miercuri, octombrie 27, 2021

TREI ÎNTREBĂRI. Fereastra de oportunitate se va îngusta în câțiva ani

Cele ce urmează încearcă să răspundă succinct întrebărilor complexe ale editorului Contributors de sfârșit de an.

1.Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică?

A fost remarcată cu unele ocazii, dar cred că prognoza de toamnă a Comisiei Europene pe următorii ani și Comunicarea Comisiei din 18 noiembrie 2020 cu privire la ”situația fiscală din România” (1) ar fi meritat mult mai multă atenție și dezbatere la nivelul mass-mediei și opiniei publice (și, desigur, clasei politice).

Printre alte cifre îngrijorătoare, în Comunicarea menționată se anticipează, de exemplu, că:

Într-un scenariu în care politicile publice nu se schimbă, datoria publică este estimată să treacă de 60% din PIB în 2022 și dincolo de 100% din PIB în 2027, rămânând deasupra acestui nivel până la sfârșitul perioadei de proiecție, 2031”.

Documentul face referire expresă la creșterea bazei guvernamentale de costuri din ultimii ani și la creșterile de cheltuieli sociale deja aprobate de Parlament anterior pandemiei, în special majorarea cu 40% a punctului de pensie.

Cu alte cuvinte, Comisia Europeană avertizează că menținerea nivelului de costuri asumat de Parlamentul anterior ar duce pur și simplu la creșterea datoriei publice de la aproximativ 37% din PIB la aproximativ 60% în 3 ani și la aproximativ 100% în 7 ani.

Pentru că bugetul României e mult mai mic proportional față de PIB decât vedem în alte țări UE (și nu poate crește semnificativ peste noapte), relevanța procentelor de mai sus este și mai mare. Adică, pentru că veniturile bugetului României nu depășesc aproximativ 27% din PIB (față de 45-50% în multe state europene), greutatea unei astfel de datorii ar fi potențată peste ce chiar și nivelul foarte mare de mai sus ar sugera la prima vedere.

Desigur, o prognoză nu este un glob de cristal magic și poate include unele erori.

De asemenea, s-a vehiculat deja că politicile publice respective s-ar schimba – în sensul unei etapizări a creșterilor de costuri respective – prin urmare, situația ar urma să fie mai puțin proastă.

Aș sublinia, însă, 4 aspecte:

  1. Tradițional, prognozele de tipul de mai sus au fost foarte aproape de ce s-a întâmplat efectiv ulterior. De asemenea, în cazul României, analiza respectivă se raportează la măsuri deja implementate pe partea de costuri sau neimplementate încă, dar aprobate prin legi cu un impact potențial ușor de calculat, ceea ce reduce probabilitatea de eroare.
  1. E important ca politicile interne la care se face referire în Comunicarea respectivă să fie înțelese ca exact ceea ce sunt – măsuri cu totul contrare interesului general și de un mare cinism. Măsurile respective au fost adoptate invocându-se dreptul României de a se comporta independent de ce fac alții în cadrul UE și al românilor de a beneficia de o “bună” distribuire a veniturilor obținute de țară, când, de fapt sunt măsuri care elimină la propriu o mare parte din marja de manevră a României și pun în pericol ce se va putea plăti în viitor.

Adică, decizii prezentate ca o manifestare de independență și de grijă pentru cetățeni, ar reduce masiv independența reală și posibilitatea de grijă efectivă în doar câțiva ani.

  1. O etapizare a creșterii costurilor respective va ajuta, dar va conta mult cum va fi făcută efectiv în final. O încetinire a gradului de îndatorare cu doar câțiva ani nu va schimba lucrurile fundamental. În plus, din dorința de a prezenta realizările guvernării ca fiind foarte bune (și pe fondul unei majorități destul de fragile la acest moment), există riscul să se meargă pe procente prea mari de creștere din chiar primii ani (pentru cazul în care nu s-ar duce mandatul de 4 ani până la capăt) și să se încerce rezolvarea parțială a “problemei” prin inflație. Or, o inflație prea mare ar risca să aibă alte implicații.

d.Cele de mai sus fac

1.foarte importantă abordarea creșterilor respective în mod pragmatic; și

2. esențială folosirea amplă și inteligentă a fondurilor disponibile României la nivel european în următorii ani. Dacă acești bani nu vor fi cheltuiți sau vor fi cheltuiți prost în procent prea mare, peste 5-6 ani vom avea doar o datorie uriașă, foarte puțină marjă de manevră rămasă la acel moment și multe construcții neproductive de văruit.

2.Care este cea mai interesantă idee, (teorie, descoperire, carte) a anului 2020?

Dificil de ales. Nu este ceva cu adevărat nou, dar cred că 2020 a confirmat multor decidenți la nivel global că rațiunea nu este cea mai avantajoasă politic în contextul în care sursele de informație de zi cu zi la nivel de masă au ajuns să fie predominant slabe din punctul de vedere al încurajării rațiunii. Această conștientizare va avea și efecte bune.

Cred că va urma o perioadă complexă de tranziție în care se va lucra la ambele “capete” – mai multe episoade de populism în numeroase țări, față de ce se putea vedea până acum 10-20 de ani, și reglementarea în creștere a bazei informaționale/contracarare fake news, căutarea unui nou model de educație de masă, etc.

3.Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României (într-un orizont de timp de un an sau doi) și cea mai mare speranță (în același orizont de timp)?

Cea mai mare temere ține de gradul de înțelepciune al partidelor din coaliția guvernamentală legată de un parcurs suficient de solidar și unitar.

Dacă unele forțe politice sau segmente ale lor vor încerca să se distingă prea mult față de altele, riscul va fi de concurență păguboasă, inclusiv comunicațională, pentru a arăta o performanță superioară și distinctă. Se poate manifesta și o tentație la nivel de ministere de a se pune “bețe în roate” reciproc în privințe unde ar exista temerea că o reușită ar genera capital politic mai mult pentru una din forțe față de alta. În cazul în care aceste aspecte nu se vor discuta echilibrat și prompt în foruri interne de mediere, cu o comunicare ulterioară armonizată către exterior, lucrurile pot deraia regulat, în dauna tuturor românilor.

Această înțelepciune și astfel de mecanisme de dialog și decizie vor fi cu atât mai importante, cu cât vor fi numeroși “chibiți” și “agitatori” pe “margine”, pe lângă înclinația umană mai largă spre aspecte cu iz de scandal.

Speranța principală se leagă de conjunctura dată de:

(a) Fondurile uriașe ce pot fi accesate de România în următorii ani;

(b) Șansa de realiniere mai mare de interese între SUA și UE;

(c) O coaliție la guvernare avantajată de contextul extern, mai predispusă la reforme reale și care ar trebui să înțeleagă importanța/miza celor mai sus.

NOTE

1 https://ec.europa.eu/info/files/communication-fiscal-situation-romania_en.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Multumesc pentru aceasta interesanta evaluare. Ro a avut in anii de dupa 1990 o evolutie ciclica si nu continua cu multe masuri proaste si neclare, legislatie incoerenta, stufoasa, cu prea multe facilitati pentru unii, cu prea multa politica in detrimentul economiei. Am schimbat prea multi prim ministri si prea multi ministri in sectoare cheie. Va doresc un Nou An cu sanatate, bucurii ! Sa ne mai oferiti scrieri de mare profunzime si interesante!

    • Multumesc. Asa este. Din pacate, noi am ratat primii 6 ani complet, punand chiar baze nocive in multe directii (Polonia crescuse, de exemplu, foarte mult pana in 2002, an in care noi abia ajungeam din nou la PIB-ul din 1989), iar dupa ce ne-am conectat la economia europeana care implica cicluri, am actionat pro-ciclic in mai multe randuri in care ar fi trebuit sa actionam contra-ciclic (cum in multe tari din UE s-a si facut).
      Urmatorii ani vor beneficia de cel mai mare pachet financiar disponibil Romaniei vreodata si care nu se va repeta prea curand. Contextul pandemiei va eroda automat destul din el si maibsunt si alte complexitati, dar este esential de folosit aceasta oportunitate bine, avand in vedere si problemele de costuri structurale mentionate. Va doresc multa sanatate un 2021 foarte bun!

  2. Ce mai mare temere la nivel european, sa nu fie deschis robinetul inflationist pt plata datoriilor care au explodat indiferent de tara, Romania fiind la urma clasamentului fata de alte tari.
    S-au aruncat si se arunca in continuare sute de miliarde pe piata, bani fara nici o acoperire in economia reala, expozia Bitcoin curs 1 Bitcoin= 25.000 de Euro fiind in semn care trebui luat in serios.
    In general prin fortarea criptomonezilor mediul digital de afaceri doreste sa se desprinda de lumea financiara, reala in care hotararile sunt luate de politicieni, oameni de efaceri etc.etc.
    Cursul reprezenta neincrederea in ce va urma si cautarea febrila a unor alternative care pot securiza profiturile din industria digitala, profita cel mult 1 % , 99 % raman cu buzele umflate.
    Intre timp Romania este legata de piata financiara globala iar daca inflatia din occident sa presupunem ca va ajunge la 5 % unde va putea fi in Romania, pt datornici avantaj, pt cei cu resurse, produse financiare, dorinta de investitie o catastrofa si care ar putea fi domeniile in care mai merita investit ? industria digitala sau cea reala ? capitalul de risc s-a decis, industria digitala promite profituri mai mari si pe termene mai scurte decat cea reala, la sfarsitul acestui deceniu daca nu chiar mai repede China devenind cea mai puternica economie a lumii, ce se intampla cu dolarul si cine va putea sa-i ocupe locul ? volumul afacerilor UE – China fiind peste cel UE- SUA.

    • Multumesc pentru comentariu. Cred ca lucrurile stau diferit in privinte importante.
      Evolutia criptomonedelor reflecta intr-adevar unele pariuri in spate, dar nu are legatura cu evolutia datoriilor (iarasi se uita creditorii) si – dupa cum arata si fluctuatia de cursuri din ultimii ani- acestea au o baza mult mai volatila decat economia bazata pe monede traditionale. Cursul de schimb al Bitcoin nu are nicio relevanta absoluta. E ca si cum am spune ca daca 1 leu e semnificativ mai mare decat moneda chineza economia Romaniei e semnificativ mai puternica decat cea a Chinei.
      Restul de evolutii pe care le mentionati sunt si ele mult diferite in realitate, cel putin ca implicatii. Romania trebuie, desigur, sa reactioneze inteligent la ce se intampla, dar analizand foarte atent ce se intampla de fapt.

      • Atunci cum va explicati cursul Bitcoin Euro ? sunteti convins ca in spatele criptomonezilor sunt doar niste pariuri ? a-si fi mult mai circumspect, o analiza profunda a mediului digital de afaceri va poate oferi raspunsuri surprinzatoare si la care nu v-ati fi asteptat.
        Datoriile acumulate in ultimul an dar nu numai credeti ca pot fi platite celor care le-au acordat in conditiile in care milioane de locuri de munca sa spunem rezonabil platite vor dispare si vor fi inlocuite doar in parte cu altele precare fara nici o siguranta ?

        • Aveti dreptate ca subiectul este mai complex de atat, dar avusesem in vedere comentariul de plecare care viza cursul de schimb si relevanta potentiala a acestuia. In raspuns, nu m-am referit la pariuri la propriu (desi cred ca exista futures pe bitcoins) sau ca singura explicatie, ci in sensul de incredere in evolutia pe termen scurt.
          Cunosc destul de bine problematica si nu sustin ca Bitcoin nu ar avea niciun viitor sau ca nu ar fi sanse chiar sa mai creasca (trendul fiind inca unul de extindere), dar sustin ca acesta nu va rezolva problemele economiei clasice si, per total, riscul de volatilitate si de fraude e relevant mai mare acolo decat in economia traditionala, fiind destule episoade de avut in vedere si pana acum. De bine, de rau, statele asuma obligatii legate de stabilitatea monedelor traditionale, depozitele de pana in 100000 euro sunt garantate in UE, iar datoriile nu pot fi rupte de creante (si cine le detine). Problema locurilor de munca e una reala si complexa, dar nu as sfatui pe nimeni sa creada ca va fi rezolvata de Bitcoin (sau sa-si joace pensia pe monede virtuale). Pozitia Chinei (dar si a SUA) pe subiect nu e intamplatoare.

  3. Felicitări pentru analiza pertinentă, din nefericire realistă, completată cu oarecare soluții despre care personal sunt sceptic in aplicarea lor in contextul actual.
    As mai adăuga la primul punct problema “pensiilor speciale” și in special a celor care sar cu mult peste baremul veniturilor medii.
    Trecând peste faptul că algoritmul de calcul al acestora este din punctul meu de vedere incorect ce instigă la fraudă pe orice magistrat în prag de pensionare, consider că sistemul acordării acestora este precum un balaur în continuă creștere de care mi-e teamă că nu vom putea scăpa în urma tentativelor nereușite de a fi eliminat sau chiar ajustat, iar motivarea CCR întărește această convingere personală.
    Da, acesta este un subiect care ar fi trebuit mediatizat mult mai mult de mass-media.
    Mă rog putem să spunem că este un caz particular de cheltuială scăpată de sub control Al guvernanților ce poate fi inclus în răspunsul mult mai complex oferit de domnul Bondoc.

    • Mulțumesc pentru comentariu. M-am raportat într-adevăr la chestionarul primit care viza la întrebarea respectivă „Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică?” E adevărat că și pensiile speciale au fost privite de evoluții și anul acesta, inclusiv la nivelul CCR, dar subiectul abordat mi s-a părut a se încadra mai bine și a fi și mai important, pe ansamblu, dincolo de anomaliile pensiilor respective.

  4. putorile ordinare ce au facut posibila dictatura prostilor (aka ceusescu, un simplu pion) au fost armata (nu stiau sa traga cu pusca, tarani de la coarnele plugului), militienimea / securimea (prosti si docili) si nu in ultimul rind justitia (despre ce morala sa vorbim cind scursurile astea stiau pentru cine vor imparti „dreptatea”). ca o tusa groasa, absolut necesara pentru insanatosirea Romaniei : taiati pensiile speciale si lefurile colosale ale acestor scursuri umane, lasati i sa se descurce intr o lume libera si meritocrata, nu intr una cleptocrata (capitalism de stat nu exista)

    • Just 101% comentariul Dvs.! Din NEFERICIRE , fără să fiu…prea rău, viitorul bietei Românii este sigilat ! Cu o populație , 80% care pe noi, pe CEICANOI ( sigur faceți parte ) ne-a BĂTUT , ne-a SCUIPAT cínd i-am pus românului adevărul PUR în față , nici cu un miliard de miliarde nu se va putea face nimic ! Găina congelată aruncată peste gard şi nimicnicia mioriticului de a-şi dărui copiii şi familia Lepădąturilor iliescului sunt gene perene la fiii lui Traian şi Decebal…Pînă cînd televiziunile şi presa scrisă nu vor deveni ONESTE, obligîndu-l pe mioritic ( fără să-l mai căineze/linguşească/mîngíie pe cap,) să se privească ín oglinda, NIMIC nu se va schimba în România !

      • Multumesc pentru comentariu.
        Este complicat, intr-adevar, dar se pot schimba multe cu ceva responsabilitate si aprox. 80 de miliarde de euro in cativa ani. Coalitia are si tentatii centrifuge intrinseci foarte preocupante, dar daca va rata aceasta sansa cam unica risca pierderi politice majore de termen lung – aspect care ar trebui sa ajute la decizii intelepte, dincolo de miza pentru toti romanii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Lucian Bondoc
Absolvent al cursurilor Facultății de Drept, U.B (1998), Colegiului Juridic Franco Român de Studii Europene(1998), ciclului internațional lung al Ecole Nationale d’Administration (2000) și masterului în afaceri europene organizat de ENA și universități partenere (2000). A lucrat un an în cadrul administrației publice în perioada 2000-2001. Ulterior a activat ca avocat (din 2008 - ca partener). În afara domeniului juridic, este interesat, în principal, de bună guvernanță, studii comportamentale și viitorologie.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Cine sunt adevaratii „crizatori”?

Din toata aceasta costisitoare, frustranta, murdara, dar, vai, pilduitoare tevatura, remarc cateva lucuri precise: 1. Criza a avut...

Democrație, decizie colectivă, raționalitate, știință, medicină

Mă tem că numele Nongqawuse nu e prea cunoscut. Era o fetiță din tribul Xhosa, din Africa de...

Criza de carburanţi din S.U.A. şi România din anul 1979 şi limuzinele utilizate de politicienii comunişti de la Bucureşti în perioada 1957-1979

În cursul şedinţei din 25 iulie 1979, Nicolae Ceauşescu a propus şi membrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. au aprobat majorarea...

Agenda ,,verde”, Europa și gazul rusesc: cronica unei crize energetice anunțate

            Dacă la sfârșitul verii s-a vorbit despre o situație tensionată, acum se vorbește deschis despre o criză energetică. Prețurile la petrol,...

Preşedintele unui stat eşuat

Preşedintele Iohannis a trecut de la plimbările cu bicicleta şi recomandările practicării terapeutice a golfului la gestionarea crizei sanitare. Ca de atâtea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.