Introducere
Dezvoltarea nu este altceva decât gradul de satisfacere a cerințelor umane acceptate ca importante într-un spațiu social dat, de câștigare a libertăților fundamentale în domeniile politic, economic, social, de transparență și securitate, în principal (Sen,1999). Una dintre cele mai cunoscute măsurători în acest sens este indicele dezvoltării umane (Ul Haq, 1995), propus la nivel de țară, de către United Nations Development Program. Măsura propusă și aplicată, începând din 1990, integrează informații referitoare la dezvoltarea economică, educație și stare de sănătate. Țările, însă, sunt departe de a fi omogene și caracterizarea lor prin valori medii este departe de a fi satisfăcătoare. Disparitățile în interiorul țării, regionale și locale, sunt esențiale în identificarea inegaliăților care afectează calitatea vieții umane. Cel mai greu de surprins sunt disparitățile locale pentru că aici diferențierile sunt maxime.
Ne vom concentra asupra disparităților locale, la nivel de unități administrative locale (LAU, UAT de bază, comune sau orașe), în cazul României.
Cum se măsoară nivelul de sărăcie-dezvoltare lal nivelul UAT din România? Prin număr de locuitori, densitate, categorie rezidențială urbană sau rurală, apropiere de orașele mari, gradul de poluare, durata medie a vieții ? Complexitatea vieții la nivel local obligă însă, la folosirea unor indici care integrează indicatori multiplii. Modelul UNDP la nivel de țară poate fi de folos și la nivel local. Indicele dezvoltării umane locale (IDUL ca acronim în română, cu LHDI ca acronim pentru formularea în engleză), în varianta actuală de construire, a fost propus și aplicat în cadrul unei cercetării a Băncii Mondiale în România. Proba cea mai convingătoare că acest indicator funcționează bine este dată de un studiu care arată că IDUL, pentru 2018, tinde să fie cu atât mai mare cu cât dezvoltarea anterioară, calculată tot printr-o măsură IDUL, a fost mai mare, emigrarea în străinătate mai redusă, dar cea în Germania și Marea Britanie au fost mai intense, apropierea de orașele cu număr mare de locuitori mai mare, iar localizarea UAT a fost, în mai mare măsură, în Transilvania (în sens larg, incluzând și Crișna-Maramureș, Banat și Transilvania Centrală) sau în regiunea București-Ilfov (Sandu 2024).
Dezavantajul major al IDUL este că necesită date pentru cinci indicatori, majoritar nepublicate la nivel de UAT, și un mod de calcul relativ complicat (în special pentru rata standardizată a mortalității). Fapt este că, deocamdată, ultimul set de date IDUL difuzate public se referă la perioada 2016-2018 . Pentru cei care nu au posibilitatea de a depăși dificultățile anterior menționate, ar putea fi utilă o formula simplificată, deopotrivă și cu datele de intrare și cu modul de calcul. Asupra acestei teme voi centra continuarea.
Explorarea
Soluția pe care o propunem pentru simplificare pornește de la o analză a cinci dintre indicatorii referitori la dezvoltarea umană locală/regională. Patru dintre aceștia vizează dezvoltarea locală și unul dezvoltarea regională, la nivel de județ. Dintre ei vom alege, ca posibil substitut, pe cel care este asociat în mai mare măsură cu IDUL2018, în cadrul analizei factoriale (Tabelul 1), și care se referă la nivel local. Conform acestui principiu, indicatorul care aproximează cel mai bine IDUL , și poate fi calculat mai ușor, este venitul din surse proprii pe locuitor, la nivel de UAT (VENLOC-OWNINC). Ipoteza generată, în baza acestei constatări, susține că putem aproxima nivelul de dezvoltare al unei localități prin venitul mediu din surse proprii, locale, raportat la populația acelei localități[1].
Table 1. Families of local development indicators in Romania
Înlocuim, în acest fel, IDUL, un indice complicat ca mod de calculat, în condițiile publice de furnizare a datelor în România, bazat pe cinci măsuri componente greu de realizat, cu un indice sintetic (VENLOC/OWENINC), ușor de calculat și puternic asociat. Datele necesare de bază pot fi furnizate de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administratiei, pentru veniturile proprii din surse locale, și de către INS, pentru populația UAT. Noul indice VENLOC nu înlocuiește, dar poate aproxima valorile IDUL pentru anii în care nu dispunem de datele necesare pentru calcul.
Validarea
Pentru validarea ipotezei anterior menționate vom compara perechi de ecuații de regresie care au aceiași predictori dar variabile dependente diferite, IDUL și, respectiv, VENLOC. Așteptarea este ca predictorii semnificativi să nu difere foarte mult prn coeficienții de regresie parțială asocialți.
Table 2. Predicting the values of OWNINC
Datele din tabelul 2 arată, pe un număr mare de UAT-uri din România, că cei doi indicatori IDUL și VENLOC pot fi folosiți interșanjabil, pentru că sărăcia-dezvoltarea locală la care se referă poate fi prezisă prin aceiași indicatori de bază. Este însă sigur că cei doi indici măsoară aceeași variabilă latentă de sărăcie-dezvoltare? Da. Localitățile dezvoltate, în context românesc, desigur, tind să fie cu densitate mare de populație, apropiate de orașele mari (sau chiar orașe mari) localizate , preponderent, în regiuni, respectiv în județe dezvoltate. Polul dezvoltării se află în regiunea București-Ilfov, iar cel al sărăciei, în Moldova (Figura 1). Tendențial, localitățile din Muntenia și Oltenia sunt sub nivelul de dezvoltare al celor din Transilvania. Pentru discuția de față, important este faptul că ajungem la exact aceleași concluzii, indiferent dacă dezvoltarea/sărăcia locală se măsoară printr-un indice complicat, gen IDUL sau simplu, gen VENLOC.
Figure 1 Relations between LHDI 2018 and OWN_INC 2023 at county level
O formă mai elaborată de validare este folosirea efectivă a valorilor VENLOC, versus IDUL, în explicarea unui fenomen social. Am argumentat, cu altă ocazie (Sandu 2024b), că există tradiții de vot, la nivel de comune și orașe, dacă se iau în calcul comportamentele populației de alegere electorală, în ultimii cinci ani. În afara orientărilor PSD, PNL, USR, am înregistrat și o tendință de vot de tip SUVERANIST (AUR, POT, SOS, Georgescu, Simion etc.) sau apropiat. Se pune întrebarea dacă se poate explica o astfel de orientare de vot la nivel local și folosind, caeteris paribus, și noua variabilă VENLOC? Fără să mai dăm detalii tehnice, aici (disponibile, însă, în baza unei simple solicitări la autor, în acest sens) menționăm că votul SUVERANIST tinde să fie mai frecvent în localitățile sărace din județele relativ dezvoltate, cu accesibilitate sporită la orașele mari. Nu dispunem de date la nivel individual pentru explicație. Probabil însă, că locurile sărace, în regiuni bogate, relativ apropiate de orașele mari, favorizeză o nemulțumire socială accentuată. Localizarea comunităților cu o astfel de orientare de vot este mai ales, dar nu exclusiv, în regiunea istorică a Moldovei. Se pare că a contat și experiența de migrație internațională din comunitate. Acolo unde plecările au fost, majoritar, spre Italia, Spania sau Germania, votul a fost orientat mai mult spre partide de tip suveranist/izolaționist sau politicieni care reprezintă o astfel de orientare. Constatarea majoră care interesează aici este că factorii explicativi menționați duc la consecințe electorale menționate, indiferent dacă includem între ei IDUL sau VENLOC, ca predictori ai orientării poltice.
Concluzii și discuție
Din analizele anterior menționate rezultă că noua măsurare propusă pentru estimarea dezvoltării locale (VENLOC) poate înlocui indici de mai mare complexitate, de tipul IDUL. Absența publică a datelor necesare sau a experienței de a lucra în registru metodologic mai complicat constituie contextul care poate favoriza opțiunea VENLOC versus IDUL. În acest fel, se poate ajunge la estimări valide ale cauzelor manifeste în sărăcia/dezvoltarea locală cu indicatori din familia indicelui dezvoltării umane locale, a disparităților locale și regionale în nivelul de viață al populației.
Acolo unde și când vor exista date pentru aplicarea unor măsuri multidimensionale, de tipul IDUL, folosirea unei metodologii complexe de măsurare a sărăciei/dezvoltării relative trebuie promovată în continuare. În absența unor astfel de condiții nu este oportună soluția de a renunța complet la măsurarea dezvoltării și a disparităților local-regionale. Este bine să fie promovate, în orice condiții comparațiile multiple la nivel local, în interiorul țării de referință (vezi, spre exemplu, proiectul european de cercetare Re-Place). Cu cât mai mult coborâm, precum în cazul indicelui de deprivare multiplă (IMD), spre estimarea problemelor sociale în profil teritorial, cu atât mai bine pentru fundamentarea unor politici sociale în domeniu (McCartney et al. 2023).
Referințe bibliografice
McCartney, G., Hoggett, R., Walsh, D., & Lee, D. (2023). How well do area-based deprivation indices identify income-and employment-deprived individuals across Great Britain today?. Public Health, 217, 22-25.
Sandu, D. (2023). Local Demographic Attractiveness in the COVID-19 Pandemic, in an Emigration Society. Romanian Journal of Population Studies, 17(2), 87-106.
Sandu, D. (2024a). What is the Poverty Development Impact of Emigration on the Localities of Origin in an Eastern European Society? Migration and Development, 21632324241298041.
Sandu, D. (2024b). Votul de tradiție comunitară în România, între sărăcie-dezvoltare și migrație. Contributors.ro. 14 decembrie. Sen, A. (1999). Development as freedom. New York: Alfred KnopfUl Haq, M. (1995). Reflections on human development. Oxford University Press.
[1] Optim este să împărțim veniturile proprii din localitate la poplația rezidentă acolo, pentru anul de referință. Din lipsă de date publice, a trebuit, din păcate, să folosim aici populație cu domiciliul în localitate pentru că INS nu a publicat, deocamdată,la nivel de UAT, populație rezidentă pentru 2023 (vezi baa de date TEMPO). Desigur, raportarea veniturilor din surse proprii, pentru bugetele locale, la populația cu domiciliul în localitate, nu la cea rezidentă, aduce distorsiuni , dar este inevitabil. Unii emigranți trimit bani acasă, alții nu, unele sume sunt impozitate, altele nu etc.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Dezvoltarea economica e una, dezvoltarea umana cu totul altceva.
Dezvoltarea umana locala e data de speranta de viata, venit pe cap de locuitor (nu medie, ci pe categorii socio-profesionale), cantitatea de servicii accesate de locuitori, facilitatile administratiei.
Da, indicele dezvoltării umane( IDU/HDI) utilizat de ONU nu înseamnă măsurarea sărăciei( sărăcia înseamnă altceva și trebuie definită). Apoi, nu vad rostul să măsurăm statistic sărăcia în fiecare localitate, mai ales în satele și comunele mici. Este de ajuns să avem aceste statistici la nivel regional, nici măcar județean.
Ca informație, conform ONU, HDI pentru România ne clasifică ” very hig human developement/2023″. Sărăcie este peste tot în Lume.
„Apoi, nu vad rostul să măsurăm statistic sărăcia în fiecare localitate, mai ales în satele și comunele mici. Este de ajuns să avem aceste statistici la nivel regional, nici măcar județean.”
Beneficiarii de voturi si sondaje rupte/prea departe de realitate ar trebui sa-l vada si sa-l ia in seama in politici/legiferare-implementare cu concursul memoriei institutionale/functionarilor de stat, care si astia/astea au bubele lor in cap(de la incompetenta/indolenta, ego supradimensionat, lacomie pe persoana fizica si pana la sabotaj la ordin politic sau de alta natura).
Mulțumesc pentru lectură și comentarii. Dezvoltarea umană locală la care m-am referit aici este cea măsurată de UNDP prin human development index (HDI, vezi linkul referitor la publicația fondatorului acestui indice Ul Haq, la sfarșitul referințelor de la materaialul discutat).
Folosirea veniturilor din surse proprii, pe locuitor, la nivel de UAT, are, în afara premiselor formulate în material (corelația cu IDUL), și justificări legate de indici similari în profil teritorial. Venitul per capita se foloseste ca indicator al dezvoltării la nivel national și regional (vezi statisticile EUROSTAT). La nivel de arii teritoriale mici (LSOA), îl putem identifica în calcularea unei măsurători precum index of multiple deprivation (IMD), în Marea Britanie. Detalii despre IMD pot fi găsite la
https://assets.publishing.service.gov.uk/media/5dfb3d7ce5274a3432700cf3/IoD2019_FAQ_v4.pdf
Datele la nivel de UAT, folosite în tabelul 1, pentru comparația între LHDI și veniturile din surse proprii pe locuitor (OWNinc) pot fi descărcate din fisierul sav (SPSS) de la
https://lnkd.in/dhp3PiDW ,
de pe pagina proprie , pe Research Gate.
A estima prin ceva similar are o rațiune practică. E mai bine sa măsori decât să presupui (measuring vs. guessing).
De cel putin 30 de ani se tot aude de studii pe sărăcie la noi. Sunt schimbări semnificative ori ba în politicile publice? Ba aș răspunde eu, nu știu alții.
Promovăm dar cu ce oameni? Dacă oamenii respectivi nu au în valorile lor, demonstrate cu MULT înainte să devină politicieni, motorul intern de personalitate de a influența schimbare în politicile contra sărăciei, cum să ne așteptăm să facă ei ceva semnificativ?! E mai ușor să ai votul unui sărac cu duhul decât să dovedești tu intre 17 la 50 de ani ai tăi că poți fi om de stat și că îți pasă.
(Articol foarte bun), mulțumim!)
Cred că Ideea analizei nu este rea, iar obiectivul ei este interesant dar, cu permisiunea autorului, aș îndrăzni câteva observații…
Probabil, pentru o reflectare cât mai fidelă a realității și creșterea relevanței rezultatelor analizei, ar fi necesară suplimentarea numărului de indicatori utilizați în elaborarea indicelui [compozit al] dezvoltării umane, și nu reducerea lor. Adică o analiză multifactorială, în care IDU reprezintă doar unul dintre factori. Alți factori ar putea fi legați, spre exemplu, de calitatea democrației, de statul de drept, independența Justiției, calitatea guvernanței etc.
Apoi, conceptele prezentate de autor ca aflându-se pe aceeași direcție, având sensuri contrare, sunt de fapt vectori cu direcții concurente. Astfel, opusul sărăciei este bogăția, nu dezvoltarea, iar opusul dezvoltării este sub-dezvoltarea. Definițiile se găsesc în manual, nu insist.
Există, însă, o corelație pozitivă între bogăție și dezvoltare, sau bogăție și bunăstare, iar literatura pe această temă este abundentă. Dar, dacă indicatorii pentru bogăție sunt, la nivel național, PIB/ PIB per capita, iar la nivelul gospodăriei veniturile [nete], pentru procesul complex care este dezvoltarea se utilizează întotdeauna indici compoziți, complecși.
În altă ordine de idei, cu privire la valorile medii, ori de câte ori le întâlnesc, mi-amintesc de profesorul Grigore Moisil, un bloc de gheață și o plită încinsă. Adesea prefer medianele.
Dacă interesează doar trendul, desigur, substituția propusă funcționează, odată dovedită corelația.
…Dar a lega IDU de votul cetățenilor pentru „suveraniști” este, în opinia mea, hazardat. Într-adevăr, legăturile între bogăție/sărăcie [locală] și bună guvernanță sunt demonstrate, însă practic nemăsurabile. Aceasta pentru că este relativ dificil de cuantificat buna guvernanță.
Exista saracie extrema si saracie relativa. Ro are multe areale, mai ales in mediul rural cu saracie extrema. Aceste forme de saracie au existat si inainte de 1990, dar au crescut numeric dupa. Indiferent de baza de calcul statul trebuia sa aplice politici de reducere, dar a preferat migratia a 4, 5 milioane de romani.