duminică, iunie 20, 2021

Sindromul Bucuresti si problema Raului

Cred ca fortele politice din Romania, inclusiv presedinete Klaus Iohannis, sunt depasite de situatie. Reactioneaza cand panicat, cand indolent, mereu haotic. Tragedia de la Clubul Colectiv nu a fost una naturala, pecum o viitura ori un cutremur, ci are cauze precise ce tin de cinism, iresponsabilitate, coruptie endemica, clientelism, nerusinare etc Toate aceste se strang laolalta in sindromul Bucuresti ca unul al Raului politic.

Cea mai grava patologie a asa-zisei elite politice din Romania este indiferenta morala. Cabotinajul cel mai dezolant face ravagii. Poltroneria fara margini este sanctificata. Putin le pasa marilor profitori ai unei tranzitii care a ruinat atatea destine, de valori, idealuri, angajamente etice. Ei nu fac distinctia dintre Bine si Rau, actioneaza de fapt ca niste automate crapuloase in perpetua cautare de inavutire. Ati citit la cat se situeaza averea lui Viorel Hrebenciuc? Sa nu-mi spuna cineva ca s-a nascut prin munca onorabila! Dan Tapalaga a numit, pe buna dreptate, puciul avortat din vara anului 2012 o revolutie a borfasilor. Iata ca a sosit momentul unei revolutii impotriva borfasilor favorizati de un sistem care nu s-a deticalosit decat superficial.

Frustrarea, disperarea, exasperarea sint premisele a ceea ce politologul Ken Jowitt numeste miscari ale furiei (movements of rage), combinatii trans-ideologice de revolta si revolutie. Minciunile debitate fara a clipi din ochi sunt proba unui cinism de-a dreptul maladiv. Ele pot fi detonatorul unor explozii stradale paroxistice. In asemenea clipe, strada actioneaza spontan, nu se lasa infranata si „indrumata”. La Budapesta, in toamna anului 2006, zeci de mii de oameni au protestat impotriva declaratiilor impertinente ale unui premier care admitea, cu zambetul pe buze, ca a mintit. Guvernantii de la Bucuresti ar face bine sa inteleaga ca ora tragerii la raspundere nu mai poate fi amanata. Este scris de-acum pe zid: Mane, tekel, fares.

PS Am folosit prima data conceptul de sindrom Bucuresti la inceputul anilor 90, intr-un articol scris impreuna cu Dorin Tudoran si aparut in „Journal of Democracy”

http://muse.jhu.edu/journals/jod/summary/v004/4.1tismaneanu.html

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Deocamdata, runda a fost cistigata de partidele politice pe mina lui Iohannis.
    Fara a chema minerii , a sufocat cu tacere, inactiune si tergiversare o miscare civila de protest similara (ca si potential efect innoitor) cu cea din Piata Universitatii 1990.
    Sistemul de mafii si clici securiste transpartinice si-a prezervat toate pirghiile, toate butoanele, toate structurile.
    Efectele deja se vad…deziluzie, dezamagire si regret colectiv.
    Mai este un efect..de nesubestimat, de antagonizare si radicalizare a tensiunilor cetatean – partide.
    Inca sper ca nu ar fi benefic sa explodeze violent. Dar se poate ajunge in situatia in care un val de violenta (dupa ce toate celelalte solutii esueaza) sa ramina ultima solutie.

    • Ceea ce nu s-a putut duce la indeplinire in 1990 (si este valabil si azi, din pacate) este Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara. Fara ducerea lui la indeplinire, Romania nu va avansa nici un milimetru in democratie, ci doar o va mima. Asa cum face de 25 de ani.

  2. „Tragedia de la Clubul Colectiv nu a fost una naturala, pecum o viitura ori un cutremur, ci are cauze precise ce tin de cinism, iresponsabilitate, coruptie endemica, clientelism, nerusinare”

    Eu cred ca e mai moral sa asteptam concluziile expertilor privind producerea si desfasurarea incendiului…

  3. Total de acord cu dumneavoastra. Clasa politica actuala, aceeasi de 25 de ani, a pierdut orice contact cu realitatea. Cea mai recenta dovada se gaseste in ultimul comunicat de presa al ALDE, unde pasul inapoi facut de marile partide nu este pus pe seama miscarilor de strada ci pe, citez „seama surprizei si a unei emotii tranzitorii”. Nu mai vorbesc de dl Calimente care cu 25.000 de oameni in strada, declara nonsalant sa votam bulgari daca ei nu mai sunt buni. Trist.

  4. Nu este cazul sa dramatizam chiar asa, o perpetuare a acestor manifestari de strada nu poate duce decat la anarhie. Din care ar avea de castigat doar Rusia. Intr-un stat de drept lucrurile nu se rezolva in strada ci numai prin dialog si negociere.
    Situatia actuala convine de minune Kremlinului care urmareste destabilizarea Romaniei.

  5. Nu imi tremura mana cand apas tastele, dar imi pare rau ca voi scria ceea ce urmeaza.

    Oare de cate ori au gandit liderii nostri cu propriul lor cap?
    De cate ori pe zi fac rationamente care sa iau in calcul, in mod obiectiv, interesele bucurestinilor?

    Nu au exercitiu in a gandi.
    (Pana la urma gandirea cere putina disciplina, rabdare, intelepciune.)
    Nu au notiuni elementare de conducere, lidership, de management.
    Nu au sentimente, simple, omenesti, fata de semenii din preajma lor.- Curat ghinion!

    Uitati-va la Ponta, Oprescu si la oamenii din jurul sau!
    Nu i-au interesat decat interesele lor si au crezut ca pot face orice cu sistemul.
    Vine acum nustiucine si spune ca Mighty Mouse a cedat frumos puterea..Ce spui Gogule???
    Dupa ce toata presa internationala stia ca avem un plagiator in fruntea gubernului…

    Oroare maxima!

    Dupa ce a macit nervii unora care au muncit si au construit, dupa ce a mancat banii publici in deplasari uluitoare sau atacand drumul la Bruxelles numai ca sa isi mai apropie un banut – doi banuti personali, dupa a creat structuri paralele celor din statul de drept, dupa ce a negat cu putere statul de drept – zice unul ca a cedat frumos puterea Primul Mincinos???

    Sa plece!
    Si-a plecat dar a lasat urme in sistem care nu se sterg prin plecarea unuia sau a altuia.
    Si toate acestea pentru ca Bucurestenii nu au fost suficient de responsabili
    Si nici acum, in ceasul 25 nu sunt!

    Putin creier, putina vointa si determinare in miscare in Bucuresti!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Carte recomandată

Iata o carte cu un subiect in aparenta simplu: o familie de romani cu un copil mic se muta in strainatate si invata incet-incet sa depaseasca o serie de neajunsuri si sa se impace cu altele. Mihai e scriitor (adica veniturile lui sint subtirele), sotia lui are un job nou de care e foarte multumita… vezi aici continuarea

 

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Claudiu Iordache, înlocuit cu Gelu Voican Voiculescu la conducerea Institutului Revoluției

Ieri 30 martie 2018, membrii Colegiului Național al Institutului Revoluției Române l-au destituit pe Claudiu Iordache din fruntea acestui institut, numindu-l în...

Commento ergo sum

Progresul frustrează. Iată ideea principală a acestui articol și, la drept vorbind, singura; nu este nevoie de continuarea lecturii, în caz că...

Roexit prin decizia CCR 390/8 iunie 2021?

Curtea Constituțională a publicat motivarea Deciziei 390/8 iunie 2021 prin care confirma legalitatea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Nimic din raționamentul CCR...

Creștinismul global în cifre și câteva comentarii

Potrivit raportului anual publicat de Center for the Study of Global Christianity (din cadrul Gordon-Conwell Theological Seminary), în 2021, numărul creștinilor, la...

In război cu Școala de Război

Pe 8 decembrie 1939, în prezența regelui Carol al II-lea și a membrilor guvernului, se inaugura la București noul sediu al Școlii...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro