vineri, mai 23, 2025

Uniunea Europeană, în șah la granița estică

Cu cât lași mai mult timp o problemă nerezolvată, riscul de a o scăpa de sub control și de a te expune neprietenilor dispuși să profite de slăbiciunea ta crește exponențial. Cu acest adevăr simplu pare că se confruntă Uniunea Europeană în criza de la granița cu Belarus. În fața șantajului cinic practicat de dictatorul Lukașenko, UE este într-o dilemă morală și strategică greu de rezolvat, dar nu imposibilă.

Agresiunea

Brutalul lider de la Minsk, încurajat cel mai probabil de la Moscova, apasă pe un punct nevralgic al UE, nerezolvat încă din 2015, și anume gestionarea migranților și a refugiaților ce bat la porțile europene. În 2015, bătăile s-au auzit la porțile sudice. De data aceasta bătăile vin de unde ne așteptam mai puțin, respectiv din est. Asta pentru că Lukașenko a decis să se răzbune pentru sancțiunile impuse de UE, după ce a înăbușit feroce opoziția și protestele împotriva regimului său. A decis să facă asta în cel mai cinic mod cu putință,  aducând pe calea aerului migranți din Orientul Mijlociu, pe care odată ajunși în Belarus îi îndreptată spre granițele Uniunii. La graniță acești oameni se ciocnesc de grănicerii polonezi sau lituanieni care încearcă să le împiedice intrarea pe teritoriul țărilor lor. Blocați în pădurile din nord-estul Europei, în condiții inumane, în frig și expuși intemperiilor, oamenii nu se mai pot întoarce nici spre Minsk, forțele de securitate bieloruse presându-i să rămână în zona de graniță. Deși continuă de câteva luni deja, situația s-a acutizat în ultima săptămână, când un grup mare de migranți au fost împinși spre granița cu Polonia, unde sunt acum blocați. Condițiile inumane au făcut deja la victime, numărul deceselor ridicându-se deja la peste nouă. O posibilă catastrofă umanitară se întâmplă sub ochii noștri.

Acest scenariu macabru este dublu profitabil pentru dictator și regimul său. Pe lângă faptul că pune o presiune extraordinară pe UE, Lukașenko atrage și fonduri, migranții plătind sume însemnate să ajungă în Belarus, cu promisiunea că vor avea cale deschisă spre Uniunea Europeană, mai ales spre Germania. Liderii europeni și americani au catalogat acțiunile regimului de la Minsk drept trafic de ființe umane, dar asta nu pare să îl descurajeze pe Lukașenko, care și-a petrecut ultimele zile amenințând Uniunea.

Cu toate că numărul de migranți care sunt masați la granița dintre Polonia și Belarus este infim comparabil cu numărul de migranți care treceau pe ruta balcanică în 2015 (este estimat un număr de 3000-4000 de oameni – în 2015, 4000 de migranți ajungeau în fiecare zi în Germania), scenele de la graniță au produs rumoare în toată Europa și au pus pe jar Bruxelles-ul și celelalte capitale europene. Sentimentul indus este de pierdere a controlului și de cetate sub asediu, în timp ce liderii europeni au vorbit în repetate rânduri despre un război hibrid declanșat de Belarus. Situația este cu adevărat gravă, iar liderii politici europeni caută căi de ieșire din această dilemă moral-strategică.

Dilema

Pare că Uniunea Europeană are de ales între respectarea valorilor sale fundamentale, printre care se regăsesc respectarea drepturilor omului și imperativul de a acorda asistență persoanelor aflate în dificultate, și nevoia de a nu ceda șantajului lui Lukașenko, șantaj care se impune pe mai multe paliere.

În primul rând, Lukașenko cere înlăturarea sancțiunilor impuse regimului său. Or, o astfel de schimbare strategică ar aduce Uniunea Europeană în genunchi în fața unor autocrați cinici, (de care vecinătatea noastră nu duce lipsă) care nu vor ezita să folosească acest punct de presiune pentru a răspunde oricărei decizii nefavorabile a Uniunii. Să nu mai vorbim de faptul că orice negociere cu un lider care recurge la astfel de manevre e de negândit în acest moment.

Liderul de la Minsk pare să nu fie deranjat deloc de faptul că migranții aflați pe teritoriul țării sale se regăsesc în situații la limita supraviețuirii. Situația migranților pune însă în gravă dificultate morală Uniunea Europeană, care nu poate întoarce privirea în fața unei potențiale catastrofe umanitare, riscând astfel să își discrediteze valorile. Pe de altă parte, o eventuală acceptare în masă a cererilor de azil n-ar face decât să valideze promisiunile făcute de regimul Lukașenko oamenilor din Orientul Mijlociu care doresc să ajungă în Europa, aducând astfel traficul de persoane la rang de politică de stat.

Dar cum un necaz nu vine niciodată singur, UE se confruntă și cu probleme interne, relațiile liderilor europeni cu guvernul de la Varșovia, aflat în prim plan în confruntarea cu Belarus, fiind mai mult decât reci. De altfel, Polonia a refuzat asistența agenției UE pentru controlul frontierelor, Frontex (în mod ironic, sediul Frontex se găsește chiar la Varșovia), argumentând că va gestiona situația pe cont propriu. Mai mult, guvernul polonez a declarat stare de urgență în zona graniței și a restricționat accesul medicilor independenți, al asociațiilor umanitare sau al jurnaliștilor în zonă, făcând situația migranților cu atât mai dificilă și ridicând suspiciuni legate de respectarea legislației europene și internaționale.

Iată cum acțiunile unui autocrat cinic și brutal se transformă într-o dilemă greu de rezolvat pentru UE și statele sale membre, o dilemă care ar putea adânci divergențele interne și ar aduce riscuri majore pe plan extern, chiar de escaladare a tensiunilor din vecinătatea estică.

Ce e de făcut?

Sarcina din dreptul liderilor europeni este greu de realizat – rezolvarea crizei umanitare de la granița de est într-un mod care prezervează demnitatea Uniunii, fără a negocia cu Alekandr Lukașenko și fără a da motive altor migranți să urmeze aceeași cale deschisă de regimul de la Minsk. 

Răspunsul de până acum al Uniunii s-a rezumat la înăsprirea regimului de sancțiuni împotriva guvernului din Belarus. Chiar zilele astea, miniștrii de externe ai statelor membre decid care va fi natura acestor sancțiuni și împotriva căror entități vor fi îndreptate. Fapt ce l-a înfuriat pe Lukașenko, care observă că strategia sa de a elimina sancțiunile nu aduce rezultatele scontate, ba dimpotrivă, face situația și mai grea pentru Belarus.

Oficiali europeni, printre care și comisarul responsabil de migrație Margaritis Schinas, au călătorit în statele din Orientul Mijlociu pentru a încerca să limiteze fluxul de migranți care iau calea aerului spre Belarus. Eforturile diplomaților pare să fie încununate de un oarecare succes, deși este greu de spus cum se pot controla zborurile spre Belarus într-un mod eficient.

Cu toate acestea, înăsprirea sancțiunilor și negocierile din Orientul Mijlociu nu rezolvă criza umanitară de la graniță, unde 3-4.000 de oameni încă sunt blocați în pădurile înghețate din apropiere de localitatea Kuznica din Polonia. De asemenea, nu există nicio garanție că sancțiunile vor opri acțiunile guvernului de la Minsk, ce este sprijinit de Moscova, cel puțin tacit, în această agresiune asupra granițelor Uniunii.

Uniunea Europeană trebuie să înlăture atât motivația din spatele acțiunilor migranților care au ales să vină pe calea aerului în Belarus sperând să ajungă în UE, cât și motivația din spatele agresiunii liderilor de la Minsk sau Moscova. Acest lucru poate fi realizat printr-un pact anti-șantaj cu țările aliate din regiune, precum Ucraina, Republica Moldova sau Georgia.

Această strategie a fost pentru prima dată propusă de către expertul în migrație de la European Stability Initiative, Gerald Knaus. Acesta argumentează că presiunea strategică pe Uniunea Europeană este foarte periculoasă pentru țările democratice din regiune, care ar suferi cel mai mult dacă liderii europeni se vor așeza la masa negocierilor cu Aleksandr Lukașenko sau Vladimir Putin. Sancțiunile europene sunt una dintre cele mai serioase garanții în fața acțiunilor destabilizatoare ale Rusiei, și punerea sub semnul întrebării a eficacității acestor sancțiuni vulnerabilizează și mai mult situația acestor țări.

Propunerea este ca migranții de la granița cu Belarus, odată primiți pe teritoriul Uniunii Europene să fie transferați în Ucraina, Republica Moldova sau Georgia, acolo unde vor putea cere azil politic. Desigur, acest lucru se poate face doar în urma unor înțelegeri cu cele trei țări, prin care Uniunea Europeană trebuie să se angajeze să întărească suportul financiar și politic pentru aliații care își oferă sprijinul.

Transferul este legal din punct de vedere al legislației internaționale și ar îndeplini în același timp mai multe obiective. În primul rând, și cel mai important, criza umanitară de la graniță va fi rezolvată înainte să se transforme într-o catastrofă umanitară. În al doilea rând, migranții din Orientul Mijlociu nu vor mai fi dispuși să zboare în Belarus, și să plătească mii de euro, doar pentru a ajunge în final tot în afara Uniunii Europene. În al treilea rând, întărirea relațiilor dintre Uniunea Europeană și țări precum Ucraina, Moldova și Georgia ar fi complet contrară obiectivelor Rusiei, înlăturând astfel imboldul de a sprijini voalat Minskul în această criză.

Desigur, nu este o soluție ideală, însă poate fi o soluție pe termen scurt la o provocare nemaiîntâlnită prin nivelul de cinism și brutalitate atins. Ar putea fi și o oportunitate pentru Uniunea Europeană și pentru statele aliate din vecinătatea estică să își consolideze parteneriatele.

Pe termen lung însă, Uniunea Europeană trebuie să rezolve sursa acestor crize repetate, și anume legislația în domeniul migrației și a azilului, care nu ține cont de faptul că UE este o entitate unde oamenii au libertate de mișcare. Reforma acestei legislații este blocată de ani buni, iar efectele lipsei de unitate în acest domeniu se văd. Adversarii noștri profită și ne pun în dificultate majoră.

Poate Conferința privind Viitorul Europei, un efort de reformă a UE bazată pe viziunea cetățenilor, va debloca această situație ce ne face pe toți mai vulnerabili. UE are nevoie de o politică de migrație și azil în respectul valorilor sale, care să solidarizeze statele membre, dar care să permită întărirea granițelor și reducerea fluxurilor migratorii. Este o sarcină dificilă, iar nerezolvarea ei ne pune doar în fața unor situații mult mai dificile.

Ceea ce se întâmplă acum la granița cu Belarus este un coșmar devenit realitate. Doar solidaritatea în fața agresiunii neprietenilor din est ne poate salva. Solidaritatea între statele membre UE și solidaritatea între UE și statele aliate din vecinătatea estică.

Distribuie acest articol

19 COMENTARII

  1. Dacă intrați într-un bar nemțesc (nu polonez) din Munchen, să faceți un sondaj despre solidaritatea cu Estul European, ori veți primi bătaie, ori veți stârni râsete.
    Hai să fim serioși.

  2. Acesta e doar inceputul. EU va fi santajat continuu de oricine vrea sa-si bata joc de ea. Fie cu refugiatii, fie cu handicapatii, fie cu bolnavi de toate categoriile, fie cu produse bio, cu apa chioara, cu codoi, (daca nu-mi dai bani, dau cu codoi in tine).
    A ajuns sa fii avantajat daca te sanctioneaza EU. Si EU de abia asteapta, ai castravetii strimbi, ai incurcat-o, ai Constitutie scrisa pe hirtie velina, cu Times, trebe s-o schimbi. Odata sanctionat poti sa te dai in barci. EU te sanctioneaza si mai tare, asa cum i-a sanctionat pe rusi si austriecii au intrat in rahat ca nu aveau unde sa-si mai vinda merele.

    Asa-mi sanctionez si eu nefasta, nu-mi mai fac datoria de barbat. Vecinu se bucura.

  3. „UE are nevoie de o politică de migrație și azil în respectul valorilor sale, care să solidarizeze statele membre, dar care să permită întărirea granițelor și reducerea fluxurilor migratorii. Este o sarcină dificilă, iar nerezolvarea ei ne pune doar în fața unor situații mult mai dificile.”
    Va puneti prea mari sperante in tot felul de conferinte, nu va exista nici o solutie daca Europa nus-i securiza radical toate granitele, atat cele pe uscat cat si cele pe mare fara prea multe negocieri cu alte state.
    Vedem bine cum se schimba toate acordurile a data cu schimbarea liderilor, UE trebuie sa se concentreze in primul rand asupra ceace poate sa faca singura, stoparea migratiei prin semnale foarte clare si ferme.
    Europa nu poate prelua pe toti care doresc sa ajunga aici decat in conditiile impuse de ligslatia europeana care insa este nereformata, prea permisibila, prea multe exceptii de tot felul.
    Cei care doresc sa vina in Europa trebuie sa stie ca asta se poate face numai pe baza unui contract de munca, atat si nimic altceva, nici un fel de considerente umanitare, Europa nu poate fi Maica Thereza a intregii lumi.
    Printr-un astfel de semnal clar si simplu toata lumea ar stii care sunt conditiile nostre si nu ale altora.
    Cei care ar intra clandestin in Europa ar trebui repatriati in 48 de ore fara drept de apel in tarile de origine, aici fiind intradevar o problema de rezolvat, sa-i si primeasca inapoi.
    Asta ar fi primul set de masuri pe langa multe altele care sa stabilizeze populatiile in zonele din care provin prin incurajarea activitatilor economice insa UE este ipocrita, exporta spre exemplu la preturi mizere in Africa alimente distrugand astfel pietile autohtone, de ce nu se incepe de aici rezolvarea problemelor ?

  4. Acceptarea migrantilor pe teritoriul UE in numele valorilor europene este exclusa. Ar insemna dezamorsarea crizei migrantilor, pe de o parte, iar pe de alta parte conflicte majore si falii formate in interiorul UE, deja fragilizata. Sa nu uitam ca au iesit tari din UE invocand pericolul migratiei necontrolate si masive.
    Noi sanctiuni la adresa regimului Lukashenko sunt iarasi excluse, pentru ca ar insemna ca UE sa-l infurie si mai tare si sa aduca si mai multi migranti la granita cu Polonia. Consecintele ar fi dezastruoase pentru Europa.
    Trimiterea acestor migranti in Ucraina, Moldova sau Georgia ar lua mult timp si nici nu stiu daca ar fi eficienta, mai ales ca ar insemna alocarea unui sprijin financiar consistent pentru acele state. Ma indoiesc ca Ucraina are nevoie de mii de migranti, dar este o solutie in acest caz. Poate cea mai buna.
    Rusia ataca UE si NATO pe doua fronturi: UE prin criza migrantilor, iar NATO prin crearea unei situatii conflictuale la granita cu Ucraina. Iar toate astea au loc in prag de iarna cand se poate intampla orice. Chiar daca sa presupunem ca nimic nu s-ar intampla acum, iar ambele situatii vor fi cumva rezolvate, se poate crea un precedent prin care astfel de situatii sa apara oricand la granitele UE si NATO. Atata doar ca am mai avea timp sa ne gandim la posibile solutii si strategii…

  5. Vreti ca EU sa rezolve problema cu Belarus si cu imigrantii? Poate la calendele grecesti.Lucasenko dictatorul isi apara interesele lui si ale bielorusilor. EU de peste 50 de ani nu a primit ca membru Turcia iar de cel putin 5 ani Romania tot asteapta …..intrarea in Shenghen? Ce mai dati tot felul de variante pentru rezolvare cand Rusia si Bielorusia sunt frati ori surori. Polonia este considerata de marea majoritate a tarilor din UE ca fiind oaia neagra(desi nu este ) a UE pentru ca are demnitate si isi apara interesele economice, culturale, religioase. Daca Polonia si Belarus se inteleg, fac un coridor pentru imigranti si ii trimit in Germania ca acolo doresc sa ajunga, Atunci sa vedem ce mai fac si zic UE si SUA etc.

  6. Oricit de cinic suna, pachetul ala de drepturi ale omului ar trebui amendat și modificat. Uneori pare ca un sirian sau un irakian are nai multe drepturi decit un european.
    Situatia e deja mai mult decit hilara, e tragica.
    E ca și cum as aduna niște homelesi de pe strada, ia-și aduce acasă, hrăni spala îmbraca caza în timp ce familia mea ar trebui sa se descurce cu ce găsește prin casa și sa doarmă în garaj. Chiar primind medalia pt umanitate și toleranta, tot nu ar fi un lucru corect.
    Asa ca seturile alea de drepturi super mișto ar trebui sa se aplice intii europenilor, și abia după ce toți cei 450 mil locuitori europeni o duc mai bine – educatie, sănătate, transport, servicii sociale, sprijin și drepturi… Abia după aceea se poate face ceva pt restul lumii.
    O Europa viitoare e nevoie sa fie intii a europenilor.
    Dacă nu se înțelege asta, nu o sa mai fie nici o Europa în maxim 10 ani.

    • Sunteti optimist, cu 10 ani. La felul in care merg lucrurile, nici 5. Cetatenii europei au fost pur si simplu abandonati (unii ar spune tradati) pentru edificarea „omului nou”, om care miroase rau de tot a internationalism, penurii de tot felul, relativism, globalism, neomarxism, cenzura… Sunt sigur ca schema totusi prinde bine la tineri nestiutori, indoctrinati & manipulabili precum Greta et al.
      DAR totul trece prin stomac.

      • Guvernele Romaniei au fost incapabile sa absoarba fondurile europene dedicate pentru dezvoltarea infrastructurii, educatie, cercetare, sanatate, etc, iar acum aruncati vina pe birocratia bruxeleza, migranti, neomarxisti si alti vinovati imaginari?

        P.S. Pe cand reformele autentice incepand cu consolidarea statului de drept, reorganizarea administrativ-teritoriala, continuarea si accelerarea procesului de descentralizare, reforma administratiei publice centrale si locale, legea zonelor metropolitane, sporirea capacitatii de atragere a investitiilor private, samd?

  7. Se face confuzie voita cred eu intre valorile uniunii si interpretarea in stil globalist-marxist a relativitatii granitelor. Granitele exista pentru a proteja cetatenii si modul de viata al cetatenilor din interiorul lor si fara granite ajungem garantat la conflict tribal. Dupa care vom avea, desigur, noi granite.

    Dupa parerea mea TOATE problemele Europei vin din interior si de la varf.

    Cu vointa politica si buna credinta suficiente se poate ajunge usor la un consens in care orice tentativa de intrare ilegala pe teritoriul europei este prompt rasplatita cu arest, returnare si interdictie de intrare pe viata. Se poate aplica un model similar Australiei (de exemplu). Se poate organiza periodic (sa zicem la doi ani) un referendum la nivelul intregii uniuni cu o singura intrebare: ce fel de emigratie extraeuropeana doriti: 1. all welcome, 2. skilled workers only, 3. closed borders. Sa vedem ce isi doresc europenii, nu?
    Deocamdata politica de imigratie extraeuropeana este un dezastru, integrarea nu prea exista, iar politicile stangiste au facut ca UE sa fie usor santajabila de catre orice despot de pe ruta de migratie. Pentru asta Europa trebuie sa renunte la aiureli verzi, sa atinga urgent autosuficienta energetica si sa rupa orice relatii cu santajisti precum belarus, rusia, maroc, turcia. In absenta businessului cu Europa, regimurile tuturor acestor tari se vor prabusi financiar relativ repede. Politica internationala nu se face cu sentimente si oferind adversarilor acces facil la punctele tale sensibile. In timpuri clasice asta se numea tradare. Se pare ca azi nu mai conteaza, nimeni nu e responsabil sau pasibil de a fi tras la raspundere.
    Una dintre probleme este si faptul ca Uniunea Mondiala (pardon, Europeana) nu este suficient de democratica, leaderii europeni sunt prea departe de controlul cetatenesc pentru a fi responsabili.
    Pana la rezolvarea problemelor interne ale iubitei noastre uniuni, Lukasenko & co isi vor bate joc pur si simplu de ea CU IMPUNITATE. Mai ales in prag de iarna.
    Sunt critic cu uniunea pentru ca totusi mai cred ca mai poate fi reformata, macar in al 12-lea ceas. E necesara doar o scurta privire spre originea constructului european si interventia unor capete limpezi pentru a opri deriva marxista.
    Sunt curios ce va face Europa daca satrapii mentionati anterior vor da drumul concomitent robinetului de refugiati economici din orient si din Africa. Pariu ca nimic in afara de cuvinte aspre si printat euro pentru plata tributului?…

  8. Nu a fost aplaudata dna Merkel pt ca a lasat sa intre milionul de refugiati? N-ar fi normal atunci sa ii primeasca si pe cei 3-4000, mai ales ca o viceprimarita social-democrata de la Muenchen i-a invitat si Lukashenko a zic ca le pune la dispozitie avioane?
    Singura solutie e modificarea Conventiei de la Geneva in sensul pastrarii refugiatilor pe continentul de unde provin. Dar asta n-o sa se intimple vreodata.

  9. Dumitru, dar la imaginea UE printre cetățenii țărilor unde propui sa fie trimiși migranții nu te gândești? Banii dați guvernelor, guverne în care oamenii nu prea au încredere că-i vor cheltui cu cap, nu fac nici cât o ceapa degerata.

    • E o îngrijoare legitimă, nu contest. Însă dacă acest acord se face transparent, cu o prezentare a ce oferă UE la schimb pentru acest ajutor din partea aliaților eu nu cred că va produce un asemenea efect precum cel ilustrat de tine. Sigur că vor fi cei care nu vor accepta asta în ruptul capului, dar aceia oricum vor fi împotriva a orice acord dintre țările lor și Uniunea Europeană.

      Eu mă gândesc aici la o paralelă cu decizia României de la sfârșitul anilor ’90 de a permite survolarea spațiului aerian de către avioanele NATO care se îndreptau spre Serbia. O decizie nepopulară la acea vreme, dar care a transformat România într-un „strategic asset” pentru NATO și aliații occidentali. Poate asta e ocazia Ucrainei și a Moldovei să devină la rândul lor „strategic assets”.

  10. V-ați bătut joc de o societate pe care ați primit-o in dar fără sa fi muncit pentru ea. Si de aceea singurul lucru pe care l-ați putut face a fost sa o distrugeți. Ați creat atâtea drepturi pentru toți ca i-ați lăsat fara drepturi tocmai pe cei care au construit civilizația asta. Nu-i inimic, nu va rămâne nimic nici pentru copii voștri, nu numai ai noștri. Pentru ca „noii cetățeni” așa de adulați la Bruxelles nu dau doi bani pe principiile pe care le-au folosit ca sa ajungă in Europa. Efectiv sunt colonizatori si așa se poarta. In Olanda si Belgia numărul tinerilor migranți depășește numărul tinerilor indigeni. Așa ca in 50 de ani alea sunt emirate. Daca UE cade, s-a terminat direct cu civilizația occidentală. Toți aia care au distrus-o vor fi morți deja, dar sper ca copii lor sa plătească. Deși ma gândesc ca aia sunt primii care sa se „convertească”…

  11. Păi când occidentalii au vrut să-i democratizeze și să-i dezvolte nu au vrut că nu le place asta în țara lor, dar vor să vină la occidentali ca să nu moară de foame. Unii își merită soarta.

  12. Ieri au plecat spre Bagdad primii 400 „refugiați”. Unul, kurd irakian, spunea ca a cheltuit pentru aceasta excursie 7000 Euro. Se întoarce înapoi, dar va încerca din nou.
    Cine are in Irak 7000 Euro nu este prea sărac.

  13. Varianta simpla prin care migrantii trec in Polonia, li se ofera mancare si primul ajutor apoi sunt imbarcati in avioane cu destinatia finala Irak ? Cred ca UE poate sustine zoboruri pentru 4000 de pasageri . Si tot asa. Nu cred ca este un efort financiar major . Daca toata lumea se impiedica de hartii, aprobari discutarea statutului unei persoane non EU care a pus piciorul intr-o tara UE , etc – lucruri de care NU s-a impiedicat nimeni la drumul din Irak – Minsk – UE – atunci UE a pierdut jocul . Ghem, Set , Meci.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dumitru Opritoiu
Dumitru Opritoiu
Dumitru Opritoiu a obținut licența în istorie de la Universitatea de Vest din Timișoara și este absolvent al unui program de masterat în relații internaționale și studii de dezvoltare de la aceeași universitate. Este interesat de istoria Europei și a integrării europene precum și de politica externă și de vecinătate a Uniunii Europene. A lucrat ca stagiar pentru Platforma RO2019, ca intern pentru Centrul de Politici Publice a UVT și ca intern la Guvernul României. În prezent este manager de proiect în cadrul Europuls-Centrul de Expertiză Europeană.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro