290FsK

Cei mai mulți dintre aprigii susținători ai latinei sunt elevi silitori și promițători care au învățat deja latina in liceu dar între timp au uitat-o. Probabil ei doresc ca și copiii lor să primească aceleași lovituri mentale din partea Statului, in special cu barosul latin, dar și cu macetele religiei, istoriei, socialismului științific și cu alte miracole contondente ale științelor moderne (chiar și autorul visează să devenim toți micii meșteri mari ai mileniului 3). De ce? Păi ca să poată susține conversații savante in latină acasă, că cafenelele de scriitori și clasiciști s-au închis intre timp. Și, desigur, ca să-i deprindă de mici cu suferința mentală.

Aflu zilele astea că latina ar fi o materie geo-strategică. Și că orice nătărău ar trebui să o învețe (și să o uite mai târziu) ca să ne dovedim adeziunea față de valorile europene, ba chiar atlantice. Sunt oarecum de acord, insă dacă vrem să avem o operațiune de succes, adică o re-latinizare amplă și durabilă, atunci trebuie să mutăm predarea de la liceu către centrele de cultură in vogă, deci in mediile unde omuletele cască bine urechea, e mulțumit și cu mațul plin deci și cu mintea deschisă, iară nu vraiște precum pe băncile școlii, așadar latina ar trebui să se ‘predea’ in discoteci și in saloanele de nunți, plus canalele de youtube/tiktok ale unor influenceri vestiți. Ar trebui compuse manele in latină. Șlagăre de mare angajament (euroatlantic) cu extrase din Vulgata vor fi eliberate vijelios in spațiul public televizat. Editoriale cetepiste și tolontanarice, frazeologii cristoice și țucaforii, eseuri și dume blogăristice toate emise cu mare pompă in latină. Ba chiar și filme porno in latină, precum și seriale clasice (gen Nikita) dublate in latină pe netflix (îi obligăm să-și latinizeze programele, pe model occidental: jumătate din producții să fie in limba latină sau cel puțin dublate).

Pentru ca in final, după vreo câteva decenii de stropșeală colectivă latinistă, să ne putem afirma mândri nu numai originea ci și prezentul, datina și prostia latine. Vom fi (cel puțin la fel de) proști, împiedicați și palavragii, dar poligloți. In plus dacopații vor fi definitiv învinși și teoriile lor evacuate din memoria națiunii (și expediate in muzee virtuale olandeze, unde le e și locul in mod natural, nederlandezii fiind cei mai daci oameni de pe pământ).

Sa se predea câte 2 ore în curriculumul de specialitate fix. La filologie și științe sociale

Daca pt domnul nu a funcționat o cariera in limbi clasice și a fost dat afară, să le omoram de tot, poate așa își vindecă și dumnealui frustrările.

Dar lb latina sa fie studiata la alegere de cine are nevoie cu adevarat. In sec. 21 societatea are alte cerinte si cred ca invatamantul trebuie sa se orienteze catre piata muncii si a tehnicii.
Nu este vorba de frustare sau de ignoranta ci de ceea ce ne pun in fata, azi si in viitor stiinta si tehnica. Daca este sa ne intoarcem in trecut, eu cer sa ne intoarcem la alfabetul chirilic….