Introducere
Există un vot de tradiție, la nivel local, în România de astăzi ? Ne referim la o orientare de vot specifică locului, dincolo de candidați, partide noi, proceduri de (in)validare a votului etc. Foarte probabil, da. În acest sens pledează și parte din constatările unei analize anterioare în care am încercat să analizăm relația dintre voturile unora dintre candidații la presedinție, din 24 noiembrie 2024, și ponderea voturilor, în aceleași comunități, dar anterior, pentru partide înrudite cu candidații în discuție. Nu discutăm aici aspectul juridic al temei, legat de (ne)recunoașterea unor alegeri, ci pe cel strict social, legat de corelația în timp, a procentelor de vot comunitar, obținute de candidați „de azi”, în localitatea X, cu ponderile obținute de partidul Y din care face parte X sau cu care este compatibil candidatul.
Reluăm analiza cu o modificare a abordării, menținînd, însă, accentul pe latura sociologică a abordării. Prima ipoteza de bază de la care pornim este că voturile date de populație, în România, în ultimii cinci ani, între 2020 și 2024, corelează între ele în timp, pentru actori care aparțin aceleiași familii politice. Pornind de la această ipoteză am identificat, atât cât ne-au permis datele disponibile, orientarea de vot, de tradiție dominantă, pentru fiecare din comunitățile locale ale României, comună sau oraș, pentru perioada menționată. Cea de-a doua ipoteză susține că profilurile de sărăcie/dezvoltare și experiențe de migrație în străinătate contează semnificativ în susținerea unei anumite orientări de vot la nivel de comunitate.
Ambele ipoteze anterior menționate derivă din premisa că există o memorie socială a votului și a relațiilor dintre vot și condiționările sale. Tema trimite la contextul comunitar-regional al votului și la relațiile în timp între voturile localnicilor date „ieri” și „azi”.
Dimensiuni și tradiții de vot la nivel local
Am pornit de la un set de 17 indicatori ai votului politic,la nivel local, cu date referitoare la parlamentarele din 2020, turul întâi al prezidențialelor din 24 noiembrie 2024 (anulate între timp de către Curtea Constituțională a României) și alegerile pentru parlament din 8 decembrie 2024. Nu voi intra, în acest prim draft al materialului, în detalii tehnice. În baza unei tehnici specifice de „reducere a datelor” (tabel A1 în anexă), am constatat că localitățile din România au înregistrat, pentru perioada menționată, patru mari orientări de vot, respectiv de tip suveranist, social-democrat (PSD), liberal (PNL) și un gen de neo-liberalism susținut prin Uniunea Salvați România (USR). Orientarea suveranistă, spre exemplu, este specifică situațiilor locale în care a existat o puternică susținere pentru Georgescu, Simion și Partidul Oamenilor Tineri (POT), acordate în comunitatea respectivă, în momente diferite de timp, în intervalul 2020-2024 (tabel A1). Orientarea pro-PSD este una de tip polar, cu un pol de susținere a PSD sau a lui Marcel Ciolacu, opus polului de susținere UDMR și Kelemen Hunor. În același tabel apar detalii legate de orientarea PNL și de cea de tip USR.
Pentru a evidenția relațiile dintre vot, dezvoltare și migrație externă mai evidente, am mai facut un pas în plus, încercînd să aflăm de care dintre orientările electorale este mai apropiată comunitatea în perioada analizată. Am combinat cele patru dimensiuni anterior menționate într-o clasificare a comportamentelor electorale de tradiție specifică localităților din România, pentru perioada 2020-2024[1]. A rezultat o clasificare a localităților sau unităților teritorial administrative (UAT) din Romania în șase categorii de vot de tradiție, respectiv suveranist, PSD, PNL, USR, UDMR și USR-suveranist.
Abordare descriptivă
Votul de tradiție nu este la întâmplare. Așa cum prevedeam prin cea de-a doua ipoteză a analizei, nivelurile de dezvoltare locală și de implicare în procese anterioare de emigrare sunt puternic diferențiate (Tabelul 1). Votul pro-PSD este specific localităților sărace și cu experiență de emigrare redusă. La polul opus, cu dezvoltare locală mult mai mare și cu influențe mult mai puternice ale emigranților, sunt localitățile în care votul dominant a fost cel pro-USR. Suvernismul, neasociat cu votul pro-USR, pare să fie specific tot localităților sărace, ca și în cazul votului pro-PSD. Rata foarte mare de emigrare temporară care apare în cazul localităților unde s-a votat masiv în favoarea UDMR este, foarte probabil, asociată cu emigrarea în Ungaria.
Tabelul 1. Nivelul mediu de dezvoltare pe tipuri de vot dominante
în localitate, în perioada 2020-2024
Sursa de date : INS, ROAEP. Calcule proprii DS. Indicele dezvoltării umane locale[2] este calculat ca scor factorial din trei indici referitori la dezvoltarea economică a localității, rata standardizată a mortalității și rate de acces la internet pentru gospodăriile din localitate.
Dacă cineva ar dori să vadă sau să cerceteze, în detaliu, cum se trăiește în comunitățile care au profiluri tipice de vot pentru cele cinci categorii, alegerile ar putea fi orientate de precizările din tabelul 2.
Tabelul 2. Localități tipice pentru cele cinci tradiții de vot
Sursa de date:ROAEP. Calcule proprii DS. Rezultate ale analizei k means cluster analysis. Localitățile tipice au similitudinea maximă cu centrul grupării. Prin acronime am notat numele județelor în care se află localitățile. Exemplu : comuna Lădești din județul Vâlcea este tipică pentru categoria localităților cu pondere mare de voturi pro-PSD.
Se pune întrebarea: migrația și dezvoltarea se mențin ca variabile relevante pentru orientarea electorală a populației din localitate chiar dacă sunt folosite mai multe variabile de analiză (control) ? Răspunsul la această întrebare îl dăm în secțiunea următoare, folosind un model de analiză adecvat (regresie multinomială).
Predicția orientării spre un anume tip de vot comunitar
Noua analiză din tabelul A2 (în anexă) confirmă ideea anterior formulată referitoare la contrastul major între pofilele comunitare pentru votul PSD versus USR. Comunitățile de vot USR sunt mai dezvoltate, situate în regiuni cu situație economică mai bună, cu populație mai numeroasă și localizate în apropierea marilor orașe. Prin opoziție, comunitățile de vot preponderent PSD sunt sărace în zone sărace, cu populație redusă și izolate în raport cu orașele mari. Opoziția între cele două tipuri se menține și în domemiul migrației externe. Localitățile pro-USR tind să fie cu mai mulți migranți în străinătate iar cele orientate spre votul PSD sunt, tendențial, cu număr redus de emigranți. Implicit, influența opțiunilor de vot venite din străinătate tinde să fie mai mare în cazul comunităților orientate USR decât în cazul celor orientate preponderent PSD. Diferențele între cele două tipuri de localități se mențin și sub aspectul destinațiilor prioritare ale emigrării. Comunitățile proPSD par să fie smnificativ mai mult sub impactul emigrărilor în Spania, comparativ cu cele orientate USR, pentru care se pare că destinația emigrării contează mai puțin.
Localitățile orientate suveranist, în materie de vot, par să fie mai apropiate ca profil de cele pro-PSD decât de cele pro-USR. Votul suveranist este, ca și în cazul votului pro-PSD, specific localităților sărace, mici și izolate sau distanțate în raport cu orașele mari. Similar, și sub aspectul experiențelor de migrație internațională, sunt la fel de reduse în comunitățile suveraniste ca și în cazul comunităților orientate pro-PSD.
Comunitățile de orientare pro-PNL diferă de cele cu orientare pro-PSD mai ales prin faptul că, deși relativ sărace, nu sunt cu număr redus de locuitori și nu mai au o populație îmbătrânită.
Comunitățile pro-UDMR sunt caracterizate, în principal, prin ponderea mare a populației de etnie maghiară.
Concluzii
Conceptul de „vot de tradiție comunitară” pare să fie adecvat contextului românesc al votului la nivel local. Cei 17 indicatori care estimează intensitatea și structura votului la nivel de localitate (UAT) au putut fi reduși (prin analiză factorială) la patru dimensiuni latente ale votului comunitar din România perioadei 2020-2024. Prin combinarea acestor patru dimensiuni am obținut o clasificare în șase categorii de vot comunitar de orientare PSD, suveranist, PNL, UDMR, USR-suveranist și USR.
Cele șase tipuri de vot politic au o puternică identitate spațială și socio-demografică, așa cum era de așteptat, în baza primei ipoteze pe care am formulat-o în partea introductivă. Profilele de migrație și dezvoltare locală sunt, în conformitate cu cea de-a doua ipoteză, puternic diferențiate. Chiar dacă lucrăm cu predictori multiplii, contrastul dintre comunitățile pro-PSD și cele pro-USR este puternic. Votul pro-PSD este, pentru România anilor 2020-2024, specific comunităților sărace și cu experiențe de migrație externă reduse, în opoziție cu cele de orientare pro-USR, bogate, și cu multe emigrări în străinătate.
Comunitățile de orientare politică suveranistă par să fie sărace ca și cele orientate pro-PSD, dar cu pondere de tineri mult mai mare.
Rămân, însă, de dezvoltat cercetările asociate care să răsăpundă la întrebări de tipul : care sunt caracteristicile votanților care locuiesc în tipurile de localități identificate ; dacă folosim caracteristici comunitare determinate de ultimul recensământ (cu multe date nepublicate la nivel de UAT) se pot obține predicții mai eficiente ale variabilelor dependente folosite în analiză etc.
Analiza poate fi rafinată pentru a determina și o categorie de comunități de vot „alte”. Numărul lor, însă, este, deocamdată, redus.
Anexe
Tabel A1. Corelații între tipul de vot și variabilele care îl definesc
Sursa de date: Autoritatea Electorală Permanentă. Calcule proprii DS. Cifrele din tabel reprezintă coeficienți de saturație rezultați din analza factorială (metoda componentelor principale). Datele de intrare reprezintă ponderea voturilor în unitatea administrativ-teritorială (UAT) pentru actorul politic de referință, la tipul de alegeri specificat în anul de referință. Tipul de vot este o variabilă latentă (factor), iar scorul factorial reprezintă corelația dintre acesta și variabile de pe rând. Scorurile factoriale maxime definesc factorul. Valorile pentru București nu sunt incluse în analiză. Calcule fără ponderarea datelor cu populația unității administrativ teritoriale (UAT).
Tabel A2.Predicția orientărilor de vot politic de tradiție
| Sursa de date : INS și EUROSTAT (numai pentru produsul intern brut pe județ). Calcule proprii DS. Tabelul prezintă o regresie multinomială care are ca variabilă dependentă ripul de vot tradițional în localitate. Categoaria de referință – vot pro USR-SUVERANISM. Prin umbrire am marcat toți coeficienții statistc semnificativi pentru p<0.05. |
[1] Pentru a trece la această clasificare am folosit analiza k-means cluster analysis, în SPSS. Nu intru aici în detalii tehnice. Le pot furniza, însă, oricărui solicitant.
[2] Vezi Sandu, D. (2022). Local Human Development of Rural Places in Romania: A Community Capitals Framework. Romanian Journal of Population Studies, 16(1), 75-94.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
o analiza interesanta, dar atit. E imposibil de a dovedi o dependenta intre locul geografic, situatia educationala, emigratie, virsta, etc si pptiunile electorale. Mai ales ca aproape 50% nu voteaza, extrem de multi nu sunt interesati de politica si nu stiu cine si ce, se hotarasc spontan in functie de vreme, toane, nefasta.
Din punct de vedere teritorial, demografic, social, economic Romania are multe discrepante negative. Judetele cele mai sarace si deficitare la nivel de trai, dar mai ales educatie, sanatate, infrastructura, vor fi mereu atrase de candidati mesianici si nu vor face exercitii de logica. Promisiunile ii atrag mai mult decat cartea si munca. In ultimii 35 de ani aceste aspecte negative s- au acutizat.
Pe naivitatea noastră populară se construiesc fulminante cariere politice. Și când zici naivitate, te gândești la sfânta, lucia, permanenta sărăcie materială, spirituală, morală, politică. Căci sărăcia asta este, astăzi, un excelent prilej de înflorire a speculei speculanta, a propagandei și vi-rus-arii. Cu o promisiune goală, dar îmbietoare, votantul naiv și credul poate fi dus până-n fundul Siberiei. Și fiindcă naivul sedus are pentru orice noua lighioană porniri încărcate de admirație bleagă, int-rusul îl îndoapă cu grijă, să nu tulbure, cumva somnul istoric de creduli ai României lui Mihai Viteazul, a lui Stefan, a lui mos Ion Roată, a lui „Deșteapt-te”… Astăzi, aici, in țara lu’Deveselu și-a lu’Bruxelesselu, somnul cel de moarte se întinde ca apa Nulului. Populația, sateana, orășeana sau duasporeana, a pus botu’ și a dat cu botu’ pentru o cârtiță care, de ani bunicei, găurește prin întuneric galerii sub temeliile României independente și suverane. Căci aici, unde sub fiecare bolovan se ascunde o comoară de ordură umană, izolationistii noștri, deghizați în suveranisti, putinoizii noștri, cariați de legionarism-fascist, au de gând să faca România tot mai veninoasă, pe de o parte, și, pe de altă parte, tot mai asiatică. Ei, fitilistii noștri, înfășurați in tricolor, in loc sa fie de folos țării, au devenit elemente dezordine și învrăjbire. Calitatea penibilă a trupelor de „sectanți” politici afectează grav sănătatea societății.
https://hotnews.ro/somajul-in-randul-tinerilor-a-intrat-si-in-atentia-bnr-avem-un-somaj-de-7-ori-mai-mare-la-cei-cu-un-nivel-scazut-al-educatiei-in-urmatorii-10-ani-vom-avea-un-deficit-si-mai-mare-de-forta-de-munca-1861636
Sistemul bugetar public de invatamint produce loaze . In conditiile in care este cel mai numeros si cel mai scump sistem de aceasta natura .
Ca de obicei, întrebările sau raționamentele dubitative ajută. Mulțumesc. Răspund pe scurt, aici, preluând un comentariu formulat și pe LinkedIn, la https://www.linkedin.com/feed/update/urn:li:activity:7273586646191685632/. Manipulările TIKTOK, sau simlar, în procesul electoral în discuție,au obligat la o mai bună specificare a modelului de regresie multinomială (tabel A2), atât cât au permis datele disponbile. Este foarte probabil că efectul unei astfel de manipulări a fost asociat, semnificativ statistic, cu dezvoltarea locală (care include și accesul la internet), accesibilitata urbană, vârsta medie a adulților în localitate etc. Automat, controlând variabilele proxi (scuze pentru limbajul tehnic, dar ma ajută să rezum) am controlat și posibilul efect TIKTOK. În plus, am rulat același model de regresie din tabelul A2 incluzînd, în plus, și aria culturală (=subregiune istorică) drept predictor. Toți predictorii din model, pentru categoria vot SUVERANIST, spre exemplu, se mențin ca fiind semnificativi statistic. Altfel spus, indiferent de variabila geografică arie-culturală, votul suveranist a fost predictibil. În plus, acest tip de vot apare ca fiind mai probabil în Dobrogea, în Muntenia de Nord-Est și, la limită, în aria Suceava-Iași. Posibil ca parte din răspuns să vină cu un astfel de rezultat.
Cu multumiri. Doua intrebari:
1. Care este defalcarea votului pe gen?
2. Cine sunt suporterii USR-suveranist si cu ce figuri din partid se aliniaza?
Functie de datele disponibile, numai la nivel de localitate, raspund cu placere. Categoria localitatilor USR-suveranist este foarte eterogena. Daca folosim localitatile orientate PSD drept categorie de referinta , atunci regresia (ne-prezentata in material) ofera informatia solicitata. Localitatile de orientare suveranist-USR (un gen de extrema dreapta si centru-dreapta) sunt relativ dezvoltate, cu multi plecati in strainatate, in special in Italia sau in Marea Britanie. La prezidentiale, in turul din 24 noiembrie (anulat), au votat eterogen, pentru Georgescu, Simion, Lasconi, Ciolacu. Pentru prima intrebare, referitoare la votul pe categorii de gen, nu am date.
Interesant! Mi se pare mie sau PSD-isti ca tip de votanți sunt anti-UDMR-isti? Amuzant! Doar au tot bătut palma mereu cele 2 partide.
Aș vrea să știu0 câtă variabilitate explică împreună cele 4 componente. Dar ce procent de variabilitate rămâne explicat de „alte” componente luate împreună? Mulțumesc!
Bine formulate întrebările dumneavoastră. Mulțumesc. Da, citiți bine factoriala din tabelul A1. Localitățile unde s-a votat masiv pro-PSD sunt localități anti-UDMR, și viceversa. Mă uit și pe datele de input. Este așa cum spune factoriala, cu opozoție între cele două categorii de vot. De ce este așa? Posibil să fie efectul emigrarii care accentuează votul sporit pro-UDMR acolo unde este emigrare puternica in Ungaria. Posibil să fie și realigia protestant-catolică, favorabilă votului pro-UDMR. Așa spun și datele pe care le (re)vad acum, in fisierul cu care am lucrat./ Cei patru factori principali din tabelul A1 explică 82% din variabilitatea datelor (adunați procentele de pe ultimul rand din tabelul 1 si ajungeti la acest procent). Nu am introdus variabila„alte” optiuni de vot, în factorială, pentru că reduce coeficientul KMO. L-am reintrodus acum, experimental, si il regăsesc in gruparea cu LASCONI, USR etc. Dacă mai sunt detalii tehnice care vă interesează, intrebați, aici sau pe adresa de mail pe care o gasiți pe net.