sâmbătă, august 13, 2022

Unde și de ce tineri adulți locuiesc în corezidență de durată cu părinții?

Întrebările

În 2019, mai mult de jumătate dintre tinerii adulți de gen masculin, de 25-34 de ani, din România, locuiau în continuare cu părinții. Ce s-a întâmplat cu acest fenomen, odată cu venirea pandemiei de COVID-19? Fetele din aceeași grupă de vârstă de 25-34 de ani erau la fel de orientate spre amânarea separării de gospodăria părinților? Cum se situează tinerii din România, din acest punct de vedere, în context european? De unde vine amânarea separării copiilor de gospodăria părintească, corezidența parentală (Mazurik et al. 2020)?

Acestea sunt întrebările de la care pornim. Deși nu foarte bogate, datele pe temă sunt publicate anual pe site-ul EUROSTAT. De acolo le-am luat și noi. Tema nu este nouă în mass media din România. Analizele pentru anul 2018, la nivelul țărilor din Uniunea Europeană (Sandu, 2020), indicau o puternică dependență a corezidenței tinerilor, cu determinare economică. În țările în care exista o pondere mare de tineri care acuzau dificultăți în plata facturilor lunare se înregistra, simultan, și o mare pondere a tinerilor care continuau să stea împreună cu părinții, în aceeași gospodărie. Similar, în țările cu o slabă dezvoltare socială se înregistra un decalaj foarte mare între ponderea tinerilor bărbați în situație de conlocuire cu părinții, comparativ cu situația fetelor din aceeași grupă de vârstă de 25-34. Vom vedea în continuare că relațiile nu s-au schimbat din perspectiva datelor mai noi din 2020. Apar nuanțe și asupra lor vom insista. Accentul va fi pus pe descrierea și interpretarea diferențelor de gen în amânarea corezidenței cu părinții în intervalul de vârstă de 25-34 de ani.

Unde?

La prima vedere, apartenența la Vechea sau la Noua Uniune Europeană este factorul hotărâtor (Figura 1 și Figura 2). La prima vedere, pentru că la o examinare mai amănunțită, pare să fie vorba și de modele regionale de corezidență a tinerilor cu părinții. La o extremitate, cea de maxim, găsim țările sudice, Grecia, Portugalia, Italia și Spania, atât pentru 2020 cât și pentru 2019, în seria Vechilor state membre ale UE. Dintre Noile state membre ale Uniunii, cele care au valori maxime de coreziență mai ales pentru tinerii de 25-34 de ani, sunt, tot în sud – Croația, Bulgaria, România și Malta. La celălalt pol, de minim, sunt, majoritar, țări nordice precum Danemarca, Suedia, Finlanda, Estonia , Lituania și Letonia (aceasta din urmă cu o anume instabilitate de plasare în serie între 2019 și 2020).

Fenomenul de corezidență este maxim pentru tinerii adulți din țările relativ sărace din sud – Bulgaria, România, Croația, Slovenia și Grecia – și minim în nordul Europei, în Finlanda, Suedia, Danemarca și Olanda. Altfel spus, opoziția nord-sud între modelele de corezidență a tinerilor cu părinții este una consistentă, cu rate reduse în nord și ridicate în sud, cu decalaje mari de gen în sud și decalaje reduse în nord.

Figure 1. Coresidence of youth 25-34 years old (y.o) with their parents, by gender and countries, 2019 (%)

Data source: EUROSTAT. Figures indicate the proportion youth 25-34 y.o. in the country&gender category living with their parents. Example: 49% of the male youth of 25-34 y.o. lived with their parents in 2019 out of the total persons in this category. The countries are ordered by coresidence stares into New or Old member Stares of the European Union.

Figure 2. Coresidence of youth 25-34 years old (y.o) with their parents, by gender and countries, 2020 (%)

Data source: EUROSTAT. Figures indicate the proportion youth 25-34 y.o. in the country&gender category living with their parents. F -women, M – males. Example: 49% of the male youth of 25-34 y.o. lived with their parents in 2020 out of the total persons in this category. The countries are ordered by coresidence stares into New or Old member Stares of the European Union.

Costul facturilor lunare

În mod clar însă, corezidența de durată mai mare cu părinții are o fațetă economică accentuată. Era evidentă în analiza asupra datelor din 2018 (Sandu 2020) și la fel stau lucrurile și cu datele mai noi din 2020. Graficul din Figura 3 susține din plin afirmația. Cu cât tinerii percep ca fiind mai severe dificultățile de plată lunară a facturilor, cu atât tendința lor de a prelungi corezidența cu părinții este mai accentuată. Tinerii din Grecia, spre exemplu, considerau că au dificultăți în plata facturilor lunare în procent de 84%. În consecință, procentul de corezidență cu părinții, pentru ei, era, în 2020, de asemenea, ridicat, de 58%. În țări precum Grecia, Bulgaria sau țările baltice, procentul de corezidență era conform cu așteptările statistice date de ponderea tinerilor îngrijorați de plata facturilor (Figura 3). Cazul tinerilor din România este relativ similar cu cel al tinerilor din Ungaria, Cehia, Letonia si Lituania, cu nivel de corezidență ridicat, apropiat de cel așteptat în baza unui grad ridicat de îngrijorare față de plata facturilor lunare.

Figure 3. Youth coresidence with parents function of difficulties of paying monthly bills

Data source: EUROSTAT for co-residence and the standard EUROBAROMETER 89.1 for the share of youth of 25-34 years old that were concerned on the payment of monthly bills.

La rândul ei, îngrijorarea legată de plata facturilor la tineri nu este o variabilă pur subiectivă, ca determinare. Cu date EUROSTAT pe care nu le mai prezentăm aici (analiză de regresie), rezultă că această îngrijorare este puternic dependentă de rata șomajului la tineri. Cu cât este mai mare rata șomajului la tineri, cu atât este mai intens nivelul mediu de îngrijorare legat de plata facturilor lunare, pe ansamblul celor 27 de țări ale Uniunii Europene.

Datele agregate cu care lucrăm nu ne permit însă, înțelegerea unor cazuri precum cele ale tinerilor din Croația, Slovacia sau Polonia. În aceste țări, procentele de corezidență sunt considerabil mai mari decât ar fi de așteptat în baza informațiilor despre nivelul mediu de îngrijorare în privința facturilor lunare. Poate fi vorba, explicativ, de costurile asociate cu piața locuințelor sau de alți factori similari, neluați în considerație cu date, în analiza de față.

Fațete socio-demografice ale corezidenței

Fațetele sociale ale corezidenței apar mai ales în legătură cu decalajele de gen în domeniu. Constatăm, în acest sens, că societățile puternic dezvoltate din punct de vedere social, cu niveluri ridicate ale speranței de viață la naștere, înregistrează niveluri reduse de diferență între corezidența la tineri bărbați față de intensitatea corezidenței la tinere. Din nou, societățile nordice (Finlanda, Suedia, Danemarca, Olanda) se află, predominant, în această situație (Figura 4). Societățile est-europene, relativ sărace – precum Bulgaria, România, Croația, Letonia și Slovacia – sunt în categoria opusă, cu speranță de viață la naștere de nivel redus și decalaje de gen mari în materie de corezidență.

Figure 4. Youth coresidence with parents function of life expectancy at birth

Data source: EUROSTAT.

În cazul României și al Bulgariei, determinarea socială a decalajelor de corezidență de gen pare să fie mult mai mare decât ar fi de așteptat în baza nivelului scăzut pe care îl au pentru starea de dezvoltare socio-demografică dată de speranța de viață la naștere.

Corezidența mai ales la tinerii bărbați pare să fie și o perioadă de așteptare în pregătirea condițiilor de locuire pentru căsătoria dorită. Mai ales în societățile sudice sau est-europene, relativ sărace, cu vârstă medie relativ redusă la prima căsătorie, locuirea de durată sporită cu părinții pare să fie și oportunitate de acumulare a condițiilor materiale de locuit după căsătorie. Cu datele din Figura 5 regăsim tendința ca în special în societăți cu vârstă relativ redusă la căsătorie, precum Bulgaria, Croația și România să fie înregistrate fenomene de corezidență mai ales la tinerii de gen masculin. În societăți precum cele nordice cu vârstă medie ridicată la prima căsătorie nu se mai pune problema unei amânări a separării de părinți pentru a putea pregăti căsătoria.

Figure 5. Male youth coresidence with parents function of the mean age at the first marriage in the society

Data source: EUROSTAT.Societies not included into the diagram are with missing data in the EUROSTAT table.

Concluzii

Tinerii din România se înscriu în modelul sudic de corezidență cu părinții, caracterizat prin ponderea mare a celor care amână plecarea din gospodăria familială dar și prin comportamente de gen puternic diferențiate. Tinerii bărbați de 25-34 de ani preferă conlocuirea cu părinții în mult mai mare măsură decât tinerele din același interval de vârstă. Nucleul sudic astfel definit este format mai ales de tineri din Croația, Bulgaria și România. Mai puțin accentuat , dar cu caracteristici similare , modelul este adoptat și de către tineri din Spania, Portugalia și Italia.

Modelul de sens opus, cu rate reduse de corezidență și relativă egalitate de gen, din acest punct de vedere, este adoptat în special de către tineretul din țările nordice – Suedia, Finlanda, Danemarca și Olanda.

Determinarea economică a fenomenelor de corezidență prin locuirea prelungită a copiilor cu părinții pare să fie dominantă. În societățile în care dezvoltarea economică este redusă, preocuparea pentru plata lunară a facturilor este , firesc, puternică. Această preocupare favorizează nemijlocit opțiunea de corezidență a copiilor cu părinții și mai târziu, după terminarea școlii. Factorii economici se asociază între ei în contextul tematic analizat. Societățile relativ sărace sub aspectul produsului intern brut pe cap de locuitor au ponderi sporite de tineri care nu își pot plăti facturile lunare, sunt afectate de rate ridicate ale șomajului la tineri, fac față cu greu cerințelor de pe piața imobiliară. Amânarea plecării din gospodăria părinților apare, în context, ca soluție.

Nu este vorba de un gen de neotradiționalism, de intenția de a reveni la locuirea cu familia lărgită, de mai multe generații. Cei care amână întemeierea unei gospodării proprii într-o locuință proprie, mai ales în societățile relativ slab dezvoltate, o fac, în majoritatea cazurilor, pentru a realiza aspirații de nivel ridicat. Vor, spre exemplu, să aibă condiții de a investi în calitatea copilului pe care îl vor avea sub aspectul educației, stării de sănătate și mediului de locuire. Pentru a realiza astfel de ținte acceptă soluții temporare de genul corezidenței prelungite cu părinții, amânării căsătoriei, migrației temporare în străinătate etc.

Diferențele de gen în materie de corezidență parentală au o dublă determinare, economică și socială. Societățile în care ponderea corezidenței parentale este mult mai mare pentru tinerii adulți bărbați decât pentru tinerele adulte, tind să fie, nu numai economic ci și social, mai puțin dezvoltate. Este cazul multora dintre societățile est-europene – precum Bulgaria, Croația, Romania, Slovacia și Letonia.

Datele cu care am lucrat au un grad sporit de agregare și nu le putem folosi pentru specificări pe grupuri de educație, venituri, mediu rezidențial, dezvoltare regională etc.

La nivelul anului 2020 efectele pandemiei asupra fenomenelor de corezidență cu părinții nu erau încă evidente. Posibil ca situația din 2021 să fie diferită.

Referințe:

Mazurik, K., Knudson, S. & Tanaka, Y. (2020) Stuck in the Nest? A Review of the Literature on Coresidence in Canada and the United States, Marriage & Family Review, 56:6, 491-512

Sandu, D. (2020).Tinerii adulți din România care locuiesc cu părinții: o perspectivă comparativă. In Contributors.ro. 6.02. 2020.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. O abordare de cercetare socio- demografica interesanta. Ar fi util de evaluat relatia dintre gradul de saracie, ca venituri oer familie si aceasta cocrezidenta. Fenomenul in urban este de a locui inca cu parintii dar in rural saracia ii determina pe multi tineri si tinere sa plece din casa parintilor, ori sa emigreze. Fenomenul nu este omogen si are mari diferente teritoriale si in Romania.

  2. Un articol util cu dsre reale și lipsit de propaganda cu care ne-am cam obsinuit în ultima vreme.
    As adaugă că pentru tarile sudice este o importanta componenta culturala, care este divedkta benefica. Traiul mai multor generații sub același acoperiș (sau în aceiasi curte( are efecte benefice în educatia copiilor și ofera un avantaj economic clar. Tarile nordice, majoritar protestante, au o cultura în care domina individualismul în contrast cu cele sudice, ceva mai colectiviste și mai gregare.
    În plus în tarile nordice, dar în special în UK, casa este o investiție supusa speculațiilor imobiliare, și nu un cămin, ceea ce face chiar și acolo din ce mai dificila întrarea tinerilor pe piața imobiliară.
    Situația din România este atipica pentru ca la noi procentul de oameni care au o casa/apartament în proprietate este f mare iar populația în scădere. La noi cheltuielile zilnice și salariile mizerabile ii determina pe copiii sa stea cu părinții și nu lipsa de imobile pe piața.

  3. Cinicul are dreptate.
    Pe linga problemele economice aratate, exista un fenomen cultural cu veche traditie in Romania: cel mai mic fiu ramine cu parintii, pentru a-i ingriji la batrinete. (Si in sudul Europei, in general: vezi Grecia, Italia.)
    Cum in familiile noi (dupa ww2) exista doar un copil, de obicei… (Mediul urban.)
    Nu doar ca tinerii nu pleaca. Dar si maturii se intorc la parinti, cand acestia nu mai pot sa se descurce singuri.
    Trebuie sa vedeti ambele capete ale problemei, nu doar dependenta tinerilor de parinti. (Datorata salariilor mici, facturilor mari, preturilor mari la locuinte/chirii etc.)
    Cand faceti o analiza, incercati sa observati toate problemele. Si casatoria este un element de indepartare a tinerilor de familie, fortat. Desi n-au putere financiara, „iemaniciparea” cere ca tinerii sa plece pe cont propriu. Si nora face un intreg circ pina se pleaca. Pentru a putea curvasari fara sa fie supravegheata. Pentru a mentine controlul serviciilor asupra intelectualilor etc.
    Sunt multe aspecte ce trebuie elucidate, daca se vrea sa se faca lumina.
    SPOR!

  4. Multumesc pentru toate comentariile. Sugestii utile. Sigur ca lucrurile difera si in interiorul tarilor, pe rural-urban, venituri, educatie, gen, regiune de locuire etc. As fi si eu interesat de astfel de aspecte. Din pacate, la microdatele din sondajele care stau la baza cifrelor agregate pe care EUROST le publica se ajunge greu. Este vorba de sondajul `Survey on Income and Living Conditions` care, sub nume diferite, se face iin fiecare dintre tarile UE. Fiecare tara care produce datele trebuie sa isi dea acordul pt accesul la date etc. Se poate lucra si cu date pt mai putine tari dar reducerea comparabilitatii nu ajuta. Este probabil ca exista o corezidenta de supravietuire, prin constrangeri economice, si una de tip cultural, de mod de viata. Fara microdate nu putem stiu unde, cine, de ce? Romania, in mod particulare, este extrem de eterogena si teritorial, nu numai social-economic. Seamana, pana la un punct, cu Italia, ca diversitate.

  5. Motivul real este ca nu ajunge un salariu(nici mediu) ca să poți închiria o locuință.Chiriile sunt foarte mari si multi nu-și permit, stau cu părinții de nevoie, majoritatea părinților au casa proprietate si atunci cheltuielile pot fi suportate mai ușor.

  6. Nu cumva tinerii adulti ar trebui sa intre in jocul tilharesc si nemernic al dezvoltatorilor imobiliari , al producatorilor si vinzatorilor de materiale de constructii , al administratiilor publice si al bancilor ?!
    Din punctul meu de vedre reducerea consumului ( de orice fel ) de catre cetatenii romani care lucreaza in mediul privat ar fi un prim semn de insanatosire mintala a acestora . Consumatorul este individul util celor ce guverneaza ( indiferent de nivel ) .

  7. Sunt mai multe aspecte la subiectul tratat:
    -aspectul economic-material e DOAR UNUL
    -alt aspect f important este ca existand tineri-maturi in casa, acestia pot ajuta pe cei in varsta= facand unele targuieli, platind electronic unele billuri, eventual chemand Salvarea la nevoie, sau insotind un parinte batran, la medic. Ca tot se plange lumea ca batranii sunt singuri si ne-ajutoratzi si ca singuratatea e boala curata.
    -alt aspect este ca ff adesea batranii casei sunt si bunici, care AJUTA= supravegheaza un nepot/nepoti, permitand tinerilor sa mearga amandoi la servici. Solutia sa dai copilul la cresa e destul de dificila (uneori riscanta) atat pentru parinte cat si pentru copil.
    Si batranii casei mai pregatesc si o mancare calda…
    Chiar NU DEGEABA traditzia la majoritatea tarilor/popoarelor/ textelor sacre era sa se stea in familie de 3 generatii. Si inca se traieste benefic, in acest mod.

  8. Exista tari în care este legiferata obligația copiilor de a-si întreține părinții. Nu exista legi care sa-i oblige pe părinți sa-si întrețină copiii pana la 40 ani. Și am cunoscut astfel de cazuri.

  9. Exista tari în care este legiferata obligația copiilor de a-si întreține părinții. Nu exista legi care sa-i oblige pe părinți sa-si întrețină copiii pana la 40 ani. Și am cunoscut astfel de cazuri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Dumitru Sandu
Dumitru Sandu. Profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Sociala, la Universitatea din București, cu studii și cursuri, în perioada actuală, pe teme referitoare la migrație transnațională, construcție identitară europeană și dezvoltare comunitar-regională.

Carti noi

 

A apărut numărul special Engaging God’s Language sau Însușind limbajul lui Dumnezeu al revistei Diakrisis pe anul 2022, al 5-lea volum de la data fondării revistei academice (2022),  publicație care apare fie în format digital fie editat, la editura Eikon, București.  Citeste mai mult

 

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro