Structura populației după starea civilă se referă la cele 100 de generații care compun populația rezidentă a țării la data recensământului (sunt mai multe dar ne oprim, convențional, la 100). Starea civilă înregistrată la recensăminte este cea legală. Datele finale ale recensământului ne vor oferi și numărul locuitorilor aflați în uniune consensuală după diferite caracteristici și vom putea cunoaște amploarea unui fenomen cu expansiune masivă în populațiile europene (la recensământul din anul 2011 datele publicate se referă la femei de 15 ani și peste care trăiesc în uniune consensuală; erau 372 de mii).
Cunoașterea structurii întregii populații a țării după starea civilă are nu numai importanță demografică, ci și socială, economică și de altă natură prin multiple implicații pe care le are în viața societății.
Tabloul pe care ni-l prezintă recensământul asupra acestei structuri demografice a populației este rezultatul evoluției de lungă durată în timp a unor fenomene demografice, economice, sociale și culturale, a atitudinii față de instituția căsătoriei legal constituite și uniunile consensuale, față de destrămarea căsătoriei prin divorțat, a influenței doctrinelor religioase față de căsătorie, divorț (întreruperea sarcinii). Unii dintre factori sunt predominat sociologici, psihologici, economici, în cazul căsătoriei, divorțului, migrației și, într-o anumită măsură, în cazul amânării căsătoriei și celibatului, în timp ce mortalitatea are determinări biologice (și economică, socială, culturală și medicală doar ca nivel și structura a deceselor pe cauze de deces). Oscilații mari și de durată ale natalității, cazul reculului de după anul 1989, afectează dimensiunea populației tinere, necăsătorită în cea mai mare parte. Cele două războaie mondiale au dus la creșterea populației feminine văduve cu efecte pe termen lung prin mortalitate excesiv de ridicată a bărbaților Migrația la vârstele tinere și adulte, dacă este selectivă în raport cu starea civilă, cazul emigrației din anii 1990 și prima parte a anilor 2000-2010 în care persoanele tinere și adulte necăsătorite aveau proporții consistente, poate reduce proporția populației necăsătorite în populația rezidentă după cum emigrația de după anul 2010 compusă în bună parte din doar unul dintre soți a favorizat divorțul. Datele recensământului din anul 2021 poartă astfel de amprente. De aceea, privirea comparativă este bine să fie distinctă la bărbați și la femei. Nu va fi abordată cu prioritate populația necăsătorită și căsătorită, stări la care se află majoritatea populației, modelate ca dimensiune și proporție de factori amintiți, și ne vom opri cu precădere la stările DIVORȚAT și VĂDUV la care sunt variații importante și pe vârste și pe sexe. Aceste variații însemnă ecou structural la celelalte două stări civile.
Populația divorțată
Populația divorțată deține o proporție de 7 la sută la bărbați și 8 la sută la femei, la astfel de valori relativ mici diferența putând fi apreciata drept moderată. Proporțiile sunt prezente pe județe și la bărbați și la femei în figura 1, Capitala dominând ierarhia cu valori de 14 și 16 la sută, la bărbați și la femei. Se plasează cu valori de 11-8 la sută la ambele genuri județele Timiș, Cluj, Brașov, Sibiu, Ilfov, Constanța, Hunedoara. Câteva alte județe au 8 la sută doar la femei. Valorile cele mai mici, de 4 la sută la ambele genuri , le găsim în județele Giurgiu, Călărași, Ialomița și se adaugă la femei Teleorman. În apropiere se află alte județe îndeosebi din regiunea din Nord-Est și cele 3 regiuni din Sud. Este dificil de găsit criterii singulare de plasare a județelor în clasament dar pentru unele intre ele explicațiile pot fi identificate. Județele cu valorile cele mai ridicate sunt județe mai dezvoltate economic, având centre universitare importante, mai urbanizate (și cu orașe mari), o proporție mai mare a populației tinere, acolo unde se fac și se desfac căsătoriile.
Există o corelație între proporția populației tinere (20-34 ani) și proporția populației divorțate, o proporție mai ridicată la primul indicator ducând motivat la o proporție similară a divorțialității, vizibilă mai ales în Capitala și în județele Timiș, Cluj, Sibiu, Ilfov. O corelație inversă poate fi găsită în județele Teleorman, Ialomița, Giurgiu, Buzău, Călărași. Se poate adăuga structura populației după nivelul de educație, componentă a gradului general de dezvoltare în profil teritorial și corelația este investigată în articol pentru semnificația ei particulară. Valorile moderat superioare ale proporției femeilor divorțate din partea superioară a figurii ar putea indica un proces de recăsătorire mai puțin intens după divorț, probabil la femeile divorțate având copii. Proporțiile mici ale populației divorțate din regiunea Nord-Est și cele trei regiuni din Sud au origini în factorii deja menționați și se poate adăuga emigrarea populației tinere spre regiunea București-Ilfov și cele trei regiuni din Transilvania. Migrația externă a avut aceleași efecte. În câteva cazuri, în județele Bistrița-Năsăud și Suceava, proporția mică poate fi pusă pe seama apartenenței la anumite confesiunii religioase (peste 8 la sută din populația rezidentă în cele două județe au declarat religia Penticostală (Cultul Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică). Pot fi regăsite una sau alta dintre corelațiile menționate în județe mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate.
În privința influenței nivelului de educație asupra divorțialității populației datele sunt lipsite de echivoc și în figura 2 legătura este bine evidențiată. Extrem, extrem de semnificativă este gruparea județelor, simetria, după proporția populației cu studii superioare și divorțialitate la ambele genuri. Daca privim atent cele doua figuri, putem vedea ca cercurile sunt deplasate la femei in spre partea superioara a scării verticale, spre proporții mai ridicate ale femeilor cu studii superioare și împinse moderat spre valori superioare ale proporției femeilor divorțate pe scara orizontală.
Există o departajare clară a județelor din regiunea Nord-Est și din cele trei regiuni din Sud, pe de o parte, și din regiunea București-Ilfov și cele trei regiuni din Transilvania, pe de altă parte, în nivelul de educație a populației în favoarea regiunilor din urmă. Nu este nimic nou și în clasamente ale județelor după alți indicatori demografici, fără a mai vorbi de cei economici și sociali, gruparea din figura 2 iese constant în evidență iar comentariile la informațiile din figură asupra poziționării județelor mi se par de prisos. Populația cu studii superioare este concretizare a capitalului uman, factor major al creșterii economice, al dezvoltării.
Din altă perspectivă, corelația evidentă dintre proporția populației feminine cu studii superioare și proporția celor divorțate ilustrează fără tăgadă unele dintre rezultatele lungii bătălii de emancipare a femeii în societățile europene și nu numai. Poziții profesionale înalte și bine retribuite prin studii superioare permit astăzi unui număr în creștere de femei să aibă independență financiară, să decidă asupra căsătoriei, venirii copilului (fără ori unic) și divorțului. Legătura cu nivelul natalității, determinat și de alți factori, nu poate fi subestimată.
Populația văduvă
Populația văduvă este de aproape 1 milion de persoane, reprezentând 5 la sută din populația rezidentă a țării. Este compusă în proporție de 83 la sută din femei, prin stabila supramortalitate a populația masculine căsătorită, mai ales la vârste avansate. Analiza se concentrează pe proporțiile populației feminine văduve pe județe. Ele se plasează între 5 la sută în județul Ilfov, cu populație tânără numeroasă comparativ, și 12 la sută în județul Teleorman, cu populație considerabil îmbătrânită (figura 3). Județele cu valori mai mici ale populației feminine văduve – îndeosebi Ilfov, Brașov, Sibiu, Cluj, Timiș, Constanța, Iași și Capitala le găsim în partea inferioară a clasamentului din figură, județe având o proporție comparativ mai ridicată a populației tinere, în bună parte prin imigrare din regiunea Nord-Est și cele 3 regiuni din Sud.
Cu proporții de 12-10 la sută se află în partea superioară a figurii județele Teleorman, Brăila, Hunedoara, Buzău, Sălaj, Tulcea, Vâlcea, Olt, Caraș-Severin și Ialomița cu valori de 12-10 la sută. Gradul de îmbătrânire a populației și o supramortalitate masculină mai pronunțată pot explica proporția mai ridicată a femeilor văduve. Se poate vedea în figură proporția net inferioară a bărbaților văduvi, în jur de 2 la sută. Este vorba de bărbați căsătoriți rămași văduvi prin decese în rândul soțiilor.
Starea de văduvie este mult mai frecventă la femei prin supramortalitatea masculină de la toate vârstele și îndeosebi la vârstele avansate. În figura A din Anexă cititorul interesat poate vedea probabilitățile de deces pe grupe cincinale de vârstă la bărbați și la femei din ultimii trei ani, ca și valorile speranței de viață la vârsta de 65 ani.
Cea mai importantă și masivă schimbare în structura populației după starea civilă între recensămintele din anii 2011 și 2021 este veritabila cădere a numărului de femei văduve, de la 1,5 la 0,8 milioane. Declinul a avut loc la toate grupele de vârstă și îndeosebi între 55 și 80 de ani (figura 4).
