duminică, februarie 9, 2025

Situația pensiilor private, înainte de a fi prezentată de ministrul Muncii. Si cât a luat statul fiecărui angajat tânăr, prin scăderea contribuției la pensia privată obligatorie

Subiectul Pilonului II de pensii revine cu o anumită periodicite pe agenda publică. Recent, ministrul Muncii a reafirmat că nu se vor desființa pensiile private administrate obligatoriu, însă a reiterat ideea că românii ar putea să opteze privind contribuția lor la acest Pilon II. Doamna ministru ne va prezenta și cifre care să arate cât de eficient sau de ineficient este sistemul.

Nu știm, deocamdată, în ce manieră vor fi prezentate acele cifre referitoare la utilitatea pensiilor private obligatorii, doar putem avea o banuială. Insă pentru a nu cădea în capcana anumitor interpretări care circula destul de frecvent și care deformează realitatea Pilonului II, este bine să reluăm principalele repere care ne arată unde ne situăm după 10 ani de pensii private obligatorii.

1) Peste 4 milioane de români contribuie constant la Pilonul II, averea medie a fiecărui participant fiind de circa 2.000 de euro

Activele acumulate în Pilonul II au ajuns la aproape 9 miliarde de euro, iar pentru 4,1 milioane de români se virează constant contribuții, conform datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Aceasta sumă de 2.000 euro poate părea mică după 10 ani de funcționare a sistemului, doar că lucrurile trebuie privite într-o perspectivă de 30 – 35 de ani de contribuții. După cum arătam aici, mulți dintre români s-ar fi îndreptat la vârsta pensionării către o sumă acumulată de peste 25.000 euro în Pilonul II, dacă reperele de calcul ar fi rămas cele de anul trecut.

Nota: de anul acesta, fiecare dintre noi ne ajustăm așteptările cu -10-15%, în urma „revoluției fiscale” care ne-a diminuat pensia privată din viitor, vezi punctul 3 de mai jos.

Total active Pilon II Dec 2017 (mld EUR) Contributia teoretica medie/participant – dec 2017 Contributia medie lunara incepand cu ian 2018 (*) Numar contributii Dec 2017

8,6

169,7 RON

156 RON

4,09 mil salariati

sursa: APAPR.  (*) – estimările autorului

2) Pilonul II a fost gândit încă de la început pentru a asigura circa 15-20% venit de înlocuire la vârsta pensionării, pe fondul deteriorării situației Pilonului I. A nu avea pensie privată înseamnă să pierzi o treime din venitul la pensie.

Pensia medie furnizată de Pilonul I este la acest moment de 1.100 RON, iar salariul mediu net 2464 RON. Așadar, pensia de stat reprezintă circa 44% din salariu, acesta fiind venitul de inlocuire la care se poate aștepta, în principiu, un cetățean al României care iese acum la pensie. Pensia de stat va putea asigura un venit de înlocuire din ce în ce mai mic, simulările demografice arătând că în preajma anului 2040, pensia din Pilonul I ar putea reprezenta 30% din venitul dinainte de pensionare. Aceste legități, aproape matematice, pot fi forțate de politicieni în sensul creșterii nesustenabile a pensiilor, doar pentru a nu confrunta realitatea demografică și socială de peste 10 sau 20 de ani. Insă aceste creșteri s-ar face cu costuri inflaționiste și de deficit bugetar suportate de întreaga societate.

De aceea, pentru cineva care astăzi are vârsta cuprinsă între 20 – 45 de ani și este salariat, varianta de completare a pensiei este dată de Pilonul II. Simulările, realizate atât la constituirea sistemului cât și în anii recenți, arată că pensia administrată privat ar trebui să ofere 15-20% față de venitul cu care cetățeanul va fi obișnuit la momentul pensionării. Pentru ușurința calculelor, în tabelul de mai jos am păstrat reperul unui salariu net de 1.000 euro în termeni reali, cu toate că în termeni nominali valoarea salariului va fi mai mare în anul 2040:

Scenariu ipotetic, în anul 2040
Venit salarial lunar net 1.000 EUR
Pensie de stat (30%) 300 EUR
Pensie din Pilonul II (15%) 150 EUR

Calculele de mai sus sunt estimative, putând fi afectate de decizii guvernamentale pe parcurs. Orice diminuare de contribuții, cum a fost cea recentă de la începutul anului 2018, ar diminua potențialul pensiei private obligatorii.

O primă concluzie: nimeni nu are pretenția ca pensia din Pilonul II să înlocuiască pensia de stat; ea a fost gândită ca o completare la sistemul existent. Așadar, orice discurs de tipul „pensia privată este mai mică decât cea oferită de stat” ar fi unul tendențios, menit să denatureze scopul creării sistemului privat de administrare a pensiilor.

O a doua concluzie: a nu avea pensie administrată privat înseamnă să pierzi o treime din venitul tău la pensionare, rămânând dependent doar de pensia oferită de stat. Există aici capcana de a crede că odată comasat Pilonul II cu Pilonul I, prin cine știe ce mijloace sau decizii, statul ar putea asigura acel 45% compus din cele două. Insă aici se pierde din vedere ineficiența statului, care nu multiplică acei bani așa cum o face fondul privat de pensii, unde acumulezi pentru tine, pe numele tău, timp de câteva decenii.

3) Câți bani ți-a luat statul de acum și până la vârsta ta de pensionare, prin scăderea procentului virat la pensia privată?

Odată cu mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat s-au diminuat și contribuțiile virate la Pilonul II. Procentul virat la pensia privată obligatorie a fost coborât la 3,75%, deși matematica simplă arată că 5,1% din fostul salariu brut din 2017 echivalează cu 4,25% din ceea ce înseamnă acum salariul brut, pentru a menține intactă contribuția.

La un salariu mediu brut de 4162 RON, așa cum este el estimat pentru anul 2018, diferența de 0,5% reprezintă aproape 21 RON lunar, o sumă aparent neinteresantă. Insă aceasta, compusă pe un interval foarte lung de timp, mergând până la 40 de ani dacă acum ai 25 de ani, te privează practic de o suma semnificativă acumulată la vârsta pensionării.

In tabelul de mai jos avem rezultatele unei simulări de tipul: cât pierde un cetățean român în vârstă de 25 de ani, plătit cu salariul mediu pe economie, din diminuarea procentului de contribuție la Pilonul II de pensii. Similar, calculele au fost realizate pentru cineva care are astăzi 30-45 de ani.

Am presupus că randamentul în termeni reali al fondurilor private de pensii din Romania va fi de 3% pe an, în condițiile în care randamentul primilor 10 de funcționare a fost de peste 5% pe an. De asemenea, salariul mediu în România va crește cu 4% pe an în termeni reali.

ani Pierdere (RON) Pierdere (EUR)
ai acum vârsta de 25 43.029 9.254
ai acum vârsta de 30 31.269 6.725
ai acum vârsta de 35 22.326 4.801
ai acum vârsta de 40 15.461 3.325
ai acum vârsta de 45 10.283 2.211

sursa: calculele autorului

Așadar, un român care are astăzi vârsta de 25 de ani și urmează să mai contribuie 40 de ani la Pilonul II, pierde din scăderea contribuției peste 9.000 de euro în acești 40 de ani până la vârsta pensionării. Cel care are astăzi vârsta de 45 de ani pierde „doar” 2.000 de euro.

4) Pilonul II opțional? Noua capcană întinsă de discursul guvernamental

Se vorbește frecvent despre a lăsa la latitudinea noastră să optăm dacă vrem să contribuim la pensia obligatorie administrată privat. Sună foarte tentant ideea, ba chiar ne este prezentată ca o favoare, ca să nu mai avem vreo temere privind desființarea Pilonului II. Doar că trebuie să ne fie clar despre ce opțiuni discutăm.

La ora actuală, dintr-un salariu mediu brut pe economie de 4162 RON, 25% merg la bugetul asigurărilor sociale, iar mai departe 3,75% sunt virați către Pilonul II (156 RON), în timp ce 21,25% rămân pentru plata pensiilor aferente Pilonului I.

Poate că există o parte bună și în transferul acesta al contribuțiilor. Vedem clar cât virăm pentru Pilonul I și cât pentru Pilonul II. Astfel, nu mai rămânem cu impresia că la pensia de stat și la cea privată se cotizează aproape egal (cum denaturat se credea până anul trecut), ci vedem că virăm de aproape 6 ori mai mult pentru plata pensiilor actuale.

Salariu Brut = 4162 RON
CAS (25%), din care: 1041 RON
21,25% ramane pentru Pilon I 884 RON
3,75% merge catre Pilon II 156 RON
Raport Pilon I vs Pilon II 5,7

Așadar, între ce variante să optăm? Intre a plăti 6 RON pentru pensiile actuale și 1 RON pentru pensia noastră așa cum este acum, versus a da toți cei 7 RON către pensiile actuale? Asta ni se va propune?

Nu cred că cineva se așteaptă că am avea de optat între a vira totul la privat versus totul la stat. Nici nu ar fi realist, pentru că pensiile aflate acum în plată trebuie acoperite. Este solidaritatea inter-generațională care a funcționat atât timp cât trendul demografic era unul pozitiv.

Trecerea către finanțarea de către cetățeni a propriei pensii, prin Pilonii II și III, nu se poate face decât gradual, în 30 de ani sau mai mult, așadar trebuie apărat principiul funcționării pensiilor administrate privat.

Nu avem nevoie să ni se dea varianta de a opta privind Pilonul II, mai ales dacă modalitatea de implementare ar fi precum în Polonia: acolo, cei care nu și-au exprimat explicit opțiunea de a rămâne la pilonul administrat privat au fost transferați automat către cel de stat.

5) Pilonul pensiilor facultative, insuficient asimilat pe scară largă

Avem posibilitatea să contribuim la Pilonul III, cel al pensiilor facultative administrate privat. Problema este că doar 400 de mii de români fac acest lucru, practic 10% din cei care contribuie și la Pilonul II obligatoriu. Acest procent ne dă o masură a gradului în care cetățenii economisesc din proprie inițiativă, pe termen lung: doar 10% dintre români economisesc pentru pensie, dacă nu ii obligă cineva.

La nivel individual, evident că pilonul III este o opțiune viabilă, de asemenea există și alte modalități de economisire și investire.

Dar la nivel general, observăm că pentru mai mult de 80% dintre români, pensia obligatorie admnistrată privat (Pilon II) este singura sursă de economisire. Ea trebuie menținută cel puțin forma actuală, cu perspectiva ca procentul de contribuție să fie mărit în timp. Acel 6% pe care niciun guvern nu l-a atins, ar însemna 4,9% din actualul salariu brut, așa cum este el definit după transferul contribuțiilor.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. În anii 50, nimic nu se mai putea face în România fără ajutorul URSS. Astăzi, nici apa nu poate fi pompată și nici pensiile nu pot fi administrate fără ajutorul UE. Văd mai sus o pledoarie pentru corporațiile austriece și olandeze, care trăiesc bine, comisionând țările de mâna a treia. În Europa sunt țări favorizate prin legi și țări de mâna a două ce sunt farmate, supte. Dacă ne interesează viitorul acestei țări, ar trebui să facem același lucru pe care Ceaușescu l-a făcut când i s-a propus planul Valev, în 1964, prin care România urma să devină țară agrară. Capcanele UE ne vor menține într-o sărăcie orchestrată politic dacă nu ne vom apăra interesele naționale.

    • Si care sint interesele nationale va rog: buzi in curte? lipsa medici si medicamente? analfabetism functional? „politicieni” analfabeti, condamnati si nefrecventabili cu averi dosite? infractori „scapati” prin tarile calde? etc. Cum explicati copiilor dumneavoastra prezentul acesta luminos?

      • Priviți către primele 30 de țări ale lumi ca PIB per capita. Eliminați țările ce trăiesc de pe urma hidrocarburilor și țările paradisuri fiscale, veți vedea că toate aceste țări au corporații și afaceri în alte state. Coreea de Sud, Japonia sunt state care nu au nevoie de UE ca să fie în top, dar acolo nici nu vine niciun olandez sau austriac șmecher să le „administreze” pensiile sau să le exploateze resursele.
        Aruncați o privire pe structura PIB-ului Olandei sau Austriei. Veți vedea ponderea serviciilor între 70 și 80%. Serviciile ale includ comisioanele plătite de țările bananiere. În schimb, în România se promovează agricultura și munca la bandă ca forme de înavuțire. Ba mai mult, sunt o mulțime de ziariștii care îi mai și ceartă pe români că nu vor să muncească pe 5 lei pentru corporație.

        • Oh, please!… Si pe noi cine ne-a oprit sa avem multinationalele noastre? Sa fim inovativi? Firmele privatizate prin MEBO au fost vindute de „patronii” lor cu bucatica in loc sa re-tehnologizeze, invatamintul a fost sufocat cu incompetenti, bete in roate antreprenorilor – drum pavat pentru sclavie. Toate acestetea sub frumoasa orinduire „social-democrata” (aproape fara intrerupere din ’89), cea care isi tine lingourile prin pereti, isi inregistreaza masinile in BG si are paminturi mai multe decit boierii de odinioara. Toate cele bune.

        • @Vasile: Austria si Olanda, de care vorbiti, sunt cazuri de reusita prin reinventare dupa o schimbare politica abrupta. Olanda a fost o economie coloniala, Austria un imperiu politic. Cand coloniile s-au separate iar imperiul s-a destramat au existat resurse si capitaluri care sa fie puse la lucru si oameni care sa stie sa lucreze cu ele. Asta, in opinia mea, e principala mostenire a unui imperiu – ce numesc unii know-how. Nu intamplator tarile care conteaza au la baza imperii – Anglia, Germania, pana si Franta, Rusia, Turcia, Japonia, China. Din punctul asta de vedere tot respectul pentru Coreea, care s-a descurcat si fara. Si-o doza de dispret pentru cei care se agita cu recentul nostru trecut imperial, de provincie romana – influenta lingvistica nu ne permite sa amintim de turci sau maghiari, Doamne fereste. Pe scurt – cine stie sa isi creeze, impulsioneze, mentina in conditii de concurenta si crize, administreze AFACERI MULTINATIONALE, face bani fara sa sape noroiul si mulga capra. Cine nu stie ori invata (pauza de ras, cu directia imprimata educatiei) ori cumpara serviciile respective de la cei ce se pricep. Si uite asa ne intoarcem la capra. Cartea e prea grea, si daca n-are poze e si plicticoasa.

        • Eu vad fix pe dos problema. Noi avem nevoie de produse din tarile dezvoltate, nu ei de noi. Un exemplu?.. Ar fi imposibil sa citim si sa comentam acest articol folosind doar tehnologii romanesti.

  2. Pot sa pun pariu ca, pentru a opta intre pilonul I si pilonul II, vor inventa o procedura de tip Declaratia XXX, iar cei care nu depun declaratia vor fi automat trecuti la stat. Si uite asa se face o nationalizare pe baza de „referendum”!

  3. PSD va fura intregul pilon II, abia asteapta, saliveaza gandindu-se la banii din pilonul II pe care-i pot inhata ca sa-i redistribuie mafiei PSD, slugilor lor din teritoriu in schimbul sustinerii neconditionate a lui Dragnea.

    PSD va face praf pilonul II, stati sa vedeti.

    Daca vreti neaparat pensie privata, mergeti direct la pilonul III, pe care PSD nu poate pune mana.

    Nu uitati in care tara traiti! Aici se moare de foame!

  4. Dvs vorbiti de salarii medii (!!) si dati niste cifre mari, reale, dar in acelasi timp, ireale (in sensul ca nu toti beneficiaza de salariul mediu – daca dvs aveti doua paini si eu nu am niciuna, se cheama ca mancam, in medie, amandoi cate o paine?). De ce nimeni din tara asta nu vorbeste despre salariul median, care este mult mai apropiat de realitate si, desigur, mai mic decat cifrele prezentate de dvs?
    Nu exista niciun top al salariilor din Romania prezentat pe judete, regiuni, privat/stat sa vadem cat mai exact lucrurile?

  5. Domnule, pornesti de la o premiza falsa: banii nu sunt ai tinerilor! Sunt banii din CAS care se colecteaza de la toti salariatii ca sa asigure pensiile in plata la un moment respectiv. Din toti cei care contribuie acum la CAS numai unii vor vae conturi private, adica vor beneficia numai ei de acei bani. Cu cit ei vor prelua mai mult cu atit se diminueaza fondul de pensii care trebuie suplimentat de la bugetul statului. Adica tot noi vom acoperi diferenta. Sistemul actual este bazat pe sistemul Bismark.Va intreb: citi din cei care acum beneficiaza de sume strinse in pilonul 2 ar mai fi cotizat la un sistem de pensii privat daca ar fi trebuit sa dea din banii lor personali? De ce numai ei sa beneficieze de acele sume? De ce nu toti cei care cotizam la CAS? Nu am avut de ales, legiutorul a facut o struto camila si a permis numai unora. Va dati seama ca la un moment dat se va intimpla ca doua persoane despartite de numai o luna ca virsta vor primi sume diferite ca pensie desi au contribuit la fel? Asa ca las-o mai moale!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Tudorescu
Cristian Tudorescu
Cristian Tudorescu este Managing Partner al companiei de consultanță Explore Asset Management, cu activitate de peste 15 ani în piața de capital locală și internațională.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro