miercuri, decembrie 1, 2021

Testul de rezistență al guvernului nu e salariul minim. Ci cum va juca in deplasare la Bruxelles

Dacă e să ceri ceva realist actualului Guvern, atunci cred că nu e din categoria salariu minim la maximum posibil, buget 100% transparent, explicat și fundamentat pe priorități, mai mulți bani la investiții, reforma instituțiilor, ori … reindustrializarea țării. Nici măcar o absorbție mai mare a fondurilor europene! Desigur, sunt lucruri importante, dar mai degraba de stuctură, prinse într-un program de guvernare formal, a căror rezolvare nu se poate face peste noapte, de un executiv cu un mandat limitat.

Dar acest guvern poate face un lucru nemaifăcut până acum: să înceapă racordarea cu marile teme europene! Să pună Europa pe agenda publică internă, să mănânce Europa pe pâine, cum s-ar spune!

Dacă tot avem, în premieră, (cu premier cu tot) un guvern care înțelege limba tehnică bruxelleză (titulari de posturi cheie care au lucrat, dacă nu în, cel puțin pe lângă executivul european), de ce să nu profităm și să nu folosim acestă limbă pentru a ne articula o poziție, pentru a arăta că suntem stat-membru (într-o Uniune care, cel puțin oficial, încă nu a trecut la două viteze, cum amintea premierul executivului de la Bruxelles, domnul Juncker).

Mi se pare vital să facem acestă schimbare. Și de foarte mare actualitate.

Iată un caz concret: nu mai departe de ieri, 8 decembrie, s-a încheiat la Bruxelles, Consiliul de Afaceri Economice și Financiare. Miniștrii de resort din UE au venit cu o listă de concluzii care, ca să spunem așa,  vor schimba multe din ipotezele privind business-ul în Europa. Nu vom reda aceste concluzii tehnice, pentru că sunt printre cele mai aride formulări pe care să vrea vreodată un om obișnuit să le descifreze. Și, totuși, e vorba de chestiuni tehnice atât de … politice, încât au un impact direct asupra economiilor naționale și, în final, asupra ficărui om obișnuit.

Am mai avut ocazia să vorbesc de munca dusă de OCDE, la cererea statelor puternice, de schimbare a cadrului fiscal global, pentru prevenirea acestui flagel global numit ”evitarea plății taxelor” (tax avoidance). Pentru că ”toți avem nevoie de bani”, statele vor să se asigure că tranzacțiile dintre grupuri, în special prin prețurile la care se încheie aceste tranzacții (prețuri de transfer) nu sunt folosite pentru erodarea bazei și mutare a profiturilor (base erosion and profit shifting – BEPS).

Așadar, ce se poate citi printre rândurile tehnice ale concluziilor reuniunii amintite din Consiliul UE?

Mai întâi că se va merge pe o abordare comună europeană, în ce privește implementarea măsurilor din pachetul BEPS de la OCDE . Când nu se vor da directive în acest sens, se va recurge la varianta soft law, a recomandărilor din Codul de Conduită în materie de impozitarea afacerilor.

S-a dat undă verde directivei care cere unui stat membru să transmită automat informații despre aranjamentele fiscale și acordurile privind prețurile de transfer pe care le încheie cu contribuabilii (în general companiile care fac investiții). Statul care se consideră afectat de aceste acorduri/aranjamente încheiate de alt stat poate să ceară informații suplimentare.

Ne așteptăm ca prin directivă să se impună acea obligativitate de maximă transparență, prin care companiile mari trebuie să raporteze, ”țară cu țară” ( adică acolo unde au filiale), indicatorii economici relevanți și impozitele plătite. Se poartă discuții privind conceptul de ”taxare minimă efectivă” care va fi impus companiilor europene, în cadrul rescrierii ”Directivei privind dobânzile și redevențele”. Și da, avem încă o dată confirmarea că este în lucru avansat introducerea ”bazei comune consolidate de impozitare a companiilor mari europene” (CCCTB). (aici un articol pe acestă temă) Adică acea măsură care merge radical spre construirea unei piețe unice și la nivel fiscal. Mai întâi, va fi bază comună în toată Europa, va exista un singur set de reguli referitoare la cum se calculează profitul și cum se taxează. Ulterior vine partea de consolidare: se adună profitul la nivelul grupului de companii și, în baza unui algoritm, se stabilește cum se alocă impozitele pe fiecare stat.

Mai recitiți – CCCTB, taxare minima efectivă, schimb de informații, obligații suplimentare de transparență și apoi încercați o întrebare: la cât de ”performanți”  ne-am dovedit până acum în atragerea de investiții străine majore, cum va fi de-acum încolo? Cu ce avantaje o să mai defilăm? Rămânem tot cu veșnicul, fatidicul – ”avem cele mai mici salarii din Europa”? ( că argumentul cu ”rata mică, de 16%” deja și-a pierdut din atractivitate).

Poate în acest context să-nțelegem reținerea în ce privește creșterea salariului mimim? E clar însă că … avem nevoie de mai mult decât simpla precauție. E nevoie ca, măcar acum, să fim proactivi, acum când încă se mai poate discuta pe algoritmi și încă se mai caută cel mai mic numitor comun la nivel european.

Suntem în Europa pentru că așa vrem și așa e în folosul nostru, nu doar pentru a spune resemnați ”așa ne cere Europa”. Nu Europa ne cere să avem cele mai mici salarii ca să fim competitivi, tot așa cum, spre exemplu, nu Europa ne cere să ne războim cu grupurile de companii (vezi pachetul BEPS) pentru a crește încasările la buget.

Dar, cum spuneam, e nevoie cel puțin de punerea pe agenda publică a temelor europene de impact.

Că tot vine Moș Crăciun, îmi doresc de la acest Guvern ca, la încheierea mandatului său tehnocrat, să ne spună și noua – în ultimul an s-au discutat temele astea la Bruxelles, noi am avut poziția asta, acestea sunt implicațiile, iată ce ar trebui făcut etc. Pentru că sunt convins că, dincolo de problemele noastre de zi cu zi, dincolo de tarele noastre istorice, prezentul, dar mai ales viitorul ni se joacă la Bruxelles. Noi cum mai jucăm?

PS: O precizare – Bruxelles-ul anunță că închide consultările pe acestă temă pe… 8 ianuarie 2016. Poate ajută la ceva.

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Totusi, trebuie sa jucam si acasa bine sau foarte bine; nu doar in deplasare.
    Cind pierzi acasa catastrofal, un joc onorabil afara e „ehehe daca!”
    „Noi” jucam prost si acasa si afara.

  2. E doar o impresie personala sau Europa se transforma din ce in ce mai mult intr-un lagar de concentrare fiscala? „Arbeit macht frei” devine „plateste-ti taxele ca sa ramai liber”, iar ideea de taxare, scopul si rezultatele nu mai conteaza, doar plata.

    Taxele au ca scop acoperirea cheltuielilor statului; daca statele europene se intrec in „cadouri” facute cetatenilor nu inseamna ca alea sunt cheltuielile statului, ci dezmatul statului, iar nota de plata de fiecare data cade pe umerii cui mai are cu ce plati – nu conteaza cine beneficiaza si de ce servicii beneficiaza, nazismul fiscal este „luam bani de la cei care au ca sa ii cheltuim cum dorim”.

    Cred ca in aceste conditii statul nu mai este ceea ce trebuia sa fie si, conform lui Thomas Jefferson (“If a law is unjust, a man is not only right to disobey it, he is obligated to do so.”), evitarea taxarii va deveni o prioritate pentru orice om care mai are principii si o speranta de libertate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Adrian Luca
Adrian Luca, 43 de ani, este unul din primii specialiști din România în domeniul prețurilor de transfer, participant la introducerea în legislația națională a standardelor OCDE în materie. Este membru non-guvernamental supleant in cadrul Forumului Comun al preţurilor de transfer de pe lângă Comisia Europeană (EUJTPF) fiind totodata nominalizat pentru lista de persoane independente eligibile in cadrul Comisia de arbitraj pentru liminarea dublei impuneri la nivelul Uniunii Europene. Mai multe detalii pe transferpricing.ro

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

O nouă mutare pe tabla de șah a spațiului post-sovietic: Organizația Statelor Turcice. Erdogan mută, Putin evaluează.

Rusia și Turcia promovează în prezent o relație tranzacționistă.             Perspectiva geoistorică a relațiilor ruso-turce evidențiază o dimensiune...

Echipa câştigătoare a Preşedintelui Iohannis

La un an de la alegerile parlamentare, România are, în fine, o echipă câştigătoare : alianţa  social-liberală  şi-a definitivat lista de miniştri...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro