luni, iunie 17, 2024

Stocarea de la prosumatori la geopolitică

Prosumatorii de fapt vor crește facturile

A fi prosumator este un lucru bun. Politicile de incurajare a prosumatorilor sunt bune dar trebuie făcute cu cap. Avem 900 de MW capacitate instalată de prosumatori. Mai urmează încă câteva sute de MW ce vin din ultimul program AFM destinat lor.

Problemele nu sunt ale lor ci ale companiilor de distribuție. Fiecare mare distribuitor s-a trezit că în timpul zilei are un surpus de câteva sute de MW cu care nu are ce face, deoarece nu are posibilitatea de echilibrare.

Dacă eu sunt prosumator, adică mi-am pus pe casă panouri fotovoltaice de (să zicem) 3 KW și nu am stocaj, energia electrică produsă de mine probabil va fi consumată în timpul zilei de frigiderele vecinilor. În timpul zilei este clar ca în zonele de case cu populație tânără și activă, deci care se duce la serviciu, nu prea este consum. Dacă am o aglomerare de case cu panouri fotovoltaice, aceasta va furniza probabil energia electrică necesară pentru un cvartal al unui cartier de case. Astfel distribuitorul de energie electrică se va trezi că trebuie să decupleze o parte din acești prosumatori deoarece surpusul nu poate să-l trimită prea departe. Transformatoarele nu sunt bidirecționale, adică nu sunt apte să ridice energia electrică produsă în rețeaua de medie tensiune pentru a fi distribuită în altă zonă.

Acum, ca să râdem, ridic următoarea problemă: majoritatea celor care și-au depus dosarele la Agenția Fondului de Mediu, nu știu ce îi așteaptă. Cum își vor spăla panourile fotovoltaice de pe case? Dacă nu și le vor curăța nu vor mai produce energia preconizată. Câți ani speră ei să funcționeze instalația? Ce vor face după ce aceasta nu va mai funcționa?

Revenim la compania de distribuție: dacă aceasta nu va investi în stocare putem spune că statul a cheltuit niște bani mai degeaba, deoarece rețelele de distributie nu sunt apte să preia atât de multă energie. Este clar că aceste companii nu sunt pregătite cu atât de multe dispozitive inteligente (de ex, contoare inteligente}, cu capacitatea de a procesa atât de multa energie (și date), adică nu sunt digitalizate, pentru a face față cât de cât la o asemenea avalanșă de mici producători.

Investițiile pe care trebuie să le facă distribuția se pare că sunt destul de mari iar prețul va crește chiar sunt necesare capacități de stocare de dimensiuni mici și medii. Probabil fără o capacitate de câteva sute de MW, companiile de distribuție nu vor face față. Deja există o investiție în stocare. E pentru Transelectrica și nu pentru distribuție. Asta înseamnă că distribuitorii trebuie să investească câteva sute de milioane de euro și acesti bani se vor regăsi în facturile noastre.

Stocarea – o problema de securitate a sistemului electro-energetic național

De cațiva ani România produce energie verde că de cele mai multe ori nu are ce face cu ea, deci o exportă. Sunt perioade când această energie intermitentă și impredictibilă nu este disponibilă și atunci trebuie să importam. Energia din import este provenită din arderea gazului în special. Gazul deobicei provine din Rusia, este transformat în energie electrică în alte țări, unde se pun taxele și impozitele și mai apoi e importat de noi. Nu este altceva decăt un import mascat de gaze rusești! Acest lucru duce la un dezechilibru în balanța de plăți: exportăm energie electrică verde și ieftină și importăm energie gri și scumpă. Evident că și de aici rezultă facturi la energie mai mari.

Ce este de făcut? Gândirea unor sisteme de stocare. Când vorbim de cantități mari de energie, de ordinul a mii de MWh, singura soluție este hidrocentrala cu acumulare prin pompaj, adică avem două lacuri de acumulare la altitudini diferite, când eolienele și solare produc cu mult peste consum, din lacul de jos pompezi apa în lacul de sus. Când ai lipsă de energie, dai drumul apei de sus să învârtă turbinele. Cu alte cuvinte, energia electrică se stocheaza în energia potențială a apei.

Problema este că de 35 de ani se tot discută ca România să realizeze o astfel de hidrocentrală cu acumulare prin pompaj. Pe vremuri au fost făcute studii de fezabilitate și s-a ales ca în zona Tarnița – Lăpușești sa se realizeze mai multe lacuri de acumulare, aflate la diverse altitudini care să fie dotate cu instalații care sa joace și rorul de turbine și rolul de pompe. Studiile au fost refăcute acum câțiva ani. Acum mulți ani fost înființată de Ministerul Energiei o societate care ar fi trebuit să dezvolte acest proiect important pentru România. Săptămânile trecute această companie și-a declarat falimentul. Nu cunoaștem motivele, dar putem bănui că dacă cineva și-ar băga nasul prin hârtiile societății am vedea că aceasta a avut în toți acești ani directori, secretare, șoferi, angajați care nu au făcut nimic. Și daca și-ar băga nasul mai adânc cine știe peste ce mirosuri pestinentiale ar mai da. Dar din păcate problemele de securitate energetică nu au fost înțelese de decidenți.

Nu avem încă așa ceva, dar până la urmă ce putem face? Am zis că energia electrică importată nu este altceva decât un import mascat de gaz rusesc la care alte state și-au adăugat plus-valoare, taxele, impozitele și accizele. Noi avem gaze dar nu avem termocentrale. Pentru echilibrarea sistemului e mai ieftin să ai câteva termocentrale pe gaz, cu tehnologie nouă și nu din anii 60 – 70, care să fie în stare să pornească în câteva minute pentru a produce cand este lipsă de energie. Și este adavărat că investiția pentru câteva sute de MW de producție e mai mică decât investiția pentru câteva sute de MW de stocaj în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Iar aceste termocentrale se construiesc și mai repede decât două lacuri de acumulare cu instalațiile aferente.

Stocarea – un avantaj geopolitic regional

Pentru a putea face stocare prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj trebuie să ai conditii geografice. Romania le are. Bulgaria le are. Ungaria nu are o geografie corespunzatoare pentru un astfel de proiect. Serbia are dar nu are bani. Ucraina este în război cu Rusia și are sistemul electro-energetic dărâmat în mare parte. Bulgaria are o astfel de centrală în funcțiune (culmea, este retehnologizată de o companie românească) și mai investeste în una cu aport UE.

Dar avantajele nu trebuie întotdeauna cuantificate în bani ci și în puterea de influență regională.

Dacă România are forța de a realiza o astfel de investiție, în primul rând ar putea echilibra și sistemele energetice naționale ale țărilor vecine, de aici rezultând că poate dicta prețul energiei electrice în regiune. Dar România a făcut tot posibilul de a NU deveni un hub energetic în regiune! Să vă mai reamintesc de ieșirea Romgazului din consorțiul terminalului LNG de la Alexandroupolis?

Distribuie acest articol

67 COMENTARII

    • Da exact. Un articol pe care l asteptam de mult si care a dat fail cu lectia de fizica. Dimpotriva vad zilnic circulatzii inverse in medie si zone de jt cu circulatzie zero.

    • Cred ca e vorba de transformatoarele firmei de distributie, care nu pot transforma curentul de joasa tensiune produs de panourile din cartier, in curent de inalta tensiune pentru a fi introdus in reteaua nationala.

    • DIn pacate acesta este doar un argument pentru care articolul pare scris extrem de superficial. As mai enumera:
      – reteaua de medie tensiune (<110 kV) este folosita aproape exclusiv la nivel de distributie, deci nu ar trebui sa fie nici o problema redistribuirea energiei de la prosumatori catre alti consumatori;
      – profilul de consum (https://www.transelectrica.ro/widget/web/tel/sen-grafic/-/SENGrafic_WAR_SENGraficportlet) in Romania are un palier consistent intre orele 9-16. care se suprapune peste perioada de maxima productie a energiei solare. In acest interval solarul acopera cca 10% din consum, deci nu introduce un dezechilibru semnificativ;
      – echilibrarea este / trebuie sa fie un serviciu de sistem, care nu este in responsabilitatea distribuitorilor, deci acestia nu trebuie sa angajeze costuri suplimentare in aceasta directie.
      Cat despre "problema" care-i va lua prin surprindere pe utilizatorii de panouri, singurul lucru amuzant as zice ca este ingrijorarea autorului.

    • scopul nu este să rezolve vreo problemă… ci să încurce ce ințeleg umaniștii… transformatoarele nu merg cu emoții…

      • indiferent cine scrie articole, cite scrie si unde, oricum, este ceva ! si, cele mai interesante sunt comentariile !!!
        Ale nespecialistilor la specialisti si ale specialistilor la nespecialisti…this is the fun !

    • Ce nevoie am eu sa fiu considerat specialist ?! Am suficiente cunostinte sa imi dau seama ca guvernantii ma mint si ma fura .
      ,, majoritatea celor care și-au depus dosarele la Agenția Fondului de Mediu, nu știu ce îi așteaptă ”

      Nu au stiut ce ii asteapta pentru ca in general programele guvernamentale sint promovate sa atraga cit mai multi inconstienti si iresponsabili . Cam cum sint atrase mustele la …..
      Cine isi imagineaza ca guvernantii fac ceva din care sa cistige cetateanul platitor de taxe si impozite ( cu virf si indesat prin conformare ! ) .

      Imi pun instalatie de panouri fotovoltaice atit cit am nevoie ca sa aduc factura catre furnizorul de energie electrica catre zero . Nu sa dau in sistemul energetic national energie electrica .
      Dar tara e plina de votanti inconstienti si iresponsabili care pun botul la pomenile oferite de guvernanti din banii tuturor . Pomenile sa le faca mediul privat . Nu guvernantul din bani luati cu japca legala de la cei care trudesc .

  1. Sunt o gramada de probleme … daca ne uitam la ce se intampla in Belgia de exemplu. Surprize, surprize.

    Asa e cand politicul face si nu inginerii.

  2. Doar câteva chestii:
    – „energia electrică produsă de mine probabil va fi consumată în timpul zilei de frigiderele vecinilor”
    … și prosumatorii plătesc taxe de transport ca și cum ar lua kilowattul înapoi tocmai de la Porțile de Fier.

    – „Transformatoarele nu sunt bidirecționale”
    Matale ai făcut liceul?

    – „adică nu sunt apte să ridice energia electrică produsă în rețeaua de medie tensiune pentru a fi distribuită în altă zonă”
    De fapt, prosumatorii injectează în rețeaua de joasă tensiune. Nu e mișto să scrii articole și să nu ai habar despre ce e vorba?

    – „De cațiva ani România produce energie verde că de cele mai multe ori nu are ce face cu ea, deci o exportă”
    E chiar bine că mai exportăm și noi ceva

    – „Acest lucru duce la un dezechilibru în balanța de plăți: exportăm energie electrică verde și ieftină și importăm energie gri și scumpă”
    Ești sigur? Energia foto e produsă în timpul zilei, și ziua în general, energia e scumpă.

    – „majoritatea celor care și-au depus dosarele la Agenția Fondului de Mediu, nu știu ce îi așteaptă”
    Dar matale știi cam ce ai putea să faci cu 2000 de lei în ziua de azi? Îți spun eu: nu mare lucru. Deci, „se merită” (smile)

    – „Cum își vor spăla panourile fotovoltaice de pe case?”
    Eram cât pe aci să zic de ce te aia grija de alții, dar nu-mi permit. Pot doar să-ți spun că, dacă ai un spălător cu presiune nici n-ai nevoie de scară, si aici mă refer la casele cu un singur nivel.

    Domnule autor, sunt momente când energia foto ajunge chiar și la 12% din SEN (vezi site-ul Transelectrica), te-ai gândit că acest lucru poate duce la economisirea apei din lacurile de acumalare?
    Și, repet, energia foto e produsă ziua când e vârf de sarcină.
    Ok, are și neajunsuri, dar chiar nu merită să te agiți așa tare s-o critici.

    Toate cele bune!

    • Domnul autor nu este inginer si asta conduce la neintelegerea fenomene fizice elementare.
      Ani de zile au tot scris unii si altii ca confunda si incurca unitatile de masura din energetica, dar este perseverent!

  3. Tranzitia energetica este caracterizata de decarbonare, digitalizare si descentralizare. S-a dovedit ca in Europa non-utility solar PV (adica productia proprie) + stocarea sunt la „grid parity” – adica e mai avantajos economic sa produci la locul de consum decat sa platesti productie „centralizata” (departe de locul de consum) plus tarif de transport plus tarif de distributie, plus tarif de sistem, contributie pentru certificate verzi, contributie pentru cogenerare de inalta eficienta, accize, etc. Romania este condamnata la „oportunitatea descentralizarii”.
    Proiectul Tarnita e de tip „centralizat”. Deja se puneau probleme cand 1000 MW trebuiau sa curga noaptea de la Cernavoda la Tarnita (SE catre NV) prin intregul sistem de transport – 400 kV – si apoi trebuiau sa se intoarca din creierii muntilor catre locurile de consum seara. Daca acest surplus cumparat de centrala de acumulare prin pompare vine de la sute de mii de prosumatori (de la joasa tensiune) si trebuie sa se intoarca la milioane de consumatori (la joasa tensiune)?
    Problema distribuitorilor e imediata – reglajul tensiunii si gestiunea congestiilor de retea. Operatorul de sistem poate avea o problema de reglaj de frecventa cand prosumatorii nedispecerizabili produc sau inceteaza productia (e clasic cazul unei eclipse de soare care a testat la greu sistemul european). Toate acesta creeaza presiunea digitalizarii. Operatorul de Distributie tranzitioneaza de la Operator de Retea la Operator de Sistem. Modul de remunerare trebuie regandit, pentru a acoperi noile servicii. Energia distribuita scade – da, tariful pe unitatea de energie distribuita poate creste, pentru a acoperi costurile fixe ale distribuitorilor pentru mentinerea retelei in starea operationala cand energia distribuita scade. Si trebuie platite servicii noi pe care trebuie sa le livreze operatorul de distributie pentru mentinerea calitatii serviciului public.
    O mare provocare este mentinerea stabilitatii sistemului energetic atunci cand dispar generatoare sincrone cu mase inertiale mari si apar producatori cu invertoare si multa electronica, fara inertie. Daca se cere prea multa perfomanta de la aceste invertoare, se scumpesc prohibitiv. Daca nu se cere, sistemul poate deveni instabil pe masura ce se retrag generatoarele sincrone. Britanicii au estimat ca un sistem isi poate mentine stabilitatea daca cel putin 65% din productie este asigurata de generatoare sincrone cu mase inertiale. Dar acest procent variaza functie de specificul fiecarui sistem, mai ales in conditii de interconectare cu vecinii.
    Furnizorii isi pierd ratiunea de a fi – consumatorii isi produc singuri energia si preiau mult mai putina de la partenerii uzuali. Din aceasta cauza tranzitioneaza de la furnizarea energiei ca marfa la furnizarea de servicii energetice – asistenta pentru prosumatori sa proiecteze instalatia de producere, sa o autorizeze, sa o procure, sa o instaleze, sa o intretina. Acesta e viitorul, veniturile din vanzarea energiei vor fi o portiune din veniturile din servicii energetice.
    Intre timp insa, politicienii incearca sa impuna obligatii furnizorilor (sa preia prin contract surplusul de energie al prosumatorilor, sa „netuiasca” energiile produse si consumate – acum chiar „gaz vs electricitate”, etc) si distribuitorilor (racordare, instalare de contoare inteligente de interfata, de contoare de raportari statistice, etc – dar nu se gasesc contoare !). Daca va continua presiunea legislativa pe furnizori si distribuitori, fara a tine cont de resursele pe care acestia le pot mobiliza in timp util (a nu se uita plafonarea tarifelor si preturilor), se va ajunge la situatii critice. Sunt tari in UE in care s-a atins acest nivel si s-a interzis injectarea de energie de catre prosumatori in retelele publice.
    Revenind, s-au lansat studii care au aratat ce capacitate trebuie instalata in baterii (solutii descenetralizate) in Romania pentru a acomoda cei 17000 MW necesari in producere din RES pentru indeplinirea tintelor RES ale Romaniei. peste 4000 MW. Dar acest calcul e facut numai din punctul de vedere al reglajului de frecventa – un calcul „centralizat” la nivel de sistem. Provocarile insa sunt locale – pe aceeasi strada pot aparea statii de incarcare vehicule electrice, panouri fotovoltaice, instalatii de incalzire psicine, pompe de caldura, etc. Fiecare strada poate deveni un sistem care are nevoie de mentinerea tensiunii la nivel nominal (sa nu „prajeasca” aparate elecrtocasnice) sau gestiunea congestiilor.
    Descentralizarea e cuvantul de ordine… Dar si Digitalizarea, in conditiile in care Decarbonarea e incetatenita…

    • Domnule profesor,
      Ati explicat cum bine o faceati si acum 30 de ani cand va eram elev.
      Marea provocare va fi mentinerea stabilitatii retelelor de jt, care din pacate nu au sisteme de reglaj pentru frecventa si reglajul de tensiune se face centralizat in statia de MT pe ploturile transformatoarelor. Asta va conduce la ,,prajirea” la nivel de strada si trafo de distributie si eu vad 3 scenarii pe viitor:
      – interzicere injectie
      – obligativitatea de a avea baterii ca in cazul in care creste tensiunea in zona sa te auto-deconectezi si sa mergi pe ele pana la revenirea la tensiunea de retea
      – taxarea prosumatorilor astfel incat sa renunte de buna voie sa mai fie prosumatori sau sa se insularizeze – cea mai probabila varianta pentru ca nu investeste nimeni in ea, obligatia de a baga bani fiind transferata ,,fraierului” cu panurile de pe casa.
      Cat despre furnizori, ei in principal au veniturile din industrie, nu din consumatorii caznici, iar industria le va asigura o paine alba mult timp de acum in colo, tinand cont ca se vor face multi bani din dezechilibre.
      Digitalizarea lipseste cu desavarsire, desi s-au pus contoare cu autocitire tot bag indexul manual ceea ce e de rasul lumii. Smart grid si altele sunt SF-uri tinand cont ca furnizorii nu baga nici bani de repaitii predictive in retelele pe care le au in exploatare!
      Modificarea continua a legislatiei in energie e marea problema!

    • DA, aveti dreptate, sistemul este extrem de complicat, inseamna ca toti consumatorii si prosumatorii sa fie intercontectati iar sistemul sa fie tinut in viata de IA.
      Ce e intampla insa la nivelul industrial ? Cum poate fi satisfacut necesarul de energie foarte mare ? Industria europeana incepe sa se reorienteze catre zone din Asia, SUA unde nu se pune astfel problema, zonele fiind prea sarace cu exceptia SUA, pt solutii sofistificate.
      Acolo energia necesara va fi satisfacuta in continuare prin metode traditionale, sa nu mai vorbim de Africa sau America de Sud.
      Atata timp cat va exista petrol , gaz si carbune acestea vor fi folosite pt productia de energie, punct.
      Europenii vor ramane pe dinafara daca tranzitia energetica nu va fi pusa pe picioare sanatoase, o solutie si care este tot mai mult imbratisata, reactoare nucleare de ultima generatie care pot folosi deseurile radioactive astfel incat acestea sa nu mai de.a de cap celor catre intretin aceste centrale.
      Daca stam bine si ne gandim, energia nucleara este singura care poate satisface la ora actuala intr-un mod indestulator necesarul extrem de mare de curent electric in conditiile dorite de decarbonizare, restul posibilitatilor, punctuale si aplicabile unde merita.

    • 1. ”…Tranzitia energetica este caracterizata de decarbonare, digitalizare si descentralizare…”
      ca sa fie completa, trebuie sa mai adaugam in coada S (stocare)…fara acest S, nimic semnificativ nu se va intimpla cu cei 3D

      2. ”…Proiectul Tarnita e de tip „centralizat”. Deja se puneau probleme cand 1000 MW trebuiau sa curga noaptea de la Cernavoda la Tarnita (SE catre NV) prin intregul sistem de transport – 400 kV – si apoi trebuiau sa se intoarca din creierii muntilor catre locurile de consum seara…”

      Proiectul Tarnita este intr-adevar de tip ”centralizat”…adica e un VPL (Virtual Power Line), adica este o ”sirma” mai groasa, care se ”umfla” cu ceva energie din cind in cind, dar care intra in atributiile de management eficient al energiei din partea TSO (incl. in spiritul legislatiei/reg ENTSO). Lucrurile pot fi privite insa altfel, adica, astazi, TSO deja cară energia de la Cernavoda la zona Transilvaniei de Vest, si, daca e prea multa, pleaca spre Ungaria (evident la preturi mici). Asadar, o Tarnita in zona, eficientizeaza (stocheaza) acea energie si o descarca in zona (devine producator zonal cind trebuie si scuteste ”caratul” energiei de la Cernavoda…apoi, o ia si p,aia a gazarilor de la Fantanele…sau caymanezilor de la Mintia). Cu alte cuvinte, usureaza ”durerea de cap” a Transelectricii…si-i mai si ajuta ”pe aia micii de jos”…adica distributiile zonale transilvane

      3. ”…Revenind, s-au lansat studii care au aratat ce capacitate trebuie instalata in baterii (solutii descenetralizate) in Romania pentru a acomoda cei 17000 MW necesari in producere din RES pentru indeplinirea tintelor RES ale Romaniei. peste 4000 MW. Dar acest calcul e facut numai din punctul de vedere al reglajului de frecventa – un calcul „centralizat” la nivel de sistem…”

      Foarte bine, deci, rezulta ca mai intii trebuie sa ne apucam de astea, de sus in jos, nu-i asa ? …si cum zisei, cca 2000 MW. minim, CHEAP, ar fi prioritari…cam asa pare…dupa aia, daca rezolvam frecventa, sa ne uitam mai atent la ”tsunamiul” care vine peste distribuitori…cit de mare o fi el…deci, sa ne uitam la saracii oropsiti de distribuitori, supusi presiunilor si de la prosumatori si de la TSO, astfel:

      4. Descentralizarea – ”tsunamiul” prosumatorilor
      Am vaga impresie ca pluteste o vaga confuzie: prosumatorii nu sunt producatori de energie…ei sunt (aceiasi) consumatori de energie care mai nou, mai si produc ceva energie. Fundamental, vorbim aici de eficienta energetica, adica, un consumator isi scade consumul de energie prin aparate electrrocasnice mai eficiente, becuri mai eficiente si…whoooops, productie proprie (descentralizata de energie…electrcia si/sau termica !). Din acest motiv, prin statistici, apare ca Romania si-a scazut consumul de electrcitate…partial…si-a scazut achizitiile de electrcitate, dar, consumul, poate a ramas cam la fel.
      DAR, asta e directia in care trebuie si, ne vom misca in viitor…descentralizarea !

      Lasind la o parte chitibuseriile tehnice de tensiuni, volti, frecvente, invertoare si alte cimilituri d, astea (finalmente rezovabile !) sa incercam sa intelegem vaicarelile distribuitorilor, aflati intre generatorii centralizati si prosumatorii descentralizati:

      A. as fi curios sa vad un audit al contractelor la zi incheiate de distribuitori cu consumatorii casnici (potentiali prosumatori). As paria ca cel putin 90% dintre contracte (daca gresesc, accept orice observatie, dar, cu date concrete !), au mentionate in anexele la contracte, lista tuturor consumatorilor din locatia respectiva, iar la un factor de simultaneitate de 80-90%, asta ajunge sa zicem (repet…sa zicem !), la o medie de 10 KW/locatie.
      In aceste conditii, nu cred ca PV-urile pe care le instaleaza majoritatea prosumatorilor trec de 5 KW (astept din nou negatii, pe baza de date concrete !).
      Concluzia ce se vede ”din avion”: pai daca distribuitorul are prevazut ca seara, din reteaua lui trebuie sa dea la toti energie planificata de 10 KW, cum naiba il deranjeaza daca mai devreme,in miezul zilei ar lua…teoretic, inapoi, acei 10 KW …ah…nu merg trafo…sau nu merg contorele bidirectionale…sau, mai stiu eu ce…sau, le tine teniunea ridicata cei de la TSO de nu pot ei (distribuitorii) sa preia, sau, etc., etc.

      Cum bine este mentionat: ”…Provocarile insa sunt locale – pe aceeasi strada pot aparea statii de incarcare vehicule electrice, panouri fotovoltaice, instalatii de incalzire psicine, pompe de caldura, etc. Fiecare strada poate deveni un sistem care are nevoie de mentinerea tensiunii la nivel nominal (sa nu „prajeasca” aparate elecrtocasnice) sau gestiunea congestiilor….”

      Pai, cine sa faca aceste analize si managementul preventiv al zonei ??…prosumatorul ?…nu Distribuitorul- acesta trebuie sa faca ce fac bancile: aplicarea principiului KYC (Know Your Customer)

      At the end of the day: who cares ?…daca distribuitorul local nu poate gestiona problema, sa preia energia aia curata prioritar si o ia p,aia cu miros de carbuni si gaze din TSO, atunci sa renunte la licenta de distributie…nu poate, e de inteles…isi da demisia de onoare si lasa pe altul care poate poate…inclusiv sa faca stocare DSO

    • Multumesc domnul Alexandru Valeriu Binig,

      ati explicat extrem de clar, am inteles pina si eu.
      Asa arata adevaratii specialisti, ma mir ca mai exista!

    • Citeste art. lui Catalin Dragostin si comentariile.
      Randamentul e cam 20%, deci bagi 5 MW ca sa scoti 1 MW cand ai nevoie, asta in cazul in care mergi cu un ciclu combinat. La centrala termo clasica nu se pune problema sa fie folosita, mai bine folosesti pile de combustie.

    • Codrean, Întotdeauna exista cineva care crede că separa apele cu o singura întrebare. In inginerie nu exista niciodată un singur criteriu.

      Pifu, randamentul stocării in H2 e cam dublu adică bagi 5 care altfel s-ar pierde și scoți 2 care altfel n-ar fi existat. MWh nu MW!

      CD, Tarința e blatul, dar fără frișcă și cireșe glasate tot nefolositor rămâne. Așa cum foarfeca e uneori mai folositoare decât drujba, tot astfel exista aplicații in care H2 e mai eficient decât CHEAP.

      • ”…care altfel n-ar fi existat…”

        problema amuzanta de logica:

        daca altfel n-ar fi existat, deci, n-ar fi fost nevoie…ori de MW ori de MWh, tot un drac e, ce s-o mai tot mermelim cu subtilitatile fizicii…daca e MW, atunci sta nefolosit, daca e MWh atunci e folosit, ….fara sa fie nevoie

        dar, daca e nefolosit (MW) si il folosim obtinind (MWh) de care n-avem nevoie, atunci, ar fi cele 2 optiuni:
        – il pun ”la ciorap” (in CHEAP) si obtin cca. 80% din ce am pus la ciorap
        – il fac hidrogen (cu balamucul aferent), il stochez (cu alt balamuc aferent) si apoi il transport la locul de productie energie electrcia (un alt nou balamuc aferent) dupa care chiar imi mai ajunge sa produc ceva energie electrica- cu balamucul final tehnologic aferent….de care in final, tot n-am nevoie
        Tot acest exercitiu, va las pe dvs. sa-l judecati, fara sa fiti in nici un fel cunoscator, decit ca orice transformare din ceva in altceva are niste pierderi aferente

        Suntem toti curiosi sa stim si sa ne explicati cum este H2 mai folositor la stocare decit CHEAP, fara sa confundati eficienta cu utilitatea !
        Ceva ce aparent e util, daca nu e (mai) eficient, devine inutil !

        • Ba sa avem pardon ar fi fost nevoie, doar că, in loc să ii luam din stoc pe cei 2 MWh, i-am fi luat arzând o cantitate suplimentară de gaz cu 30% eficiența, adică am fi băgat alți 10 MW (dacă așa vreți!) ca sa scoatem 3.
          Dacă n-ați înțeles analogia cu Tarnita și tortul, va ofer alta: zburați de la București la Londra, dar după ce aterizați in Heathrow tot trebuie sa va urcați într-un metrou sa ajungeți la hotel in City. Tarnita e avionul care rezolva eficient temele mari, alte modele de stocare le rezolva pe alea mărunte. Nu are sens sa trimit de la Vaslui 3MW (dacă așa vreți!) la Tarnita ca nu ajung nici jumătate acolo. Mai bine ii stochez in apropiere și tot acolo ii transform din nou in electricitate cu pierderi mai mici. Principiul e simplu: nu transport niciun litru de H2 ci numai MW (dacă așa vreți!) de curent electric. Sistemele sunt complementare, nu se exclud reciproc! Poate așa va este mai clar ca nu am absolut nimic împotriva energiei potențiale gravitaționale ca modalitate de stocare.

          Stuttgart are o miniflota pilot de omnibuse cu H2, care se încarcă de la soare. In timpul zilei omnibusele circula cu H2 din butelii, in acest timp se umplu alte butelii cu H2 verde, noaptea se înlocuiesc bateriile – pardon! – buteliile, iar ziua următoare parcurg pana la 350 km fiecare. Un CHEAP n-ar rezolva problema asta așa de simplu.

          • bine bine Hantzy asa o fi cum zici
            voi reveni la asta ce zisesi: ”…Nu are sens sa trimit de la Vaslui 3MW (dacă așa vreți!) la Tarnita ca nu ajung nici jumătate acolo. Mai bine ii stochez in apropiere și tot acolo ii transform din nou in electricitate cu pierderi mai mici…”

  4. Pentru copilul ce invata sa mearga, primii pasi sunt cei mai grei. O sa invatam cum sa ne acomodam cu aceasta democratizare a productiei de energie. Comunitatile vor invata ce e mai bine sa faca, la nivel local, in functie de nevoi. Eu nu cred in solutia centralizata.
    La nivel de locuinta, la tara (de exemplu), surplusul de energie poate urca apa din puturi in rezervoare aflate la inaltime, de unde, prin cadere gravitationala, apa poate fi utilizata la irigarea gradinii si culturilor.
    Deja, o gospodarie ce-si poate produce singura energia e mare lucru! A utiliza eficient surplusul de energie e un bonus. Marii producatori de energie n-au interes sa incurajeze prosumatorii si sunt de asteptat campanii de comunicare si masuri care sa descurajeze prosumatorii. Dar, ca si in cazul combustibililor fosili, ceea ce trebuie sa se intample, se va intampla, mai devreme sau mai tarziu.

    • ”o gospodarie ce-si poate produce singura energia e mare lucru!”

      O gospodărie își produce energia electrică la un preț de cel puțin 5 ori mai mare decât energia electrică produsă industrial. În fază incipientă, prosumatorii pot fi subvenționați de ceilalți consumatori, dar dincolo de un anumit prag, ponderea prosumatorilor în sistem devine inacceptabilă și va înceta orice subvenție.

      În afară de gospodăriile off-grid, care nu pot fi conectate la rețea fiindcă se află prea departe, nu se justifică economic producerea de energie electrică la nivel individual. În câțiva ani se lămuresc toți prosumatorii că investiția nu se amortizează niciodată.

      În UK s-a ajuns deja la faza asta, în justiție sunt mii de procese aflate încă în derulare, firmele care instalau panouri și invertoare au dat deja faliment, oamenii au luat credite de la bancă în baza documentațiilor tehnico-economice furnizate de aceste firme și au demonstrat în justiție că au fost înșelați.

      • @Harald
        Va citez: „O gospodărie își produce energia electrică la un preț de cel puțin 5 ori mai mare decât energia electrică produsă industrial” – era frumos sa veniti cu cifre, altfel n-are valoare afirmatia.
        In Romania, aproape 50% din pretul energiei electrice pentru end-user e reprezentat de transportul ei. Obligatoriu, platim transportul ei pana la poarta. Un sistem complet cu panouri fotovoltaice, on-grid, de 3 kWP, e cam 2500 Euro. Produce 274 kWh pe luna. La 1.3 lei / kWh, 274 x 1.3 / 5 = 71 Euro / luna ar fi costul pt. curentul produs industrial, venit prin retea. Sistemul de fotovoltaice se amortizeaza in 3-4 ani, durata de viata a panourilor este 30 de ani (cu diminuarea eficientei dupa 10-12 ani). Luati calculatorul si faceti socoteala., poate calculatorul meu da erori. Calculul e facut astazi, dar panourile fotovoltaice vor fi din ce in ce mai accesibile si mai performante.

        Progresul nu poate fi oprit. Candva, progresul a insemnat carbune sau petrol. Astazi, inseamna democratizarea productiei de energie.
        Somn usor!

        • Decebal – „Sistemul de fotovoltaice se amortizeaza in 3-4 ani”

          Stimate domn, instalează-ți sistemul ăsta minune în propria gospodărie și vezi cum te descurci cu el în ianuarie și februarie, când produce doar 45 de minute pe zi.

          La Manchester se amortizează în 23 de ani, s-a demonstrat asta de mai multe ori în sala de judecată. La Zimnicea poate se amortizează în 15 ani, dar în 3 ani nu se amortizează nici la Jeddah, în Arabia Saudită. Arabia Saudită e călare pe Tropicul Racului, are soarele chiar la verticală în perioada asta.

          @Florix scrie poveștile astea de ani întregi, iar acum mai sunt doi ”frumoși și liberi” pe la articolele Dl.Crânganu, cu aceleași povești nemuritoare. Chiar s-a terminat aritmetica în clasa a IV-a, nu poți înțelege că ai producție medie doar timp de 45 de minute pe zi în ianuarie?

          • Eu stiu ca sunteti un fervent sustinator al petrolistilor lui Cranganu, dar, cum mai spuneam pe aici, nu puteti decat amana inevitabilul, oricat v-ati stradui. Din pacate, lalaiala asta, la care contribuiti cu entuziasm, nu face decat sa distruga viitorul copiilor nostri. Trebuie sa fii tembel sau rau-intentionat, ca sa sustii ca activitatile omului n-au nicio legatura cu schimbarile climatice (pe care, din nefericire, astazi, nu le mai poate nega nimeni).
            Somn usor!

            • @Decebal – mai bine vezi calculele lui @Hantzy, măcar el nu minte la calcule aritmetice. Ce treabă au schimbările climatice cu diferența între costul energiei electrice obținută în propria gospodărie și cea obținută industrial?

              Când invoci cifre aberante privind panourile solare de uz casnic, la pachet cu isterii la adresa ”bufonului de Trump”, explicația e simplă: ai o misiune pe-aici. Egal dacă ți-a fost atribuită sau ți-ai asumat-o singur.

            • @Harald
              Asta-i din „Manualul troll -ului”. Cine zice, ala e! :)
              Iar Trump e un bufon, evident. :)

              Somn usor!

            • @Decebal – atât timp cât faci reclamă la panouri solare și comentezi ad hominem cu un nickname furat, era inevitabil să scrii și despre trolli.

              Măcar ai recunoscut că dispui de un manual al troll-ului, e ceva și asta 😀

        • Solar Output = Wattage × Peak Sun Hours × 0.75

          Example: 300W solar panels in San Francisco, California, get an average of 5.4 peak sun hours per day. That means it will produce 0.3kW × 5.4h/day × 0.75 = 1.215 kWh per day. That’s about 444 kWh per year. With California’s electricity costs being around $0.21 per kWh, you’re saving about $93,24/year on electricity costs.

          Poti adapta usor la Romania sau situatia particulara a fiecaruia, deci in exemplul de mai sus salvezi 100euro/an, adica la investitie de 1000 astepti 10 ani ca sa iti scoti banii, apoi evident urmatorii 20 castigi 100euro pe an, eu asa vad matematica.

          Vezi ca in Romania nu ai 5.4h pe zi soare:
          Bucuresti: 3.8 peak sun hours per day
          Your monthly averages:
          January: 1.27
          February: 2.35
          March: 3.36
          April: 4.54
          May: 5.85
          June: 6.43
          July: 6.58
          August: 5.78
          September: 4.16
          October: 2.68
          November: 1.47
          December: 1.12

          • Dragoș, calculul pentru California este cu 1000 $ pro 300 Wp, ceea ce e foarte scump. 10 ani e prea mult pentru amortizare.
            Decebal face calculul cu 2500 € pro 3000 Wp, ceea ce mi se pare foarte ieftin. Ca urmare, 3 ani e prea puțin pentru amortizare. Dar cu 274 kWh medie lunara este pe aproape: 0,75×3×3,8×365÷12=260 kwh/luna.
            Nu cunosc prețurile din California sau București, dar în Ge 3 kWp costa cam 5000 €, ceea ce înseamnă cam 6-7 ani amortizare.

            Deocamdată, cât timp prosumatorii sunt încă rari, surplusul poate fi livrat în rețea, capacitatea acesteia de absorbție nefiind epuizată și astfel, măcar în lunile însorite reduci consumul de combustibili fosili. E și ăsta un avantaj pe care mulți nu vor să-l vadă.
            Când se vor înmulți producătorii, iar rețeaua nu va mai avea capacitate de absorbție, atunci vor fi probabil promovate mai ales sistemele de stocare. Strategiile se adaptează continuu, nu sunt inflexibile.
            Uite aici un exemplu interesant:
            https://www.pv-magazine.com/2022/04/14/molecular-thermal-energy-system-can-store-solar-energy-for-18-years/

          • calculul e mai complicat de atât. La nivel de SEN la ora nouă dimineața avem 340Mw producție, deci cam jumătate din cea maximă. Așa că probabil producția totală e ceva mai mare, cel puțin vara. Dar și iarna am văzut că există câteva ore de producție semnificativă. Pe de altă parte și echipamentele astea se mai strică, și sunt scumpe tare, probabil cea mai bună variantă ar fi o formă de asigurare- garanție extinsă, nu știu dacă există… mai scade și ea din amortizare dar dacă trebuie să schimbi invertorul sau bateriile ești „mâncat”, calculele nu mai ies deloc :)

            • @Mihai Bădici – discuția era despre sistemele casnice de panouri solare, nu despre sistemele industriale.

              Sistemele industriale sunt de-obicei cu urmărire, astfel sunt eficiente pe un interval orar mult mai mare. În timp ce acasă nu-și instalează nimeni sisteme cu urmărire. La Nottingham, soarele răsare în spatele panourilor și apune tot în spatele panourilor. Abia de pe 9:00 dimineața încep panourile să producă, degeaba a răsărit soarele la 5:00.

              Nici măcar sisteme simple de tilting (înclinare) nu sunt ușor de instalat pe acoperiș acasă, când clientul nu are abilități tehnice. Motoarele pentru sistemele cu urmărire a Soarelui sunt mult mai complicat de instalat și exploatat la nivel casnic, pe-aici nu există pe niciun acoperiș așa ceva.

          • @Dragos
            Mai cititi inca o data ce ati scris, cu atentie. Ati facut socoteala pentru UN SINGUR PANOU de 300 W. Calculul meu de mai sus este facut pentru un sistem cu ZECE BUCATI de astfel de panouri. Inmultiti cu 10 ce productie ati calculat dvs., acolo, e aritmetica simpla.
            Pe urma, luati-va de mana cu Harald si mergeti inapoi in bula Cranganu. :)

            • Deci ce vinzi tu este vrajeala, 2500 euro pentru o instalatie de 10 panouri care sa produca ce spui eu nu am gasit, dar or fi, tu stii mai bine.
              Tu calculezi „in mare”, asa cum fac vanzatorii, este aceeasi poveste ca la masina electrica, pana pleci in vacanta si pui vreo 400kg pe ea si vezi ca trb sa te opresti din 200 in 200km ca la viteza de autostrada nu mai ies calculelele.

              Asa si tu, aparent esti pe profit dupa 3-4, practic tu iarna o sa platesti cam la fel ca toti ceilati, pentru ca soare ai maxim 2h pe zi, ghici cand ai nevoie/scumpa mai mult de energie, vara sau iarna?

              Sa fim optimisti eu as zice un 8-10ani, realistic vorbind, fara spume la gura, exact cand trebuie sa schimbi invertorul care e vreo 500-1000 euro, dar mult success nu ma baga pe mine in seama, poate esti din cei 1% cei mai bogati oameni din lume si atunci vorbim discutii.

              Eu gandesc din perspectiva unui om mediu ca venituri, care nu are bani de panouri + pompe de caldura + EV, etc.

              Nu te ambala, hai sa avem un dialog civilizat, pe cifre eventual, link-uri catre cineva care vinde o instalatie de 10 panouri + manopera etc la 2500 euro.

              Probleme este atitudinea nu solutiile, interdictiile, bani aruncati tot pentru cei care au bani si tot asa.

          • Intretinerea panourilor cine o face ?
            10 ani platesti intretinerea din buzunar,
            iar cu 100 EURO castig pe an, subtire, mai trebuie pusi ceva din pusculita.
            Nu stiu daca fiecare este in masura sa-si asigure sigur intretinerea pe acoperisuri greu accesibile, treaba pt oameni calificati cu echipamente necesare.

  5. La o tensiune de 220V si 10 A transferi 2200W, la 256V si 10 A transferi 2560 W adica o crestere cu 16% a puterii doar din ridicarea tensiunii fara sa modifici transformatoare si conductori. Exista o pierdere si in transformator deasemenea. Transferul este bidirectional doar daca tensiunea primar este suficient de joasa incat sa permita transferul de energie dinspre secundar inspre primar. Daca tii tensiunea din primar ridicata nu poti avea in secundar suficient deoarece vei fi limitat de maximul cat poate avea reteaua monofazica (vreo 260 V) si invertoarele decupleaza.

    ps: problemele retelelor apar peste tot:
    https://www.elforum.info/topic/145912-probleme-tensiune-retea-prosumatorpanour-solare/

    • Nu poti ridica cat vrei tu tensiunea ca da afara prin protectia de supratensiune!
      In plus dupa trafo pe joasa ai doar MRP-uri care sunt sigurante pentru protectia pe curent.

  6. Baliverne! Companiile de transport electric pot prelua tot ce produc prosumatorii. Iar consumul in timpul zilei vara va creste din cauza aparatelor de aer condiționat. Eu am plătit 12.000 de euro pe aparatele de aer condiționat acasă, cred ca le pot alimenta de la panourile solare. Lucrez de acasă 3 zile pe săptămâna cel putin asa ca mi se merita chiar nesubvenționatez

    • Poate luat cat poate transformatorul , rețeaua nu permite altfel ptr. protecției (tensiune prea mare). Daca pui in transformator mai mare adică mediu trebuie sa schimbi si cablurile. Aceeași problema va apare si la mașinile electrice aici protecția va decupla datorita tensiuni pre mici in rețea. Sincronizare adică 50 Hz trebuie menținuta ori ce ar fii te poți juca cu un minim sau maxim dar sa păstrezi sincronizarea altfel ești decuplat automat.

  7. Tarnita este Sfantu Graal al stocarii energiei si nu bateriile de acumulatori pe baza de litiu, LiFeP, sodiu si altele dezvoltate in tarile mai dezvoltate

    • @ionas: asa e !…
      nu multa lume poate intelege ca stocarea se face de sus in jos, si nu de jos in sus (adica de la 400 KV in jos si nu de la 220/380 V in sus….mai intii organizezi fluxurile/fluviile mari si p,orma p,alea piriiasele mici si nu invers)

      Iar niste estimari grosiere, arata ca ideal ar fi sa inchidem inelul de 400 KV avind incluse Tarnita + (de ex. Macin in Dobrogea)…daca vrem 16000 MW RES (din care nu,s cite mii de MW eoliene pe care-i vrea Ciolacu in Marea Neagra cu nemtii, inca fo mie din Azerbaidjan si alte alea…cum ar fi de ex. U-3+4 Cernavoda)

      dupa toate astea, discutiile cu PVurile pe casele prosumatorilor devin niste glumite

      nu mai intru in detalii de ce asa si nu altfel

      • ar trebui sa citeasca lumea strategia DOE (Dept of Energy-US) ref. stocarea CHEAP (unde US este pe locul 2 in lume dupa China)…o valorifica p,asta la max. si abia apoi se uita la stocare H2 (unde se poate !?)
        Noi ”luam fata americanilor” si trecem direct la stocarea de H2…in caverne de sare

    • Nu doar Tarnita.Pana sa devina Tarnita operativa se pot instala turbine reversibile pe salbele de lacuri de pe Olt si de ce nu si pe Siret (lacuri care ar avea o autonomie suficienta pentru acoperirea fluctuatiei pe timpul a 24H)
      Da, avem nevoie de de centrale de pompare hidraulica de mare capacitate altfel toate regenerabilele vor fi un fiasco economic.Cumperi Mwh cand e 20-30 euro (randamnet 70% ar insemna costul real 29-42 euro) si vinzi cand e 80 – 100 euro pe Mwh. Iar ca sa vorbim la nivel industrial ne trebuie cel putin 2 centrale cum sunt cele della Edolo – Brescia Italia cu o putere instalata de 1 GW sau Luigi Einaudi Torino Italia cu o putere instalata de 1065 Mw

      • @Adi.B: dupa o parere (analiza) modesta a SEN si mai ales ce se intentioneaza cu regenerabile, ideal ar fi Tarnita-Lapustesti 1000 MW (controlul traficului zona de Vest – spre disperarea Austriei care ei fac jocurile in piata CEE…si de fapt ei pun ”bete in roate” la TL !) si Macin (1000 MW unde ”ligheanul” inferior este chiar Dunarea, iar lacul superior e o cariera de piatra (deja creata) care poate fi extinsa/suprainaltata). Cu asta controlam Dobrogea si traficul Nord-Moldova si sud Bulgaria/Grecia

        Poate atunci, s-ar intrezari poate ceva ceva ce iubesc mai marii tarii care nu inteleg problema a ceea ce inseamna ”hub-energetic”

        • @dragos.catalin: Domnul Dragos lacurile de pe Siret sau de pe Olt nu au prea mare valoare economica (banuiesc ca la o turbina de 10 MW dureaza in jur de 4-6 h) da politicienii trebuie sa taie si ei „pamblica” la ceva

    • Ca fapt divers, Germania o tara puternic industrializata ar nevoie zilnic de ca 14 TW curent electric.
      Au si dansii ceva de genul hidrocentrale de acumulare prin pompaj. Daca ad absurdum s-ar rezuma numai pe energia stocata in acesta centrala , curentul ar ajunge pt 40 de minute la nivelul intregii tari.
      Este un exemplu care arata posibilitatile de stocare actuale.
      Toate proiectele de stocare pe baza de baterii sunt iluzii si fantezii care se pot aplica la nivelul unui cartier si consum casnic insa nicidecum la necesarul de curent industrial spre exemplu cuptoare electrice si utilaje industriale cu un consum foarte mare de curent.
      Densitatea energetica a vantului si energie eoliene sunt undeva la 3 – 4 , a petrolului ( benzinei ) la 100 iar la energia nucleara la 500 – 600 , unii vorbesc de densitatea negativa la parcurirle eoliene, pe sub mana.
      La ce ajuta instalarea a mii de moristi de vant si sute de km/patrati de parcuri fotovoltaice daca energia produsa nu se poate stoca, inca.
      Sunt aruncate subventii pt technologii ineficiente, pt construirea de noi capacitati in loc ca acestea sa fie folosite in primul rand pt gasirea mijloacelor de stocare adecvate care pot satisface nevoiele industriale.
      Subventiile nu fac altceva decat sa de-a nastere la solutii ineficiente si proaste. ( vezi masina electrica)
      Stiti cum e cu transformarea energetica, te arunci de pe un acoperis si daca ai noroc ai invatat sa zbori pana ajungi la sol. Aceasta este noua revolutie energetica, interzicem productia energiei electrice cu carbune, petrol, gaz si cum fac nemtii, energia nucleara, fara a pune ceva in loc.

      • @ Ursul Bruno: Germania are in constructie (impreuna cu Austria) o mare CHEAP.
        De asemenea, Norvegia este o mare ”baterie” CHEAP pt. vestul EU, dar, in principal pentru Germania
        Vedeti ca pina si Germania are un plan propriu de constructii CHEAP !…dar ecologistii lor, sunt ca peste tot

  8. Domnu Pacuraru, chiar daca ici colo s-a exprimat un pic mai neclar si colorat, are perfecta dreptate.

    Criticii mnealui aspri si severi sunt cel putin rau intentionati.

    1. Cind a vorbit de transformatoare domnu a vrut sa spuna ca nu-i simplu ca nea Gheorghe din Dobrogea, sa-i trimita lui Istavn din Harghita excesul lui de curent solar, sperind sa primeasca palinca la schimb. Acest curent ar trebui sa ajunga in reteaua de inalta tensiune, pt transport la distante mari, ori asta nu e atit de simplu.
    2 Nu pricep de ce se irita „specialistii” lui peste cind se vorbeste despre nevoia de sisteme de acumulare energie!? Mi se pare atit de evident ca ar fi plictisitor sa dezvolt.
    3. cei mai aiuriti se-mbata cu apa rece cum ca fiecare ar putea sa-si produca propria energie. Da, am niste prieteni proprietari de paduri care ar putea nu numai sa-si asigure energia, ci chiar sa exporte.
    4. Energiewende, cum zic nemtii, va costa enorm de multi bani, producere, trasee de transport, distributie, stocare, inca nu se stie cine plateste si de unde. Cert e ca va fi pe spatele nivelului de trai.

    PS Vad ca unu altu mai stie ceva fizica, pe undeva e pacat ca au pierdut vremea, ca nu-i ajuta la nimic.

  9. Decebal:

    „Pretul afisat nu contine TVA” 2930 euro, iar cu TVA 3500 euro, deci mananci bureti :) cu aia 2500 euro.

    Ce face fiecare cu banii castigati este fix treaba lui, tu vii cu texte de propaganda care nu au legatura cu realitate, asa cum se lauda si vanzatorii de altfel.

    Cu formula de mai sus poti obtine un maxim 3*3.8*0.75 = 8.55 zi * 365 = 3121, maxim la 3.8h pe zi, dar poti avea maxim 3h sau mai putin, depinde, sau mai multe, poate.

    „Sistemul fotovoltaic poate avea o productie medie:

    Zilnica: 10kW
    Lunara: 350kw
    Anuala: 4200kw”

    Daca ai zilnic 10 cum le iese lor 4200 anual? sunt 420 zile pe an, nu inteleg :), in medie inteleg, dar totusi nu suntem toti asa prosti, chiar daca mai facem greseli de exprimare, la matematica este mai simplu si nu poti minte asa usor.

    Plus un mic transport Greutate(kg): 320, plus alta variabila: Garanţie(ani): 5, deci eu as fi foarte atent la ce cumpar.

    Repet fiecare face ce vrea cu banii lui, dar lasati vrajeala, ca nu tine, nu la toti.

    • @dragos
      Da cautarea aia pe Google si o sa vezi ca exista sisteme on-grid la 14.000 lei. TVA e 5%.
      Ceea ce stapanii tai si ai lui „Harald” nu vor sa accepte este ca Green Deal are si o componenta politica: limitarea resurselor financiare ale statelor totalitare ce traiesc din hidrocarburi. Omul modern e suficient de prost incat sa nu fie motivat de ideea unei planete mai curate, asa ca nu-mi pun sperante in motivatia ecologica, insa componenta politica e cea care va face lucrurile sa se intample.
      Inteleg ca mercenarului, cata vreme e platit, nu-i pasa daca stapanul sau pierde razboiul, dar democratizarea / descentralizarea productiei de energie nu poate fi oprita.

      • @Decebal – îți reamintesc că discuția era despre costul energiei electrice obținute cu panouri solare de uz casnic, față de costul energiei obținute cu sisteme industriale. Așa ai început cu minciuna că ”se amortizează în 3-4 ani”, după care ai ajuns să recunoști că dispui de un manual al troll-ului.

        De asta ai construit Nord Stream 2, în ciuda opoziției americane, pentru că te preocupa grija pentru statele totalitare care trăiesc din hidrocarburi? De asta ai desființat centralele nucleare din Germania, pentru că te preocupa grija pentru statele totalitare care trăiesc din hidrocarburi?

        • @Harald
          In primul rand, cum scriam in primul comentariu COSTUL ENERGIEI ADUSE LA POARTA INCLUDE SI TRANSPORTUL EI. Asa ca nu vorbim de cost de productie la centrala, ci de cost de productie si transport la client (retele, transformatoare, pierderi, furturi etc.). Centralizat versus descentralizat. Mai clar de-atat, nu stiu cum sa-ti explic.

          In al doilea rand, vad ca revii cu tema „manualului”, deci te macina, asa ca sunt baiat bun si-ti raspund: E drept, urmarind „evolutiile” unor autori si comentatori (de-aici si din alte parti) si citind si ce-au scris oameni calificati (comunicatori, psihologi, advertiseri) despre troll-i, am facut un fel de „reversed engineering” si am compilat un mic „manual al troll -ului”, pentru uz personal. Recunosc, gasesc satisfactie in a vedea ca regulile distilate in el se verifica in viata reala., fara gres.

          Haralde, e dreptul tau sa-ti alegi „barca” in care esti, cata vreme pui capul pe perna linistit, noaptea, dar, cum spuneam, parerea mea e ca ceea ce trebuie sa se intample, se va intampla.
          Daca te uiti atent in lume, sunt decade bune de cand unele state „petroliste” exploreaza (si investesc masiv in) surse alternative de venit. Statele cu lideri inteligenti, bineinteles.
          Relaxeaza-te, om trai si om vedea, nimeni nu-i infailibil.
          Hai, somn usor!

          • @Decebal – ”cum scriam in primul comentariu COSTUL ENERGIEI ADUSE LA POARTA INCLUDE SI TRANSPORTUL EI”

            Acela e prețul, nu e costul. În România, transportul energiei electrice era tarifat cu 23,69 lei / MWh în 2021, deci cam 5 euro / MWh.

            În esență, faci reclamă la instalații de panouri casnice, ăsta e rolul tău pe-aici.

            • Haralde, in esenta, petrolistilor le-a pus vantul poalele-n cap si Soarele-i parleste la fofoloanca. De-aia au boala pe eoliene si pe fotovoltaice. :)

              Un kil de rosii e vandut de taran cu 80 de bani, la capul locului. Pe mine ma costa 5 lei, in piata. Daca cresc rosii pe balcon, in ghiveci si ma costa 2 lei pe kil, e mai convenabil. Cu ce ma incalzeste ca, la capul locului kilul se vinde cu 80 de bani? :)
              Hai, somn usor! Vezi ca vine descentralizarea!

            • Harald. Iar tu faci reclama la arderea cat mai mare a combustibililor fosili cu orice pret. Iar cand nu faci asta, esti vuvuzela intereselor Londrei si Washingtonului in Romania. Ca doar asta e rolul tau pe-aici.

            • @Harald & Decebal, haideti ca sunteti haiosi:
              mai baieti, PRETUL este un COST pentru un cumparator (atit il costa pe el in bugetul familiei sau intreprinderii) iar PRETUL este CE VINDE vinzatorul, peste COSTUL lui
              Depinde din ce directie te uiti…

            • @Traian – sunt pro-american încă din anii ’80, încă dinainte de apariția filmului Top Gun. Iar între 1990 și 1992 am locuit în Bavaria, având ca vecini de bloc mai multe familii de ofițeri americani. În zona aceea erau 3 baze americane pe o distanță de 5 kilometri, înainte de 1992.

              În comentariile de la articolul de față era vorba despre diferența între costul energiei obținute cu panouri solare în gospodărie vs costul energiei obținute industrial tot cu panouri solare. Nu e vorba nicăieri de combustibili fosili.

              Faptul că ”tinerii frumoși și liberi” prostesc oamenii pe față, să-și instaleze în gospodărie panouri solare care nu se vor amortiza niciodată, e pur și simplu înșelăciune. Nu are nimic de-a face cu combustibilii fosili.

              Dacă vrei o gospodărie independentă energetic, îți trebuie 2 seturi de câte 18 panouri solare, amplasate pe pante diferite ale acoperișului. Un set de 18 panouri pe panta dinspre sud și alt set de 18 panouri pe panta dinspre vest a acoperișului.

              Dar tu nu vrei niciun panou solar la tine acasă, tu vrei doar să cumpere alții seturi de 6 panouri, care sunt practic inutile.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro