vineri, octombrie 23, 2020

Ușurel cu autostrada americană pe scări

Săptămâna trecută, presa românească formală și informală ne-a umplut de “Breaking News” despre un Proiect de infrastructură uriaș: Americanii vor construi o cale ferată și o autostradă din Portul Constanța în Gdansk, respectiv că Americanii leagă Marea Neagră de Baltică, prin autostrada și calea ferată Constanța-Gdansk.

“Influencerii” au umplut și ei Facebook-ul românesc de hărți precum cea de mai jos, explicând cum că americanii vor construi o autostradă și o cale ferată între Gdansk și Constanța, prin Ucraina și apoi prin Moldova.

Serios? Autostradă NATO prin Ucraina?!?

Înainte de a intra în detaliile reale și oficiale ale știrii, nu pot să nu mă întreb cum își poate cineva închipui că strategia militară a NATO este să se bazeze pe deplasarea rapidă a trupelor în lungul flancului estic printr-o țară non-NATO și ex-URSS ca Ucraina?

La fel, nu pot să nu mă întreb cum își poate închipui cineva că SUA ar construi o cale ferată nouă în Europa, în condițiile în care rețeaua feroviară din SUA geme de subfinanțare, de subdezvoltare și de tehnologii de secol XIX, precum șine prinse în cuie pe linii magistrale, cu viteze medii de circulație similare țărilor nedezvoltate, având în același timp fix zero kilometri de linie de mare viteză? Și nu, Acela Express de pe Coasta de Est și Brightline din Florida nu sunt trenuri de mare viteză, întrucât circulă la viteze maxime sub 200km/h, pe linii convenționale.

În fapt, în SUA se fac mari presiuni din partea statelor ca Guvernul Federal să finanțeze construcția de linii de mare viteză, similar National Interstate and Defense Highways Act, care a fondat în 1956 sistemul de autostrăzi federale americane. Există chiar o propunere legislativă pentru o finanțare federală de 240 de miliarde USD pentru trenuri de mare viteză. Și asta pentru că puținele inițiative actuale de construcție a trenuri de mare viteză în SUA sunt exclusiv private, dar în cele mai multe progresul este lent sau deloc.

Cum ar suna pentru americani, într-un asemenea context, știrea că SUA nu construiește căi ferate în SUA, ci în Europa?!

Înțeleg perfect nevoia de filo-occidentalism și de filo-americanism într-o țară ca România, care până nu foarte demult a fost în sfera de influență a Rusiei și care este încă bântuită de fantoma PCR. Și de dorința să vină cineva să ne dea ceva. La fel cum înțeleg și contextul electoral și frica de temele naționaliste.

Numai că, noianul de știri despre cum “americanii ne vor construi”, este probabil una dintre cele mai crunte “plecări după fentă” pe care am văzut-o în presa românească. Pentru că, toate detaliile oficiale au fost disponibile încă de la momentul zero al anunțului. Iar comunicatele oficiale spun cu totul și cu totul o altă poveste, care este oricum o veste foarte bună pentru România.

  1. Centrala Nucleară de la Cernavodă

Acordul România – SUA, semnat săptămâna trecută, permite României să cumpere tehnologie nucleară americană. Atât și nimic mai mult. Tehnologia nucleară este evident un domeniu strategic pentru SUA, așadar companiilor de profil din SUA le este interzis comerțul liber cu respectivele tehnologii fără acordul Guvernului Federal.

Comunicatul oficial de pe site-ul Ministerului Energiei din SUA e foarte clar în acest sens:

Once formally executed, this historic agreement will lay the foundation for Romania to utilize U.S. expertise and technology with a multinational team building reactor Units 3 and 4 of the Cernavoda Nuclear Power Plant and refurbishing reactor Unit 1.

Nimic despre bani până aici. Nici măcar în alocuțiunea Ambasadorului SUA nu s-a spus că proiectul va fi finanțat integral de SUA. Tot ce a spus Adrian Zuckermann este că e vorba de un proiect în valoare totală de 8 miliarde USD. Iar asta nu, nu înseamnă deloc că “americanii ne dau 8 miliarde ca să construim reactoarele”.

Revin și la finanțare.

De la punctul acesta mă întorc în curtea noastră românească, cu două întrebări. Nuclear Electrica și implicit Guvernul României estimează conform unui studiu din 2012 că, pentru finalizarea Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, mai este nevoie de 6.5 miliarde EUR. Adică, “surpriză!”, exact cele 8 miliarde USD valoare de proiect despre care vorbea și Adrian Zuckermann.

Numai că, nu doar că această valoare a fost pusă deja la îndoială de anteriorii parteneri chinezi, care estimau încă din 2016 o valoare de 7.2 miliarde EUR. Dar, o regulă de aproximare uzuală este că un reactor nuclear are un cost de construcție de circa 6-8000 EUR pentru fiecare kW instalat. Adică, ținând cont că reactoarele 3 și 4 vor avea fiecare 720 MW, înseamnă că cele două reactoare vor costa minim 2 x 720 x 1000 x 6000 = 8.64 miliarde EUR. Deci minim 8 miliarde de euro, nu de dolari!

Sigur că aceasta este o aproximare și că un studiu de detaliu poate spune altceva. Dar e foarte puțin probabil, în condițiile în care industria mondială de profil spune altceva. Mai degrabă, realist vorbind, proiectul ne va costa cel puțin 10 miliarde euro, pentru că e vorba de contracte publice în România și pentru că până acum nimeni nu a reușit să construiască o centrală nucleară în bugetul estimat inițial.

Pe urmă, să nu uităm că acești bani vor proveni din finanțări, purtătoare de dobândă. Exceptând fondurile nerambursabile UE, banii se dau cu împrumut pentru câștigul din dobândă. Ceea ce însemnă că mai adăugăm lejer încă 2 miliarde la costurile de construcție ale reactoarelor 3 și 4.

Și, astfel ajungem la 12 miliarde de EUR, aproape dublu față de estimarea oficială.

Așadar, prima întrebare ar fi: – Cât de realistă este estimarea autorităților din România, de doar 6.5 miliarde EUR a costurilor de construcție a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă?

A doua întrebare: – De ce mai construiește România reactoare nucleare de fisiune, în condițiile în care, în lumea civilizată, se formează deja un trend de renunțare la ele?

Reactoarele nucleare de fisiune, adică cele care obțin energie din dezintegrarea radioctivă a atomilor grei de Uraniu, sunt în fapt niște bombe atomice cu explozie controlată, în așa fel încât “explozia” să se întâmple în 2-3 decenii în loc de câteva secunde. Problema lor este că, de îndată ce mecanismele de siguranță și control cedează, așa cum s-a întâmplat la Cernobîl și Fukushima, reactoarele respective redevin ceea ce au fost de la bun început: bombe atomice.

În plus, centralele nucleare de fisiune produc deșeuri radioactive care rămân periculoase pentru zeci de ani și trebuiesc depozitate în condiții speciale pe toată această perioadă.

Acestea sunt motivele pentru care Germania este în plin proces de închidere și dezactivare a tuturor reactoarelor nucleare până la finele lui 2022.

Deci, de ce mai vrea România să investească în 2020 peste 10 miliarde de EUR în ceva periculos pentru oameni și toxic pentru mediu, când are deja din plin soluții alternative ecologice?

2. Autostrada și calea ferată Gdansk – Constanța

Tot ceea ce a făcut SUA săptămâna trecută, a fost să devină susținător, din motive strategice NATO, a proiectelor relevante din Inițiativa Celor Trei Mări. Această inițiativă reunește 12 state UE din Europa Centrală și de Est și are ca scop accelerarea dezvoltării infrastructurii, inclusiv a celei de transport, între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică.

SUA a decis să includă în lista proiectelor strategice militare proiectele Via Carpatia și Rail2Sea ale Inițiativei Celor Trei Mări. Rutele celor două proiecte, devenite de acum strategice, au fost reconfirmate între altele inclusiv la Summitul Three Seas de la București din 2018 (!!).

Via Carpatia este un proiect de autostradă menită să unească portul Lituanian Klaipeda cu Salonic în Grecia, Constanța în România și Svilengrad în Bulgaria (granița cu Turcia). Ramura de conexiune spre Gdansk nu este inclusă în Via Carpatia, dar aceasta nu privește România, ci acordul similar dintre SUA și Polonia.

Pe teritoriul României Via Carpatia are traseul Oradea – Arad – Sibiu – București – Constanța. Pentru ca acest traseu să fie complet la profil de autostradă, în acest moment lipsesc Autostrada Oradea – Aradtunelele de pe A1 Lugoj – Deva lot 2A1 Sibiu – Pitești și la alegere A0 Nord sau A0 Sud, adică unul dintre cele două sectoare de autostradă de centură a Bucureștiului dintre Bolintin și Pasărea.

Atât și nimic mai mult este inclus pe teritoriul României în “autostrada pe care o fac americanii”!

Traseul Via Carpatia la profil de autostradă

Vorbim deci de o suprapunere aproape totală cu coridorul TEN-T format din A1 și A2 (Curtici – Arad – Sibiu – București – Constanța) finanțat deja prin împrumuturi și fonduri nerambursabile de la UE, singurul beneficiu al României fiind declararea ca prioritară a autostrăzii Oradea – Arad.

Rail2Sea este într-adevăr un proiect de interconectare feroviară a porturilor Gdansk și Constanța, proiect sub egida căruia cele două porturi, dimpreună cu PKP Cargo și CFR Marfă au semnat un memorandum de înțelegere încă din 21 iulie 2017.

Traseul pe teritoriul României este pe căi ferate existente (!!), nicidecum noi (!!), care sunt sau urmează să fie modernizate.

Concret, începând din 2019 este vorba de tronsonul Curtici – Arad – Timișoara, urmat de Magistrala 900 (Timișoara – Drobeta Turnu-Severin – Craiova – București), Centura Feroviară București și apoi de Magistrala 800 București – Constanța.

Traseul Rail2Sea feroviar

Linia face parte și din rețeaua TEN-T core a Uniunii Europene și, în condițiile în care tronsoanele Curtici – Arad, respectiv București – Constanța sunt deja modernizate, practic includerea în parteneriatul strategic cu SUA pune la dispoziție României o dublă finanțare, UE și SUA, pentru Magistrala 900 Timișoara – București. Ceea ce nu e rău deloc.

3. Finanțarea parteneriatului strategic

Lucrurile sunt cu atât mai clare când vine vorba de finanțare. Din nou, direct de la sursă, adică de pe site-ul EXIM, banca de import-export a Statelor Unite ale Americii:

“Under the MOU, EXIM and Romania agree to explore and identify options to potentially use EXIM financing in a total aggregate amount of up to $7 billion, and to identify areas to work together to promote business development opportunities, particularly in the energy and infrastructure industries.”

Nimic mai clar aici: SUA este dispusă să finanțeze România – adică să o împrumute, cu dobândă, nu să-i dea – în limita a 7 miliarde USD, dacă și numai dacă România cumpără produse și servicii americane, cu prioritate în domeniul energiei (de exemplu Centrala de la Cernavodă) și al infrastructurii (de exemplu Via Carpatia și Rail2Sea). 7 miliarde USD pentru toate proiectele, nu pentru fiecare. Adică, între altele, suma nu acoperă nici măcar costul integral super optimist de numai 8 miliarde USD pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.

Banii nu au fost și nu vor fi acordați României!!!

Ei sunt la dispoziția EXIM Bank în SUA și dacă România va decide să construiască, de exemplu, Autostrada Oradea – Arad cu un constructor american, atunci banii pentru construcția ei pot fi împrumutați de la EXIM Bank.

Nu au fost comunicate detalii, dar cel mai probabil nici un dolar din această finanțare nu va trece prin România. În schimb decontările facturilor se vor face în SUA, direct între EXIM Bank și companiile americane care vor construi sau vor furniza tehnologie în România. Desigur, mai apoi o bună parte din bani ar ajunge totuși în România prin salarii și prin plata subcontractorilor locali de către companiile americane. Ceea ce este o veste mai mult decât bună, pentru că înseamnă locuri de muncă și injecție de fonduri în România.

Fără îndoială, mulți au făcut imediat o paralelă între acordul semnat săptămâna trecută și răsunătorul eșec al Bechtel în proiectul Autostrăzii Transilvania, proiect în urma căruia România a cheltuit 2 miliarde USD și s-a ales cu doar 52km de autostradă și cu un viaduct în pustiu (Suplacu de Barcău), peste un lac care nu exista și care oricum putea fi ocolit.

Numai că și în cazul Bechtel trebuie să ne uităm mai întâi în curtea noastră. Pentru că nu este vina Bechetel faptul că, Adrian Năstase și Miron Mitrea au ales să semneze, fără pic de negociere, direct draftul de contract trimis de avocații companiei americane. Nu-i deloc de mirare că Bechtel a căpătat astfel toate drepturile, iar România a căpătat toate obligațiile.

Așadar, știrea de săptămâna trecută este în sine una excepțională. România a primit accesul la o finanțare substanțială de 7 miliarde USD, pentru a accesa o tehnologie și o expertiză de top, respectiv cea a companiilor americane.

Mai mult, finanțarea și tehnologiile americane sunt puse la dispoziția României pentru proiecte pe care țara noastră își dorește oricum să le realizeze.

Îmi este deci imposibil să înțeleg de ce o știre atât de bună a trebuit transformată în dezinformare, cu “Căi ferate noi” și “Autostrăzi strategice NATO prin Ucraina”.

Distribuie acest articol

225 COMENTARII

  1. De acord cu articolul, c-o exceptie: care sunt solutiile alternative ecologice la centrala pe fisiune? Vorbim de un amarat de TW si jumatate, aproape.

    • Moristile de vant ce contine metale rare din Africa sau China, panourile solare cu subventie de 90% si durata de viata 5ani si desigur prizele de alimentare din parcarile supermarketurilor.

      • Moristile nu „contine” metale rare. Panourile nu sunt cu subventie de 90% si nu au durata de viata de 5 ani, ci de 25 de ani. Asta nu inseamna ca dupa 25 nu mai merg ci ca au randament mai mic.
        Prizele sunt … prize, ce legatura au cu subiectul?
        In afara de minciuni esti capabil sa spui ceva sau vrei doar sa te afli in treaba?

        • Generatorul electric preferat in constructia turbinelor eoliene este cel sincron cu magneti permanenti. Acesta permite actionarea directa de pe arborele elicei, eliminind o cutie de multiplicare a turatiei scumpa, grea si putin fiabila.

          Magnetii permanenti cu cea mai mare densitate densitate de energie magnetica sint cei de neodimiu si aliaj samariu-cobalt. Samariul si neodimiul fac parte din seria lantanidelor si deci sint metale rare prin definitie, iar cobaltul, fara a fi o lantanida, exista in scoarta terestra in concentratii similare, deci e metal rar pe baza acestui criteriu.

          Ma tem ca Bazil are dreptate, moristile contine metale rare.

          • Are dreptate doar din acest punct de vedere care mai este si fals deturnat – metale rare musai = China . Se folosesc pentru ca desi „rare” sunt cat se poate de eficiente din punct de vedere al costurilor . Daca prin absurd ar deveni scumpe s-ar face mai multe eoliene cu tehnologia DFIG cum e Siemens de 3.6MW , scade un pic eficienta dar am scapat de blocajul mental .

    • Panourile solare au ajuns la sub 1$/W, adica sub 1000$/KW. Asta pentru o instalare casnica, pentru cativa kw amarati, la un proiect mare probabil e jumatate. Fata de 6-8000 cum sunt in articol e o diferenta mare. Asta fara complicatiile construirii unor reactoare, angajarea de oameni inalt calificati pentru operare si cele logistice (aducere materiale radioactive, manipulare, stocare ulterioara a deseurilor etc.). Chiar nu avem campuri, care oricum stau degeaba, pentru a instala niste panouri? Care sunt riscurile, comparativ? Ce se intampla cand pocneste un panou si ce se intampla cand pocneste un reactor?

      • E bine sa priviti datele, respectiv sa vedem ca exista perioade mari de timp (cand nu e vant si soare) cand productia centralelor eoliene (astea au putere instalata mare acum in Romania) si fotovoltaice este ridicol de mica (in jur de 5% din consumul total al Romaniei). In plus, fotovoltaicele produc numai vara, ziua pe soare, iarna produc in jur de 10% din puterea instalata si noaptea, evident, nimic. Ce faci in rest? Stabilitatea sistemului e importanta, nu poti sa astepti sa bata vantul sau sa iasa soarele. Eolienele si fotovoltaicele nu pot depasi 30% din total, tocmai din motive de stabilitate a sistemului. Iesirea centralelor pe carbune trebuie compensata cumva si nuclearele sunt acea parte lipsa. Germania are ceva ce noi nu avem, Marea Nordului si instalatii eoliene off-shore, acolo vantul bate continuu cu forta foarte mare. Oricum, nici la ei nu e clar de loc.

      • Soluțiile (mai multe) deja exista. Ex: Baterii de stocare, hidro reversibil. Interconectare
        Centrala Tarnița nu se mai construiește ca nu mai e rentabilă, adică sunt alte soluții mai bune.
        Cenrala nucleară nu-și poate ajusta puterea: e maxim sau nimic.

        • NU exista nici pe departe vreun sistem de baterii care sa ”tina” sistemul energetic national. Nu mai vorbiti povesti ca uite asa o lume intreaga (generatia snow flakes ca sa fiu mai precis) chiar isi imagineaza ca energiile alternative sunt solutia si cineva (capitalistii verosi ai energiilor conventionale) le faulteaza si ne impiedica sa traim mai bine. Ca si cum energiile alternative sunt dezvoltate de ONG-uri sau de cluburile ”Captain Planet”.
          Energiile alternative la acest moment sunt scumpe, nefiabile, ineficiente si impredictibile si asa vor ramane atat timp cat sistemul de subventii le tine in spate.
          Una este sa-ti pui ceva fotovoltaice pe casa care sa-ti reduca factura cu 10-20%/an si altceva este sa modifici radical sistemul energetic national sau global pe baza unor utopii.

    • Dezbaterea publica, de principiu, este o idee foarte buna, dar asta nu inseamna nicidecum ca oricine poate spune orice oricum.

      „Energii alternative” este un non-concept si m-as mira sa nu fie vorba de bugete de marketing frumoase. „Ideea” asta propune ca ar exista niste metode mai putin cunoscute, pe care lumea numai de-a naibii nu le exploreaza. E vorba de tehnologii cunoscute de decenii/secole si care au prins viteza doar in ultimii 20 de ani, pe fondul unei chestiuni de moda.

      Afirmatia dvs privind centralele nucleare este iresponsabila si m-ar interesa in ce calitate, cu ce „diploma” va permiteti sa spuneti asta.

      • Domnul a absolvit Automatica, deci dacă nu cumva a trecut ca gâsca prin apă, acum vorbim de rea voință și propagandă obosită tip ONG/Germania. A făcut bine Germania că a scos nuclearele rele și acum scoate CO2 pe coș cu ghiotura de la termo cu cărbune? Parcă era o păpușă teleghdată care urla isteric că trebuie să reducem CO2, una care merge cu iahtul… Cine visează un sistem național fără chestii solide gen hidro/termo/nuclear habar n-are ce implică un asemenea sistem sau face propagandă obosită din categoria #rezist/snowflake/diversitate. Bonus de prostie pentru cei care vorbesc de stocare pe baterie la nivel de industrie sau municipal, darămite național.

  2. Contribuabilul roman va plati creditul si dobanda creditului dat de americani destinat centralelor nucleare necesare rusilor de la ALRO . Alro consuma cam cat o unitate nucleara si are nevoie de energie ieftina . Absolut glorios .

    • Sunteti in urma, fratii Paval (Dedeman) sunt acum actionarii principali la ALRO, adica sunt romani. Si energia nucleara nu e ieftina (din pacate).

      • Nu stiam , uite asa se duce teoria conspiratiei … :)
        Energia nucleara devine ieftina la noi in exploatare cand nu se pune la socoteala investitia initiala si costurile de decomisionare . Afaik asa functioneaza (functionau ?) Nuclearelectrica si Hidroelectrica la noi .

  3. Va dati seama cum sar influencerii la comanda?
    Mai ceva ca cainele dresat dupa minge. Nu gandim, ca influenceri spalam cu spor. Pe cine? Pe tinerii frumosi si liberi!

  4. Fiecare urmărește „influencerii” de care se simte mai apropiat. În fine…

    Supoziția că s-ar fi înțeles încă de la început că SUA ar face cadou României sau Europei o autostradă care să lege Klaipeda de Istanbul este nefondată. Însăși comparația proiectului cu insuccesul Bechtel – despre care vorbește autorul articolului – este o dovadă elocventă în acest sens. SUA promite o dobândă avantajoasă (care încă nu mi-e cunoscută) și un termen convenabil al împrumutului, iar acesta poate constitui un sprijin financiar real, în condițiile în care garanțiile vin din partea guvernului SUA.

    În privința reactoarelor, în principiu, sunt de acord cu autorul articolului, dar aș îndrăzni câteva observații. Prima, este că motivul esențial al construirii este cel pentru care UE finanțează în România construirea de infrastructură rutieră, deși pentru alte state nu alocă fonduri. Adică, este cel mai eficient mod [din perspectiva analizei cost/beneficiu] de a acoperi o nevoie majoră. Apoi, accesul la tehnologie americană este de importanță secundară, canadienii și francezii fiind principalii furnizori ai tehnologiei CANDU. Și, da, este o decizie de mare importanță strategică și economică aceea de a renunța la tehnologia și investiția Chinei.

    În fine, ceea ce a omis autorul textului este faptul că actualmente nu există nici măcar un proiect (nicidecum construcție efectivă) pentru autostrada Lugoj-Calafat, care urmează a fi realizată integral, conform strategiei de transport Via Carpatica.

    • Corect, am omis Lugoj – Calafat. Dar se aplică aceiași rațiune: acordul cu SUA nu e o garanție că se va face, ci doar oferă o linie suplimentară de finanțare pentru respectivul tronson. Care altfel face parte din TEN-T core, deci are și finanțare nerambursabilă UE.

  5. 1) “ Acestea sunt motivele pentru care Germania este în plin proces de închidere și dezactivare a tuturor reactoarelor nucleare până la finele lui 2022.”
    Nu putem să le luăm noi la second hand, la fel ca mașinile lor diesel?

    2) poate dobânda de finanțare e negativă.

    3) “ Pentru că nu este vina Bechetel faptul că, Adrian Năstase și Miron Mitrea au ales să semneze, fără pic de negociere, direct draftul de contract trimis de avocații companiei americane.”
    E jumătate din adevăr: dacă tu ca parte ceri niște cash în paradis fiscal, e normal ca avocații îti fac un contract acoperitor. De altfel acest contract a fost ascuns/distrus de partea română prin Șova, care a avut această unica misiune ca ministru al transportului, deci e clar că noi avem musca pe căciulă.

    4) câtă putere instalată s-ar putea construi cu acești bani pe eoliene și fotovoltaice?

  6. Intre timp in America :
    https://www.power-technology.com/projects/wattsbartwo/
    Ultima centrala pusa in functiune a costat 6 miliarde de dolari pentru 1150MW , o centrala inceputa de mult , exact ca la noi . Pe watt asta scade sub 7.3$ si am folosit cifra de 6bil din wiki in loc de 4.7bil din articol .
    Chiar si asa, fara estimari umflate, e cea mai scumpa modalitate de a produce energie electrica cunoscuta de om daca se ia in considerare investitia initiala si costul decomisionarii .

  7. Stimate autor, cu tot respectul, nu intotdeauna in conversatii sau texte scrise doar ultima expresie se retine. De cele mai multe ori prima impresie conteaza.

    • Da, titlul spune una şi finalul alta. De fapt, chestiunea este mai mult strategică, geopolitică, în sensul că SUA intervine în Estul Europei la concurenţă cu UE şi spre nemulţumirea acesteia( şi a Rusiei). Nu cele 8 miliarde USD este problema ci că SUA+NATO se implică în Europa de Est asigurându-le ţărilor de aici securitatea. Iar România A INTRAT în această zonă de protecţie a SUA….chiar dacă unora nu le prea place…..

  8. Mda. Fiindca Germania face afacerile ei private cu dusmanii traditionali ai Europei si Rusiei si faptul ca zanatecii ecologisti finantati de rusia a colo se leaga cu lanturi de portile centralelor nucleare nu inseamna ca e calea cea dreapta. Multe alte tari dezvoltate nu urmeaza acest trend.
    Exemplele Chernobil (sovietici idioti pusi pe pile la conducere) si Fukoshima (catastrofa naturala planetara care a fortat sistemele de securitate) nu inseamna nimic convingator.
    NU mai intru sa va combat la altele caci vad ca sunteti foarte opiniat.

    • @Razban A, Franța merge în aceiași direcție (https://phys.org/news/2018-11-france-nuclear-reactors-macron.html), de exemplu. În Marea Britanie sunt tot mai multe dezbateri publice pe subiect. Și exemple mai sunt.

      Cernobil si Fukoshima demonstreaza strict ca centralele nucleare scapate de sub control explodeaza. Si ca asta se poate intampla inclusiv in cazul in care iti iei absolut toate masurile de siguranta, asa cum au facut japonezii la Fukoshima. Centrala era perfect echipata sa reziste la mega-cutremure si tsunami. Nu s-a gandit nimeni ca placa continentala se scufunda! Ei, la Cernavoda ce anunme ne-a scapat? Merita raportul risc / beneficiu?! Occidentalii zic deja ca nu.

      • Din linkul de pe phys.org:
        In a speech laying out the country’s energy policies for the coming years, Macron said that „reducing the role of nuclear energy does not mean renouncing it”.
        Franta inchide reactoarele vechi care devin nerentabile (luand in calcul costul retehnologizarii).

        Germania a inchis reactoarele nucleare (o decizie emotionala dupa Fukushima) si se bazeaza pe centrale pe carbuni. Care o fi mai clean?

        Japonia, dupa Fukushima, merge in continuare pe nuclear cu o pondere de 20-22%.

        Inteleg ca autorul are un dinte impotriva tehnologiei nucleare, dar este cea mai curata in momentul de fata. Este singura care produce energie 24/7.
        O veche vorba spune sa nu-ti pui toate ouale intr-un singur cos. E preferabil un mix de regenerabile (hidro, eoliene, fotovoltaice) cu nuclear.
        Revenind la situatia noastra: nu ne-a scapat nimic.
        CANDU e printre cele mai „lenese” reactoare, dar si printre cele mai sigure cu sisteme de siguranta pasive. Are avantajul ca poate folosi multiple tipuri de combustibili (inclusiv deseurile altor reactoare).

        Pana in 2050 cand se preconizeaza tinta finala a Green Deal, centrala de la Cernavoda poate genera energie curata si poate inlocui multe CTE.

      • Dezbateri publice nu inseamna mare lucru. ONG-isti exaltati si fara solutii se gasesc tot mai din abundenta in ultima perioada. Democratia le permite si politicienii caqre ii reprezinta intra in hora.
        Orice tip de centrala inclusiv moristile eoliene prezint aun risc la catastrofe naturale care se pot numara in zeci de vieti omenesti.
        Vrem decarbonizarea Europei pana in 2050 in timpc e construim conducta numarul 3 de gaz natural si ne „de-nuclearizam”.
        Chestia e ca tot circul asta e pe bani publici, nimeni nu e responsabil in caz de esec.
        Cernavoda 3 si 4 trebuiau construite de un deceniu, eu sper ca in grafic cu tintele de de-carbonizare sa primim chiar granturi pentru asa ceva de la UE.

        • @Razvan A, intr-o singura propozitie ai adunat toata diferenta dintre Romania si Occident: „Dezbateri publice nu inseamna mare lucru”. Tocmai ca dezbaterile publice si implicarea oamenilor in deciziile mari ale tarii sunt esenta.

          Iti recomand un reportaj excelent, marca Romania, Te Iubesc: https://www.youtube.com/watch?v=A3ONdLdoqFA

          • Ce vreau sa relev aici este ca una e sa discuti pe chestii rationale si serioase si una e sa te lasi condus de „vocea populara” condusa de multe ori de interese obscure. Exaltatii aia nu au nici o educatie, nici o intelegere a istoriei, economiei, geo-strategiei. Cum ar fi sa lasam lumea pe mana lui Greta? Eu nu vreau asa ceva, prefer sa o dau pe unuia care a trecut prin niste scoli.

      • Nu este adevarat. Traiesc in Franta si ce sustineti este pur si simplu o minciuna.
        Din contra, se intrevad din nou masive investitii in nuclear in viitor cuplata cu o trecere a utilizarii masive a hidrogenului.

      • Riscul este pe masura castigului. Energia nucleara are o amprenta ecologica extrem de redusa cand este folosita corect.
        Exista solutii moderne pentru aceste probleme de siguranta. SMRs (Small Modular Reactor). NuScale are in teste un model care se inchide automat in caz de avarie. Solutia este extrem de simpla si eficienta. In plus, marimea reactorului si cantitatea de combustibil nuclear din interior elimina practic riscul de explozie. SMRs se pot construi „be banda rulanta”, ceea ce reduce semnificativ si costurile.
        Momentan, fisiunea si fuziunea nucleara sunt singurele surse reale de energie la care putem apela. Restul sunt doar metode de reciclare partiala.

    • Centralele nucleare in Romania pot fi conduse de idioti pusi pe pile la conducere, deci exemplul este foarte convingator. Idiotii din conducere sunt doar o alta variabila aleatoare care trebuie luata in calcul in proiectarea si operarea centralei, nu pot fi ignorati, cum nu poti ignora nici defectarea unor componente.

  9. Un comentariu scurt la a doua intrebare: Reducerea poluarii pentru producerea energiei electrice nu se poate face doar din surse ecologice in acest moment si nu se va putea ajunge acolo intr-un timp scurt. Germania renunta intr-adevar la centralele nucleare si cumpara gaz la greu din Rusia pentru termocentrale – nu cea mai buna solutie dupa parerea mea. Pana vom reusi sa producem energie folosind fuziunea nucleara, centrele bazate pe fisiune sunt un compromis rezonabil, scump, dar evident mai putin poluant decat folosirea carbunilor sau a gazelor naturale. Exista chiar si alternative (in faza experimentala doar in acest moment) bazate pe fisiune de Thoriu care elimina pericolul reactiei in lant – este o reactie care trebuie intretinuta permanent. Din pacate nu s-a investit in aceasta tehnologie deoarece este mai scumpa si nu are aplicabilitate militara (nu rezulta plutoniu din reactii).

    • Depinde ce consideri poluare mai mare: emisia de CO2 din ardere sau deșeurile radioactive de la centralele nucleare de care trebuie să ai grijă câteva zeci de ani. E o dezbatere care ar trebui sa aiba loc si in Romania, asa cum are loc prin multe locuri in lume. Nu e nimic rau sa te intrebi daca esti pe calea buna si sa mai masori o data.

      Dar da, si eu cred ca raspunsul corect la nevoia de energie ese fuziunea nucleara. Sunt cred ca 4 centrale de fuziune prevazute sa intre in exploatare intre 2027 si 2035. Istoric nici nu mai e asa de mult, ceea ce ar trebui sa fie luat in considerare cand vine vorba de Cernavoda, de exemplu.

      • Vă scapă din vedere un lucru: centralele clasice, cu cărbune, eliberează (necontrolat) în mediu înconjurător o cantitate de radiație mai mare decât o fac centralele nucleare. Pentru că, natural, există uraniu în cărbune, pe care nimeni nu-l reține, măsoară, controlează când cărbunele arde. Pot reveni cu calcule și estimări, dacă este necesar.
        Referitor la deșeurile radioactive, volumul acestora este unul relativ redus, chiar extrem de redus, dacă îl raportăm la energia produsă.

      • De unde fabulatiile astea ca ar fi patru centrale de fuziune prevazute sa intre in exploatare pana in 2035 ??????? In care univers religios-imaginar ?

        Cadarache este Experimental, si nici nu e gata inca.

  10. Stimate Contribuitor,

    las un comentariu referitor la prima parte a textului, cel referitor la centrala de la Cernavoda.
    a) In cele doua noi reactoare au fost investiti deja bani pentru constructie si au fost deja executate lucrari (se pot vedea si de pe autostrada A2).
    b) Comparatia cu cele doua centrale care au avut avarii este grosiera. Tehnologia este cu 20 de ani mai noua la Cernavoda (Reactorul CANDU, uraniu natural, utilizand apa grea a moderator și agent de racire, în doua sisteme independente, separate, In circuit Inchis) vs Cernobil (reactori cu uraniu îmbogatit raciti cu apă usoară și moderate cu grafit) si sistemele de siguranta, tehnologia sunt complet diferite. Impactul pe care il poate avea in caz de un eventual accident este cu totul altul.
    La Fukusima accidentul s-a produs din cauza unui cataclism care in Romania nu se poate intampla, fizica pamantului nu permite.
    c) energia atomica este poate cea mai curata forma de producere a energiei la momentul acesta in afara de producerea energiei din Hidro.
    d) reactoarele nucleare NU sunt bombe.

    • @UPB, în afară de prezența sistemelor de control al reacției și de nivelul de îmbogățire al combustibilului, cu ce diferă un reactor nuclear de fisiune de o bombă atomică?

      Cât privește Fukushima, este complet irelevant de ce s-a întâmplat. Japonezii știau că au cutremure, știau că sunt mari, știau că ele cauzează tsunami. Centrala de la Fukushima a fost complet echipată pentru dezastrul care a dus la explozia. Singurul lucru la care nu s-a gândit nimeni a fost că în urma unui cutremur e posibil ca întreaga placă continentală să se scufunde cu 3m. Nu dezastrul a distrus Fukushima, ci sistemele de siguranță insuficiente.

      Lecția Fukushima este că oricâte sistem de siguranță îi pui unei centrale nucleare de fisiune, riscul ca el să fie dezactivate de ceva este real și pericolul de explozie este unul foarte mare.

      • „cu ce diferă un reactor nuclear de fisiune de o bombă atomică? ”
        Cu ce difera un motor cu ardere interna de o bomba?
        Eu zic sa interzicem masinile pentru ca provoaca accidente. Dac nu intelegem tehnologia nucleara nu trebuie sa fim ipohondri.

      • E important sa notam ca la Fukushima nu a avut loc o „explozie”. Este o mare diferenta intre cele doua accidente (Cernobal si Fukushima). La Fukushima a avut loc o scurgere de lichid (apa) din instalatia de racire, datorata deteriorarii unor conducte in urma valului tsunami. Migratia placii continentale cu 3m (atentie, nu scufundare, 3m de scufundare inseamna mult mai mult dezastru la dimensiunea placii) nu a influentat accidentul.

        Si cea mai importanta diferenta este ca apa de racire scursa de la Fuskushima era contaminata datorita tehnologiei folosite in acea centrala, cu circuit de racire si turbina in camera calda. CANDU este printre putinele (sau singurul, nu stiu exact) tip de reactor care foloseste abur si turbina in circuit ermetic separat de camera calda, din acest motiv fiind mai putin eficient ca cea de la Fukushima sau Cernobal, dar mult mai sigura in caz de dezastre.

      • Nu as accentua ideea surprizei . Cutremurul a deconectat centrala de la grid iar tsunami-ul a inundat generatoarele diesel , valul fiind mai inalt decat zidul de protectie .Surpriza neplacuta e ca intr-ul sistem inundat de energie termica a exista o completa pierdere de energie electrica pentru pompe si comanda/control . A existat doar un circuit de urgenta actionat de abur dar care (foarte surprinzator pt mine ) a functionat doar pana la inundarea torului in lipsa pompelor circuitului secundar .De ce nu au actionat cu aceeasi energie si pompele exterioare ?.Din acelasi motiv pt care au coborat centrala la 10m fata de 30 m , economie de bani . Tehnologia in sine e simpla dar a lipsit bunul simt ingineresc desi regulamentele avocatesti au fost respectate .

        • Valul a depasit in inaltime zidul de protectie pentru ca in timpul cutremurului placa tectonica s-a scufundat. La momentul la care a lovit tsunami-ul, fata de nivelul marii, zidul de aparare era cu 3m mai scund.

          Pe de alta parte exista o vorba: „Everybody is genius in retrospective”. E usor sa vezi greselile si solutiile simple de evitare privind inapoi. Ceea ce este greu este sa intelegi ca si atunci cand esti 100% sigur despre viitor, sunt sanse foarte mari sa gresesti sau sa iti scape ceva. Istoria demonstreaza ca oricate masuri de siguranta iti iei, centralele nucleare pot scapa de sub control, iar distrugerea pe care o cauzeaza e majora.

          • Nu stiu de unde ai inventat scufundarea cu 3 m a placii tectonice, dar valul de la tsunami a avut 15 m iar zidul 5.7 m
            http://cpc-ew.ro/occasional_papers/vol5_05.pdf

            Si oricum nu poti compara din punct de vedere al securitatii tehnologia CANDU cu tehnologia folosita la Fukushima si Cernobal. La CANDU, in caz de scurgere, disparitie a moderatorului, reactia se opreste. Nu a existat niciodata vreun accident major in care sa fie implicata o centrala CANDU.

            • Ehei , si la Fukushima reactia era oprita .Problema e ca un reactor oprit mai produce timp de cateva zile cam 12% putere termica care tot inseamna cateva zeci de megawati de energie termica , care daca nu-i evacuezi din centru o sa ti-l topeasca . La Fukushima cu o tona de energie termica la indemana au reusit sa ramana fara energie in pompe , Cernavoda se pare ca are un sistem gravitational , ca si unitatea 1 de la Fukushima dar care n-a mers din cauza de robineti . Acum ma astept ca toata lumea sa aiba grija de ei . Credeam ca numai pe la bloc te trezesti cu robinetul intepenit

          • Nu pot să nu las asta aici, găsită aiurea pe Internet:

            „When you hit a nuclear plant with the fifth largest earthquake ever recorded, then immediately follow that with a twenty foot high tsunami, and then it explodes, it still kills fewer people than an average coal plant does every single year when everything goes perfectly.”

            • Mda, asta spune totul, bravo!
              Si eu cred ca gazul natural, centralele hidro si nucleare si energia „culeasa” de pe tarmul sau din mare ar trebui sa fie mixul energetic national.

      • Niciodata nu o sa explodeze uraniul dintr-o centrala nucleara. Daca ar face-o ar fi jale! Intr-o centrala cantitatea de uraniu e mult mai mare decat cea dintr-o bomba dar concentratia de uraniu al combustibilului este mult mai mica iar conditiile in care se produce explozia din bombele atomice (presiune si temperatura) sunt imposibil de realizat intr-o centrala nucleara. Incidentele in centrale nucleare apar de obicei din cauza supraincalzirii combustibilului care genereaza explozia instalatiilor de presiune sau de racire, etc., aceste explozii antrenand particule radioactive in atmesfera. De exemplu, combustibilul de la Cernobal este inca activ, produce caldura si o sa mai fie inca mult timp de acum incolo desi nu o sa explodeze niciodata.

        • Se pare ca Mihai intelege partial cum functioneaza o centrala cu fisiune si mai deloc una cu fuziune nucleara spre deosebire cu cei care comenteaza pe pagina , care sunt buni chiar foarte buni !!!

      • La Fukushima se pare ca motivul principal al avariei a fost unul relativ simplu: diesel-generatoarele de avarie au fost montate la nivelul solului (unde au putut fi inundate de valul tsunami), in loc sa fie montate la o inaltime mai mare, care sa evite situatia respective. Deci siostemul de protectie nu a fost perfect, desi parea asa inainte de tsunami. Totul pare perfect, pina ce se dovedeste a nu fi.

      • Centrala nucleara Fukushima a fost distrusa de un cutremur shi val tsunami. Nimeni nu a murit datorita centralei, 30 000 de Japonezi au murit innecatzi de valul tsunami fara sa le mai pese de radiatzii caci erau deja mortzi. Dupa dezastrul provocat de valul tsunami au fost descoperite nishte pietre pe care anterior le acoperise vegetatzia shi diverse constructzii. Pe pietre erau scrise nishte mesaje intr-o Japoneza arhaica pe care nimeni nu o mai intzelegea. Au fost chematzi arheologii shi ei au tradus mesajele de pe pietre: Nu contruitzi dincolo de aceste pietre caci valuri enorme venite din mare va vor distruge tot ce atzi construit ! Se pare ca stramoshii Japonezilor erau mult mai inteligentzi decat cei de azi. Centrala Fukushima era importata din SUA. Japonezii au ales acea varianta mai ieftina cu toate ca in SUA era disponibila shi o varianta mai scumpa rezistenta la inundatzii shi tzunami. In SUA exista centrale nucleare in zone inundabile care toate rezista la inundatzii. In Japonia exista shi o centrala nucleara, Moji, importata din Rusia. Rushii au ales locatzia unde sa fie construita centrala shi au ales-o departe de Pacific unde se produc valuri tzunami. Se pare ca Rushii cunosc limbi straine, Japoneza arhaica, shi citisera deja inscriptziile gravate pe pietre.

      • Cineva care nu intelege diferenta dintre o bomba nucleara si o centrala nucleara n-ar trebui sa vorbeasca de asta cu aere de expert. Dar bag de seama ca romanul se pricepe la din ce in ce mai multe lucruri, fotbal, politica si acum si fizica nucleara. Cam care sa fie legatura cu cresterea analfabetismului functional?

  11. Eu cred ca felul in care au fost prezentate informatiile in „presa” din Romania se datoreaza unui cumul de factori cum ar fi: prostia, reaua credinta si nu in ultimul rand analfabetismul functional. Asta ca sa nu mai amintim de publicul caruia i se adreseaza „stirea”… In tot acest timp noi dormim pe coada si visam cai verzi pe pereti. „Viitor de aur tara noastra are” spunea poetul si noi stam si asteptam sa se intample de la sine…

  12. Excelenta analiza! Cine are ochi sa citeasca, cine are urechi sa auda, si daca are minte sa bage la cap! In rest povesti de adormit naivii!

  13. Pentru mine au fost interesante precizarile Dvs. Si totusi nu trebuie subestimata importanta acordurilor in sine – implicarea guvernului US in Europa via Romania. Ar fi ceva de comentat in acst sens .

  14. Pare o cale de aprovizionare din spatele frontului, nu pe linia frontului.

    Sa puna o autostrada, o cale ferata imediat langa hotarul de est se tem, probabil in caz de ceva va nimeri prada in mainile inamicului si il va servi. E greu de aparat un drum in imediata apropiere a hotarului de est.

    • :) Da, sigur in caz de razboi linia frontului o sa fie pe gradina estica si o sa ramana acolo nemiscat pe toata durata conflictului

    • Problema este reducerea distantelor de acoperit intre Nord si Sud in conditiile in care intrarea in Marea Neagra prin stramtoarea controlata de Turcia nu mai este ceea ce a fost odata…Leaga marile din Nord de Meditereana, creste mobilitatea in interiorul UE, pe flancul estic, ceea ce este clar ca lipseste acum.

      Mai lipseste ceva din peisaj – cresterea capacitatii de aparare pe Marea Neagra…
      Imi pare ca Marea Neagra nu va fi un lac NATO.

  15. Reactoarele nucleare nu sunt niște bombe atomice cu explozie întârziată, așa cum afirmați în material. Desigur, atât reactoarele, cât și bombele folosesc același principiu, al fisiunii nucleare, dar este ca și cum ați spune că un chibrit este o bombă chimică care arde întârziat. Este pur și simplu o afirmație falsă.

    Și dacă mecanismele de siguranță și control cedează, reactoarele nucleare nu devin bombe atomice, sub nici o formă. Exploziile care au avut loc la Cernobîl și Fukushima nu au fost niște explozii nucleare.

  16. Daca se va întâmpla, din toată colaborarea asta cu SUA nu va ieși nimic altceva decât un Bechtel 2. Mai vor Americanii sa tragă o teapa in colonie!

  17. Inteleg ca autorul desfiinteaza parteneriatul nostru cu SUA si orice investitie majora din partea SUA. Probabil ca, daca ar fi venit din China aceste investitii, toata lumea ar fi aplaudat si ar fi ridicat ode chinezilor. Un articol ce imi aminteste de cele de pe Adevarul scrise de Unteanu, prin care loveste zilnic in occident si SUA si in orice vine de acolo. Apropo, in proiectul de la Cernavoda este implicata si o companie din Franta. Probabil ca autorul ar fi dorit investitii 100% sino-europene in Romania. Ghinion, Romania a ales SUA.

    • @mike, cred că am fost foarte clar în a demonta abordarea parteneriatului în presă, nu parteneriatul în sine. E perfect posibil să consideri ceva ca fiind bun și când îl privești realist și citești informațiile reale de la sursă, fără să te extaziezi și să te minți singur.

      Discuția despre energia nucleară și investiția în Centrala de la Cernavodă n-are nici o legătură cu SUA, ci este exclusiv despre România. De ce mai ține România morțiș să construiască reactoarele de la Cernavodă, când Germania și Franța (https://phys.org/news/2018-11-france-nuclear-reactors-macron.html) și le închid pe ale lor din motive de siguranță și ecologice?

      • Totuși, este importantă următoarea perspectivă: Franța închide 14 reactoare din 58 (pentru că sunt vechi) și plănuiește să coboare de la 75% la 50% nuclear. Noi avem două reactoare care produc sub 25% din necesar și cu încă două am ajunge la sub 50%. Deci în 2035 am avea aproape aceeași pondere cu Franța, dacă am mai construi încă două reactoare. Nu se pune nicidecum problema ca Franța sau Germania să renunțe complet la energia nucleară.

        • Da, de acord cu viziunea. Totusi Macron a decis ca Franta sa se mai gandeasca pana in 2021 daca va mai trece la constructia de noi reactoare. Decizia finala poate fi in oricare directie.

      • „De ce mai ține România morțiș să construiască reactoarele de la Cernavodă, când Germania și Franța și le închid pe ale lor din motive de siguranță și ecologice?”-> comme on…asta era problema dumneavoastra? Motive de siguranta si ecologice? Dumnezeule mare, mai ramane s-o aducem pe Greta la Cernavoda si sa-si ppuna un cort in fata centralei. Observ ca Romania se reindreapta spre sfera de influenta estica. Utopia progresisto-marxista de la Bruxelles ar face bine sa gaseasca inlocuitor cat mai repede pentru energia nucleara, in caz contrar noi demaram proiectul. Sa stiti ca indiferent ce tehnologie va exista in viitor, noi tot cu americanii vom lucra, daca asta era problema. Apropo, ati citit conditiile de acordare a finantarii pentru toate aceste proiecte? Romania trebuie sa indeplineasca cel putin doua conditii pentru a obtine banii americani, si anume sa n depaseasca deficitul economic stabilit de Comisia Europeana si sa primeasca unda verde de la Comisie pentru construirea celor doua reactoare (legislatie de mediu, etc). Asadar, vedeti ca nu are nimeni nimic cu UE sau cu Germania, dimpotriva trebuie sa le respectam doleantele. Apropo de asta, Franta are centrale atomice din aii 60′ si 70, iar guvernul francez nu-si permite sa le modernizeze pentru ca ar costa enorm si prefera sa le inchida pentru siguranta lumii. O centrala noua ar fi mai ieftina decat un upgrade facut la una veche (tehnologii vechi, etc). Pana si Ceausescu a lucrat cu canadienii pentru construirea centralei….Atomic Energy of Canada Limited.
        In alta ordine de idei, v-as ruga sa prezentati aici doar informatiile din surse credibile si sa renunatati la cele fake privind constructia autostrazii prin Ucraina sau alte locatii din afara NATO. Sincer, platforma Contributors s-a schimbat enorm in ultimul an jumatate de cand n-am mai fost pe aici. In rau s-a schimbat, vreau sa spun.

      • Un raspuns posibil de ce 4 si nu 2 cate sunt acum active la Cernavoda??? Pentru ca devine eficienta din punct de vedere economic investitia facuta deja in cele 2 si de unde se poate pleca doar spre modernizarea celor 2 + 2 unitati noi conectate sau inchiderea totala. Nu exista alta varianta si deci pachetul propus 2- 2 este unul benefic pentru RO.

        Posibil ca prin 2060 altii sa pregateasca si altceva – este dreptul lor dar cred ca sansa pe care o avem acum ar trebui valorificata mai ales daca intelegem ca RO s-ar putea dezvolta daca intra intr-o noua era de asezare a puterilor.

        prea optimist mesajul???
        las de la mine in favoarea optimismului pentru ca nu ducem lipsa de mesaje de genul: nu ne trebe, nu are rost, nu se poate, nu este ecologic…

    • Oau…exact precum comunistii : daca nu esti cu noi esti impotriva noastra.
      Trebuie sa iesim in strada sa aplaudam cooperarea frateasca cu poporul prieten de la rasarit….scuze de la apus. Cine nu aplauda este dusman de clasa.
      De remarcat ca autorul nici macar nu vorbeste de rau acest acord. Insa nu da dovada de suficient entuziasm si asfel se desconspira ca si agent chinez.
      Ce i-ar fi placut lui Mike sa fim acum in regim totalitar, ar fi facut niste note la securitate de infierare ceva de speriat. Sau poate chiar le face…
      Cam atat am avut de scris, de la mine din Siberia, ca este evident ca si eu sunt agent rus….

    • in 2004, chinezii ne-au propus sa faca aici autostrazi, hidrocentrale, porturi si aeroporturi pe banii lor, urmand a-si recupera investitia in timp; americanii ne dau bani imprumut; asta e mica deosebire; a, ca tie iti plac americanii si asta trece peste orice alt considerent este un „argument” penibil

  18. Cred ca dusul cu apa rece este adresat catre media. SI ar fi fost indicat sa fie aratat macar un reper de dezinformare. Asa, pare un razboi cu toata media si, ce parca se aude din titlu, na, vin si americanii sa ne minta, sa ne fure.
    Caci eu nu am inteles deloc ca americanii ne dau dolari, fara sa-i dam inapoi, pentru centrala de la Cernavoda ori pentru linia ferata si autostrada. E vorba de colaborare si ajutor, uneori in domenii sensibile. Este cunoscut: americanii nu dau nimic gratis, dar te ajuta.
    (Probabil mi-a scapat, dar la brat cu cele doua stiri s-a mai rostogalit una: un acord militar cu SUA. Aici cum ar suna titlul? Mai usor cu promisiunile americane?)
    NB,
    descrierea liniilor ferate americane este de colectie! Si in ton cu titlul.

  19. Granturile și împrumuturile fără dobânzi vin de la UE/Brussels. Banii de la Brussels/UE sunt de aproape 10 ori mai mulți decât împrumuturile „promise” din SUA.
    Comisara pentru transporturi în UE vine din România. Sursa cea mai bine informată despre transporturi vinde deci din Brussels/București.
    Căile ferate moderne vor fi la un moment dat mai eficiente și mai ieftine în transportul transcontinental pe distanțe mari decât pe austostradă. Merită discutat aici și calculat cum va arăta transportul în țară și UE peste 10 ani. Prețul pentru petrol/benzină va crește considerabil.
    SUA are deja concepte noi pentru reactoare nucleare de tip nou a scris Der Spiegel (Bill Gates a investit 500 miloane $ în cercetare) . Au capacitatea de ca. 60 MW putere instalată și sunt amplasate în baterii de mai multe reactoare „mici” (24 m x 5 m din tuburi de oțel). Primele reactoare de acest tip vor fi instalate ca. 2026 în SUA. Prețul estimat era de ca. 7 centi/kwh. De ce să vorbim aici azi de reactoare nucleare de tip „vechi”?
    Granturile de la UE/Bussels ușurează în România trecerea de la termocentrale vechi pe bază de cărbune și înlocuirea lor cu cele noi cu gaze naturale. Marile certuri politice internaționale se poartă pe aceasta resursă: gaze naturale (Nordstream2 RFG-Rusia, Turcia-Grecia lângă Cipru). Prețul cel mai favorabil în viitorul apropiat pentru curent probabil îl vor avea termocentralele cu gaze naturale. Rezervele estimate în Marea Neagră de 10 miliarde m3 (1.000 m3 sunt ca 1 tonă echivalent petrol, deci 10 milioane de petrol- e putin) sunt mici.
    Hidrogenul nu e o tehnologie care va avea răspândire mare în viitorul apropiat. Producția de hidrogen la un preț convenabil nu e rezolvată.
    RFG își crează probleme de asigurare cu curent electric prin renunțarea la centrale nucleare 2022 și la termocentrale pe bază de cărbune până 2038. Curent regenerativ (vânt, celule fotovoltaice) acoperă actual numai ca. 40 % din consumul de curent în RFG. În Marea Nordului se produce curent ieftin cu ajutorul vântului (UK, Olanda, Norvegia, Danemarca).
    Vorbe multe… sărăcia omului ….

    • Ma amuzati. Romania a avut si are miliarde si miliarde de la UE. Problema nu este existenta lor ci accesarea lor. Am avut un comisar la Regio (unde chiar sunt cei mai multi bani), transporturile se ocupa de altceva si de regula nu finanteaza proiecte de infrastructura.

      • Partea pentru agricultură e de ca. 38% din budgetul anual al UE. Dacian Ciolos a fost comisarul pentru agricultură, partea cea mai mare din budgetul anual UE. Acum e în frunte în PE la fracțiunea liberală. Parlamentarii PE de la Brussels din România în UE cu ce se ocupă? Ce transmit în țară în privința granturilor? Noul budget 2021-2027 prevede 1.140 miliarde Euro granturi pentru cei 27 de parteneri. Bucureștiul are posibilitatea să-și finanțeze acum multe din necesitățile țării. După 13 ani de parteneriat în UE ar trebui ca acum să se acaparaze cu succes subvențile nerambursabile de la Brussels/UE. Nu mai sunt scuze de nici un fel.

        • Parlamentarii in PE nu au aceste atributii decat pe mana partidelor lor. Guvernul are o Reprezentanta Permanenta (un mMiniGuvern la Brussels) care ar trebui sa stie absolut de toate programele si oportunitatile si sa le transmita in teritoriu, adik in tara. Nu o fac din mult emotive, inclusiv ca sunt under-staffed.
          Deci parlamentarii au mai putine atributii decat credeti. Guvernul e mult mai responsabil (si in Consiliul de Ministri si in Consiliul Europei si ca Puncte Nationale de Contact).

  20. Sa nu uitam „mostenirea” americana lasta de compania Bechtel adica 53 km platiti cu 1,5 miliarde de euro…!!! Poate cineva sa uite DEZASTRUL lasat in finantele statului roman de contractul ( TOTAL DEFAVORABIL ) cu „celebra” companie ? Daca uita cineva inseamna ca avem memoria scurta. Si ar trebui sa fim mult mai precauti…!

    • Bechtel e de vină sau corupții care au pus niște clauze ascunse și secretizate în contract, atât de nefavorabile României și atât de favorabile lor ca persoane fizice, de l-au furat și l-au distrus.

      • Care contract, domnule? Că s-a perdut printre sertare, care contract ierea semnat dă Adi Premeru Minune, zis și Agentu 0047, pardon, Deținutul cu același număr… Pierdut contract valoare dă melearde, aducătorului bună recompensă (pentru șantajat cel mai mare partid/GIO, zis și PCR=FSN=FDSN=PDSR=PSD….)…

          • Lăsați vrăjeala, domnu Nelu! Prim ministrul Adi Minune a semnat celebrul și prea-invizibilul contract cu Bechtel, PNL n-a avut nici o treabă cu asta….

  21. Pentru cei care nu se pricep la energie nucleara: acordul JCPOA permitea Iranului imbogatirea uraniului pentru alimentarea centralelor electrice dar nu permitea imbogatirea pana la un nivel de la care era posibila imbogatirea pentru bomba nucleara.
    Explicatia 2: Ai 100kg cartofi si pamant, din care 5kg cartofi. Cate kilograme de pamant trebuie extrase pentru a ajunge la o concentratie de 80% cartofi? (5% uraniu centrala nucleara, 80% bomba)
    Pentru a avea concentratie 80% trebuie sa fie doar 1,25kg de pamant, deci trebuie scoase 93,75 kilograme de pamant din sacul de 100kg. O mica mare diferenta.

  22. Reactoarele atomice nu au nici o relevanta strategica pt. NATO, din contra, sunt posibile tinte intr-un conflict militar. Sa ai o centrala termonucleara la ca. 400 km die bazele rusesti de rachete este intradevar o „realizare strategica” rasunatoare, nu exista modalitate ca ele sa poata fi aparate eficient.
    Se discuta de aceste centrale insa nu se discuta sub nici o forma de stocare deseurilor radioactive care dupa metoda romanesca vor fi aruncate „undeva in camp” , stiut fiind faptul, este nevoie de 1 milion de ani pentru descompunerea lor.
    Autostrada de la nord la sud are eventual justificari economice cu toate ca nu leaga zone puternic economic dezvoltate precum cele care leaga estul de vestul continentului iar caile ferate exista, ele trebuie doar modernizate.
    O infrastructura puternica europeana, mai ales in estul continentului este justificabila in cazul unui „masterplan” european, plan care sa incurajeze investii majore in acesta zona prin relocarea lor din zona asiatica cu preponderenta chineza, lucru care insa nu este previzibil, cu toate avantajele ei, Europa de est ramane in continuare o zona „defavorizata” pe plan economic investitional, este o piata mult prea mica cu un potentila economic prea redus.
    Pentru occidentul european zona asiatica reprezinta viitorul economic si nicidecum cel esteuropean care va ramane in continuare doar o „anexa”.
    Insa si in aceste conditii vitrege exista potential de dezvoltare favorabil daca oportunitatile sunt recunoscute si valorificate precum investitii in turism ecologic, agricultura si prelucrarera produselor agricole, industrie IT, servicii si logistica, infrastructura de tot felul, pt o tara de marimea si populatia Romaniei de ca. 15 milioane care se intrevede in viitorul mediu, suficient si indestulator.

  23. Ușurel cu modelul german, în general! Franța și Marea Britanie se bazează pe energia nucleară și construiesc centrale nucleare în continuare. Ce-i drept, nu dispun de relațiile amicale ale Germaniei cu Rusia.
    Mecanismele de siguranță și control nu „cedează“, pentru că nu vorbim despre un mixer de bucătărie. Mare parte din consturile de construcție ale unei centrale nucleare pe astfel de „mecanisme“ se duc.
    Și care ar fi acele surse de energie alternative și ecologice? Ne puteți dezvălui? Adică unele care să furnizeze continuu 1500 MW.
    În ceea ce privește autostrada construită de americani, aveți dreptate. Dar cum, de ceva vreme, nu prea mai există media credibile în România, s-au dus după fentă doar naivii fără capacitate de analiză. Adică majoritatea.

    • @Marius V, Franta inchide si ea 14 reactoare din 58 si pana in 2021 se mai gandeste daca va mai construi altele.

      In Marea Britanie sunt discutii si proteste legate de noile centrale nucleare, mai ales datorita costului extrem de mare. Hinkley Point C1 este in constructie si costa – pe bugetul actual – 22.5 miliarde GBP, adica vreo 25 miliarde EUR pentru 3200MW. Ceea ce inseamna cam 7800 EUR / kW instalat. Enorm, periculos si toxic.

      Cat priveste sistemele de orice fel, toate, fara exceptie, cedeaza atunci cand sunt intrunite conditiile necesare. Nici o cedare de sistem nu are o cauza unica, ci este o inlantuire de cauze care intr-o zi se aliniaza. Ceea ce incearca oamenii este sa evite aceasta inlantuire de cauze care duc la dezastru. Dar riscul e permanent acolo. Iar cei mai periculosi oameni in exploatare sunt cei care sunt siguri ca nu se poate intampla nimic rau, pentru ca sistemele de siguranta n-au cum sa cedeze.

      • Am citit toate răspunsurile dumneavoastră. Este mare lucru că ele există; de obicei, vedetele nu răspund la comentarii, deci nu vă considerați vedetă, deci aveți un mare plus.
        Încă n-am aflat care sunt sursele alternative de energie. Cererea va fi cu mult mai mare în viitor. So, care sunt ele? Sau măcar spuneți-ne care ar putea fi.
        Până atunci, iată o listă cu reactoarele în construcție, din Europa.
        Slovacia – 2 (unul cu intrare în funcțiune în acest an, celălalt, în 2021)
        Finlanda – 2021
        Franța – 2023
        Marea Britanie – 2 (2025 și respectiv 2026)
        În plus, câteva țări europene își vor mări capacitatea la centralele deja existente, cu procente între 13 și 18 % : Elveția, Suedia, Spania și Finlanda.
        Poate că ar trebui să luăm în considerare și reactoarele în construcție din Asia, pentru că, dacă se întâmplă ceva nedorit, nu mai are importanță că se află la Flamanville (Franța) sau Karachi (Pakistan). Fenomenele meteorologice sunt globale și nu știm pe ce meleaguri ar poposi norul radioactiv. Iar astea sunt cu zecile (numai în China sunt 12, până în 2026).
        Și încă ceva. Discuțiile și protestele nu vor stopa investiții de miliarde nici dacă ar fi construite special să explodeze la un moment dat. Sună cinic, dar vă asigur că asta-i realitatea.

        • @marius_v In primul rand trebuie gandit in perspectiva, pentru ca si daca ne apucam azi, reactoarele 3 si 4 ar deveni active abia prin 2026-2027. Personal m-as uita cu mai mare atentie la cat de realiste sunt estimarile punerii in exploatare comerciala a fuziunii nucleare in perioada 2027 – 2035. Sunt mai multe proiecte in faza avansata in acest sens.

          Apoi as proiecta evolutia prevazuta a consumului de acum si pana in 2030 si pe urma m-as gandi daca merita sa mai deschid in 2027 o centrala de fisiune sau daca nu cumva e suficient sa caut alternative non-nucleare (eolian, hidro, foto etc.) pentru urmatorii 10-15 ani, ca din 2030-2035 Romania sa inceapa constructia unei centrale nucleare de fuziune.

          Apropo, eolianul poate fi la fel de bine sau chiar mult mai bine amplasat direct in mare, asa cum sunt nenumarate campuri de eoline in Marea Nordului. Olanda si-a facut recent un titlu de glorie din faptul ca toate trenurile sunt alimentate de energie eoliana, iar in UK Boris Johnson a anuntat ca vrea ca toate casele din UK sa fie alimentate din surse energetice verzi, adica in principal eolian.

          • 1. Vad ca vorbiti de centralele acelea de fuziune. Unde sunt ele pe vine? Ceva referinte? Eu stiu ca sunt in niste faze foarte experimentale cu ambitii mari.
            2. Olanda, Danemarca etc au instalat ferme enorme in marile lor, mari de 2 metri adancime unde e foarte usor sa instalezi astfel de ferme. In Marea Neagra unde intri dupa 10 metru de la tarm in hau good luck cu asa idei. Ca sa nu mai vorbesc de faptul ca Danemarca acum 10 ani avea ambitia sa aduca eolianul la 30% din necesar, lucru care nu s-a intamplat si nu se va mai intampla.
            Chiar ma mira sa vad oameni seriosi cu idealisme de astea de puberi intarziati.

  24. Stimate tovarase Craciun, in primul rind, le construim pentru ca nu prea avem alternativa, nu te poti baza doar pe vint, soare si hidro (de fapt hidro nici nu prea mai avem unde construi). Cind faci afirmatia centrala nucleara =bomba atomica, ar fi fost bine daca te-ai fi documentat, eventual intrebind un specialist (unul adevarat). Faptul ca exista un partener dispus a te ajuta cu bani pentru a-i investi acolo unde este nevoie, nu vad a fi un lucru rau. Evident ca pentru acesti bani trebuie sa platesti o dobinda, nimeni, nicaieri in lumea asta, nu-ti da gratis ceva, nici macar mareata China. Problema este ca acesti bani sa fie investiti cu folos si fara a fi deturnati in anumite buzunare private si OOOO! aici e o mare problema! Intr-adevar este frustant ca partenerul strategic, in loc sa-ti dea acesti bani pe mina sa faci tu ce vrei cu ei ii foloseste el direct facind plati unui furnizor pe care il cunoaste si il verifica direct. DAAA, asta e o problema! Nu mai pot fi furati/deturnati! Si indiferent pe unde sint sau se fac respectivele autostrazi e mare nevoie de ele, sa se faca odata! pentru ca aduc beneficii nu doar in ceea ce priveste transportul, dar si in ceea ce priveste dezvoltarea zonelor prin care trec… Oh, Doamne… dar nu avem nevoie de bani, centrale, drumuri si asa mai departe… noi suntem romani si aici pe veci stapini! Sa traim deci asa cum traiau pe vremuri stramosii nostri, curat, sanatos, in bordeie si fara drumuri!

    • Citez:
      „Intr-adevar este frustant ca partenerul strategic, in loc sa-ti dea acesti bani pe mina sa faci tu ce vrei cu ei ii foloseste el direct facind plati unui furnizor pe care il cunoaste si il verifica direct”

      Intradevar ,la prima vedere ,pare sa fie cum ziceti.

      De dragul unei alternative la afirmatia „puternica ” pe care o lansati am sa va ofer o varianta.

      Banii sunt dati de o banca americana care are tot interesul DOAR sa si-i recupereze si nimic mai mult.
      CONTRACTORUL american insarcinat cu executarea lucrarilor va avea interesul sa factureze cat mai mult si cat mai „ciudat” posibil pentru lucrarile efectuate ( eventual si de o calitate indoielnica ) pentru ca stie ca nu efectueaza acele lucrari in America ,unde ar putea suporta niste consecinte,ci in Romania si va fi platit de o banca americana,deci prietenoasa cu EL !

      In aceste conditii daca Romania nu va fi in stare sa controleze cantitea si calitatea lucrarilor efectuate ( si s-ar putea sa nu fie ) atunci vom lua o mare teapa pentru ca banii plus dobanda aferenta vor trebui platiti de noi.

      Asadar inainte de a crede ca cinstea si onorabilitatea unei firme americane SUNT mai presus de orice indoiala ar trebui sa ne asiguram prin contracte „beton” ca nu se va intampla ce s-a intamplat in cazul Bechtel.

  25. „Deci, de ce mai vrea România să investească în 2020 peste 10 miliarde de EUR în ceva periculos pentru oameni și toxic pentru mediu, când are deja din plin soluții alternative ecologice?” – mă scuzați, care sunt „soluțiile alternative ecologice”, care produc 3 Gw (4×720 Mw)? Eoliană, solară, hidro? Pot ele susține „din plin” furnalele de la Galați, de exemplu? Sau ALRO Slatina, alt exemplu? Mă refer la PIC (putere instantanee consumată)? Dar dacă însumăm și alți consumatori? Dar iarna? Dar dacă e secetă, nu bate nici vântul și soarele nu iese vreo două săptămâni la rând din nori sau ceață? Vreo soluție din „deja din plin”, ceva?

    O altă întrebare ar fi dacă aveți idee cum a fost construită Centrala Nucleară Cernavodă și cât din infrastructura „generală” este comună între reactoarele 1, 2 și 3, 4? Asta în legătură cu „estimarea” estimărilor dumneavoastră cost/Mw și pentru rigoare analitică (vă rog să nu faceți referire la eventuale deprecieri cauzate de trecerea anilor – bănuiesc că știți care sunt rigorile AIEA în domeniu).

    Iar în legătură cu finanțarea… Spuneți așa: „Banii nu au fost și nu vor fi acordați României!!!”. Apoi, un pic mai jos enunțați: „România a primit accesul la o finanțare substanțială de 7 miliarde USD, pentru a accesa o tehnologie și o expertiză de top, respectiv cea a companiilor americane”. Așadar „a primi accesul” care „accesează” nu înseamnă să beneficiezi și nu însemnă să „ți se acorde”. Da, știu banii cresc în copaci, sunt gratis și oricine a citit Pinochio știe lucrul ăsta. Ni l-a spus vulpea când ne învăța să chiulim de la școală și să ne mințim părinții…

    Evaluarea dumneavoastă este ca-n gluma cu iepurașul și șapca: dacă e finanțare, de ce e insuficientă, dacă nu pare insuficientă, de ce e mică, dacă nu e mică, de ce nu ni se dă să facem ce vrem noi cu ea etc. Și „bomboana pe colivă”: atenție că s-ar putea (ce-mi place mie acest „s-ar putea” într-o analiză profesionist făcută – așa, cam cum face Sputnik sau CCTV – mă dau în vânt după el!) nu să „se dea” ci, de fapt, „să se ia”.

    În rest, o simplă observație: atunci când este vorba despre „estimarea” dimensiunii investiției, în analiza dumneavoastră, toate costurile pornesc de la zero. Când este vorba despre „aprecierea” valorii politice a anunțului privind investiția, în aceeași analiză pe care o faceți, ea este insignifiantă întrucât „vorbim deci de o suprapunere aproape totală” cu „ceva” (căi ferate și autostrăzi) ce este deja existent, sau „pe căi ferate existente (!!), nicidecum noi (!!), care sunt sau urmează să fie modernizate”. În concluzie, după cum „analizați”, totul se rezumă la un tunel, două porțiuni micuțe și o banală modernizare de căi ferate. De reactoarele de la Cernavodă oricum nu avem nevoie, pentru că avem „alternative” din plin! Iar de restul se ocupă alții: polonezi, unguri, slovaci etc.

    Și mai folosiți o tehnică numită „salvarea aparențelor”. Știți dumneavoastră, aia cu menționarea din loc în loc (la început, la mijloc și la sfârșit) a aspectului pozitiv: „…știrea de săptămâna trecută este în sine una excepțională. România a primit accesul la o finanțare substanțială de 7 miliarde USD…” după care, „luptă, luptă, și dă-i și luptă, neicușorule!”, iar la final: – „Un fleac. I-am ciuruit!”

    • Pai CE „furnale” mai sunt la Galati? :O
      Si de unde apa de racire, cand e seceta? Ca si asa, de multe ori a trebuit oprit cate un reactor, din cauza (lipsei) apei de racire! De UNDE apa pentru inca doua? >:

  26. OK, inchidem centralele nucleare, dar cu ce le suplinim?
    O sa se spuna cu centrale pe gaz (si aceste polueaza), panouri fotovoltaice (trebuie sterse de praf ca sa fie eficiente, iar daca nu ai soare ca lumea ce te faci?), eoliene (la fel ce faci daca nu bate vantul?), baraje hidro (stricam peisajul cu ele, la un cutremur serios poate cedeaza si apa matura totul), centrale pe carbune… mai continuam?
    Daca toate chestiile poluante ce produc electricitate vor fi inchise si ramanem doar cu parcuri fotovoltaice si eoliene, a facut cineva vreun calcul din care sa reaiasa care va fi suprafata ocupata de acestea ca sa produca atata electricitate cat pentru toata planeta? Si mai ales in ce o stocam, acumulatorii mai au inca mult pana sa devina eficienti. Ma tem de rezultatul acestui calcul.
    La fel, un pic off-topic, daca de maine toate automobilele din sa zicem doar Romania ar fi electrice, si fiecare ar avea o priza acasa sau la firma sa isi incarce automobilul/autobuzul/camionul/.., de cati TW vom avea nevoie si daca ne ajunge suprafata Romaniei sa plantam eoliene si fotovoltaice pentru acest consum, si nu am zis nimic de avioane/vapoare/fabrici si alti mai consumatori de electricitate.
    Si discutia asta cu „sa trecem la energie verde” este tot o „plecare pe fenta” atata timp cat nu avem si o redundanta la aceste sisteme verzi, adica daca nu e soare suficient ( e toamna/iarna si e innorat) sau nu bate vantul (ca nu vrea el) ce facem? Aici intervin celelate surse care trebuie sa compenseze (nuclear, hidro – ca macar acestea doua nu genereaza gaze cu efect de sera si mai vedem ce facem apoi cu deseurile).

    • Cine spune sa marjam pe automobile electrice si cresterea consumului de energie electrica ? acest mod de abordare a problemelor curente legate de energie electrica sunt nocive, in primul rand pt mediu , produce si mai multe probleme.
      De ce nu se cauta metode inteligente prin care consumul de energie electrica poate fi redus ? iar productia acestuia folosita inteligent.
      Se tot discuta de marirea capacitatilor, de si mai multe productii ? pt ce ? pentru sustinerea unor technologii considerate de viitor precum automobilul electric, automobile autonome consumatoare de resurse si nevoie imensa de stocare a datelor? industrie IT care produce ce ? peste jumate din aplicatiile acesteia fiind inutile si doar consumatoare de resurse.
      Dezvoltarea technologica si industriile considerate de viitor nimeni nu le verifica in functie de eficacitatea si eficientele care le produc, de ce ? Digitalizarea de care se tot vorbeste, industria 4.0 si altele sunt mult mai mari consumatori de energie electrica decat cele traditionale, chiar avem nevoie de toate ?
      O singura cifra calculata de facultatea technica din Dresda, Internetul va consuma in 2030 curent electric cat il comsuma intrega omenire in 2011. Despre ce discutam ?

  27. Ati mentionat la capitolul autostrazi doar legatura catre Constanta. Avem un capitol in care toata lumea evita o discutie deschisa: este necesara autostrada de la Lugoj la Calafat (A6)? Eu cred ca este necesar macar un drum de mare viteza pana la Turnu Severin, deoarece valea Cernei are un trafic ingreunat datorita camioanelor de marfa ce tranziteaza catre Bulgaria si Turcia. Traficul de marfa pe relatia nord-sud va folosi din plin aceasta portiune.

  28. Transport auto și feroviar strategic din Polonia pina in Romania ?
    Exista tovarăși.
    Sistemul de autostrade european ( la care DEJA e colegata Polonia si Ungaria ) se oprește la 5 km DUPA punctul de frontiera românesc Borș.
    Identic e si pentru calea ferată. Având Romania cea mai proasta cale ferată . Deoarece nu a fost făcută elementara întreținere și nici poveste de investiții pentru modernizare , electrificare generala.
    – Cît privește centrala nucleară , Ceaușescu a avut bani , ăștia post 1989 niciodată.
    Evident nu poți recunoaste oficial că 31 de ani ai făcut ca stat o datorie de peste 105 miliarde dolari ( date MFP, luna august 2020) și pornind de la zero în 1990 , fara să rezolvi NICI MACAR IN PARTE problemele ELEMENTARE ca infrastructura .
    PS. Bănuiesc că noile reactoare vor fi tot CANDU. Reactoarele canadese , dispozitivul de încărcare descărcare tot de la italiana Ansaldo ( sau vin înlocuiți de ceva firma americana ) și tot echipamentul de reglare, control , ” made in USA” sau Canada.
    Deoarece pentru oricare alt model/ tehnologie de reactor nuclear , am avea nevoie de combustibil inalt prelucrat. Tip uraniu îmbogățit și/ sau plutoniu.
    Care e SF, „off limit” pentru Romania.
    Avem doar producție de apa grea și realizarea de bare nucleare ( combustibilul) cu uraniu natural .Pentru nici una din aceste metode de îmbunătățire a concentrației uraniului sau producție plutoniu , nu vom obține nici o aprobare , licență sau transfer de tehnologie. Motivele sunt lesne de înțeles or cît am fi prieteni cu unii și alții.
    – Cît privește finanțarea americană , evident vor fi împrumuturi. Că nu suntem nici Israel sau Egipt sa primim gratis miliarde dolari anual.
    Dar cum însăși un general american a declarat public că avem cea mai subdezvoltată infrastructura din UE și NATO și cum promisiunea Ponta cu cele 10 miliarde euro investiții chinezești in RO a rămas ca atare, promisiune- minciuna 😀 , repede ” băieții patrioți” (ca să nu scriu altfel ) au transformat un ( eventual) împrumut în bani gratis.
    Fraierii să creadă. Cum au crezut și pe Ponta. 😀

    • Producție de apa grea? Suspendată de multișor; poate ceva in conservare. Bare de combustibil? Încă funcționează dar producerea de pulbere de uraniu sinterizabilă este tot mai incerta. Oricum pentru 4 unități componenta autohtonă a programului de combustibil nuclear va deveni critica.
      Sa faci supercarnati folosind o supermașina de tocat externa, supercarne externa și alți superaditivi externi este visul umed al satulului care nu-l crede pe flamand. Cu toții ne-am înfrupta dacă am putea plăti.
      Pe datorie sau nu, cu 5% din PIB alocați investițiilor va mai curge apa pe Dunăre pana când ne vom lumina.

    • Ceausescu NU a avut bani! Trecand peste faptul ca si banii pe care i-a avut erau obtinuti prin INFOMETAREA noastra, constructia U1 a fost intrerupta ani intregi si s-a reluat abia dupa ’90l U1 a fost data in folosinta in 1996!
      CE „productie de apa grea”? :O
      Nu se mai produce apa grea de mult! Si in curand nici barele de uraniu! Doar daca am cumpara uraniu concentrat de prin Canada sau alta parte, sa facem prelucrarea finala la noi!

  29. „un reactor nuclear are un cost de construcție de circa 6-8000 EUR pentru fiecare kW instalat”. Corect. Dar estimarea este pentur centrale construite de la zero. La cernavoda cele 2 reactoare sunt deja la ~15% si in conservare. In plus, toata infrastructura on-site de transport energetic, necesara pentru o centrala noua, este deja pregatita.
    In rest, de acord. „Vin americanii!”.. o poveste rasuflata.

  30. aberezi cand spui ca reactoarele candu sunt posibile bombe cu ceas si ca ar fi asematoare cu rbmk. daca sunt apropiate ca tip de functionare asta nu inseamna ca nu sunt destul de sigure. chiar si rbmk dupa cernobil sunt mai sigure. cat despre solutii altenative nepoluante o centrala nucleara e mult mai putin poluanta decat una pe gas sau mai ales una pe carbuni , si cam 20-28% din energia produsa in RO este pe baza de carbuni.

  31. Despre spaima de nuclear. Intr-un singur an mor mult mai mulți oameni in accidente de automobil decât au murit insumat in TOATE accidentele nucleare din ultimii 70 ani. Si asta de cel puțin 100 ori mai multi. Numai in România mor anual ~1860 oameni, ceea este cam jumătate din cati au murit la Cernobil si mult mai mult decat victimele la Fukushima. Si totuși nu s-au gasit talibani ecologiști care sa interzica total automobilul, asta pentru ca in el vin al demonstrații. In fapt energia nucleară produce mai puține victime si decât cea produsa din cărbune.
    Daca centrala de le Cernavoda nu exista România ar fi fost intr-un mare rahat in ultimii 25ani. Cat despre costul energiei nucleare aici vorbim a apetenta de a face o investiție mai mare de capital la început, fata de o peticire continua a facilitatilor si subventii nenumărate in cazul centralelor pe cărbune. Si ca sa revenim la automobil, cand se face o autostradă nu calculeaza nimeni in cat timp se amortizează acel drum si care este adevărata profitabilitate a lui.

    • Ce facem cu deseurile care radiaza 1 milion de ani ? apelam la Elon Musk sa le transporte pe Marte sau altundeva in spatiu, in aceste conditii ar fi mai efectiv decat aberatiile sale si ale altora cu popularea umana a unor planete.

      • Fratica, 1 milion de ani?! :))) La CANDU? Tu ramai la manivela, noi vrem toate reactoarele construite si functionand la capacitate maxima!

      • Le ducem in Canada, Russia sau Australia. Sunt convins ca se vor gasi unii sa le bage la 1 km sub pamant. Poate chiar Elon Musk. Si este loc destul.

      • Reactorul CANDU functioneaza cu uraniu natural si produce uraniu saracit, asta e schepsisul lui principal.

        Uraniul saracit este atit de radioactiv incit este utilizat ca materie prima in constructia ecranarilor antiradiatie ale aparatelor de radioterapie.

        • yeap, sure…! :P
          Vezi ca, daca tot vrei sa sustii ca te pricepi, gasesti schema de functionare a CANDU pe internet – si afli de acolo si ce produce ca deseuri! :P

          • Produce CANFLEX-uri radioactive prin activare neutronica si produsi de fisiune.

            Acu’ zi-mi matale dupa cit timp pe fundul piscinei ajunge la acelasi numar de becquereli cu o halca de DU iesita de acelasi timp din uzina de imbogatire.

      • Desheurile nucleare se recicleaza deja inclusiv cele de la Cernavoda. