marți, iunie 18, 2024

Un alt fel de tranzitie

In posturile anterioare am tot discutat despre diverse scenarii legate de peak oil si problematici conexe, iar reactiile au variat de la apreciative, la incredule, trecand prin cele sarcastice.

Cu toate acestea, in afara de alarmismul apocaliptic al doomersilor, care asteapta ca intreaga lume sa se transforme peste noapte intr-un mare platou de filmare pentru Mad Max 4 (musai trebuie sa fie difuzat inainte de 2012 :-) ) si de marea majoritate a cititorilor, pentru care sintagma peak oil e cam in aceeasi zona cu viziunile catastrofice mentionate anterior, exista si o a treia categorie de oameni, care privesc lucid si logic la posibilitatea materializarii unui astfel de scenariu, la posibilele lui consecinte precum si la cum ne putem pregati pentru acestea.

Ca exemplificare a acestei din urma categorii, in 2005, plecand de la un proiect studentesc supervizat de catre Rob Hopkins, apare Transition Movement / Transition Towns, o miscare civic-comunitara care are ca scop sensibilizarea oamenilor la impactul schimbarii climatice,  precum si pregatirea comunitatilor pentru un scenariu peak-oil. Pregatirea se vrea facuta prin participare voluntara, educatie, cresterea autoconsumului, a sustenabilitatii energetice / alimentare si in general prin diminuarea amprentei de carbon a comunitatii. Miscarea s-a extins rapid de la Kinsale la Totnes (orasul lui Rob Hopkins), pentru ca in ziua de astazi,sa numere 321 de initiative oficiale (in tot atatea orase) si 227 initiative „in curs de pornire”.

Il puteti vedea mai jos pe Rob Hopkins povestind, el insusi, mai multe despre aceasta initiativa:

Miscarea „Transition Networks” a evoluat pentru a deveni, dupa cum o spune si numele, o retea informala internationala care se organizeaza in 12 pasi si in jurul  unui plan pentru diminuarea consumului energetic (Energy Descent Action Plan = EDAP).  Planul trece prin urmatoarele etape:

– Face un inventar al resurselor locale (terenuri arabile, resurse regenerabile, optiuni de transport, sistem de sanatate, materiale de constructii disponibile, etc)

– Deseneaza o imagine in viitor a comunitatii locale, in care aceasta este mult mai auto sustenabila, diminuandu-si amprenta de carbon. Auto sustenabilitatea se poate masura in functie de mai multi indicatori, cum ar fi: procentajul de alimente obtinute pe plan local, procentajul de energie produsa pe plan local, numarul businessurilor detinute de localnici, distanta medie parcursa pana la servici, procentajul de materiale reciclate etc…

– Deruleaza filmul inapoi de la imaginea din viitor pana in prezent, stabilind procesele cheie ce trebuie demarate, pasii ce trebuie urmati, durata in timp a diverselor etape, indicii de masurare e progresului etc;

– Tine cont de planul de dezvoltare a comunitatii si al autoritatilor locale pentru a se putea armoniza cu elementele cheie;

– Creeaza „Povesti din tranzitie”: acestea sunt elemente importante ale vizualizarii transformarilor, articole, poze, reprezentari ale comunitatii in viitor, ce trebuie facut pentru a ajunge acolo si ce transformari implica asta;

– Crearea primului draft al EDAP si revizuirea acestuia

– Versiunea finala EDAP (documentul este de fapt updatat continuu in timp, inglobandu-se feedbackul celor implicati)

Pare complicat, prea structurat, prea rigid? Probabil ca este normal sa para astfel la inceput, insa Transition Initiative se mandreste cu un cadru informal si neierarhizat, o retea de comunitati independente ce se ghideaza dupa principii similare, se sustin reciproc si trec printr-un proces de trial/error iterativ, experimentand cu punerea in practica a obiectivelor principale intr-un context local. Documentul care descrie mult mai in detaliu ce v-am rezumat eu mai sus, „primer”-ul intregii initiative, il gasiti aici.

Ca exemple practice aveti studiul de la care a plecat totul, Kinsale 2021 Energy Descent Action Plan precum si Totnes 2009-2030 EDAP. Daca le veti citi, veti vedea cum se stabilesc obiective pe diverse domenii, de genul:

– Alimentatie: Se doreste cresterea ponderii alimentelor organice, cresterea rezilientei producatorilor locali, reducerea utilizarii ingrasamintelor chimice, etc cu obiective de genul „in 2030, 80% din alimentele comunitatii sa fie produse pe o raza de 50 de mile”;

– Sanatate: Se pune accentul pe cresterea activitatii fizice, alimentatie sanatoasa, mers pe jos in defavoarea condusului masinii, recunoasterea rolului spatiilor verzi pentru sanatatea umana, servicii medicale locale usor accesibile etc;

– Protejarea biodiversitatii si a resurselor de apa: Se urmareste cresterea numarului de rezervatii naturale, protejarea ecosistemelor fragile, stocarea apei de ploaie, planificarea pentru inundatii, protectia panzei freatice etc;

– Securitatea si planificarea energetica: cresterea ponderii energiilor regenerabile, a masurilor de conservare si eficienta energetica etc;

– Transport si Constructii: retele de transport in comun imbunatatite, car pooling, favorizarea transportului de marfa feroviar a mersului cu bicicleta sau pe jos pentru oameni, co-housing, case eficiente energetic construite cu materiale locale etc;

– Economie locala si consum: cu accent pe sprijinirea afacerilor locale, pe concentrarea locala a productiei  bunurilor necesare comunitatii, utilizarea mai eficienta a resurselor, servicii de reciclare a deseurilor, waste management si metode de reducere a consumului. Comunitatea urmareste in mod special pastrarea valorii economice sub control local si de aceea implementeaza un Local Exchange Trading System/ Time Bank prin care membrii comunitatii pot face schimb de servicii (de ex: prestezi o ora de gradinarit si poti solicita la nevoie o ora de baby sitting din partea unui membru acreditat), isi tipareste propria-i moneda (Totnes Pound) care e recunoscuta la nivel local (se pot plati si taxe locale in aceasta moneda in anumite cazuri). Moneda locala e neinflationista si acoperita cu moneda reala in banca (1 TP = 1 lira sterlina), mai multe puteti citi aici. Alte cazuri similare aici.

– Arta si spiritualitatea tranzitiei: abordeaza aspectele artistice si spirituale in contextul tranzitiei.

– In final programul se apleaca asupra problematicilor conexe ale educatiei si tineretului, ale comunitatii si autoritatilor/guvernarii locale, cu intentia de a pune la dispozitia membrilor comunitatii a unui set de „skills”uri utile in acest mediu, de a integra problemele tineretului in dinamica miscarii, cu ajutorul unei comunitati mai unite si cu sprijinul unor autoritati locale implicate in problemele tranzitiei.

Dupa cum puteti vedea, miscarea doreste sa ofere o metodologie structurata de abordare a tranzitiei unei comunitati spre un scenariu peak oil, cu o abordare pe multiple planuri, avand insa la baza cateva elemente centrale si anume participarea benevola, decizia la nivel de grup si community work. De remarcat aici ceea ce cred eu ca e un element de succes inca greu de replicat in Romania si anume implicarea autoritatilor locale in astfel de programe. Aceasta implicare merge pana la acordarea unor locuri in consiliile locale pentru reprezentantii miscarii, budgete de co-finantare pentru anumite proiecte, initiative gen „tanarul primar” in care un reprezentant al tineretului are un budget de 10k GBP pentru ducerea la bun sfarsit al unui proiect ales de comunitate etc.

Desi modelul poate fi privit critic tocmai prin perspectivele pe termen lung intr-un context foarte volatil (daca scenariul peak oil se materializeaza acut inainte de 2020-2030?), a relativei ineficiente a „deciziei comunitare” (prea multe comitete si comitii, discutii interminabile,  participarea si interesul scade in timp etc), a „perisabilitatii” benevolatului si a liantului comunitar in fata adversitatii, el are macar meritul de a exista si de putea servi drept experiment in derulare pentru alternative practice la economia de abundenta. Cei sceptici, dar care au citit materialele din articol, isi vor aminti ca exista indicatoare cuantificabile care masoara progresul planurilor de tranzitie pe fiecare domeniu si vor putea urmari evolutia diverselor proiecte aici.

Acestea fiind spuse, in articolul viitor voi incerca sa ating o alta alternativa care pune accent mai mult pe skills-urile individuale.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dragos Popa
Dragos Popahttp://dragospopa.ro
Dragos a fost activ in sectorul bancar vreo 27 de ani (nimeni nu e perfect…), acum la Bucuresti dar si cu o perioada “Pariziana” in trecut. Pe principiul "Je sème à tout vent", in timpul liber chinuie cititorii cu probleme de finante, ecologie, sociologie, geopolitica sau cu orice altceva ii trece prin cap.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro