Cu un nou președinte și în curând, un nou guvern, România are oportunitatea de a reseta și felul în care face politică europeană. Dacă până acum România a fost, cu câteva excepții, spectatoare a marilor decizii politice europene, de aici înainte putem fi mai pro-activi și mai implicați, ridicându-se la înălțimea potențialul de al 6-lea stat ca mărime al UE.
Parafrazându-l pe noul președinte, să trecem la treabă. Care sunt cele 10 șantiere prioritare pentru România în UE.
- Deficitul
Nicușor Dan moștenește o piatră de moară: guvernele anterioare au adus România la un deficit record În UE de 9.3% din PIB și o procedură de deficit excesiv în curs. Deși guvernul Ciolacu agrease un plan de reducere, acesta nu s-a ținut de cuvânt și este foarte probabil ca Consiliul UE să stabilească oficial că țara noastră nu a făcut suficiente progrese și chiar să treacă la sancțiuni, care pot merge până la suspendarea de fonduri europene. Acesta ar fi un dezastru, care trebuie evitat de urgență. Cum? Prioritatea zero a oricărui guvern desemnat de președinte trebuie să includă un plan credibil de reducere a deficitului, care să fie apoi negociat cu UE. Comisia nu așteaptă miracole peste noapte ci bună-credință asumată pentru un plan de reducere la sub 3% deficit până în 2030.
- Deblocarea absorbției fondurilor europene
Din cele 52 de miliarde de euro fonduri de coeziune și agricole pentru perioada 2021-2027, România a absorbit doar 8.4 miliarde și acelea în mare parte avansuri și subvenții agricole care se primesc aproape automat. Dacă ne uităm la rata efectivă de plăți pe proiecte depuse, suma este sub 2 miliarde de euro. Lucrurile nu stau mai bine nici pe PNRR, unde România a absorbit doar 9.4 miliarde din 28.5. Termenul maxim de absorbție e sfârșitul lui 2026. Ca să putem absorbi toți acești bani, trebuie să trecem de la o medie de absorbție de aproximativ 5 miliarde de euro/an la una aproape triplă, de 12-13 miliarde/an. Pentru asta e nevoie de un efort mult mai consistent la nivel de guvern dar și de mărirea capacității de absorbție mai ales în primării și ADR-uri.
- Împărțirea banilor europeni prin noul Cadru Financiar Multianual post 2028
Discuțiile privind noul CFM au început deja și nu sunt deloc ușoare. România are două priorități fundamentale de apărat: ca banii pentru coeziune și agricultură să rămână la un nivel ridicat (deși o scădere pare inevitabilă) și ca formula de alocare să rămână avantajoasă, mai degrabă bazată pe granturi decât pe bani contra-reforme, pe model PNRR, care deși sună bine în teorie, e greu de implementat de un stat încă nereformat. Trebuie spus că oricum ar fi, România va primi mult mai puțin bani din 2028 încolo întrucât câteva regiuni ale țării (Vest, Nord-Vest, Centru) vor fi ieșit din categoria de slab dezvoltate, având un PIB mai mare de 75% din media UE.
- Apărarea europeană
Europa e în curs de a-și dezvolta capacitatea de apărare proprie iar România are interesul să susțină mult mai vocal acest demers. Deși nu vom ajunge peste noapte la o armată europeană comună, Europa poate face mai mult în ce privește achizițiile comune de armament sau stabilirea unui comandament european, complementar cu NATO. În același timp, acest lucru nu înseamnă renunțarea la parteneriatul cu SUA, care trebuie continuat. Prin poziția geostrategică, România poate fi țara care să arate cum un pilon de securitate european mai puțin dependent și cu investiții serioase e benefic atât pentru SUA cât și pentru UE.
- Aderarea la zona euro
Suntem în sfârșit în Schengen dar mai avem un pas pentru a fi membri deplini ai construcției europene: intrarea în zona euro. Deocamdată, suntem foarte departe, cu indici macro-economici precum inflația și deficitul care sunt cu mult în afara criteriilor de la Maastricht. Reformele structurale trebuie să se facă din ziua 1 a noului guvern inclusiv cu obiectivul de aderare la euro. 2030 poate fi o țintă realistă pentru accederea în Exchange Rate Mechanism (ERM2) și aderarea efectivă ulterioară, dacă deficitul va fi redus la sub 3% până la acea dată.
- Tehnologie și AI
România a pierdut deocamdată trenul noii revoluții tehnologice, fiind printre puținele țări UE fără o fabrică AI, cu mari întârzieri privind digitalizarea administrației publice și cu cu cele mai mici ponderi în alfabetizarea digitală a populației sau a folosirii tehnologiei de către companii. Pe de altă parte, potențialul există dar el trebuie pus în valoare. România trebuie să facă eforturi pentru a găzdui una din cele 5 giga-fabrici AI a UE și să accelereze digitalizarea administrației publice prin fondurile disponibile din PNRR și coeziune dar și prin implementarea identității digitale pentru cetățeni și companii.
- Extinderea UE
Din motive evidente, România are tot interesul să susțină extinderea UE cât mai rapid posibil întrucât aceasta i-ar stabiliza vecinătatea, fie că vorbim de Moldova, Ucraina sau Balcani. Este foarte puțin probabil ca Moldova să adere la UE fără Ucraina, astfel încât orice demers din partea noului președinte trebuie să ia în considerare această realitate și deci, să sprijine puternic nu doar Moldova dar și Ucraina în special față de statele membre care au rezerve față de vecinul nostru de la nord. În același timp, trebuie înțeles și că nicio extindere nu se va face, pe bună dreptate, fără reforma modului de funcționare a UE, în special prin eliminarea regulii unanimității în Consiliu. Astfel, România trebuie să se situeze fără echivoc în rândul statelor care susțin reforma UE.
- Interferențele străine
România a fost în ultima vreme terenul preferat de încercare pentru interferențe străine, în special rusești. Din fericire, românii nu au cedat și au ales pro-european, în ciuda unui val fără precedent de propagandă, esențial anti-UE și pro-Rusia. Tocmai din acest motiv, noul președinte român are toată legitimitatea acum de pune pe masa Consiliului European problema interferențelor care afectează majoritatea țărilor europene. O anchetă independentă la nivel european ar putea scoate la iveală felul în care atacurile la procesele electorale s-au produs, cine sunt responsabilii și cum ne putem apăra de ele mai bine și împreună, la nivel UE.
- Alianța cu Polonia
România are interesul de a forma o alianță puternică cu Polonia, la fel cum UE are interesul de a avea în cuplul polono-român o ancoră de stabilitate în Est, la fel cum este cuplul franco-german în Vest. România și Polonia sunt de departe cele mai mari economii din Est, cu un PIB combinat de peste 1 trilion de euro, au o putere de decizie combinată substanțială în instituțiile europene și pot reprezenta împreună o forță strategică în Estul Uniunii care să antreneze și restul vecinilor într-o logică de cooperare mai puternică, nu de confruntare.
- Soft power și influență
Din fericire pentru România, Nicușor Dan se bucură de un val de simpatie în Europa datorită victoriei care a dat speranță că extremismul poate fi învins. Invitația la mitingul de susținere a candidatului pro-european din Polonia nu a fost întâmplătoare. Folosită strategic, această simpatie poate aduce beneficii de prestigiu României dar și de bunăvoință și susținere în anumite dosare strategice ca cele prezentate mai sus.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Un articol foarte bun, care spune care ar fi măsurile ideale pentru România într-un Univers ideal.
Altfel spus, „ar fi bine să nu fie rău”.
Sper ca Internet și arhiva autorului să rețină textul pentru a-l revedea peste 5 ani, să zicem.
Experiența ultimilor 35 de ani ne recomandă, însă, o perspectivă realistă, conform căreia probabilitatea de fi înfăptuit ceva din sinteza de program politic sus-prezentată este deosebit de mică.
P.S. Pentru cei care au uitat, îndrăznesc să amintesc faptul că România este un stat eșuat, guvernat de 35 de ani de o cleptocrație de sorginte securisto-comunistă, ceea ce a făcut ca până cu un an și ceva în urmă, adică timp de 16 ani, să fie instituit Mecanismul de Cooperare și Verificare, un proces de verificare periodică a progreselor pe care România și Bulgaria le-au făcut în ceea ce privește reforma sistemului judiciar, corupția și crima organizată.
As zice ca trebuie ”o politică altfel” , ca și ”scoala altfel” a nepotului meu, cu prioritâțile insiruite ”altfel”, definind O POLITICĂ ROMÂNEASCA PENTRU EUROPA și nu invers, dacă e să fim ”asertivi” cum zice p,aci mai jos dl.Gima, altfel, devenim ”inconsistenți”
1. DEFICITUL – reducerea pina in 2030 la sub 3% !?…un punct de vedere obtuz, limitat și primitiv. Se potriveste de minune cu zicerea lui Armstrong: ”un pas mic pentru om un pas urias pentru omenire”.
Pai daca vrem 3% in 2030 zicem ca e bine ? NU !! ..ESTE FOARTE PROST !….acel 3% IN 5 ANI DE-ACU INCOLO ?…cind lumea se misca atiti de repede ?…trebuie să fie ”pasul mic”, dar intrebarea fundamentala este cind vom avea si cum 3% excedent ?
2-DEBLOCAREA BANI… si 3 – IMPARTIREA BANI…suntem jalnici daca asta consideram ca ar fi ”OBIECTIVELE ROMÂNIEI” !!! astea sunt ”probleme de management macroeconomic si politic” al vreunor guverne care inteleg sa guverneze un stat, sa faca reformele (adica ceea ce trebuie ca si ”common sense”…astea sunt mijloace si nicidecum OBIECTIVE
2 CEL ADEVARAT: EXTINDEREA UE !…interesul nostru politic național este ca Moldova sa fie primita in UE prioritar si ”decuplata” de Ucraina si Georgia. ACESTA TREBUIE SA FIE OBIECTIV PRINCIPAL #2. DE CE ? PENTRU CA ESTE SI AL UE, CA SA DEVINĂ MAI PUTERNICA, NU-i ASA ?
– pentru ca, in mod clar MD este deja inaintea celor 2 in ce proiveste ”condiționalitățile” aderarii
– pentru ca din ce mai ”transpiră”, Rusia zice ca ar face pace daca se garanteaza in scris ca UA, MD si Georgia nu vor adera la NATO…cum cazul SPECIFIC e Moldova, conditia politica de mai sus, va bloca ”forever” unirea firesca, naturala si justa a MD cu RO.
Aici, RO TREBUIE SA AIBE POLITICA PROPRIE ”ASERTIVA” SI NU SA ACCEPTAM CE VREA UE !
(citez ”…Este foarte puțin probabil ca Moldova să adere la UE fără Ucraina, astfel încât orice demers din partea noului președinte trebuie să ia în considerare această realitate …”….NU CRED CA E BUNA REALITATEA ASTA !)
Punctele 8,9 și 10 tin de soft power si hard power care sunt acoperite de punctul 1 de mai sus
– daca suntem economic crescator SUSTENABIL, putem avea cam tot ce trebuie…SA NU UITAM CA DACA N-AI BANI, DEPINZI DE CINEVA…DE CINE ? …DE ALA CARE-TI DA BANI, deci:
– aliante cu Polonia (și Turcia, ca sa avem ”lac ne-rusesc” in Marea Neagra și românesc in Marea Baltică)…alianta cu Polonia este naturala si buna si….SA NU UITAM, POLONIA; FUNDAMANTAL ESTE ”EUROSCEPTICA” DESI PRO-EUROPEANA (adica cam cum zicea Churchill: democratia este imperfecta dar n-avem ceva mai bun cu ce s-o inlocuim)
– putem avea corvete (turcesti, cum vad mai nou) in Marea Neagra sa pazeasca ”free of charge” (??!!??!!) gazele OMV si eolienele CfD ale investitorilor straini / europeni și cablul submarin din Azerbaidjan catre Ungaria și Austria , ca să arătăm cit de ”europeni suntem” cu unii care se oțărăsc la UE…altminteri, daca nu bagam MD in UE, dau dreptate GreenPeace si opresc gazul din Marea Neagra, cablu din Azerbaidjan si eoloienele din M.Neagra…de examplu ca asertivitate, contrapondere la primirea in Schengen dupa 12 ani
-eliminare diverse agenturi si ”influenceri” care fac ”interferențe” prin RO (dar nu numai din RU !)
dar, aste sunt parte din management si implementarea vreunei strategii inexistente a RO (ca alealalte cu UE si NATO…cica ar fi fost obiective strategice…nu ! au fost etape catre ceva ?…adica catre CE ANUME ?…o fi dezvoltarea, prosperitatea si securitatea unei natiuni ?…cum definim acesti termeni ? prin indatorarea natiunii cu 200 miliarde EUR ? sau capacitatea de a ”trai pe propriile picioare” ? sau capacitatea de a se autoapara ? sau mai pe sleau – daca dispar importurile, sa zicem de mincare, mor sau nu de foame ?
e cam ca in Spania – am un blackout- pot sa repornesc singur totul de la inceput ?
Deci, sa ne apucam de treaba, dar nu ca DOREL ! ca altfel se-nchide la ”non-stop”
Nicușor Dan moștenește o piatră de moară:
……..
De cind ma stiu am auzit povestea cu mostenirea burghezo-mosiereascs si mi se pare adevarata. De ex ma uit in jurul meu, multi f multi, dintre cunostintele mele au mostenit cite ceva, mai mic, mai mare. Eu nu am mostenit niciodata absolut nimic; din contra as zice.
Dedigur, stim de la bursa, a atmosfera de incredere, de speranta poate avea efecte extrem de pozitive, dar daca se exagereaza cu asteptarile poate deveni un bumerang.
@neamtu tiganu _ „…daca se exagereaza cu asteptarile poate deveni un bumerang.”
Sunt de acord cu dumneavoastră.
Eu aș îndrăzni să accentuez puțin.
Domnul Nicușor Dan este învins de sistem încă de înainte de a-și începe mandatul, doar că domnia-sa probabil încă nu știe acest lucru.