Am încercat din toate puterile să rămân departe de jocul politic și să nu fac nici măcar comentarii despre acesta. Dar situația în care suntem acum este cu mult prea pe muchie de cuțit pentru a nu face câteva inevitabile referiri cu caracter ceva mai politic. Și o spun de acum: nu sunt opiniile Băncii Naționale, nici ale guvernatorului ei. Este doar ce gândesc eu, folosindu-mă de îndelungata experiență pe care am dobândit-o.
Marginea prăpastiei
Zilele trecute am scris un articol, intitulat “27 milioane de salarii medii”, în care arătam că deficitul bugetar din 2024 este echivalentul a 27 milioane de salarii medii din economie, iar această cifră nu arată întreaga dimensiune a problemei, întrucât cheltuieli amânate la plată, plus creșterea puternică a plăților în contul dobânzilor, împing punctul de pornire în 2025 la peste 31 de milioane de salarii medii. Adică, peste 6 milioane de salariați ar trebui să nu câștige nimic timp de 5 luni!
Acesta este punctul de la care a pornit, la jumătatea anului în curs, guvernul condus de Ilie Bolojan. Un guvern care și-a asumat o sarcină aproape imposibilă, aceea de a repune finanțele publice pe o cale sustenabilă, fără ca țara să treacă printr-o criză economică majoră. Pentru a reuși, ar trebui ca reducerile de cheltuieli să însoțească majorarea de venituri bugetare și ar trebui să existe buna credință în toată zona guvernamentală, unde ar trebui evaluată lucid situația dramatică în care se află finanțele publice și admisă nevoia de a face unele sacrificii, care nici măcar nu sunt disproporționat de mari pentru nimeni.
Dar acest lucru nu prea se întâmplă. Întâi, sindicatele din învățământ au transformat într-o tragedie națională creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore săptămânal și reducerea sumelor încasate la plata cu ora. Până la urmă, se pare că lucrurile s-au liniștit, măcar aici. Dar sindicatele administrației locale au respins total ideea reducerii cu 10% a numărului efectiv de funcționari publici, adică vreo 13000 de persoane, sau în medie 4 din fiecare UAT (unități administrative-teritoriale) din țară. Probabil că cea mai scandaloasă opoziție la măsurile de restructurare a venit de la magistrați, care nu pot fi independenți dacă nu ies la pensie la 47 de ani, cu o pensie de peste 5000 euro net, și asta probabil indexabilă după cum au ei chef. Faptul că însăși Uniunea Europeană a considerat această aberație ca inacceptabilă într-o țară democratică şi a condiționat o tranșă din PNRR de eliminarea ei nu are vreun efect asupra unei grupări devenită malignă, turbată să îşi apere cu absolut orice preţ privilegiile scandaloase, absolut fără corespondent în întreaga lume, pe care şi le-a acordat.
Cert este că opoziția la reducerea cheltuielilor publice este acerbă, din partea celor care sunt afectați de aceasta. Din păcate, arcul guvernamental pare mai degrabă sensibil la această opoziție la schimbare, decât să facă toate eforturile pentru a păstra coerența programului de guvernare. Program cu care, de altfel, au fost de acord toate partidele, dar de la teorie la practică avem o cale lungă.
Până acum, rezultatele nu sunt concludente. Nici nu aveau cum să fie. Tot programul se aplică pas cu pas. În afară de creșterea TVA și a accizelor, care începe, timid, să se observe în veniturile bugetului, toate celelalte își vor face simțită prezența doar în timp, unele abia din 2026 încolo.
Să nu ignoram sprijinul extern…
Din deficitul bugetar de 9,3% din PIB, în 2024, 8,4% a reprezentat deficitul de cont curent. Adică, mai spun o dată: noi ne-am împrumutat la greu, ca să sprijinim creșterea economică din alte țări! Cu greu se poate găsi o definiție mai exactă a unei iresponsabilități politice duse la paroxism. De altfel, tocmai acoperirea externă a deficitului public a făcut insesizabilă pentru cetățeanul de rând povara tot mai apăsătoare a acestuia.
Deocamdată, vedem doar că dobânzile la datoria publică au o traiectorie crescătoare rapid, adică o bună parte a împrumuturilor de azi merge pentru a refinanța datoria de ieri și a plăti dobâzile aferente. Acest lucru este încă perfect posibil, pentru că avem o rezervă valutară consistentă și că sunt în continuare în derulare programele de finanțare din surse ale Uniunii Europene, întrucât programul de guvernare, ca și primele măsuri efectiv aplicate, au generat oarece încredere că, măcar acum, guvernul își va lua în serios obligația de a reduce deficitul public.
Doar că pășim pe o pojghiță de gheață foarte subțire. Cele 3 mari agenții de rating au menținut rating-ul României în zona recomandată investițiilor, dar, cu un rating BBB- și perspectivă negativă, suntem la doar o jumătate de pas de pierderea acestui statut. Măsurile deja adoptate, inclusiv cele ce urmează a fi cântărite de CCR, sunt departe de a fi suficiente, chiar și pentru modestele ținte de scădere a deficitului pentru acest an. Este drept, Comisia Europeană și-a arătat sprijinul pentru acest guvern; continuă finanțări nerambursabile, programe noi finanțate de Uniune sunt pe cale a fi demarate, iar un deficit de 8,4% din PIB a fost agreat. Doar că este absolut obligatoriu ca noi să ne facem treaba, măcar de aici înainte.
Doar că sunt politicieni, chiar din arcul guvernamental, care sunt gata să facă praf totul, dacă îndraznește cineva să se atingă de feuda lor. Atât de modesta reducere a aparatului birocratic, cu numai 13 mii de persoane, este considerată de unii un act de război personal, inadmisibil, oricât de dramatică ar fi situația țării. Alți politicieni le țin isonul, propunând nu scăderea personalului cu 10%, ci a cheltuielilor totale, cu același procent. Asta este însă doar praf în ochi, sau, spus pe șleau: o minciună sfruntată. Când unele comune cheltuiesc 70-80% din buget pe salarii, cum anume se pot reduce cheltuielile totale cu 10%? Aritmetica este foarte, foarte lipsită de simțul umorului. (Nu încape îndoială: o reformă administrativ-teritorială radicală nu poate întârzia. Cel mai târziu la începutul anului viitor procesul va trebui demarat. Nu putem să continuăm să funcționăm în corsetul celor 41 de județe și 3200 de UAT-uri ce datează de aproape 6 decenii! Dar aceasta este o altă temă, nu o voi discuta aici).
La cum stau în prezent lucrurile, România nu poate ieși din criză fără sprijin extern. Mai exact, o ieșire ordonată din criză, o aterizare lină, cum o denumesc analiștii, se poate baza numai pe sprijin extern. El există, deocamdată, chiar dacă împrumuturile noastre sunt cu mult mai scumpe decât ale țărilor din regiune, tocmai pentru că avem o marjă de risc mai mare. Dar acest spijin are printre cauze percepția că, în pofida zgomotului de fond, guvernul va merge înainte, fără a afecta semnificativ aplicarea măsurilor din programul guvernamental.
Dar dacă nu? Dacă vom avea totuși o criză guvernamentală? Ce se poate întâmpla? Este întrebarea la care voi încerca un scenariu. Din fericire, este ipotetic. Dar mă tem că nu e deloc imposibil.
… că de aici ar putea să ia foc situația internă
Un deficit bugetar de 8,4% din PIB în 2025 pare să fi fost agreeat la Bruxelles, dar chiar şi acesta este greu de pus în practică. El pleacă de la ipoteza că întregul pachet II de reformă va trece de CCR, iar guvernul va continua, cu cel de-al treilea pachet. Căderea guvernului Bolojan, dintr-un motiv sau altul (inclusiv o decizie a primului ministru că nu are sprijinul necesar pentru a continua) reduce drastic posibilitatea de a atinge chiar și această țintă, oricât de modestă, de reducere a deficitului.
Doar că un nou guvern ar fi un semnal foarte prost. Chiar admițând că ar putea fi format în scurt timp un nou guvern, ceea ce, la drept vorbind, este o ipoteză eroică, tot este dificil de crezut că răbdarea tuturor agențiilor de rating va continua. Iar dacă una singură din cele 3 ne scoate din grupul recomandat investițiilor, posibilitatea de finanțare externă a deficitului public se îngustează foarte mult. Cu bugetul intrat în regim de avarie, măsurile de creștere a veniturilor statului și de reducere a cheltuielilor ar deveni acute. Creșterea TVA spre limita maximă, de 27%, ar fi inevitabilă. La fel, scăderea “temporară” a salariilor în sectorul public; nu doar în zona funcționarilor publici, ci la tot ce înseamnă salarii de la buget. Guvernul ar putea fi silit să recurgă și la amânarea la plată a pensiilor, de la un plafon încolo.
Ajunsă aici, societatea ar pierde cel mai important capital: încrederea publicului. Investițiile s-ar topi de azi pe mâine, repatrirea capitalurilor străine ar deveni regulă, iar cetățenii ar fugi spre casele de schimb valutar, cât acestea ar mai avea valută de vânzare. Chiar dacă BNR ar încerca să se opună unei deprecieri rapide, aceasta tot ar avea loc, pentru că, brusc, cererea de valută ar exploda, pe toate palierele pieței. Dobânzile bancare ar crește puternic, ceea ce ar limita cererea de credit și ar scumpi puternic dobânzile la creditele cu dobânzi variabile.
Dar deprecierea leului ar scumpi brusc și brutal toate importurile. Datoria publică, la noul curs de echilibru, când va fi regăsit, ar crește proporțional cu deprecierea, ca și efortul de a plăti ratele curente.
Toate acestea ar reduce puterea de cumpărare a cetățenilor, care ar antrena scăderea consumului și ar duce la concedieri în sectorul privat. De unde venituri încă și mai scăzute la buget, adică menținerea deficitului, dacă nu chiar creșterea acestuia. Cheltuielile din fondul de șomaj, până acum foarte modeste, ar deveni o altă hemoragie a banului public.
Astăzi vedem în fiecare zi multe biciclete sau motciclete ale curierilor care aduc acasă tot felul de lucruri, între care cel mai frecvent comenzi de mâncare; orașul este împânzit de taxiuri și mașini de la Uber sau Bolt care fac transport de persoane. Estimez că, în mai puțin de o lună, toate acestea se vor împuțina dramatic. În ultimul an, cele mai mari scumpiri, de circa 40%, au fost înregistrate la serviciile de cosmetică. Nu pentru că au existat costuri care au crescut foarte mult, ci pentru că, așa cum ne arată efectul Balassa-Samuelson, serviciile se scumpesc pe măsură ce crește nivelul general al salariilor. Estimez că fix aici vom avea prima scădere puternică a cererii, așa că prețurile vor coborî.
Venituri mai mici, șomaj mai mare, inflație mai mare – toate vor contribui la nemulțumire serioasă în societate, cu manifestări pe care nu pot sa le prezic. Dar ele vor fi, fără îndoială.
Sper să nu ajungem aici. Dar, când văd că unii politicieni tratează situația de azi drept un fel de “business as usual”. Discuţiile despre rectificarea bugetului pornesc nu de la constrângerile dezechilibrului major dintre venituri şi cheltuieli, ci de la câte zeci de miliarde de lei ar mai avea nevoie pentru ca ministerele să îşi vadă liniştit de treabă.
Asta îmi amintește de pisica mea, când locuiam la etajul 8 al unui bloc, iar ea sărea de pe rama de la fereastră pe marginea de la balcon fără niciun soi de grijă. Ar fi putut aluneca și ar fi căzut în gol de la peste 20 de metri. Pur și simplu, nu avea simțul pericolului!
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Mda… Ne dăm seama că, de fapt, PSD nu e „ciuma roșie”, cum se spune. E, mai degrabă, un cancer care, începând cu venirea lui Ilici-Iliescu la putere, a devalizat economia, a distrus învățământul, a permis infiltrarea politicii, armatei și serviciilor secrete de către inamici, a instituționalizat ticăloșia, a pervertit justiția, a politizat sindicatele, a distrus speranța oamenilor.
Ciuma are simptome evidente, dar unele tipuri de cancer se insinuează perfid și sunt diagnosticate doar atunci când ajung în faza metastazelor generalizate. Aici ne-a adus cancerul PSD, astăzi, în faza metastazelor generalizate.
Nici nu necesită cine-știe-ce efort, să distrugi România, astăzi… să o împingi în prăpastie…
@Decebal: Total de acord cu dvs. Dar stiți de unde vine acest cancer? Eu cred că vine din cauză că nu am condamnat serios comunismul, permițând Edecului să-și aducă securiștii & comuniștii să conducă țara, să organizeze malversațiuni ale democrației (mineriadele). Acum faptul e consumat. Tot ei sunt la butoane. Dacă nazismul nu ar fi fost condamnat cum se cuvine ar mai fi stat flota aeriană a RFG atâtea zeci de ani la sol? Eu zic că nu. Comunismul în România nu a dispărut nicio zi
Dimpotrivă a fost mângâiat și promovat.
@ Lucian Nicolescu
Da, nu am fost deștepți 5 minute, în 1990, ca națiune, să înțelegem importanța capitală a Punctului 8, din Proclamația de la Timișoara. Și am plecat urechea la „democrația originală”, zâmbită de Ilici Iliescu…
… nu am fost deștepți 5 minute, 1990
N-am fost si nici nu suntem… nici la 35 de ani „dupe”
… deoarece „desteptaciunea” este efect (rezultat al un(ei/or) cauze)
… dar cand ai medie iq „supt” „state”-africane*
peste care pui o „educatie” tarata de inchinare**…
„optii”… supusi
_______________________________________________________________
* RSA a fost „liberata” … „intamplator” din perla Africii a ajuns…
n-as detalia rezultatele „liberarii”…
[- cresterea criminalitatii cu peste 1000 %;
– scaderea „sperantei-de-viata” sub 14 ani…
– exponentiala crestere a coruptiei…
(sac! acum este „decat” neagra… aka nici macar „diversX)”)
– … simbolic, in Jo’burg down-town inca troneaza ciotu’ neterminat suspendat
desi arestat in hell-enia… nu cred ca felceru cu saci de bani a avut vreo contributie]
** paria extremismului ideologic/religios/filosofic…
Idei pertinente.
Din pacate, in Romania nu conduce politicul. Oamenii politici sunt simpli figuranti numiti pe liste, sa apere interesele altora. In fapt, sa apere interesele bugetarilor de rang inalt. Daca veti cauta mai bine, poate veti gasi si oarece stele pe sub revere sau sub fuste.
Ori acum, Romania trebuie sa ia masuri dure impotriva bugetarilor, caci au facut jaf in ultimii ani.
Personal, cred ca e nevoie de doua masuri foarte simple:
1. lasate lucrurile sa evolueze natural; sa vedem cand nu vor mai fi bani la buget, ce vor face privilegiatii;
2. in clipa in care vom ajuge in colaps, poate ca cineva se va hotari sa deschida dosare penale impotriva celor care ne-au adus in aceasta stare.
Reforma nu va fi posibila decat dupa aceea.
Parerea mea.
Stiu, e cinica, dar vedeti ce opozitie inversunata exista impotriva unor masuri necesare, de bun simt. Deci, solutia nu trebuie sa aiba bun simt.
Nu trebuie uitat ca politrucii care ne-au adus aici (si ne tin in aceasta zona periculoasa) sunt clociti de o anumita fosta putere din zona. Pentru a produce destabilizarea Romanei, la nevoie. Dupa situatia din Moldova, se pare ca a venit momentul.
(P.S. de altfel, vedeti ridicolul situatiei: cand Boc si Basescu au propus micsorarea salariilor si pastrarea angajatilor la stat, proteste violente; chiar si Politia; „iesi afara javra ordinara” etc. Acum, Bolojan vine cu solutia opusa: pastram salariile -ma rog, unele taxe, impozite- si dam afara 10% din angajati. Aceleasi proteste si urlete. Pai ce vor domniile lor?)
Pina atunci, sfatul meu e sa tineti ceva bani lichizi in casa (preferabil „valuta”) si sa investiti economiile in aur/argint.
Sa dea Dumnezeu sa citim numai de bine!
Aveti dreptate. La o societate de turism, care a functionat doar pt banii si avantajele conducerii, unde exista doi vechi securisti, cu pregatire zero pe domeniu, dar cu bani ce au cumparat doua hoteluri, monumente istorice. Au functionat prin privatizare din 1994, nu au dat nici un divident la actionari, au tinut grad de ocupare turisti pe fiecare an de 30- 35% cat sa nu dea faliment. Recent au iesit de pe Bursa, cer ca tot actionarii sa isi vanda actiunile, cu valoare de nici un leu o actiune. Vor consortiu restrans de maxim 10- 12 actionari. Asa au fost cheieile marilor privatizari cu castiguri doar pentru unii, iar pentru economia tarii, mai nimic. Nu am avut lege a lustratiei. Tara a fost si este jefuita cu grija.
”…Din pacate, in Romania nu conduce politicul. Oamenii politici sunt simpli figuranti numiti pe liste, sa apere interesele altora. In fapt, sa apere interesele bugetarilor de rang inalt…”
Un exemplu cum un presedinte de tara bine intentionat, a ”angajat” un profesor de universitate sa faca ceva ce trebuie și necesită cunostințe și, nicidecum un politician ignorant. E de luat aminte:
https://energyindemand.com/2025/09/27/uruguays-energy-transition-a-model-for-other-countries/
”…Asta îmi amintește de pisica mea, când locuiam la etajul 8 al unui bloc, iar ea sărea de pe rama de la fereastră pe marginea de la balcon fără niciun soi de grijă. Ar fi putut aluneca și ar fi căzut în gol de la peste 20 de metri. Pur și simplu, nu avea simțul pericolului! ,,,,”
Foarte interesant !…ceva din experienta mea, exact la fel: multi ani in urma, am avut un motan, care sărea de pe pervazul bucătariei pe balustrada balconului cam la cca 1,5 m distanta (si invers !). …dar, intr-o iarna, s-a depus o pojghița de gheata (exact ca aia de care vorbiti dvs.) și la o saritura, gheruțele nu au mai functionat si a cazut in gol dar numai 3 etaje…noroc ca era ceva zapada. Am ”reparat-o” la veterinar, dar a rămas infirma de un picior din spate (de fapt, a ramas fără el !).
Morala: decit sa raminem infirmi (ceva ce e f. posibil si probabil), mai bine lasam deoparte ”democrația politica” ( adica logica politica care vedem ca nu functioneaza) și instauram ”dictatura economica” (logica economica), care se traduce simplu – eliminarea din luarea deciziilor exact a acelor ”instituții” ale statului care se opun logicii economice….suntem in criza si pe marginea prapastiei, deci, ar trebui masuri ”neortodoxe” (who cares about justice ?…că tot nu fac mare lucru, fără sa mai zic de CC – nu âla comunist)
Alta soluție politica nu vad….căci aceia mentionati se opun…si atunci ce facem ?…ne rupem picioarele singuri așteptind ”un consens democratic” care se vede ca nu va veni !?
Daca spun prostii, mea culpa !…dar astept alte solutii, variante
Dar BNR cum a contribuit la acest efort comun de reducere a deficitului? Ce cheltuieli a redus BNR?
Foarte corect sintetizata problema, cu mentiunea ca mai sunt si alte efecte care vor contribui negativ la capacitatea guvernului de a gestiona finantele publice. In primul rand, PIB-ul va scadea dramatic, pentru ca o buna parte din companii vor da faliment, altele straine vor actiona rapid catre exit. De asemenea, fluxurile financiare se vor bloca, creditul furnizor care este la momentul asta mai mare decat creditul bancar va genera probleme de lichiditate insuportabile pentru multe companii. Multe credite vor intra in default, o buna parte din ele cu garantia statului acordate post COVID, ceea ce va apasa si mai tare pe partea de cheltuieli din buget. E o situatie extraordinar de grava iar partidele care se joaca cu focul pe langa canistra de benzina, in special PSD, ar merita sa devina istorie, pentru ceea ce urmeaza sa vina peste tara asta daca nu se potolesc.
Se poate ajunge la situația STOLOJAN de la începutul anilor ’90: se confiscă toată valuta cetățenilor români și li se dau lei devalorizați la schimb.
Adică, li se iau oamenilor toți Euro și USD din conturi și li se pun in schimb lei, cu care nu vor mai putea cumpăra nimic, pentru că se devalorizează peste noapte.
Domnul Stolojan știe cum, că a mai făcut odată treaba asta.
Stimate,
d-le Rădulescu,
Chiar daca opoziția la reducerea cheltuielilor statului n-ar fi ,,acerbă”, ea nu rezolvă deficitul bugetar și restituirea datoriei țării, fără un demaraj economic-industrial rapid, pe care ,,proiectul Bolojan”, al BNR, al Consiliului fiscal, etc. nu-l au!
La 3 sept. a.c. am expediat Guvernului Bolojan cererea de evaluare și promovare în economie a unui proiect de dezvoltare economică-industrială, prin metode, tehnici și instrumente noi, INSTITUȚIONALE aparținînd schimbării în ,,economia dezvoltării” adusă de globalizarea economică postbelică.
La scenariul catastrofic, despre care aveți totală dreptate, nu ne ajută nimic altceva, decît un proiect de țară!
Vă expediez spre știință și solicitare de sprijin (deși este greu să ,,coborîți” la un dialog cu un necunoscut în economie) scrisoarea către P.M. Bolojan.
Sînt un necunoscut în domeniu, deoarece nimeni n-a incercat să abordeze rolul și mijloacele instituționale în dezvoltare, deși instrumentele clasice (micro și macroeconomia) fiscale și financiare nu ajută astăzi dezvoltarea țărilor înapoiate industrial și lipsite de resurse naționale de dezvoltare.
A nu răspunde cererilor de promovare a proiectului economic, nu face decît să facă posibil scenariul catastrofic existent deja, care să ajungă la limita maximă:incapacitate de plată..
cu stimă,
PS.
Intre mine și dvs. (sau BNR) diferența este că vedeți dezvoltarea și progresul economic numai prin prisma lui Adam Smith și a lucrării sale ,,Averea Națiunilor” (publicată în 1787 (!) din care s-au ,,dezvoltat micro și macroeconomia, pe cînd eu văd și ,,gîndesc” în economia globalizată de după al doilea război mondial.
De aceea nu fac ,,parte” din știința economică romanească…
(Cîștigarea premiului Nobel pe economie în 2024 de americanul A. Acemoglu pe tematică instituțională nu vă spune nimic?)
Dl. Caliman, adica, ceea ce vreti sa spuneti este ca a face ”fiscalizare”, ”taxare”, ”politica monetara” , ”curs de schimb” si alte smecherii d-astea, in caz ca exista cumva deficit si datorii ale statului, intr-o tara desertica cu ceva agricultura, agricultori care ara cu boii, si nimic altceva, dar care au apa, petrol, gaze, uraniu si multe altele sub pamint, cu o populatie care n-are scoli si spitale, si drumri de pamint și care mai si emigreaza, REZOLVA PROBLEMELE STATULUI ?
Că cam asta facem și noi acum….mai taiem cite ceva pe ici pe colo, dar nu prea mult, și ne propunem sa rezolvam problema in cca 8-10 ani (daca)….DE PARCA LUMEA AR STA PE LOC 10 ANI SA NE ASTEPTE PE NOI !?
Geaba faceti apel la teorii economice trecute…nici alea nu-s cunoscute dupa cum nici directia in care merge (și cum merge !) lumea nu e inteleasa…iar România nici atit !
O întrebare care va rămâne din nou fără răspuns. Exista vreo timida încercare de a reduce salariile și primele obscene de care se bucura angajații BNR? De la guvernator, pana la consilieri și secretare.
Ca si CCR, CSM, SiE, SRI, la randul ei BNR se crede mai presus de toate si de toti. Reforma lui Bolojan nu este o reforma ci doar o formula de a taia de la nivelurile inferioare, restul sunt bine mersi.
@Ali Pasa
Sunt de părere că, spre deosebire de (oricare) alte instituții, BNR și-a făcut treaba, din 89 încoace, indiferent ce partide au fost la guvernare, indiferent ce nechemați au fost președinți ai României. Nu-i puțin lucru!
Evit să citesc articolele scrise de „specialiștii” în economie (întâlniți astăzi pe toate drumurile), dar citesc, cu mare atenție la detalii și nuanțe, toate articolele scrise de oameni din BNR.
Nu poți recruta specialiști de valoare pe bani puțini, nu poți face performanță pe salariul minim.
Si-a făcut treaba? De Bancorex ati auzit? Sau de Banca Religiilor, sau zeci de alte scandaluri financiare im care BCR s-a făcut ca nu știe și nu vede?
Și dacă si-ar fi făcut treaba, ceea ce e fals, trebuie plătiți cu salarii și prime nesimțite?
@ Ali Pasa
Sigur, am auzit de Bancorex, Banca Dacia Felix, Banca Albina, Bankcoop, Credit Bank, Banca Internațională a Religiilor, Banca Turco-Română, Banca Română de Scont, Banca de Investiții și Dezvoltare. Și da, BNR are o parte din vina (instituțională) în unele falimente de banci post-decembriste (de fapt, Bancorex era înființată în 1968 și se ocupa de „operațiunile comerciale speciale” ale Securității comuniste). Dar să nu ignorăm faptul că vina principală au avut-o managementul fraudulos al acelor bănci, acționarii lor și rețelele de interese asociate și, nu în ultimul rând, mediul politic (care a protejat și chiar a încurajat unele practici frauduloase).
Nu există pădure fără uscături și BNR nu face excepție, dar, după părerea mea (de ne-specialist), comparativ cu multe alte instituții ale statului român, și-a făcut treaba. O dovadă fiind și faptul că România, devalizată sistematic după 89, a rezistat 35 de ani și abia azi a ajuns pe marginea prăpastiei… 😊
Aș adăuga că trebuie să fii naiv sau rău intenționat, ca să susții că instituțiile vitale ale statului român ar trebui să fie populate cu angajați plătiți mediocru.
O dovadă fiind și faptul că România, devalizată sistematic după 89,
a rezistat 35 de ani și abia azi a ajuns pe marginea prăpastiei…
… de fapt… chiar reprezinta un contra-argument
„dovada” o gasesti in (in/e)volutia creditului national-a’e…
… de la 0 (zero) in 90… la 2/3 in „rezistenta-de-35-de-ani”…
(as plusa cu dobanda „imprumuturilor”-pt-„consolidare”… )
… trebuie să fii naiv sau rău intenționat, ca să susții că instituțiile vitale ale statului român ar trebui să fie populate cu angajați plătiți mediocru.
nu doar „institutiile-vitale”…
accentul insa cade (ar trebui sa ~ ) pe „angajati”
… care in rssh (rom/tzig)-ania inca sunt platiti
„decat” in „baza” „cartoanelor”… ba chiar in ciuda competentei
Glumiți…
Din cauza prostiei și a iresponsabilității clasei politice( dar și a unor instituții ca BNR…) situația financiară a Statului român este (aproape) dramatică. Principalele pericole sunt:
– deficitul bugetar enorm
– deficitul comercial enorm
– creșterea accelerată a datoriei publice
– criza economică din Europa
– războiul din Ucraina și escaladarea conflictului cu Rusia.
Situația nu este ÎNCĂ catastrofală, dar poate fi.
Mă deranjează iresponsabilitatea în continuare a clasei politice. Toți vor Reformă dar pentru alții, nu pentru „feudele” lor.
Bolojan încearcă o reformă „soft” în care vrea să împace capra, varza și lupul. Ceea ce este aproape imposibil. Dar să sperăm că vom ieși cu bine din acest cel mai greu moment din ultimii 20 de ani. Dacă nu, va fi prăpăd, însăși existența ca Stat este periclitată.
Măi, treziți -vă și la muncă, altfel dispăreți din Istorie.
@ Lucifer
Cam amestecați lucrurile, recte politica dâmbovițeană cu politica monetară… 😊 De ce?
Există o legătură între politica guvernamentală și cea a BNR, uneori ele se coordonează între ele. Iar despre politica monetară a BNR am multe critici de făcut, printre altele politica de curs valutar( „leul tare” care favorizează importurile și obstrucționează exporturile, politică dobânzii de referință, inflația, etc).
Dacă reglementările BNR au devenit atât de bune încât băieții nu mai pot devaliza:
– un alt Bancorex (salut Plahorduja!)
– o Banca Dacia Felix
– o Bancă Internațională a Religiilor
– un Credit Bank
– un Bancoop
– o Banca Albina
dacă nu mai pot crea un FNI-veghează pentru tine, Caritas etc, dacă nici măcar cu furtul de identitate și credite la IFN-uri nu se mai poate, atunci nu au mai rămas decât resursele de la companiile publice și cele de la stat.
Sau poate furturile enumerate mai sus au fost de antrenament, iar acum au trecut la nivelul următor.
Năravul bizantin nu se scutură cu una cu două.
Și dacă am intra în incapacitate de plată degetul va arăta mereu spre Soros, evrei, FMI, Banca Mondială etc, deci nu ar fi vina Guvernului sau a BNR.
„…nici măcar cu furtul de identitate…nu se mai poate…”
Ba se poate, si inca cum!
„…altă slăbiciune majoră a statului român: ușurința cu care se poate fura o firmă cu concursul unei instituții aflate în subordinea Ministerului Justiției. Este vorba de Oficiul Național al Registrului Comerțului, care admite cu nonșalanță că nu poate verifica autenticitatea documentelor pe care le primește.
(…)
Probele adunate de Recorder arată că nu avem de-a face cu un caz izolat, ci cu un fenomen.”
https://recorder.ro/noi-dezvaluiri-despre-haosul-din-anaf-si-registrul-comertului/
@Constantin_ “ Dacă reglementările BNR au devenit atât de bune încât băieții nu mai pot devaliza…”
Sunt de acord in mare măsură cu cele spuse de tizul meu.
Observația pe care o îndrăznesc este ca “băieții” sunt de fapt exponenți sau marionete ale cleptocrației de sorginte securisto-comunista instaurată în 1990.
…Iar ei vor extrage resurse din averea publică a statului eșuat care este România indiferent de acțiunile Băncii Naționale. Dar asta mu ne împiedică să observăm ca lipsa de reacție a BNR la dezechilibrele macroeconomice au făcut-o complice cu guvernanții care le-au provocat.
Geani, Licu, Busuioc, Deliorga decid viitorul Romaniei pentru urmatorii poate 30-40 de ani! Ce poate fi mai defect decat asta?!
Eu nu pricep ceva. Daca a fost/este asa de greu sa reducem deficitul de la peste 10 la 8,4 % din PIB, cum va putea fi redus mai departe cu cite 1,5 % pe an inca 3 ani de acum? Ce potențial de taiere de cheltuieli/mariri de taxe mai exista? Nu întreb retoric, chiar nu imi dau seama.
Nu, cică în 2026 deficitul va fi sub 6% iar în 2027 sub 3%. Mira-m-as!
se poate, daca nu vrem sa intram in incapacitate de plata:
– comasari de uat-uri si de judete, astfel incat sa dispara minim 60% din posturile de primari, consilieri, presedinti de cj etc. si aparatul stufos care ii serveste pe ei (marimea uat-urilor si a organigramei sa fie determinata de capacitatea de autofinantare);
– privatizarea pe bursa a companiilor de stat;
– stabilirea unei scale a veniturilor la stat in care maximul sa fie salariul presedintelui tarii (veniturilor, nu salariului, astfel incat oricate functii ai cumula, veniturile totale sa nu poata depasi salariul presedintelui);
– introducerea incompatibilitatii personale stat-privat, ori-ori;
– eliminarea imediata a tuturor pensiilor speciale prin transformarea lor in regim contributiv;
– desfiintarea anaf si reinfiintarea institutiei fiscale pe alte principii;
– desfiintarea sistemului de subventii si plafonari pentru bunurile si serviciile de consum;
– dupa finalizarea masurilor de mai sus, reducerea fiscalitatii, cu prioritate a taxelor care ii afecteaza in special pe cei cu venituri mici.
@ organic tissue
Să-i întrebăm pe bulgari, zic… cum au făcut ei?… că stau muuult mai bine decât noi!
O analiza de calibrul unui bisturiu foarte fin si atent. Merita citit si de meditat. Situatia la care este acum Ro este efectul ultimilor doua – trei decenii de jaf, coruptie si nesimtire. Atat din partea partidelor, guvernelor, adiministratiei centrale, judetene si locale. Patura oligarhilor romani a devenit tot mai puternica, unita si greu de inlaturat. Personal as fi acceptat starea de faliment a tarii, pentru ca toate partidele, toate paturile sociale sa priceapa ca nu mai este cale de intors. Asa o baltim in aceiasi mocirla urat mirositoare, unde goana dupa voturi si imagine nu se mai opreste nici dupa alegeri.
Ce vreți să ne spuneți? Dacă măsurile proaste luate de guvernul Bolojan nu vor fi puse în aplicare la virgulă, urmează dezastrul economic?
Care masuri?
Doar creșterea taxelor pentru fraieri!
Băieții deștepți din administrație și restul sinecuriștiilor din agenții și întreprinderi monopol de stat sunt bine mersi.
La fel și milițienii, APV-iștii și hoții din primării.
Daca vrei deficit 0, nu mai dai bani primăriilor, oricum fură 90%
pana in prezent, guvernul a luat doar masurile agreate de psd, prin care s-a luat de la toti ca sa nu sufere sinecuristii, adica oamenii lor.
Ce vreți să ne spuneți? ca veti imprumuta dvs. guvernul cu 1/3 din PIB in fiecare an ? sau scoatem tara la vanzare ?
@MeșterulManole _ „Ce vreți să ne spuneți? ”
Meștere, nu sunt de acord nici eu cu atitudinea BNR, complice cu guvernanții care ne-au adus deja economia în stare de dezastru. Iar acum se împotrivesc măsurilor de remediere a dezechilibrelor macroeconomice făr’ de care nu se poate, că așa-i în Economie (a se vedea manualul de clasa a XI-a). Adică, ce vrem să spunem…
https://republica.ro/sa-spunem-lucrurilor-pe-nume
Opinia unui economist german, Thomas Kolbe, despre efectele taxelor mari și mici, în articolul „European Neo-Feudalism: How Exit Taxes Chain Citizens To A Failing System”, care ar merita citit în proxima ședință de guvern, fiindcă taxarea peste un prag de suportabilitate – actuala politică a guvernului de ieșire din criza datoriilor – are efecte contrare celor asteptate.
Din ce în ce mai mulți oameni întorc spatele Uniunii Europene. Odată cu ei, statele pierd și substanță economică. Pentru a contracara acest fenomen, se utilizează taxele de ieșire (EXIT TAXES).
Statele Uniunii Europene se confruntă cu un adevărat exod. Aproximativ 1,4 milioane de cetățeni ai UE și-au părăsit țările de origine în 2023, printre aceștia numărându-se și 265.000 de germani. Printre destinațiile preferate se numără, alături de Elveția și Statele Unite, regiuni în plină expansiune, precum Qatar sau Dubai.
Lista țărilor de destinație are o încărcătură politică explozivă, deoarece spune multe despre contextul acestei mișcări de migrație. Un număr tot mai mare de persoane înalt calificate încearcă să scape de nivelurile de impozitare care, în multe locuri, sunt aproape prădătoare. În plus, universitarii, cercetătorii, liber-profesioniștii, cum ar fi așa-numiții „nomazi digitali”, și antreprenorii găsesc pur și simplu perspective economice mai bune în alte părți decât în Europa, care se află într-o stare de sedare economică.
Cetățenii UE sunt adesea afectați de o povară fiscală de 45%. Știm acest lucru din Germania: nu este necesar să te numeri printre cei cu veniturile cele mai mari pentru a fi nevoit să predai aproape jumătate din veniturile tale autorităților fiscale. Practic, este un scandal – unul despre care nu se mai discută deschis.
În Dubai, de exemplu, nu există deloc impozit pe venit. În Statele Unite, statul impune cetățenilor săi o povară fiscală de aproximativ 27%. Oricine știe să calculeze, are o bună pregătire și este mobil, trage concluziile. Pe lângă povara fiscală, crizele sociale joacă un rol din ce în ce mai important: migrația necontrolată, decăderea marilor orașe și climatul vizibil ostil al birocrațiilor în continuă expansiune. Pentru multe persoane ambițioase, viața în Europa Uniunii Europene este pur și simplu prea costisitoare, iar esența birocrației prea apăsătoare.
Fiecare emigrant lasă în urmă un gol economic în țara sa natală. Când un german cu venituri mari părăsește țara, statul nu pierde doar un contribuabil, ci și capitalul și know-how-ul acestuia. Pe parcursul vieții unui cadru universitar emigrat, aproximativ 1,5 milioane de euro din impozite și contribuții sociale nu mai ajung la trezorerie. La aceasta se adaugă pierderea enormă de capital. Estimările presupun că averea medie a germanilor pe cap de locuitor este de 106 000 de euro. Odată cu emigrarea a 265 000 de germani și întoarcerea a 191 000 de persoane – unde, pentru simplificare, presupunem același nivel de avere – aproximativ 7,8 miliarde de euro din capital se scurg în străinătate.
Exodul persoanelor cu înaltă calificare are efectul unei eroziuni economice în timp real. Persoanele care, cu o probabilitate mai mare, ar fi atras capital de risc și ar fi înființat companii, provoacă un deficit fiscal. Având în vedere că aproximativ 56% din veniturile din impozitul pe venit sunt furnizate de primii 10% dintre marii contribuabili, clasa politică ar face mai bine să le întindă covorul roșu acestor persoane, în loc să le înhame la căruța ambițioaselor lor proiecte sociale.
Răspunsul Uniunii Europene la exodul celor ambițioși economic și bogati are un caracter neo-feudal. Prin impozite punitive, costurile fugii de perceptorul de impozite și de statul din ce în ce mai invaziv vor fi ridicate atât de mult încât impulsul de a emigra va fi sufocat. Formulată într-un mod oarecum exagerat, această politică amintește de vechile condiții feudale europene care au dus odată la migrația în masă a europenilor către America de Nord.
România e o țară cu foarte mulți săraci și o mână de ultra-bogați – în care nimeni nu se sinchisește de legi -, astfel încât o taxă de ieșire (EXIT TAX) nu ar avea nici un efect. Singura soluție pentru prevenirea unui nou exod e starea de necesitate (sau de război) cu închiderea frontierelor sub un pretext oarecare. Ușor de fabricat în condițiile actualului război… hibrid, la fel de invizibil, inodor, incolor și insipid ca virusul SARS-CoV-2. Ca pe vremea comunistilor. Cu grăniceri din 100 în 100 de metri, foișoare, AKM-uri, fâșie arată și greblată zilnic, reflectoare, bătaie ca la balamuc cu patul armelor de la soldații în termen (terorizați și ei de ofițeri) și 2.5 ani la mititica pentru trădătorii de țară prinși pe lângă frontieră.
da cazul româniei ce are ?….de ani de zile au emigrat milioane de romani – forta de munca si educata si needucata- in virtutea unui principiu ”modern si democratic al free market”….circulatia libera a capitalului si fortei de munca și a persoanelor !…does it sound familiar ?
…adica statul cheltuieste (mult, putin, n-are importanta acum) cu scoala si sanatatea cuiva si acesta dupa citiva ani pleaca el in strainatate, ”ca asa e cool” , sau că ”acolo e o viata mai buna”. No problem , DAAAR,
Nu e bine ca sa fie oprit acest exod citiva ani, pina la recuperarea capitalului investit si apoi, sa fie taxat in continuare, din strainatate pentru ”loss of future revenues” pt. statul in cauză ?…c-așa zice contabilitatea IAAC (International Accepted Accounting Principles)
nenea bancher
profesorii au acceptat creșterea normei, alți fraieri vor accepta prin cârtire….da cum explici mata tonele de branză pentru protocol de la BNR…că-n democrație nu s-ar găsi oase domnești ?
Poate doar vin de-al guvernatorului…
Care masuri?
Doar creșterea taxelor pentru fraieri!
Băieții deștepți din administrație și restul sinecuriștiilor din agenții și întreprinderi monopol de stat sunt bine mersi.
La fel și milițienii, APV-iștii și hoții din primării.
Daca vrei deficit 0, nu mai dai bani primăriilor, oricum fură 90%
O intrebare personala:
sunteti bancher; de ce bancile din Romania nu dau credite girate cu aur?
Domnul Radulescu prin prisma experientei profesionale si personale acumulata in zone greu daca nu chiar inaccesibile publicului general cred ca stia toate lucrurile pe care ni le spune de cel putin 25 de ani. De ce ni le spune de doar cativa ani? Raspunsul este simplu. Ar fi avut de pierdut. Acum, cand ne aflam cu un picior in prapastie sefii domniei sale sunt preocupati in exclusivitate de propria lor salvare si nu ii mai intereseaza ce spun subordonatii nici pe la colturi nici in public. Asta ne comunica printre randuri domnul Radulescu. Nu ne spune care este ratiunea reala a prezentei de aproape 40 de ani a sefului domniei sale in fruntea BNR cand aceasta institutie stie, si daca nu stie macar simte prima orice consecinta financiara si monetara generata de fluctuatiile din viata sociala interna si internationala. Cu exceptia unor palide interventii menite doar sa ne linisteasca si sa ne convinga ca fara BNR am duce-o mult mai rau aceasta institutie nu a facut nimic dar absolut nimic relevant sa protejeze Romania. Ba a facut. A tot scos in fata tot felul de super teoreticieni care au batut campii in public cu gratie profesionala fara sa influenteze in mod real nimic in Romania. Asa ca, desi apreciez profesionalismul domnului Radulescu si calitatea comunicarii domniei sale, nu pot decat sa spun ca atata timp cat numele domniei sale nu este asociat cu vreo realizare profesionala notabila care sa fi schimbat cu adevarat viata romanilor in bine nu pot fi vreun partizan al domniei sale. Ca sa fii validat este musai sa iti asumi riscuri in viata reala. Cuvintele nu ajung nici atunci cand reflecta realitatea.
manole, daianu (si alti securisti sau odrasle de securisti) au aparat leul romanesc! cind veneau romanii in vacanta ii cresteau puterea, cind plecau il relaxau! ba mai mult, romanii erau sfatuiti sa si cumpere case de vacanta la miami bici (mai dihai ca mosiile din dragasani), sa se imprumute in franci elvetieni, si sa cheltuie pe limuzine, vorba aia : keep Romania consuming !