Explicația este dificil de găsit cu datele disponibile acum asupra a ceea ce s-a petrecut în factorii și mecanismele unei schimbări atât de mari. Cifra de 1,5 milioane în anul 2011 a suferit scăderi continue în anii ce au urmat până la data recensământului din decembrie 2021. Pentru plasare anuală a schimbărilor vom considera că datele recensământului de la 20 octombrie 2011 pot fi apreciate drept date la 31 decembrie 2011 iar datele recensământului de la 1 decembrie 2021 pot fi apreciate drept date la 31 decembrie 2021. Ne referim la vârstele de 40 ani și peste de unde începe și se dezvoltă apoi masiv văduvia la populația feminină, nu și la cea masculină unde văduvia este net inferioară ca proporție. Ce factori puteau modifica în regres incredibil de mare numărul populației feminine văduve în anul 2012? Intrările și ieșirile, de natură și contribuții diferite, intrări de 2 tipuri și ieșiri de 3 tipuri .
Intrări anuale :
– femei căsătorite devenite văduve prin decese ale soților, supramortalitatea bărbaților fiind considerabilă; în anul 2012 au decedat 65 de mii de bărbații căsătoriți, lăsând în urma lor tot atâtea femei văduve; cu o astfel de cifră anuală în cei 10 ani s-ar fi ajuns la 650 de mii femei văduve dar numărul anual a fost mai mare;
– femei văduve care și-au stabilit reședința în România (imigrante).
Ieșiri anuale:
– femei văduve decedate în cursul anului; pentru a evalua amploarea fenomenului datele pe anul 2012 sunt elocvente: două treimi dintre femeile decedate erau văduve (80 de mii) în vârstă de 50 ani și peste;
– femei văduve recăsătorite și ieșind din starea de văduvie; în anul 2012 s-au recăsătorit 2598 de femei văduve (și 1907 bărbați văduvi); nu sunt valori anuale mari dar cumulate pe 10 ani capătă semnificație statistică;
– femei care și-au stabilit reședința în alte țări (emigrante), o proporție dintre acestea fiind văduve; datele anuale asupra emigranților cu schimbare de reședință indică un număr mai mare de femei emigrante decât bărbați emigranți după vârsta de 50 ani; în creșterea numărului de români care și-au stabilit reședința în alte țări în anii 2012-2021 femeile în vârstă de 50 ani și peste sunt în număr de aproape 185 de mii; se știe că în cei 10 ani s-a instalat și amplificat considerabil o emigrare a femeilor din România în special spre Italia, Germania și Spania ca menajere și îngrijitoare ale persoanelor vârstnice. Femeile văduve fac parte din această populație emigrantă și probabil în bună măsură.
Factorii și mecanismele scăderii spectaculoase a numărului femeilor văduve între cele două recensăminte se află între cei proprii intrărilor și ieșirilor dar o cuantificare implică date detaliate pe sexe și vârste la decese, căsătorii, divorțuri, migrație externă din toți cei 10 ani și o întreprindere de amploare și durată.
Cât de necesare sunt datele anuale asupra deceselor pe vârste după starea civilă rezultă și dintr-un simplu exercițiu nu lipsit de interes. Dacă în decesele întregii populații feminine în vârstă de 50 ani și peste din anii 2012-2021 s-ar fi menținut proporția deceselor la femeile văduve de la aceleași vârste din anul 2012, de 65,6 la sută (cifră întâmplător aflată în arhiva personală), numărul total de decese la femeile văduve în vârstă de 50 ani și peste ar fi ajuns la 886 de mii în anii 2012-2021. Cifra este apropiată de cea a scăderii numărului femeilor văduve dar în vârstă de 40 ani și peste.
Populația necăsătorită și căsătorită
Proporțiile locuitorilor necăsătoriți și căsătoriți, pe sexe, sunt cele din figurile 5 și 6. La o privire rapidă nu apar diferențe foarte vizibile între desenul din figuri ori între cele două genuri în fiecare figură. Ele există însă și au semnificații cauzale. Proporțiile sunt ceva mai mari la populația căsătorită la ambele genuri. Prin regresul natalității după anul 1989 și dimensiunea și proporția populației tinere, necăsătorită, s-a contractat. Cele două structuri sunt deci într-o anumită interdependență (extinsă secundar și la celelalte două stări civile).
La populația necăsătorită este dificil de identificat ușor criterii de departajare a județelor. Se află și în partea superioară și în cea inferioară a clasamentului și la bărbați și la femei județe eterogene demografic și economic (ca determinant al demograficului). Cu valori mai ridicate ale proporției întâlnim și județe care au avut o natalitate ceva mai ridicată, factor favorabil unei populații tinere necăsătorită moderat superioară: Vaslui, Iași, Bistrița-Năsăud, Suceava, Ilfov, Bacău dar și județe cu natalitate trecută și actuală mai mică – Călărași, Ialomița, Giurgiu, la care am întâlnit însă proporții mai ridicate ale populației văduve în figura 3, elasticitatea structurală putând conta. Amestecul de județe se regăsește și în partea inferioară a clasamentelor, cu București pe ultima poziție la bărbați și nu departe la femei, pozițiile fiind corelate cu proporțiile mai mari ale populației divorțate.
Și la populația căsătorită proporția medie este mai mare la bărbați – 49 la sută și 47 la femei. Explicațiile au o anumită complementaritate cu cele de la populația necăsătorită. Alegerea poate fi temporară ori pe termen lung între căsătorie și celibat, perturbată ca proporții de evenimente unde nu apare alegerea, văduvia, ori evenimente la care alegerea este forțată, divorțul. Dificultatea motivării proporțiilor mai mari din prima jumătate a clasamentelor o regăsim în partea cea mai de jos a clasamentelor, unde avem un amestec de județe mai dezvoltate, Arad, Cluj, Brașov, Sibiu, Timiș și Capitala, alături de județe cu populație mai îmbătrânită, pondere mai mică a populației tinere – Ialomița, Călărași, Vaslui. Surprinde proporția mică din județele Covasna și Harghita la ambele genuri. Au însă o proporție relativ ridicată la văduvi.
Se cuvine a menționa că în raport cu alte țări europene proporția populației căsătorite legal este mult mai mare în țara noastră, explozia formelor alternative ale familiei/cuplului având o dimensiune mult mai mică. Este semnificativă în acest sens și rata nupțialității de 4,2 la 1000 locuitori printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Indicatorul nu este publicat de Eurostat pentru toate țările, apreciindu-se probabil că în context național de expansiune a formelor alternative nu mai poate avea semnificație și relevanță comparativă.
În datele finale ale recensământului va fi publicat numărul persoanelor aflate în uniuni consensuale după diferite caracteristici demografice, economice, culturale.
***
Ceea ce apare evident ca deziderat este abordarea structurilor după starea civilă în mod corelat, în interdependență, ținând cont și de evoluțiile anterioare recensământului ale fenomenelor de mișcare naturală (natalitate, mortalitate, nupțialitate, divorțialitate) și ale migrației externe asupra căreia datele statistice sunt deficitare în profil teritorial.
***
Cititorul interesat poate examina în ANEXA câteva figuri oferind informații suplimentare asupra unora dintre problemele tratate în articol, a populației văduve în special.
R e f e r i n ț e
Institutul Național de Statistică. 2023. Comunicat de presă. Recensământul Populației și al Locuințelor
– runda 2021 – date provizorii în profil teritorial (https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/rpl2021_date_provizorii_profil_teritorial_ian_2023.pdf).
Institutul Național de Statistică. Volume cu rezultate ale recensămintelor din anii 2002, 2011 și 2021.
Institutul Național de Statistică. Lucrarea anuală Evenimente demografice.
Institutul Național de Statistică. Baza de date TEMPO ONLINE.
Eurostat. Marriage indicators. Crude marriage rate
(https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/demo_nind/default/table?lang=en).
ANEXA
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Cum adica 7% barbati divortati si 8% femei divortate? Acel 1% in plus a divortat de cine? La recensamintul romanesc sunteti interesati de aspecte total ciudate si irelevante. Aici putem sa ne amuzam cu tot felul de combinatii, ca au murit mai multi barbati divortati, ca s-au recasatorit mai multi barbati divortati, etc, etc… Adica chestii irelevante, facute de dragul de a produce tabele si grafice.
De ce nu si cei divortati de mai multe ori? Sau recasatoriti de mai multe ori? Statitistici facute sa acopere cu totul alte probleme.Si sa dam inainte in asa fel incit sa nu avem timp sa analizam si sa intrebam.
Corect, iar cei 19 mil probabil sunt sub 17 mil 2 milioane pe putin adaugați din pix.
Cercetarea in statistica demografica ramane doar o simpla teorie dsca multe aspecte nu sunt vazute social si economic. La noi, cercetarea a devenit un hobby pentru cei de la toate guvernarile. Lor putin le a pasat de ce arata cercetarile statistice si ce spun cercetatorii adevarati, nu cei cu diplome de carton si doctorate plagiate.
Ca să nu mai vorbim despre situatiile–din ce in ce mai multe !– cu cei aflati in Uniune consensuală (adică un fel de căsătoriti, dar fără acte) si care se despart, uneori având si copii ! Ei nu pot fi considerati divorțați si nimeni nu declară asa ceva !!! Pe acestia cum îi contabilizati ??? Ce concluzii trageți cu date imperfecte si insuficiente?