duminică, mai 3, 2026

Sunteți academicieni, dar să nu spuneți la nimeni. Doar treceți pe la casierie .

Recent, într-un context economic dificil, care impune numeroase revizuiri în modul de utilizare a banului public, normalitatea acordării sporului de doctorat a dezlănțuit numeroase opinii și atitudini contradictorii, care au pus în evidență mai vechi și nerezolvate tare ale mediului academic. Anomaliei substituirii parțiale a unei salarizări corecte i s-a adăugat și conexiunea cu o altă derivă, deloc neglijabilă, plagiatul tezelor de doctorat. Sunt tot mai des semnalate inconsistența funcțională a comisiilor de etică și integritate academică și chiar actul legislativ în evaluarea și încadrarea acestora.

In acest context, așa cum dezbaterea publică in jurul plagiatului trece practic neobservată o fraudă mult mai gravă, aceea a “fabricării rezultatelor”, dezbaterea publică iscată de sporul de doctorat face uitată o altă anomalie specifică mediului universitar și anume aceea a îndemnizațiilor viagere ale AOSR.

Există oare o fraudă academică de tip « furt instituționalizat » ?

Dacă « furtul intelectual » a devenit o expresie foarte des folosită în  public pentru plagiat este ciudat că pentru o altă formă de imoralitate din domeniul academic, controversată și frecvent evidențiată în  presă, reacția publică pare a fi foarte palidă. Mulți universitari, vehemenți în a condamna plagiatul,  par a fi indiferenți la un aspect care cu siguranța afectează principiile integrității şi eticii academice. Este vorba de indemnizațiile viagere date din bani publici de cele 5 Academii ale Oamenilor de Știință (AOSR), care dublează de fapt Academia României. Aceste academii au fost înființate prin inițiative a unor grupuri de universitari și fără criterii clare de acces altele decât meritele științifice susținute și atribuite reciproc. Pe lângă specialiști remarcabili, nu foarte mulţi chiar în universitățile din care provin, și-au făcut loc și politicieni, universitari fără performanțe, plagiatori sau chiar unii cu dosare penale. Aceste academii, subvenționate din buget, au sedii declarate în universități, nu au structuri operaționale proprii pentru cercetare și în majoritatea cazurilor se raportează la manifestările științifice ale universităților. Printre cei peste 400 de membri nu regăsim pe nimeni din centre universitare consacrate ca Braşov, Sibiu, Craiova, Galaţi, dar sunt 16 din Piatra Neamţ şi 21 din Tîrgovişte. Și toate acestea în contextul în care România are performanțe științifice modeste, este  sistematic codașă în scorurile Global Innovation Index, iar alocările bugetare pentru cercetare – dezvoltare sunt pe ultimul loc în Europa (0,47 % din PIB). Există în lume numeroase foruri științifice de mare prestigiu care acordă ca recunoaștere calitatea de membru, dar nici una nu acordă indemnizații viagere. În România ca recunoaștere a contribuției științifice și valorii academice universitățile acordă mult râvnitul titlu de Doctor Honoris Causa, dar nu și idemnizaţii.

Orice indemnizație  ar fi trebuit să reflecte de fapt o muncă, sau o responsabilitate în plus efectuată și ca atare justificat  retribuită.

Chiar și în condițiile de mai sus înființarea acestor academii ar fi putut fi justificată dacă  motivația principala ar fi fost cea de a face cunoscut publicului universitarii cu performanțe de excepție, dar care nu au ajuns încă în forul suprem, Academia Română. Această motivație firească este însă practic anihilată prin însăși prevederea din statulul academiilor care în art.6 aliniat (6)   stipulează clar “Membrii AOSR nu pot purta titlul de academician”. Deci dacă purtarea titlului este exclusă atunci menționarea unui asemenea titlu în orice document public este prohibită. Din păcate motivația, care a prevalat si care este imputabilă iniţiatorilor şi oficialităţilor care au avizat-o este de fapt una mai degrabă imorală, de sifonare a banilor publici așa cum rezultă din art.8 al statutului lor și anume :

(1) Membrii titulari AOSR primesc o indemnizaţie lunară brută în valoare de 2.000 lei, dacă aceştia nu sunt beneficiarii unei alte indemnizaţii academice.

(2) Membrii de onoare, cetăţeni români, pot primi o indemnizaţie de merit, prin hotărâre a adunării generale.

(7) Urmaşii membrilor AOSR care au fost indemnizaţi beneficiază lunar de un sprijin material neimpozabil, conform Legii nr. 86/1998 privind acordarea unui sprijin material pentru soţul supravieţuitor şi pentru urmaşii membrilor Academiei Române.

(8) Membrii AOSR primesc drepturile legale pentru deplasările în interesul AOSR, în ţară sau în străînătate.

Aberația îndemnizării suplimentare și viagere a unor universitari pentru ceea ce în mod normal ei trebuie să facă pe posturile  pe care funcționează și pentru care sunt remunerați corespunzător, aberație legalizată cu acordul sau complicitatea politicienilor, ne poate îndreptăți să presupunem că este vorba de ceea ce, măcar colocvial și metaforic, am putea fi tentati să numim « furt instituționalizat ». Oare ar  fi o surpriză, în acest context, să asistăm azi-mâine la inițiativa înființării unor academii de categorii B sau C,  mai accesibile pentru cei rămași pe dinafară și în care și idemnizatiile vor fi mai mici, dar tot viagere și tot din banii publici ? În rezumat, cu alte cuvinte, « Sunteți academicieni, dar să nu spuneți la nimeni. Doar treceți pe la casierie ». Este edificator spectacolul penibil pe care alegerile conducerii AOSR din 2024 l-a oferit publicului în care, pe lângă alte aspecte, atrage atenția purtarea de către unii academicieni (nici măcar cei mai merituoși) a sacourilor cu insemene academice și reverul ostentativ marcat de cununa de lauri. Deci dacă nu pot fi numiți academicieni măcar să se vadă acest lucru [youtube.com/watch.”Statul la stat. Incaierare pe functii intre oamenii de stiinta.”-You Tube Digi 24 HD]

Universitarilor valoroși, atrași ca membri în aceste academii, li s-a întins de fapt o cursă. Ei nu aveau nevoie de o asemenea «consacrare» care nu poate fi public mărturisită. Valoarea lor este consființită în sistemul universitar prin poziția pe care o ocupă, prin indicatorii scientometrici obținuți și mai ales prin rezultate relevante în activitatea lor.

Distribuie acest articol

19 COMENTARII

  1. Formele fără fond au început, în sfârșit, să fie umplute. Să fie umplute cu impostură mai repede decât răsăriseră formele la porunca altor vremi. Putem mima orice. Avem vopsea pentru orice gard. Supraviețuitorul din Est nu se lasă cu una-cu două. Impostorul metamorfozează în orice: cercetător, savant, doctorand etc. Cu cât „studiile” sunt mai „înalte” cu atât focalizarea pe banul public e mai competentă. Bani să iasă! Bani dintr-un buget din ce în ce mai secat.

  2. In mare parte, autorul are dreptate.Daca insa autorul va cauta,va vedea ca si Academia Romana are o structura asemanatoare : domina fosti politicieni, fosti si directori de institute de cercetare, fosti rectori, prorectori, fosti si actuali generali de secu, fosti turnatori notorii,si desigur cativa specialisti foarte buni. Sunt cercetatorii in Romania care sunt foarte cunoscuti in strainatate si nu acasa, cu rezultate mai bune decat f.multi academicieni, dar locurile in Academia Romana sunt ocupate de nomenclatura academica.

    PS Universitare consacrate ca Braşov, Sibiu, Craiova, Galaţi sunt egale cu zero ca cercetare stiintifica . ca traditie, ca impact. Idem cele de la Piatra Neamt, Targoviste etc.

    • Poporul este de aceeași natură cu cei enumerați de dvs., pe care i-a tolerat și admirat în demersul imposturii. Alții ar fi reacționat dur și sistematic. Se pare că revolta e mai vizibilă de Paște și Crăciun când, nu-i așa, totul se rezumă la „nu mai ai ce pune pe masă”, deși Mântuitorul spune clar că „omul nu se hrănește numai cu pâine…”!

    • Daca ati vrut sa spuneti ca „furtul intelectual” prin mimarea excelentei este mult mai extins la nivel national decat arata autorul, atunci subscriu la comentariul dumneavoastra. As adauga ca la dezvoltarea insidioasa a acestei situatii au contribuit in mod esential (cu rol catalizator, chiar si involuntar) ministrul educatiei, agentia nationala de cercetare, aceste institutii fiind nuclee de grupuri incompetente, angajati prin concurs pe perioada nedeterminata, care stiu doar sa bifeze indicatori pe hartie (nu conteaza valoarea intrinseca a indicatorului, oricum ei nu sunt capabili sa aprecieze asta)…si impreuna cu structurile de management ale institutiilor din subordine sau coordonare au aplicat schema „o mana spala pe alta”. Iar noi ceilalti, doar am privit pasiv sau am incercat sa ne adaptam pentru a supravietui. Pentru cei din urma am un comentariu: cine se amestaca cu rahatul, va fi….

      • Da, asta am vrut sa spun. Nu fiti dur cu colegii Dv. care cu bani putini,cu talent, fac zi de zi cercetare intr-un mediu indiferent, care nu da doi bani pe ce fac,pe ce gandesc ,pe ce spera. In Romania daca nu ai un smen,o afacere cu statul,o firma, un personaj greu intr-un partid care sa te sustina, esti luat de prost. Toata Romania e politizata si ministerele sunt impanzite de oameni de partid si de agenti acoperiti ai serviciilor secrete-o lume extrem de ipocrita, cinica, de unde provin multi ministri, decidenti,directori ,sefi,si academicieni plini cu h-index intre 1-5 ,cam cat are un doctorand. Trebuie sa ne luam tara inapoi,nu mai e a noastra, e a mafiilor, gastilor de tot felul.

        Din Stanford ,CA, privind inapoi cu manie!

        • Fara o reforma reala ale serviciilor secrete din Ro, scoase din afaceri si intreg sistemul bugetar nu se va schimba nimic. Are cineva curajul sa o faca?!!

    • Am uitat sa mai adaug si ca si multi fosti ministrii,si secretari de stat sunt sau au fost pana au dat coltul in Academia Romana. Aici e mafia academica prima. Aia mai mici sunt la AOSR ,la alte academii de ramura,sunt mafia de mana a doua, a treia.Incep cu Mugur Isarescu,Daniela Daianu, dovediti agenti ai Securitatii. Sa continui? Lista e lunga. Asa ca articolul e incomplet. Mergeti mai departe….ia sa vedem ce este Academia Romana de azi….academicieni plini,pe viata, cu h index=0,1,2 ,3, 4,sau 5 cam cat are un doctorand azi. Realizati acum cat de mare e impostura stiintifica in Romania?

    • Nota zece, dl Matrix. Lucrurile sunt scăpate de sub control demult timp. Păcat de micul număr de oameni eminenți care au muncit cu anii pentru interiorizarea cunoștințelor lor, dar care au trebuit și trebuie să locuiască, să aibă aceeași obârșie cu o mlaștină din care această țară nu a mai putut ieși încă de la jumătatea anilor ’70, în ce privește lumea academică. De fapt, când ultimii profesori interbelici au ieșit din învățământ, atunci a ieșit și învățământul din propria matcă și s-a transformat în mlaștină. Astăzi, în cea mai mare parte, e o fabrică de hârtie împopoțonată care eliberează scutiri de muncă cu designe special, pentru toate putorile. „Fără număr! Fără număr!”

  3. bravo domnule profesor. cineva trebuie sa spuna lucrurilor pe nume. cei ce accepta/gireaza impostura sint mai vinovati decit cei ce profita de ea. de la un prost n ai nici o pretentie, dar nu deveni complice (chiar daca ti se arunca citeva firimituri / banuti in plus). orice doctor/academician (interes national!) impostor, mai devreme sau mai tirziu va accede in „dregatoriile” statului cleptocrat. cine isi inchipuie ca un ceausescu sau iliescu au pastorit Romania de unii singuri?

  4. Of, Doamne! Ne mirăm toți de starea jalnică a învățământului românesc. Bineînțeles, se dă vina pe politicieni și guvernanți. „Sistemul” nu este de vină, el e bun și are pretenții de moralitate, mândrie profesională și, mai ales, pretenții pecuniare, adică bani „moka” de la buget. În timpul ăsta analfabetismul funcțional a atins 50% și nicio Universitate din România nu este nici măcar în top 500 conform clasamentului Shanhai. Guvernul e de vină fiindcă nu bagă bani cu nemiluita în educație.
    Ipocrizie și ticăloșie.
    TOATE „academiile” trebuie DESFIINȚATE ca structuri bugetare!
    Dar, da, cercetarea științifică trebuie mai bine finanțată, iar recompensele pecuniare să fie acordate numai pe baza rezultatelor științifice recunoscute international.
    Dar nimeni nu vrea asta. Sistemul educațional și academic vrea un singur lucru: BANI, BANI, BANI. Bineînțeles de la buget, bineînțeles fără nicio responsabilitate, bineînțeles fără nicio obligație. Căci noi suntem fala națiunii, acad. Dr. Docent prof, ing…Elena Ceaușescu…

  5. Am văzut cum s-a prezentat AOSR la comisia senatorială să ceară bani in mod profesionist (de nivel de 4 clase), raportat la gradul de înalt nivel „științific” care pretinde a fi acest AOSR!
    Pomenesc așa in doară și de „horror” „justiția” care s-a prezentat și ea fără dovezi, excelând cu expresia, citez: „DA. Și?!!!”
    Greu de dedus care din cele 2 instituții s-au „plagiat” in competențe și abilități profesionale!.
    Ce o fi și in rândurile acestor instituții, multe sunt vizibile și inteligibile și de mulți cu numai o diplomă de bacalaureat, dar dumneavoastră vedeți cu mult mai aprofundat detaliile, multe ascunse după doar un deget.

  6. Oare autorul are dreptate în totalitate sau nu prea?, eu cred că nu, rămâne loc pentru o dezbatere/discuție obiectivă, pro și contra, sine ira et studio,
    Alexandru Bologa, Constanța

    • Autorul nu are pretentia ca are dreptate. El spune lucruri simple si usor de inteles si verificat pana si de cei cu IQ dintr-o singura cifra. Nu poti primi bani(indemnizatie) fara contraprestatie.

  7. Ridicarea imposturii la rang de normalitate este o realitate in invatamantul superior romanesc. Poti avea o tara educata daca lipsa respectului pentru adevarata valoare este atat de sus extinsa?
    Ma intrebam cum pot profesorii universitari sa gireze mult discutatele tarabe de vandut diplome de licenta, cum acorda titluri doctorale unor plagiatori. dar iara ca pot si mai mult!
    Radacinile sunt in comunism, dar impostura, falsificarea valorilor au explodat dupa 1989. Tovarasa „doctor. academician” are urmasi.
    Nu banii irositi sunt cea mai mare paguba, ci atmosfera incorecta in care s-a scufundat „lumea academica”.

    • A da toata vina pe epoca cpmunista este o greseala. Au existat sute de oameni in diferite domenii care au facut un doctorat muncit cate 7- 10 ani. Dupa anul 2001, in 3 ani si din 2025 in 4 ani. Plagiatul este ca parte de vina a celui care conduce doctoratul, a doctorandului si a comisiei cu referenti si apoi a comisiei din minister. Toate la un loc si pe bani multi.

  8. Articolul este scris cu blândețe, deși arată o aberație creată de politicieni, în speță psd și pnl. Deși USR s-a opus finanțării acestor ,,academii”, tot cu susținerea psd și pnl sunt finanțate și în axest an 2026. La Piatra Neamț nu este universitate, cândva a fost o Stațiune de cercetare pomicultura, atât. Majoritatea membrilor sunt pensionari, nu fac nicio cercetare, nici nu au unde. Autorul articolului nu spune despre salariile mari ale conducerilor acestor ,,Academii”.
    Aceste ,,Academii” croite numai prin coterii, reprezintă o mizerie întreținută de politicieni, unde o parte dintre ei sunt membri și primesc indemnizații (Hadăr, Cristoiu, Andronescu etc etc).

  9. Cunosc un fost turnator la directia II securitate, mediocru in profesia de inginer profesor universitar, care este si academician de carton..Pe lichelele astea nu le mai satura nimic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Tudor Iclanzan
Tudor Iclanzan
Profesor la Universitatea Politehnica Timișoara între anii 1969 și 2014, în prezent, consilier de proprietate industrială (www.iclanzan.ro).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

anunt

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Societatea română pentru Istoria Religiilor organizează la București, în perioada 20-25 septembrie 2026, Congresul mondial al disciplinei.

Tema generală a Congresului – Religions 360° – va reuni sute de savanți din șase continente, care vor prezenta cercetările actuale desfășurate în toate centrele semnificative ale discipline la nivel global – vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro