În desfășurarea non-kinetică a războiului său, Moscova utilizează un argument pseudo-democratic pentru a obține sprijin internațional pentru destabilizarea internă a Ucrainei.
Noile evoluții semnificative din Statele Unite din ultimele două luni indică faptul că a doua inaugurare a lui Donald J. Trump ca președinte al SUA, în ianuarie 2025, deschide o nouă eră în istoria civilizației occidentale, dacă nu chiar în politica mondială. Un aspect al recentei transmutații a afacerilor externe și interne americane este adoptarea și reproducerea publică de către noua administrație americană a anumitor narațiuni ale Kremlinului despre relațiile internaționale actuale. Acest lucru se aplică în special explicațiilor excentrice și așa-ziselor soluții pentru conflictul ruso-ucrainean.
Apariția unei narațiuni ciudate
Chiar înainte de victoria electorală a lui Trump din octombrie 2024, teza conform căreia o schimbare de conducere în Ucraina ar fi fost o condiție prealabilă pentru încheierea războiului ruso-ucrainean devenise subiect de dezbatere publică în afara Ucrainei. În urmă cu trei ani, mass-media influențate sau apropiate de Kremlin au început să vehiculeze ideea că legislativul și executivul Ucrainei ar trebui să fie realeși în mod regulat în octombrie 2023 și, respectiv, martie 2024, altfel își vor pierde legitimitatea politică. În 2023, comentatori occidentali influenți, de la Tucker Carlson , pe atunci expert la FoxNews, la președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Tiny Kox, au început, de asemenea, să adopte și ei această poziție rusească.
DDacă nu ar fi existat războiul Rusiei împotriva Ucrainei, alegerile parlamentare și prezidențiale regulate ar fi trebuit, într-adevăr, să aibă loc în 2023/24, în conformitate cu legislația ucraineană privind pacea. Legea ucraineană „privind regimul juridic în stare de război ” , adoptată în 2010 și reînnoită în 2015, a interzis însă alegerile prezidențiale, parlamentare și locale în timpul stării de urgență. În conformitate cu această lege și cu Constituția Ucrainei, alegerile obișnuite programate pentru 2023-24 au fost amânate până după încheierea luptelor și ridicarea legii marțiale introduse în 2022. O astfel de suspendare a proceselor democratice normale într-o stare de urgență militară a fost și este o practică obișnuită în întreaga lume. Ea este acum consacrată în legislația multor democrații, inclusiv în Legea Fundamentală a Germaniei.
În plus, alegeri semnificative în Ucraina nu pot avea loc imediat după încheierea războiului. Având în vedere impactul grav al războiului asupra societății ucrainene în general și asupra infrastructurii electorale în special, un proces electoral democratic legitim ar necesita o pregătire adecvată. În conformitate cu „Foaia de parcurs pentru asigurarea organizării alegerilor postbelice în Ucraina”, publicată în ianuarie 2025 de către renumitul grup ucrainean de monitorizare a alegerilor Opora (Basis), alegerile nu vor avea loc timp de cel puțin șase luni de la încetarea legii marțiale. Având în vedere unele aspecte dificile ale unei pregătiri adecvate a alegerilor, acestea ar putea fi posibile abia după aproximativ un an de la încheierea luptelor. Încă din 2023, liderii fracțiunilor din Verkhovna Rada ajunseseră la concluzia că este necesară o lege electorală complet nouă pentru a lua în considerare schimbările numeroase și profunde care au avut loc în Ucraina de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022.
Printre acestea se numără strămutarea a milioane de cetățeni ucraineni în interiorul și în afara Ucrainei și distrugerea clădirilor publice, inclusiv a școlilor, care au fost folosite anterior ca secții de votare. Acestea și alte provocări ar necesita noi forme de vot, o actualizare a listelor electorale ucrainene, un număr mare de oportunități de a vota în străinătate și o serie de alte ajustări logistice, juridice și organizaționale. Cu toate acestea, în ultimii doi ani, Kremlinul a reușit să transforme presupusa lipsă de reprezentare democratică a conducerii ucrainene într-un subiect de discuție privind presupusele motive ale continuării și presupusele modalități de a pune capăt războiului ruso-ucrainean.
Alegerile ca instrument de manipulare
Începând din 2023, politicienii și publiciștii ruși și pro-ruși cer Ucrainei să organizeze alegeri naționale chiar și în condițiile unui război total. În acest fel, Moscova & Co. repetă o rețetă pe care au folosit-o deja după începerea războiului, în urmă cu unsprezece ani. În timpul primei faze a războiului ruso-ucrainean, din 2014 până la începutul anului 2022, Kremlinul și colaboratorii săi au cerut Ucrainei să organizeze alegeri regionale și locale în așa-numitele „republici populare” Donețk și Luhansk, existente la acea vreme, pe care Rusia le-a creat artificial în primăvara anului 2014 în estul Ucrainei printr-o operațiune militară secretă.
Cererea Moscovei privind alegerile din estul Ucrainei a fost făcută în ciuda faptului că guvernul ucrainean nu mai avea acces la teritoriile celor două entități susținute de Moscova din bazinul Donețk (Donbas), unde Kievul ar fi trebuit, teoretic, să organizeze campanii electorale și procesul de vot. În realitate, Kremlinul exercita un control efectiv asupra celor două regimuri de facto din regiunile Luhansk și Donețk. Până la anexarea acestora în 2022, Moscova nu a arătat niciodată vreo dorință de a-și reduce influența asupra celor două autoproclamate „republici populare”. Cu toate acestea, Kremlinul a insistat ca Kievul să organizeze alegeri pe teritoriul lor. Moscova a reușit chiar să impresioneze diplomați și politicieni occidentali precum francezul Pierre Morel și germanul Frank-Walter Steinmeier cu ideea sa kafkiană, ceea ce i-a determinat să propună așa-numitele „Plan Morel” și „Formula Steinmeier”.
Totuși, o campanie electorală reală, un proces de vot corect, numărarea voturilor și observarea alegerilor, conform legislației ucrainene, nu au fost niciodată posibile în zonele ocupate din Donbas. Autoritățile statului ucrainean, partidele politice (inclusiv cele pro-ruse), mass-media și organizațiile societății civile erau complet absente din aceste teritorii din 2014. Prin urmare, guvernul ucrainean nu a putut și nu a dorit să organizeze alegeri în teritoriile ocupate, înainte de eliberarea acestora, conform acordurilor de la Minsk din 2014/15. Acordurile de la Minsk au fost subiectul unor discuții intense pe plan politic și diplomatic internațional, dar și în mediile academice și alte cercuri, fiind considerate o oportunitate ratată pentru pace. Aceste dezbateri, în esență absurde, continuă într-o anumită măsură și astăzi, deși implementarea acordurilor fără demilitarizarea rusă a Donbasului a rămas mereu un mister.
Solicitările Moscovei ca Ucraina să organizeze alegeri nu au fost determinate de preocuparea Rusiei pentru voința populară și legitimitatea democratică, nici în perioada 2014–2021, nici după 2023. Până la urmă, Kremlinul suprimă partidele de opoziție, alegerile libere, statul de drept, pluralismul politic, activismul civic și libertatea de exprimare chiar în Rusia – uneori recurgând la forță letală. Cu totul alte motive determină comportamentul extern al Moscovei în general și insistența sa privind alegerile ucrainene în special.
În funcție de situație, Rusia folosește diverse combinații de război cinetic și non-cinetic pentru a-și atinge obiectivul suprem: subminarea și subjugarea statului ucrainean independent. Kremlinul speră că un proces electoral autentic, liber și deschis în Ucraina – spre deosebire de cele din Rusia – ar oferi posibilități de intervenție sub acoperire pentru actori, agenții și agenți ruși.
Astfel de operațiuni, desfășurate într-o perioadă de tranziție politică în Ucraina, ar fi concepute pentru a polariza societatea ucraineană, escalada conflictele interne și deruta observatorii străini.
Solicitarea Moscovei de a organiza alegeri în condiții imposibile este unul dintre instrumentele din panoplia hibridă a Kremlinului, care mai include război cibernetic, campanii de dezinformare, presiuni economice, simulacre de negocieri, acte de terorism, coruperea politicienilor etc. Într-un apel comun, ONG-urile ucrainene avertizează că „cea mai mare provocare pentru democrația electorală din Ucraina va fi interferența Rusiei, care va fi gata să folosească orice mijloace pentru aceasta – de la atacuri cibernetice la mituirea directă a alegătorilor, de la răspândirea dezinformării și utilizarea acesteia pentru a diviza societatea până la discreditarea candidaților care sunt «inacceptabili» pentru liderii ruși și finanțarea campaniilor politicienilor loiali Kremlinului”.
Concluzii
Comentatori străini neavizați, inclusiv politicieni occidentali și echipele lor, sunt în mod deliberat induși în eroare de mașinăria de propagandă a Kremlinului cu privire la cauzele războiului ruso-ucrainean și la posibilele căi de ieșire din acest conflict.
În spatele cererii ca Ucraina să organizeze alegeri naționale înainte ca o pace stabilă să fie posibilă nu se află o preocupare reală pentru democrația ucraineană, ci intenția Kremlinului de a destabiliza Ucraina.
În scenariul ideal al Moscovei, o campanie electorală grăbită și insuficient securizată, organizată în condiții dificile, ar oferi multiple oportunități de perturbare. Astfel de circumstanțe ar facilita sprijinul Kremlinului pentru candidați anti-occidentali, ar intensifica tensiunile politice, ar semăna neîncredere între alegători și observatorii străini, ar permite infiltrarea infrastructurii electorale și așa mai departe – așa cum s-a întâmplat în alegerile recente din Georgia, Moldova și România.
Observatorii cu adevărate convingeri democratice, care analizează războiul de exterminare purtat de Rusia, nu ar trebui să se lase impresionați de retorica pseudo-democratică a Kremlinului și a apologeților săi internaționali.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
mi se pare o gluma proasta… tocma Kremlinul, campionul democratiei, se trezeste sa pretinda de la altii democratie!? Ca si cum eu, un alcoolic notoriu, i-as critica pe betivi.
Sigur ca Ucrainei, in situatia in care se afla, numai de voturi nu-i arde. In situatia actuala Ucraina lupta pt supravietuire, orice altceva e secundar.
DA, e noua gaselnita a Kremlinului, care a fost ales foarte democratic……
Cei care se intereseaza de problema razboiului stiu despre ce e vorba. Putler isi raceste gura de pomana. Ceilalti, nu coteaza.
Cred ca Zelenski face bine ce face, chiar daca-i lipseste un pic diplomatia, lucru de inteles in situatia in care se afla.
Si totusi se pare ca in Ucraina sunt destul de multe frecusuri in cadrul conducerii. De ex. Klitscko, boxerul, il ataca destul de agresiv pe Zelenski. De ce? Ca pina la urma asta e intrebarea, e Zelenski cea mai buna solutie acum pt a conduce Ucraina? Eu personal as zice ca da, pt ca acesta a devenit un simbol mondial, dar poate ca altii, si ma refer la ucrainieni, ar avea alta parere.
Sa nu uitam ca Churchill, cel care a avut o contributie uriasa la victoria asupra fascistilor, nu a mai fost ales dupa razboi!
Dupa razboi, la urmatoarele alegeri poate si Zelenski va pierde. Atunci va fi nevoie de un alt fel de presedinte.
Britanicii au ales conform nevoilor momentului dar nu inseamna ca i-au demolat statuia lui Churchill – si-a facut datoria!!
Antipatia lui Trump față de Zelenski este de prin 2020 când Trump i-a cerut lui Zelenski să il „predea” pe fiul lui Biden care făcuse nu știu ce afaceri mafiote prin Ucraina, dar Zelenski nu a vrut să se bage în chestia asta. Trump crede că din această cauză a pierdut alegerile din 2020, deci îi poartă sâmbetele lui Zelenski. Nu este singura cauză a comportamentului infect al caw-boy-ilor americani față de Ucraina ( dar și față de Europa, Canada, Groenlanda,etc). De fapt, politica externă americană pare dementa, de neînțeles pentru Restul Lumii. Rămâne întrebarea: CE vrea SUA?
De fapt, politica externă americană pare dementa, de neînțeles pentru Restul Lumii. Rămâne întrebarea: CE vrea SUA? (Lucifer – 30/03/2025 -11.27)
Administratia Trump doreste o reimpartire pe trei piloni reprezentand super-puterile actuale:
1. North America – USA, Canada, Grendland si control total asupra Panana Channel. Pe viitor se vor indrepta spre South America. Toata America va trebui sa fie sub dominatia USA. Daca aveti dubii, cititi Mein Kampf, Adoft Hitler rolul hotarator pe care nazismul l-a avut in Europa. Hitler spunea ca Marea Britanie putea sa-si pastreze coloniile, USA sa se bucure the cele doua Americi, si Japonia sa controleze Asia Co-Prosperity Sphere din Tokyo. Dar Hitler era un mare mincinos si nimeni nu l-a bagat in seama.
2. Russia – mana libera in Europa si Euro-Asia. Este sfera lor de influenta. Sa ramana un tampon intre China si Europa. Europa va hrani tehnologic si cu utilitati Rusia asa cum a facut-o din 1946 pana in 1990 Europa de Est, Romania printre semnatari. Nu-i vad deloc pe germani sa ajunga sub dominatie rusa, dar asa vede lucrurile Trump.
3. China – mana libera in Asia-Pacific, decide ce si cum se intampla. Cititi Sfera de Co-prosperitate Asiatica, ticluita de guvernul Japonez din 1932-1945. Scoateti Japonia si bagati China in ecuatie. Nu cred ca China va juca dupa planurile lui Trump. Deocamdata China vrea Taiwan-ul (Formosa) si il va obtine asa cum a obtinut Hong-Kong-ul.
Cea mai buna forma sa atingi cele trei puncte de mai sus este sa-ti atragi oligarhii americani de partea ta si sa aplici doctrinele fasciste fara rusine. Asta vrea Trump. Atata il duce mintea si 50% din populatia USA i-a dat votul. Nu-l injurati numai pe Trump, injuratii pe cei care l-au votat. Am o lista de 30 de minute de injuraturi fara sa ma repet, dar voi pastra o postare decenta.
Solicitarea Kremlinului face parte din categoria jocurului de-a tragerea. De timp, de sfori, pe margine, cu tunul etc. Comedia aceasta ar fi rizibilă, dacă în dosul ei nu s-ar afla o canalie fascistă. Cioclul umanității, Puțin, a vrut să cucerească Kievul in trei zile, Ucraina, într-o lună și linșarea lui Zelenski. Acum, după trei ani de război criminal rus în Ucraina, avandu-l la mâna pe Trump, tratandu-l ca pe o „Muza pentru Idiotul” care vrea ceva, dar nu mai știe ce vrea, care-și îndeasă pe capul lui vopsit coroana de carton a unui MAGAoid de Teatru Bolsoi, criminalul de război Putin împinge o noua „operațiune teroristă specială”, care se numește „alegeri libere, corecte” și neapărat idioate. Ca in PreaNecurata și PreaVinovata Rusia, unde totul este de fațadă. Guvern, Parlament, Justiție, Constituție. Intinsoare-inchisoare, in care „alegerile” ii asigură funestului dictator scoruri obeze, din pricina cărora însăși Diavolul strănută. Pentru că visul „unei nopți” de Fiară care nu are nimic de-a face cu pacea, libertatea de exprimare, inclusiv scrutinurile, să devină realitate, diavolii roșii, omuleții verzi, criptici, invizibili vor lucra cu strășnicie, in smârcuri sibterane, la siluirea alegerilor. Cu toate bombardierele! Ținta atacurilor predilecte va fi Zelinski. In el se va trage, virtual sau criminal. Iar sculele, cozile de topor, asasinii, care și-au luat deja lumină din Kremlin, își vor pune tot năravul infect in slujba Colosului cu picioare de lut. Boss-ul „pompei cu nucleare” nu vrea în ruptul capului ca Ucraina să se rupă de ruptura Rusia. Vrea o Ucraina agresată cum știe el mai bine. Iar aliatul Trump, îmbuibat cu osanale fățarnice și promisiuni goale, dansează Spărgătorul de…muci, tuci…
Exista vreo tara in care Constitutia (legea fundamentala sub orice nume) permite/ impune organizarea de alegeri in situatia in care 20% din teritoriu este sub controlul unei armate straine ostile?
Oare ce prevede Constitutia Rusiei pentru aceste situatii? Ce prevede Constitutia SUA (daca s-a luat in considerare o astfel de situatie)?
Ce legitimitate ii este recunoscuta international lui Putin dupa ce si-a eliminat toti concurentii, fabricandu-si opozitie favorabila in stil pur poteomkinist?
Rusia are „cheia” declansarii procesului electoral in Ucraina.
Daca pretinde ca Ucraina sa aiba reprezentanti legitimi, Parlament + Presedinte, trebuie sa admita si ca Ucraina este tara cu acest nume, aflata in interiorul frontierelor recunoscute prin tratatele/conventiile existente.
Altfel, despre care Ucraina vorbim? daca pentru Rusia/Putin Ucraina nu exista…
Foarte juste observațiile de mai sus! Aș mai adăuga că, în cazul unei administrații ONU, zonele ocupate temporar de Rusia sunt considerate ca făcând parte din Ucraina, iar cetățenii respectivi ar avea drept de vot.
… mai nou si ratoiu-donald vrea un al treilea mandat chiar daca nu l-a inceput bine p-asta.
cred ca nu mai apuca sa-l termine ca data viitoare, glontul nu va mai produce zgarietura de la ureche ci va face buba-ntre ochi.
Daca americanii își doresc un amendament la amendamentul 22 este dreptul lor legitim. Dar atunci ar putea să-l aibă adversar pe Obama și nu se știe.
Dacă trump vrea un al treilea mandat de facto, dar suprapus peste unul de jure al lui Vance, atunci cuplul seamănă tot mai mult cu Putin și Medvedev. Ceva îmi spune ca mulți dintre republicani nu ar vedea chestia cu ochi buni.