Terorism: noroc sau calitate informaţională

Daca privim cu atentie evenimentele ultimelor zile putem vedea o noua forma de livrare a mesajelor teroriste ale “francizei” care poarta numele generic de al-Qa’ida. Nimeni nu stie daca fondatorul organizatiei, Osama bin Laden, mai traieste sau nu, si nimeni nu poate fi sigur ca aceasta organizatie are sau nu o structura de comanda centralizata. Ceea ce este sigur ca zeci de organizatii teroriste cu sediile in lumea islamica sau in afara ei poarta numele “francizei” si genereaza acte de terorare care din fericire sunt descoperite in ultimii ani. Ancheta in desfasurare privind coletele suspecte provenind din Yemen, identificate de echipa de cautare prin intermediul companiei americane de transport aerian FedEx, a aratat ca unul dintre colete era o imprimanta pentru calculator al carei tus continea substante explozibile. Dispozitivul a fost pregatit in mod profesionist si dotat cu un circuit electric legat de o cartela de telefon mobil, ascunsa in imprimanta. Asta anuntau agentiile de stiri din toata lumea. In mare parte poate adevarat, dar numai aparent adevarat. Circuitul de detonare care a fost prezentat presei arata cat de amator a fost construit acest dispozitiv. In fotografia alaturata puteti vedea numarul seriei imprimantei in care acest circuit a fost plasat (l-am incercuit cu rosu), lucru pe care nici un terorist “profesionist” nu l-ar fi facut. De aici si pana la desconspirarea retelei lucrurile au mers rapid si eficient.

Noroc sau capacitate informationala? Nu o sa stim niciodata, probabil ambele. In harta alaturata publicata de Wall Street Journal vedem traseele diferite si cele 8 puncte cheie pe aceste trasee. Doua lucruri interesante si poate ingrijoratoare genereaza aceste intamplari.

Primul lucru, este efortul pe care il fac teroristii de a penetra sistemele de control internationale si cautarea unor vulnerabilitati, in cazul de fata transportul de marfuri aerian, care si-a primit o lovitura economica, avand in vedere ca si Franta si  Regatul Unit au suspendat temporar traficul aerian intre locatii din Orientul Mijlociu si aeroporturile lor.

Al doilea lucru, la fel de ingrijorator ca primul, este subordonarea unor unitati militare de elita seviciilor secrete americane (CIA). De aici lucrurile pot evolua la situatia neplacuta din anii ‘50-’60.

Lupta intre terorismul international si serviciile secrete continua, sa speram ca si in viitor vom avea norocul si / sau calitatea informationala pentru a ne pazi de pericolele vremurilor pe care le traim.

Update: Doua din aceste pachete puteau fi detonate in aer pe teritoriul britanic anunta acum cateva minute, cotidianul american The Washington Post.

Terorism – “ foarte mic indreptar istoric”

Astazi este aproape clar ca unul din cele mai raspandite si atroce fenomene mondiale contemporane este terorismul.  Din punct de vedere etimologic, numele fenomenului provine din cuvantul latin “terrere”, tradus in romana prin “ingrozitor” sau “inspaimantator”. Primul text care il aminteste  este unul latin care descrie “terror cimbricus”, teroarea Cimbrilor (popor germanic  originar din Iutland, care apare in primul secol i.Hr. in peninsula italiana) , care sunt descrisi de Strabon (lat. Strabo) cu lux de amanunte de loc magulitoare. Modernitatea ne aminteste de “regimul de teroare” (La Terreur)  al Iacobinilor pe timpul  Revolutiei Franceze. Primul terorist consacrat si mentionat in istorie cu aceasta titulatura, inclusiv formatiunea paramilitara pe care a condus-o, a fost Serghei Neceaiev, comandantul gruparii radicale (revolutionar nihiliste) “Pedeapsa poporului” (1869-73). Desi nu exista o definitie clara (de fapt exista mai mult de 100 de variante diferite – vezi Schmid and Jongman 1988), eu consider ca terorismul este o actiune  intentionata, care prin acte de violenta impotriva unor civili nevinovati  incearca sa castige beneficii materiale, politice sau sociale.

Terorismul ca fenomen local a existat dupa cel de al II-lea razboi mondial; majoritatea gruparilor teroriste au fost de stanga, sustinute,  sponsorizate si folosite de statele comuniste, in frunte cu Rusia sovietica. Din gruparile de dreapta, cea mai proeminenta a fost OAS (Organisation de l’armée secrète).  Globalizarea terorismului s-a facut cu ajutorul gruparilor radicale de stanga si mai putin de dreapta, care au reusit sa creeze o colaborare intre diferite grupari teroriste, care actionau in regiuni diferite ale globului. Manifestarile pe care le-au luat actiunile teroriste au fost de obicei:  capturarea de ostatici, rapirea,  deturnarea si explozia unor avioane, distrugerea unor obiective civile, cu sau fara victime (de obicei cu victime), bombardare cu ajutorul rachetelor usoare  a unor obiective civile; majoritatea actiunilor  au implicat armament “conventional”, in afara cazului japonez, in care s-a incercat utilizarea gazului sarin in metroul orasului Tokio. Sunt cunoscute cel putin doua cazuri care au fost demascate ca o posibila incercare de a folosi armament neconventional.

Lupta impotriva terorismului a luat o turnura dramatica dupa implicarea Statelor Unite in aceste conflicte dupa nefericitele evenimente din 9/11 – 2001. Astazi exista doua doctrine diferite in aceasta lupta: doctrina de prevenire activa – care implica contact direct cu gruparile teroriste pe teritoriile in care ele sunt localizate si doctrina de aparare pasiva  – care implica numai apararea teritoriului unui stat respectiv.   Majoritatea statelor lumii se folosesc de doctrina de aparare pasiva.

Deoarece gruparile teroriste in totalitatea lor sunt de departe anti-democratice, dar se folosesc de legislatia permisiva a democratiilor occidentale, aceste democratii au mari probleme in rezolvarea pericolelor teroriste. Limitarea libertatiilor civile si tehnicile  de arest si anchetare in cazul suspectilor de terorism sunt intr-o perfecta contradictie cu legile tarilor democratice, acest lucru facand lupta impotriva terorismului  ineficace in majoritatea cazurilor.

Singura posibilitate de a pune stavila activitatilor teroriste in aceasta atmosfera permisiva de facto este efortul informational al statelor democratice si controlul intrarilor si iesirilor de pe teritoriile nationale.