vineri, august 12, 2022

… Universitari din toate tarile, uniti-va! Avertisment din Occident: „Romania si-a dobandit reputatia de tara in care plagiatul e protejat de catre stat!”

NOTA: Scrisoarea a fost trimisa vineri, 15 iulie, atat rectorilor marilor universitati din Romania cat si Ministrului Educatiei, dar, pana la aceasta ora, singurul rector care a raspuns si si-a exprimat sustinerea este Daniel David (Universitatea Babes-Boylai). Iar asta in conditiile in care Ministerul Educatiei a lansat in dezbatere publica proiectul de modificare a Legilor invatamantului preuniversitar si universitar. Si tacerea e un raspuns.

Plagiatul la români: Îngrijorări și propuneri
Scrisoare deschisă adresată universităților românești și Ministerului Educației

Ca profesori și cercetători la universități și institute de specialitate din America de Nord și Europa Occidentală alături de colegi din România, urmărim cu maximă îngrijorare și crescândă dezamăgire atât imixtiunea agresivă a politicului în etica academică prin recenta protecție legală a plagiatului și plagiatorilor, cât și, cu notabile excepții, absența unor reacții din partea celor direct afectați – Ministerul Educației și universitaățile românești. Fenomenul este periculos pentru că afectează întregul sistem educațional și, implicit, întreaga societate românească.

Pe termen scurt, victimele din prima linie sunt universitarii români cinstiți care încearcă să își publice lucrările în revistele academice și editurile științifice recunoscute internațional. În ultima vreme, România și-a dobândit în Occident reputația defel măgulitoare de țara în care plagiatul e protejat de către stat, așa că cercetările lor sunt percepute aproape automat, ca suspecte. Este nedrept pentru cei direct afectați și este nedrept pentru întreaga societate.

Când nu ignoră complet fenomenul, atenția publică se focalizează aproape exclusiv pe cazurile de plagiat ale persoanelor cu mare vizibilitate și funcții publice – premieri, miniștri, magistrați, etc – și doar pe lucrările de doctorat. Această tendință este parțial de înțeles, dar presupune totodată că alte cazuri de plagiat, ale unor nume mai puțin cunoscute, multe din universități, sunt trecute cu vederea. De asemenea, cazuri evidente de plagiat în reviste științifice, cărți sau capitole de carte sunt ignorate, deși sunt la fel de scandaloase precum cele din lucrările de doctorat.

Pentru asanarea acestei mlaștini etice credem că este nevoie de o abordare complexă, care să includă o componentă preventivă și una reparativă, cu soluții implementabile pe termen scurt, dar și cu schimbări structurale pe termen lung. În cele ce urmează oferim doar câteva sugestii și exemple pentru a porni o mult-prea-necesară conversație.

Bunăoară, o abordare preventivă ușor de implementat pe termen scurt ar putea presupune ca toate universitățile românești să-și încurajeze și, evident, ajute studenții doctoranzi să își ia în co-tutelă îndrumători de doctorat de la universități din străinătate, cum unele universități au început deja să facă, deși mai degrabă sporadic. În afara faptului că doctoranzii ar beneficia de pe urma unui nou nivel de expertiză, un doctorat în co-tutelă ar încuraja o muncă de cercetare corectă și o calitate mai bună a tezei. Pe termen lung, universitățile care vor implementa într-un mod sistematic această strategie vor avea doar de profitat de pe urma unei bune reputații atât la nivel național cât și internațional.

În ceea ce privește abordarea reparativă, ce presupune penalizarea, într-un fel sau altul, a cazurilor de plagiat deja dovedite, o soluție pe termen scurt ar putea-o reprezenta pur și simplu reacția publică a universităților românești în toate cazurile de abdicare flagrantă de la standardele eticii universitare. Chiar dacă momentan universitățile românești nu pot anula doctoratele plagiate, protejate prin lege (!), ele pot în continuare penaliza toate cazurile de plagiat din revistele științifice, cărți, sau capitole de carte, refuzând sau anulând publicarea lucrărilor plagiate, mergând pana la desfacerea contractului de muncă. a celor prinși în flagrant delict. O asemenea atitudine publică de toleranță zero venită din partea mai multor universități ar trimite un mesaj puternic cu reverberații care ar depăși sfera universitară. De exemplu, Colegiul Noua Europă sau Editura Universității București au recunoscut deja cazuri de plagiat din lucrarile publicate sub egida lor și le-au eliminat imediat, anunțând public și motivul. Pentru revistele științifice și editurile din România, o asemenea atitudine nu poate decât să le sporească prestigiul și, implicit pe termen lung, calitatea lucrărilor publicate.

De bună seamă, soluția structurală, pe termen lung, nu poate fi obținută decât prin modificarea legislației, dar acest lucru nu e posibil decât în condițiile în care universitățile, revistele științifice și editurile românești vor reuși să creeze un val de indignare în opinia publică împotriva legilor și practicilor din ziua de azi. Credem că doar presiunea crescândă venită din partea opiniei publice îi poate convinge pe politicieni să renunțe la acest sistem profund corupt, adoptând o nouă legislație, atât de necesară pentru însănătoșirea vieții universitare dar și a întregii societăți românești.

Schimbarea opiniei publice, crucială pentru schimbările pe termen lung, nu se poate face nici cu atitudini defetiste, gen “e o cauză pierdută” și nici cu “eroisme de culise”. Îi invităm pe toți cei care cred în principiile și ideile de mai sus să ni se alăture public, semnând alături de noi această scrisoare, utilizând link-ul de mai jos.

Da CLICK mai jos

Suporteri Anti-Plagiat

Cine A Mai Semnat


Anna Abalkina, Research Fellow, Freie Universität Berlin, Germany

John Arblaster, Assistant Professor of the History of Spirituality in the Low Countries, Ruusbroec Institute, University of Antwerp, Belgium

Monica Brinzei, Research Director, Deputy Director of IRHT, CNRS, France

Monica Ciobanu, Professor of Criminal Justice, SUNY Plattsburgh, USA

Roland Clark, Reader in Modern European History, Department of History, University of Liverpool, UK

Michael V. Dougherty, Professor of Philosophy, Ohio Dominican University, USA

Dragos Duicu, Maître de conférences, Faculté de Philosophie, Institut Catholique de Toulouse, France

Russell L. Friedman, Professor, Institute of Philosophy, KU Leuven, Belgium

Alin Fumurescu, Associate Professor, Department of Political Science, University of Houston, Fellow Murphy Institute, USA

Ana Fumurescu, Researcher, Department of History, University of Pittsburgh, USA

Guy Guldentops, Researcher, University of Cologne, Germany

Pernille Harsting, formerly Associate Professor of Rhetoric, Örebro University, Sweden

Rudolf B. Hein, Professor of Moral Theology, PTH Münster, Germany

Tincuta Heinzel, Senior Lecturer, School of Design and Creative Arts, Loughborough University, UK

Joshua P. Hochschild, Professor of Philosophy, Mount St. Mary’s University, Maryland, USA

Robert T. Ives, Associate Professor of Special Education, founder of the “Research in Romania” program, University of Nevada, Reno, USA

Andrei Manolescu, Professor, Department of Engineering, Reykjavik University, Iceland

Gheorghe Pașcalău, Postdoctoral Researcher, Institute of Philosophy, KU Leuven, Belgium

Jenny Pelletier, Postdoctoral Researcher, Department of Philosophy, Linguistics and Theory of Science, University of Gothenburg, Sweden

Martin Pickavé, Professor, Department of Philosophy, University of Toronto, Canada

Giorgio Pini, Professor, Philosophy Department, Fordham University, USA

Mihail Popescu, Professor of Medical Informatics, University of Missouri, Columbia, USA

Chris Schabel, Professor, University of Cyprus/CNRS-Paris, Cyprus/France

Anna Marisa Schoen, Postdoctoral Fellow, Department of Political Science, Duke University, USA

Claudia Serban, Maître de conférences, Department of Philosophy, Université Toulouse Jean Jaurès, France

Carlos Steel, Professor Emeritus, Institute of Philosophy, KU Leuven, Belgium

Catalin Stefanescu, Professorial Lecturer, Department of Finance and Real Estate, Kogod School of Business, American University, USA

Irina Stefanescu, Principal Economist at the Federal Reserve Board, Washington D.C., USA

Tudor D. Stanescu, Professor, Department of Physics and Astronomy, University of West Virginia, USA

Mark Thakkar, Honorary Research Fellow, University of St Andrews, UK

Anya Topolski, Associate Professor in Ethics and Political Philosophy, Radboud University, The Netherlands

Anca Vasiliu, Directrice de recherche, CNRS/Université de Sorbonne, France

Debora Weber-Wulff, Professor, University of Applied Sciences HTW Berlin, Germany

English version

Romanian Plagiarism: Concerns and Proposals

Open Letter Addressed to all Romanian Universities and to the Minister of Education

As professors and researchers at various universities and scholarly institutions in North America and Western Europe, we observe with deep concern and increasing disappointment both the aggressive intervention of politics into academic ethics through the newly implemented legal protection of plagiarism and plagiarists, and, with a few notable exceptions, the absence of any reaction from those directly affected by the current state of things – the Minister of Education and Romanian universities. This is a dangerous phenomenon that is detrimental to the entire educational system and, in consequence, to the entire Romanian society.

In the short term, the principal victims are those honest Romanian scholars who attempt to publish their work in internationally recognized academic journals and with internationally recognized publishers. Lately, Romania has acquired the undesirable reputation of a country in which plagiarism is protected by the state and, as such, therefore the research of Romanian academics is ignored almost by default, as inherently suspicious. This situation is unfair to honest scholars, and it is unfair for the whole of society.

When public opinion does not entirely ignore the phenomenon, its attention is focused almost exclusively on the cases of plagiarism involving public figures in office – prime ministers, cabinet ministers, members of the judiciary – and only on doctoral dissertations. This to a certain extent is understandable, but it means that lesser-known names, in particular from Romanian universities, fall under the radar. It also means that other blatant cases of plagiarism in academic journals, monographs, and book chapters are mostly ignored, even though they are equally outrageous.

We believe that draining this ethical swamp requires a multi-faceted approach, with a preemptive and a reparatory component, as well as short-term and long-term solutions. What follows are just a few suggestions and examples, intended as a starting point to a much-needed conversation.

For example, a preemptive approach easy to implement in short term could be for all major universities to encourage and assist their doctoral students to have as co-advisor a reputed foreign scholar, as some Romanian universities have just started doing, although mostly sporadically. Besides benefitting from a new level of expertise, such practice would encourage honest research endeavors and would ensure a higher quality of academic work. In the long run, the universities systematically implementing this strategy will benefit from their increased reputation, both nationally and internationally.

As for the reparative approach, which presupposes some form of penalty in case of proven cases of plagiarism, a short-term solution could entail, at its most basic, a public-facing reaction from the Romanian universities in all cases of blatant departure from the standards of academic ethics. Even as of now the Romanian universities cannot nullify plagiarized doctoral dissertations, which are legally protected (!), they still have the ability to penalize all other cases of plagiarism in academic journals, monographs, and book chapters, refusing or cancelling publication of such plagiarized works and firing or breaking contracts with those guilty of plagiarism. A public policy of zero-tolerance would send a powerful message that would echo beyond the academic world. For example, the New Europe College and Bucharest University Press have already acknowledged cases of plagiarism in their published works and retracted them, publicly announcing the reason. For all Romanian academic journals and publishing houses such an attitude can only enhance their reputation and, implicitly in the long run, the quality of their publications.

Needless to say, the long-term structural solution can only be reached by modifying the legislation, which will be possible only if universities, academic journals, and publishing houses would succeed in stirring up a wave of public indignation against the current laws and practices. We believe that only the strong pressure from public opinion could persuade Romanian politicians to renounce this deeply corrupted system, and to vote for a new legislation, so necessary for the healing not only of academic life but of the whole of Romanian society.

A change of public opinion, crucial for all long-term changes, will be accomplished neither with a defeatist ‘this-is-a-lost-cause’ attitude, nor with behind-the-scenes heroisms. We invite all who believe in the principles and ideas enumerated above to publicly join us by co-signing this letter, using the link below.

CLICK BELOW

Anti-Plagiarism Supporters

Others Who’ve Signed

Distribuie acest articol

51 COMENTARII

  1. Atîta vorbărie. Plagiatul e furt, iar autorii furturilor trebuie arestați și condamnați la pușcărie. Conform legii.

    Dacă lipsește legea, să fie votată una! Și să fie dură!

    Cu o justiție incoruptibilă și neînfricată problema e ca și rezolvată.

    Avem o astfel de justiție?… Avem???

    Să trecem.

    Acum, ce te faci cu miile de doctorate neplagiate, dar fără absolut nici o valoare, produse anual pe bandă rulantă? În toată lumea, nu doar la noi.

    Nu faci nimic, că nu ai ce. Trăim într-o lume coruptă de sus pînă jos, amorală, fără nici un fel de repere. Nu mai știm nici măcar ce e o femeie, ni se spune cu cel mai serios aer că și bărbații pot să rămînă însărcinați, pedofilia mai are un pic și intră pe culoarul normalizării, guvernele pretind că gripa e un fel de ciumă bubonică, dacă e cald în timpul verii, politrucii acuză încălzirea globală cauzată de calamitatea numită OM, dacă bate vîntul toamna sau ninge iarna, cauza e climate change. Și tot OMUL e vinovat și de schimbarea climei.

    Nu se mai poate face nimic pentru redresare. S-a ajuns prea departe. Faza e clar terminală.

    • @Valeriu justitie nu prea mai avem, iar plagiatul ar trebui pedepsit cel putin cu desfacerea contractului de munca si o notificare catre toate universitatile si institutele de cercetare din tara si din afara cu privire la respectivul plagiator, pentru a nu mai putea lucra vreodata ca profesor sau specialist in astfel de institutii. In rest, tara arde, babele se piaptana, iar noi suntem indoctrinati si „sensibilizati” de catre noii ideologi, fie climatici sau de gen. Probabil ca nici nu mai conteaza ce se intampla atunci cand vine criza la orizont.

    • De unde stii ca exista mii de teze de doctorat fara valoare, produse anual in toata lumea!? Pe ce date te bazezi cand afirmi asta? Atentie, nu contest ca in Romania exista teze de doctorat neplagiate si fara niciun fel de valoare. Dar a generaliza la nivel mondial si a arunca indoiala asupra tot ceea ce inseamna studii doctorale mi se pare o afirmatie incorecta si rauvoitoare.

      Nu, coruptia nu e peste tot si de sus pana jos! Doar ca multi dintre cei care au incercat sa faca ceva s-au lovit de opozitia politicienilor( a majoritatii acestora, nu a tuturor) si dezinteresul( sau interesul !!) maselor de votanti majoritare lipsiti de creier sau de moralitate sau de ambele. Si au renuntat la lupta! Dar nu inca toti si cei ce inca lupta sunt vizibili, daca ai ochi sa-i vezi!!

      A propos, care este criteriul conform caruia decizi tu ca un doctorat e fara valoare!?

        • Faina chestie! Si educativa!

          In fapt insa, in documentul din link nu e vorba de niciun criteriu de evaluare a consistentei unei teze de doctorat, ci de ceea ce inseamna evolutia in cariera stiintifica autentica, de faptul ca in teza si ulterior te restrangi la o nisa a domeniului in care ai facut studiile de licenta si master.

          Un criteriu ar putea fi urmatorul: daca personajul care are doctorat publica ulterior un numar consistent de lucrari in domeniu, cu impact si mai mare decat teza sa, in jurnale cel putin la fel de tari ca cele in care a publicat inainte de sustinerea tezei, atunci se poate spune fara indoiala ca doctoratul sau are valoare(printre articole e necesar sa existe si cateva cu unic autor, pentru certificarea capacitatii individului de a produce ceva consistent singur…..asta daca nu cumva face parte in mod clar dintr-un grup de cercetare serios, pe o ramura in care conlucrarea e absolut necesara).

          Problema este ca personajul Valeriu nu are habar in legatura cu astfel de chestiuni, si fiind incapabil sa inteleaga fenomenul, arunca cu noroi in orice doctorat. Anunt pe Valeriu ca in general, la nivel mondial, lumea stiintifica nu e majoritar compusa din impostori……confunda lucrurile, extrapoland la nivel extins mocirla in care se zbate pseudolumea stiintifica de sorginte securisto-comunista din Romania….da, in Romania impostura stiintifica este majoritara in cadrul comunitatii stiintifice…..dar avem si multi oameni de valoare….pe care nu-i cunoastem nu numai pentru ca nu sunt popularizati de o media mediocra si inculta, ci si pentru ca nu vrem sa aflam cine ne mai sunt valorile, cine sunt cei pe care inca ne putem baza pentru constructia unui viitor care sa excluda o buna parte din mizeria de origini comuniste.

          O parte dintre acestia au plecat deja dintre noi, nu cu multi ani in urma, fara sa-i stie mai nimeni….unii sunt deja pensionari, cu probleme de sanatate si dorinta de liniste….acest popor a ratat sansa de a utiliza valoarea acestora, bunul lor simt, capacitatea lor de a arata ce inseamna competenta, seriozitate si eficienta!

      • S-a umplut Europa și America de Nord de SNSPA-uri care produc doftori în Gender Studies, Women’s Studies, Chicana/o Latina/o Studies, Refugee and Migrant Studies, Liberal Studies, Africology and African American Studies, Lesbian, Gay, Bisexual, and Transgender Studies (asta e de la Yale) etc. etc. etc. etc. etc. etc.

        Vezi și lista:
        PhD programmes in Gender & Sexuality Studies
        https://www.phdportal.com/search/phd/gender-sexuality-studies/page-2

        Ce valoare au astfel de teze de doctorat? Cine angajează astfel de specialiști? Ce să facă cu ei?

        Chiar ai nevoie de cineva care să-ți descrie ceea ce poți să vezi și singur dacă nu ții ochii închiși?

        • Pe partea asta ai dreptate! Nu pot contesta ca toate aceste „domenii de studii” si inca multe altele reprezinta niste imbecilisme! Si nu pot intelege cum poate o persoana sa-si doreasca sa aiba doctorat in asa ceva! E vorba ori de prostie crasa, ori de boala psihica!

          De fapt eu ma refer doar la domeniile in care teza de doctorat nu poate sa contina afirmatii fara acoperire, fara demonstratie sau fara o dovada ca ce se scrie acolo, in teza, e valid. Me refer la matematica, fizica, biologie, biochimie si biofizica, inginerie de diferite tipuri, tehnologii, geologie, arheologie, istorie si cam atat(scuze daca am omis ceva). Oricum, in mod normal, un doctorat trebuie sa aduca cel putin un minim de noutate in domeniul in care e facut. Altfel nu e doctorat!

      • @LS unde am scris eu ca exista la nivel mondial astfel de teze plagiate? Dimpotriva, in alte state vestice doctoratul inseamna o munca teribila si un efort deosebit. Acolo nu orice dobitoc isi face un doctorat, iar daca plagiaza urmarile sunt pe masura. Da, cred ca 70% dintre lucrarile de doctorat din Romania sunt plagiate si sunt lucrari de doi lei , care n-au legatura cu realitatea. Stiu ce spun, am lucrat in mediul universitar acum multi ani.

        • Sorry Mike, nu la comentariul tau am raspuns, ci la cel al lui Valeriu!( nici nu aveam cum sa scriu o referinta la ceea ce ai scris, al tau e trimis la 11:16(19.07) iar al meu la 11:23(19.07))

          Citeste te rog raspunsurile mele de mai sus!

          A very nice day!

        • Mike, nu vreau sa fiu rau, dar totusi! Ce e aceea realitate si ce inseamna legatura cu realitatea!?

          David Hilbert si-a sustinut doctoratul cu o teza care se numea „Despre proprietățile invariante ale formelor binare speciale”. Ce parere ai!? Are legatura cu realitatea? Sau ma rog, are legatura cu ceea ce se intelegea prin realitate cand si-a sustinut Hilbert teza?

          Tare as vrea sa aflu care e definitia realitatii in acceptul tau!?

          A propos! Crezi ca ceea ce intelegea Riemann prin realitate e acelasi lucru cu ceea ce intelegea Louis Pasteur? Am considerat aceasta paralela, pentru ca au fost contemporani…Pasteur(1822-1895), Riemann(1826-1866)

    • cred ca este un subiect separat cel al calitatii si relevantei tezelor.
      evident ca nu toate sunt egale, chiar daca la final confera toate acelasi titlu academic.
      una este teza lui John Nash despre teoria jocurilor, alta este o teza pe un subiect de modelare matematica finananciara oarecare. cred ca toata lumea e de acord.

      dar noi nu suntem inca acolo. noi ne luptam inca cu plagiatul.
      nu ar trebui sa amestecam subiectele cu scopul de a dilua problema plagiatului.

    • Dl Valeriu îmi pare destul de atacat de cei ce i-au răspuns. În consecință aș dori să-i susțin ipoteza, prin propriu-mi exemplu, că ar exista multe doctorate neplagiate fără valoare.

      Mi-am susținut doctoratul într-o ramură a ingineriei într-o țară din Europa de Vest. Sus de tot în toate topurile: transparență, lipsa corupției, libertatea presei, digitalizare, fericire etc. Ca să nu fie bănuială de înțelegere/rețele de prieteni, în comisie au fost oameni din străinătate, o practică curentă acolo. Deci inginerie, deci am zice că totul e obiectiv, rezultatul este, îl vedem, îl măsurăm, sau nu este. Nu e loc de interpretare. Ei bine, nu am plagiat, ‘rezultatul’ a fost, am muncit la el 5 ani. Și zic ca dl Valeriu că e pur maculatură. La vremea aceea existau 60 de mii de doctoranzi în lume în același domeniu cu mine. Aia ar fi 12 mii de susțineri de teză pe an în lume. Avem noi 12000 de rezultate pe an într-o nișă de domeniu, avem progresul care ar trebui să decurgă din așa ceva?

      Cum decide comisia? Cantitativ. Numără articolele, de conferință, de jurnal. Își zic, ‘n-or fi bazaconii în teza asta dacă timp de 5 ani revistele cutare și cutare i-au publicat articolele, dacă s-a dus acolo și dincolo și l-a văzut întreaga comunitate’. Dar e o bună componentă de politică: și în inginerie sunt mode, dacă scrii pe ce e ‘hot’ la moment ai mai multe șanse. Nu numai, dar poți reîmbrăca rezultatele obținute într-o modă cu hainele noii mode. Sunt numeroase feluri în care nu minți, nu falsifici rezultate, ci cumva ‘you game the system’, exploatezi regulile jocului în favoarea ta. De exemplu multe universități, având bugete serioase, cumpărau toate cărțile care apăreau la o anumită editură de specialitate pentru bibliotecile lor universitare. Fără discernământ, reputația editurii era garanția ‘calității’. Însă editurile nu riscau nimic financiar, pentru că știau că au acești clienți stabili. Așa c-ai putea spune că publicau orice. Ajunge doar să fii cunoscut de editură. Evident că un student doctoral nu era cunoscut de redactorul pe specialitatea studentului. Dar poate universitatea sa era, departamentul său, șeful său. Care și ei au interesul ca doctorandul să ‘apară în volum’ pentru că contează la metricile care sunt luate în considerație la alocarea de finanțări naționale sau europene.

      Cum poți face sa te ‘afirmi’? Păi ca în umaniste: nu te compari cu nimeni ci scobești o nouă nișă, îți inventezi o problemă pe care nu a avut-o nimeni până atunci. Cu atenție: nu trebuie să fie nici complet trăznită, dar nici identică cu altă problemă. Trebuie neapărat să aibă acel epsilon de diferență față de alte probleme pentru ca să nu se poată compara rezultatele tale în mod precis. Începi să publici soluții incrementale. Dacă persiști după o vreme ajungi să ai chiar reputația de specialist în nișa aceea. Soluția e bine să fie elegantă. Nu prea ești întrebat de relevanța problemei pentru că te miști în lumea academică, mică și destul de bine închisă la industrie. Articolele trimise la conferințe nu sunt evaluate niciodată de un inginer de producție ci de alți universitari care nu au lucrat în industrie probabil niciodată, doar au întâlniri, probabil trimestriale, cu vreun ex-student, devenit șef în departamentul de cercetare al companiei care îți este partenerul industrial la proiect.

      Rezultatul? Câteva citații în anii ăia (și poate că în lucrări la fel de ‘relevante’) după care marea uitare în masa de pdf-uri.

      Ok, sunt de acord: nu-mi am locul acolo (oricum, mi-am dat si eu seama de ‘valoarea’ mea și nu am rămas în cercetarea academică, dar am fost destul de ne-galant încât să nu mă fi retras înainte de diplomă), sunt o rușine, un impostor, o irosire a banului public. Dar sunt singurul? Singurul din cei 12000 care au susținut teza lor în același an cu mine?

      • @Sandu,
        Descrieti excelent sistemul, cu mult talent.
        Sunt intr-o situatie similara. (Insa eu nu am parasit sistemul, ci am fost „scuipat” afara de sistem, pentru ca nimeni n-ar fi finantat prostiile mele.)

        Dar acum depinde unde setam standardul. Cine decide ce este o teza de valoare? Ramane titlul de doctor rezervat pentru Einstein, Godel, Nash si altii ca ei?

        Poate ca toate epsilonurile adunate vor duce la o nişă relevantă.

        Dupa parerea mea nu ar trebui sa se puna problema la modul utilitarist.
        Important nu este ca ai studiat un epsilon inutil ci faptul ca ai facut-o „cu cugetul curat”, adica de dragul stiintei, incercand sa iti imbogatesti stiinta ta (ceea ce fara indoiala ai facut) si incercand sa imbogatesti stiinta altora (ceea ce iarasi probabil ai facut, macar acum se stie ca epsilonul studiat de tine nu are potential).
        Stiinta trebuie facuta in primul rand de dragul stiintei si frumusetii, ca si arta, nu neaparat cu gandul la piaţă.
        Despre Ariana Grande nu spunem ca e mai valoroasa decat Bach pentru ca vinde mai bine intr-un an decat a vandut Bach in 400 de ani ajustat cu rata inflatiei.
        Daca Newton se gandea la potentialul de piata al fizicii atunci gravitatia nu ar fi fost „descoperita” nici pana azi. :)
        Parerea mea…

        Singura situatie in care esti impostor este daca ti-ai propus sa fii impostor. Adica daca stii din capul locului ca ce faci este de 2 bani, dar o faci pentru ca vrei bursa aia de doctorat sau titlul ca sa iti satisfaci dorintele hedoniste (sa faci excursii sau sa iticiei o masina SH din bursa, sa primesti 15% la salariu etc., adica lucruri care nu au nimic de a fave cu imbogatirea spirituala si cu scopul propus). Nu exclud ca exista si astfel de docroranzi, dar cred ca sunt destul de rari (mai deşi in Ro decat in occident datorita stimulentelor de sarlatanie institutionalizate).

  2. E simplu: niște flăcăi și fătuci care au parvenit prim miniștri, miniștri, parlamentari/europarlamentari, militari și polițiști, ba chiar unii așa-ziși „universitari”, cu instrucție școlară și abilități de exprimare precare, au resimțit nevoia să umple golul, să compenseze complexul de inferioritate prin acapararea titlului de „doctor”. Iar mecanismul statal pe care și l-au creat pentru a se apăra dovedește o dată în plus impostura lor intelectuală și morală. Presupun că sînt cazuri de plagiat peste tot în lume, grav este că nemernicii ăștia au transformat România în Plagistan.

  3. Situatia e grava.
    Nu statul protejeaza plagiatorii.
    Toti functionarii si politicienii sunt plagiatori. Ei protejeaza plagiatul, pentru ca se protejeaza.
    Si la noi nu se stie de cat de plagiatul de gradul I. Cand dai copy/paste si nu folosesti ghilimelele. Nu se stie si/sau nu se spune nimic de plagiatul de gradul II, cand folosesti ideile (descoperirile, materialele publicate) cuiva si nu-l citezi. O veche meteahna securisto-comunista. Cei trecuti la Index nu erau citati niciodata. Pe urma s-a generalizat. Se citeaza doar prietenii. Acum trebuie sa platesti ca sa te citeze. Iau ideile fara sursa.
    La asta se adauga tot felul de zvonuri mirsave despre unul sau altul, cu mentiunea ca nu trebuie citat ca ar fi,……. intr-un fel sau altul. (?!!!) Ce are viata personala cu opera? In general, nu poate fi dovedita calomnia sau e sustinuta doar de prietenii calomniatorului.
    In plus, editurile noastre, chiar si cele private, comit greseli grosolane de tipar, puse in circa autorului hartuit de comunisto(sau fascisto?)-securisti.
    E o situatie grava in cultura noastra si in viata editoriala.

  4. Trebuie facut orice e posibil pentru stârpirea acestui fenomen extrem de nociv, PLAGIATUL ! Este o forma clara de furt, pentru care legislatia e datoare sa intervina, atat preventiv cat si punitiv. Or, la noi, legile mai de graba ii apara pe plagiatori…..

  5. Ar fi bine ca plagiatul (furt intelectual) sa fie pedepsit, dar cine si cum va stabili vina? Justitia a aratat intotdeauna ca acuza pe cine vrea si pedepseste pe cine poate. Universitarii pot sa fie subiectivi sau sa aibe pasreri diferite. Marele I.L.Caragiale a fost tarat prin tribunale pt plagiat, care pana la urma nu s-a dovedit, si nu a fost pedepsit, dar fiind compromis social, a emigrat in Germania si a refuzat sa se mai intoarca vreodata. Probabil ca daca s-ar face aceasta lege va fi, ca si altele, o arma pentru vendete personale. Probabil ca retinerea universitarilor de a ostraciza plagiatorii este ca in Biblie: „sa loveasca primul cu piatra cel care este fara de pacat”. Plagiatul trebuie starpit, plagiatorii trebuie pedepsiti, e usor de spus dar greu de facut. Totusi macar sa incercam sa o facem, dar cu toata lumea si la toate nivelurile, nu numai cu adversarii de moment. Dar ce mai poti spune cand, corectand Lucrari de licenta, softul antiplagiat e OK, dar PC arata la autor antetul unei alte universitati? Pe Internet se cenzureaza multe si se pedepsesc multe, dar nu deranjeaza nimeni „atelierele” de lucrari de diploma, dizertatii, teze etc. Ceva trebuie facut, repede si bine, alfel poate fi prea tarziu.

  6. Inca o data poate se va intelege . Doctorandul isi supune lucrarea proprie, obtinuta in urma unui travaliu academic sub supravegherea unui profesor Doctor in materia respectiva, aprobarii in cadrul unei Comisii intrunite spre a aviza sau nu lucrarea cu pricina . Teza de doctorat astfel aprobata confera titlul de Doctor in …. doctorandului .Singura entitate ce poate retrage consimtamintul unanim exprimat ce avizeaza(conform legilor de moment in materie ) la un moment dat valabilitatea tezei de Doctorat este chiar comisia universitara sau in cazuri aparte Justitia . Restul sunt doar vorbe goale .CCR a definitivat solutia lasind in urma erorile trecutului asa cum ar trebui sa facem si noi toti .Principiul este simplu cel care ofera poate si retrage .In final , daca nu sunt indeplinite conditiile legale , doar Instanta poate hotari .In cazul Ciuca Teza de Doctorat s-a supus legilor existente la data aparitiei fapt ce moral a putut inlesni controversele . Legal teza este corecta .

    • Puteti cita exemple de membri ai vreunei comisii de doctorat care au avut curajul de a nu aviza lucrarea?
      Mai cunoasteti si alti universitari, in afara de Dna Sercan (nume predestinat) care sa se inhame la munca de dovedire a unor plagiate?
      Legal nu se dovedeste ca o teza este corecta, ci daca este plagiata sau nu.
      Si la urma urmei, in justitie multe sunt morale dar ilegale sau legale dar imorale, deci ultimul cuvant pentru plagiat ar trebui sa il aibe un for universitar neafiliat politic, iar justitia sa decida ulterior numai daca se anuleaza drepturile capatate ca doctor incorect (bani, functii, grade etc.)

      • Da, am facut acest lucru, la Univ. Bucuresti, la o fac.de st. pamantului. Am refuzat sa fac referat unei teze de doctorat din anul 2009 si am solicitat o parte sa fie refacuta de doctorand. Apoi am telefonat si spus coordonatorului, de situatie si marea sansa ca doctorandul mai avea 3 saptamani la dispozitie sa refaca cu ce date avea. A fost cu mult mai bine, corecta. Urmarea a fost ca nu mai m-au invitat niciodata si au transmis acest lucru si la alte facultati si institute de cercetare cu care am mai colaborat. Asta este etica in Ro! Nu a ajuns tara la stadiul sa isi onoreze expertii si oamenii adevarati, ne conduc impostorii si clanurile de interese.

      • Domnule,

        Dar cazul Monta este unul de rasunet international.

        Acolo s-au sesizat multe persoane, iar justitia, iertat sa ii fie numele, a cerut aviz de la niste experti care la randul lor nu au putut compara textele puse in discutie – original vs copie – pentru ca aveau fonturi si spatieri dferite…

        Saga este mult mai lunga si merita sa fie citita cartea care documenteaza cazul…

        Este o poveste absolut absurda, Kafka este nemuritor in RO, unde comisia de experti a incercat sa isi fac treaba, ca in cazul plagiatului dl. Ciuca, dar a fost stopata actiunea chiar de dansa, justitia, iertat sa ii fie numele in RO.

      • Zic ca pedeapsa trebuie sa fie maxima pentru indrumatorul de doctorat si asupra membrilor comisiei care au acordat titlul de doctor – aceasta este menirea lor: sa aprecieze calitatea si consistenta unor lucrari elaborate de catre doctorand.

        Este ca si cum te prezinti la examenul auto dar acolo treci pentru ca te lasa comisia sa copiezi la testul teoretic si te fcam fofilezi la proba practica.

        Nu numai anularea titlului de doctor in stiinte si recuperarea drepturilor materiale acordate dar necuvenite ci mai ales pedepsirea severa a celor care au permis acordarea titlului.

        Mediul academic nu va deveni sanatos daca repercursiunile asupra celor care contribuie necuvenit la acordarea titlului nu sunt unele extrem de severe.

        Ca lucrurile sa se indrepte rapid este recomandabil ca sa nu se ajunga in instanta unde trec anii si coane opereaza incorect in anumite cazuri specifice

    • Fals – un titlu obtinut prin acordul unei gasti unde tartor sef a fost indrumatorul.

      Ulterior a fost dovedit public ca titlul a fost obitinut prin plagiere si drept consecinta ar trebui aspru pedepsit nu numai detinatorul titlului, iar instanta ar trebui sa judece probele materiale depuse si nu sa blocheze formal procesului –

      Continuare este ca toti cei din gasca care au aprobat lucrarea si au acordat titlul sa nu mai aiba posibilitatea de a evalua lucrari doctorale iar indrumatorul sa fie sever pedepsit – chiar cu inchisoare pentru ca prejudiciul creat nu este numai de natura materiala ci si unul moral, etic ce afecteaza profund societatea, iar indreptarea greshitzilor nu vine decat din pedeapsirea aspra a acestora.

    • Puteti sa nu sustineti ca intr-un mediu nesanatos academic un plagiator nu isi poate mentine titlul?

      In cazul unei societati corupte puteti sustine ca un impostor cu doctorat nu poate sa fie protejat chiar de catre coana justitie? Mai grav chiar prin blocarea unor procese, prin modifcari legislative ulterioare de care pot beneficia chiar impostorii?

      Solutia oferita de CCR nu este una posibil sa fie aplicata intr-un stat inca atarnat de MCV – adica unde statul de drept nu este functional.

      Singura solutie este cea oferita de un grup de experti profesionisti + integri care ar putea analiza transparent si eficient de rapid lucrarile doctorale si decide daca acestea indeplinesc sau NU conditii de acordare a titlului – instanta poate sa fie doar ultima care sa decida atunci cand sunt dispute intre detinatorul titlului si comisia formata de experti.

      Avand in vedere gravitatea cazurilor care afecteaza societatea ar trebui alese solutii cu orizont de implementare rapid si numai dupa ce societatea devine mai sanatoasa si mai aproape de statutul de stat de drept sa fie lasata decizia pe umerii mediului academic si a justitiei.

    • Trebuie sa fie penalizat și îndrumătorul de doctorat care își ia banii dar nu îl interesează să își facă treaba cum se cuvine. Mai puțini îndrumători, mai atent selecționați, un criteriu este profesionalismul, cunoașterea și examinarea atentă a domeniului tezei, acrivia demersului de cercetare, etc.

    • În cazul Ciuca toți membrii comisiei erau ofițeri, probabil cu grad inferior celui al doctorandului.
      Un fapt hilar daca nu tragic, când au început sa acorde doctorate, in instituția respectiva nu exista nici un doctor. Titlul de doctor era conferit de unii care nu-aveau aceasta calitate. Și azi rectorul instituției, numit Comandant, nu are doctorat.

  7. Doctoratul trebuie dat in profilul in care ai facut o facultate sau domenii f.apropiate. Este o formula de a te specializa si pune la curent cu noutatile, de face inovare si a da solutii creative. Si in conditiile in care lucrezi in cercetare si mediul universitar. Atata vreme cat bugetarii alearga dupa doctorate, profesorii de gimnaziu si liceu, nu se poate vorbi de calitate si de corectitudine. Cand nu cunosti bine un domeniu dar vrei un doctorat, fireste ca se ajunge la plagiat. Sa fie doctorate de 5 ani pentru orice universitate si sa nu se mai acorde nici un spor in bani, ci doar 5 zile in plus la concediul de odihna. Coordonatorii care acopera plagiatul dati afara, ca medicilor care li se intezice dreptul de practica.

    • V-ati gandit cate legi si cutume ar incalca propunerile Dvs? Sa lasam specialistii sa analizeze si sa propuna pentru ca Parlamentul sa legifereze. Cam asa e cu democratia…

      • Acum dati inapoi, dl. Ordeanu si ii dati cu specialistii?! Vreti cu adevarat reforme, atunci reforma sa fie! Asa cum au fost taiate barbile fanariotilor si caftanele, asa trebuie sa taiem si noi raul de la radacina!

      • „V-ati gandit cate legi si cutume ar incalca propunerile Dvs”
        Interesantă obiecție. Uite așa zic toți mari universitari doctori și docenți pe deasupra ce au umplut fotoliile Elitei ce a scornit toate legile și cutumele din România de vreo 80 de ani încoace.

        Astă pentru că prin alte țări sunt alte legi. Și altă mentalitate. Și pentru că fiece normă umană este perfectibilă și orice cetățean poate propune o schimbare (chit că fără niciun efect imediat), că doar n-or fi niște dumniezăi doctorii ăștia rumâni care și-atârnă in spatele biroului acoperirea legală pentru impostură.

        Altfel, domnul @Agora a făcut niște propuneri de bun simț, insă nerealiste. Vreo 80.000 de cârpaci, cei mai mulți dintre ei moftangii de partid și stat, înhață un mizilic de la stat acum, pe basca lor de doctorași. Cum ar putea ei să-și taie singuri sporul de geniu carpatin? Deci, să nu vă fie teamă domnule Ordeanu, cutumele o să rămână la locul lor, ba chiar o să fie întărite de legi și decizii ale instanțelor (aflate deja sub tratament. prescris de aceiași doctori).

    • Una dintre probleme este de exemplu faptul ca doctoratul este OBLIGATORIU daca vrei sa profesezi la orice nivel in universitar. O mare, enorma greseala si una dintre sursele inflatiei de doctorate.

  8. Nu e protejat de stat ci de institutiile statului .
    Statul sintem noi cetatenii .
    Institutiile statului sint adunaturi de tilhari si mincinosi .

    • statul este format din opiniile exprimate de catre cetateni.
      Demnitarii – reprezentantii cetatenilor desemnati de cetateni pentru exprimarea opiniilor lor – la randul lor desemneaza alti reprezentati in instituttiile statului – demnitarii sunt cei care schiteaza si aproba legi, desemneaza reprezentati care sa conduca institutii ale statului dar, atentie,fara sa respecte criteriile de profesionalism ci doar pe cele de partizanat/spirit de gasca.

      Gasca este formata si sustzinuta pentru ca cetatenii permit acest lucru – tacit, prin neparticipare la vot, sau activ, prin acordarea votului lor, celor care nu merita sa fie demnitari.

  9. Textele și petițiile astea lăcrămoase nu au avut și nu vor avea niciun efect legal*. Și nici moral. Hoții de diplome cu obrazul gros o să ocupe in continuare aceleași funcții publice, doar nu crede cineva că o să vadă demisii de onoare prin România (deși in ultima vreme nesimțiții au ajuns la vârf și prin Germania).

    Dar ar putea avea un efect economic neașteptat: resuscitarea industriei locale de doctorate, șmen universitar practicat cu impunitate de câteva decenii și aflat in mare suferință din 2016 încoace (de la 6000 in 2011 a scăzut la vreo 2000/an). Asta pentru că localnicii (ăi mai carieriști interesați de orice pârghie instituțională ușor de accesat) au priceput că a obține un doctorat in România este contraproductiv pentru o carieră serioasă și aduce daune de imagine deținătorului (d-aia și urlă acum toți doctorii ce au obținut pe bune** diploma, disperați că sunt tratați la grămadă de coledzii lor academici din Occident). Dar cu cât zbieri mai tare pe-afară fără a se întâmpla nimic in țară cu atât crește baza de mușterii noi, străini, pentru industrie, că e plină Africa și America Latină de nătărăi care cred că l-au prins pe dumniezău de deget dacă devin doctori intr-o disciplină aleasă cu dichis, de obicei de către niște iscusiți profileri băștinași (capabili să-ți descopere doctoratul potrivit după o singură sesiune de examinări cu dezlegări de limbă bahice).

    *a numărat careva vreodată câți doctori se găsesc prin Parlament, prin comisiile-cheie? dar la minister?
    **pe bune nu înseamnă pe merit, ci doar că nu au furat engros de la alții și că nu au plătit niște operatori de diplome ca să le obțină gata făcute. Cum majoritatea -poate 99% din doctori?- au purces la munca de cercetare fără a avea vreo idee clară despre ce ar putea aduce nou in știință, ba au și produs tone de maculatură cu complicitatea unor mediocri universitari (ce au renunțat la orice exigență pentru niște avantaje economice mizere), deci se știu cu o mare muscă pe căciulă, e greu de crezut că din șleahta de corbi se va ridica vreunul mai cu moț care să arunce doctoratul la gunoi, in public, la oră de maximă audiență, proclamînd astfel nulitatea acestor hârtii.

  10. Toata aceasta actiune on-line si comentarii inseamna nimic fata de noua lege a educatiei aflata in dezbatere. Se desfiinteaza comisia cnadtcu, doctoratele se dau la nivelul universitatii, fara alte verificari ca si titlurile academice de prof. , conf . etc.
    Pe scurt noua lege a educatiei, e mai proasta ca cea precedenta, nu mai exista nici o verificare de comisii si experti independenti.
    In acest context , nu mai are nici un sens sa nu dormim in USA ,sau pe aici prin UE, de grija plagiatelor din Romania . Nu va mai exista un minim control extern independent, deci liniste…subiectul plagiate nu mai exista, si asta o spun eu care am fost 10 anii in cnadtcu, si pot scrie o carte de ce am vazut acolo.

    • https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-25692676-ioan-aurel-pop-sef-consiliului-conducere-cnatdcu-sustine-institutia-este-anacronica-trebuie-desfiintata.htm
      Tot de la Cluj, fostul rector, presedintele C.Academiei… si al CNATDCU, ca sa nu credem ca UBB a dat numai flori.
      Dar poate semneaza Mircea Dumitru, ca el e cu etica, sau Marian Preda, de la UB, nu?
      Sa fim seriosi, in universitati /facultati functioneaza de mult niste mafii si nu mai razbeste reclamatia niciunui om corect, ca i se insceneaza rapid cate o mizerie.

      • Ioan Aurel Pop….o rusine a lumii academice si daca ar fi.numai el!
        Pai daca CNADTCU e caduca, de ce a acceptat sa fie presedintele acestei comisii? De ce a luat bani in.aceasta caliate?
        Nu.pot scrie ce gandesc si ce imi trece prin cap caci editorul imi va taia mesajul. Spun doar atat :Dragnea, Elena Udrea sau. Ioan Aurel Pop pentru mine inseamna acelasi lucru.Personaje din ” Era ticalosilor” pe care Marin Preda i-a anticipat in scrierile sale.

    • Arleen Ionescu de la Univ. de Petrol si Gaze din Pitesti! a semnat! Nici lista respectiva nu este deci scutita de persoane dubioase, sa nu le zic impostori. „Concordante romano-britanice” a fost titlul tezei ei, care mie nu imi spune nimic, nici altora. Dar, fiind in reteaua de oameni aflati la butoane, a devenit profesor si s-a abilitat in mare graba. Lista ei de lucrari e publica si spune multe. Cum sa semnezi langa asa nume? Si cum sa semnezi cand cei mari si tari se fac ca ploua?

  11. And your point is?…
    Nobody cares.
    Coruptia generalizata de pe acum nu mai poate fi starpita prin mijloace democratice. Este o parte vitala a organismului social romanesc. De asta semnatarii scrisorii traiesc si muncesc peste hotare. Au preferat salvarea individuala din mocirla mioritica, ca noi toti cei plecati de altfel, pentru ca nu avem 15 vieti.

    • Și totuși au fost condamnați penal. Și scoși, temporar, din sistem. De ce? Păi au fost pedepsiți pentru că au instituționalizat omerta, prin aceea că au implicat in mod stupid un cașchetar intern (de la sine înțeles: unul fără doctorat) in aplicarea presiunii asupra unui jurnalist. Prin definiție omerta separă autoritatea statală de grupul infracțional, fără excepție. Nu ai voie să apelezi la un funcționar neutru al statului -chiar dacă e in subordinea ta- intr-o manevră internă a grupului ce conduce implicit la divulgarea unor secrete.

      Desigur, omerta băștinașă e un caraghioslâc, un acord tacit, la cârciumă, al purtătorilor, cârpacilor și samsarilor de doctorate/lucrări de diplomă de a nu scoate o vorbuliță in presă despre cei implicați, despre amploarea fenomenului, despre cei copiați (adeseori cu acordul lor, tot tacit), despre tarife, etc. Cum să fie atât de fraieri încât să se dea singuri in gât, chit că unii au șterpelit doar câteva paragrafe, in timp ce alții capitole întregi? La fel și sancțiunile aplicate de grup membrilor care se scapă cu ceva, nu-s chiar la fel de drastice ca ale sicilienilor. Aici se dă cu suspendare, că deh, lucrurile-s mai așezate, boșii mai siguri de ei, teama de anchete ulterioare aprope nulă. Stricăciunile îs doar de imagine…

  12. din pacate ma tem ca masa critica a imposturii a fost atinsa de mult timp! un doctor cu lucrarea plagiata nu va sustine pe langa el un doctor cu lucrarea muncita. sunt incompatibili fundamental. va sustine tot o lepra plagiata. asta se intampla in orice domeniu. degeaba se vor da legi si se vor lua atitudini. nu mai are cine sa aplice legile si in curand nu va mai pasa nimanui de atitudini.

  13. O astfel de scrisoare trebuie trimisă acolo unde are efect, nu rectorilor, nu ministerului. Trebuie făcută presiune acolo de unde pleacă banii europeni către RO: la CE, în PE, în presa din Occident. Un documentar pe Arte despre impostura crasă din universitățile din RO ar cântări infinit mai mult decât acordul rectorului David (bravo lui!). De exemplu. Un blog ori o platformă administrate din afara RO, pe care s-ar posta plagiatele, ar fi ceva concret. Și sunt sigur că oamenii inteligenți pot găsi metode eficace.
    Sistemul din Ro a devenit un organism a cărui infecție este peste, cu mult, imunitatea lui. Trebuie ajutor din afară, cu antibiotice.
    Altfel, e ca și cum reclami lupului dispariția oilor.

  14. Anumite lucrari de doctorat, fara valoare, sunt avizate, intr-adevar de sistem. Dar sistemul e compus din oameni, e vorba de acei membri ai comisiilor de doctorat, inclusiv conducatorul, care, mai ales in anumite universitati, create politic, avizeaza orice.

    Solutia vine doar de la acei oameni. Ei trebuie sa fie responsabili si e datoria universitatii sa ii responsabilizeze. Altfel, scade prestigiul universitatii. E o piata si e absurd sa crezi ca poti face ca TOATE produsele de pe piata sa fie calitate. Cand calitatea scade, cererea va scadea si ea. Drept dovada, multi tovarasi au degeaba doctorate, pentru ca nu le folosesc la nimic in saormeria pe care o conduc. Iar universitatea care le-a dat nu e luata de nimeni in serios. E evident, tovarasi din astia sunt destui prin toata lumea, exista gramezi de universitati de mana a saptea, peste tot.

    Niciun organism centralizat, de stat, nu va reusi vreodata sa faca doctoratele de calitate, asa cum s-a dovedit deja cu faimosul CNADTCU. Si cu alte organisme hipercentralizate si, deci, hiperrigide si hiperlimitate. Obsesia solutiei magice venite de la un „tatuc” central care, cumva, e complet incoruptibil si serios e o fantasmagorie. Cu cat e mai centralizat, cu atat un organism e mai coruptibil si mai putin responsabil. Daca 40 de ani de comunism nu ne-au invatat asta, cu varf si indesat, e grav.

    Solutia e simpla: universitati slabe genereaza doctorate slabe. Piata nu le ia in considerare, asa ca ei pot genera hartii degeaba pana le ies pe nas. Sigur ca sunt unii care se mai inseala, asa cum se mai inseala si unii cand cumpara adidasi contrafacuti. Asta e piata. Se regleaza. Universitatile bune nu-si lasa comisiile sa treaca rebuturi. Fiti atenti cu ce „doctor” colaborati si gata. Move on!

    • Nu aveti dreptate pentru ca prin natura sa omul alege calea cea mai usoara si de obicei asta este aleasa de majoritate – move on inseamna acceptarea micinii!

      Solutia unui organism de control asigura – in caz de avarie, fara sa fie fara de greseala – o sortare a gunoiului si o curatare a sistemului. Cum spuneam nu e fara de eroare dar cand securea este deasupra capului tau poate te mai gandesit odata, bine ar fi sa te gandesti de 10 ori dar…

      Organizmul de control este si el primenit periodic ceea ce face ca eroarea sa poata sa fie indreptata daca cumva se strecoara.

      In cazul de fata insa asistam la o operatiune fara de precedent de spalarea a unora si asta deranjeaza enorm ca si armata scoasa in pandemie pe strazi sa ne cante imnul national dupa ora 22.

      Io as spune mai simplu:

      Move on Campeanu& Ciuca, at least! – pretty sure that are other more capable!

      Nu sta o tara intreaga rezemata in niste impostori/ neispraviti!

      PS
      Vede-v-as condus direct de niste idioti iesiti in sistemul propus de dvs.- meritocratie de RO! – sau judecat in sistemul romanesc ramanand cu dreptatea pusa/infipta pe piept!
      Move on! But learn something!
      Cu ganduri de mai bine!

  15. Marii tradatori vor fi chiar rectorii, cu care premierul Ciuca se intalneste azi. Ei vor sustinte noua lege a invatamantului superior si implicit articolul care le da dreptul plagiatorilor sa renunte la titlul de doctor fara sa plateasca. De ce? Pentru ca in ea vor gasi si niste privilegii, pe langa ca multi dintre rectori sint ei insisi niste mediocri ori plagiatori.
    https://www.g4media.ro/premierul-ciuca-acuzat-de-plagiat-in-teza-de-doctorat-care-a-blocat-in-instanta-analiza-cnadtcu-si-care-a-validat-desfiintarea-forului-discuta-cu-rectorii-universitatilor-despre.html

  16. Forme „subtile” de a continua politicile antiintelectuale de prin 1990, Moarte intelectualilor!, Mineriadele, subsalarizarea, subfinanțarea…
    Vai de țara în care politicienii au ajuns să fure de la intelectuali, niște amărâte de doctorate pe la niște… fabrici de diplome!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Carti noi

 

A apărut numărul special Engaging God’s Language sau Însușind limbajul lui Dumnezeu al revistei Diakrisis pe anul 2022, al 5-lea volum de la data fondării revistei academice (2022),  publicație care apare fie în format digital fie editat, la editura Eikon, București.  Citeste mai mult

 

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro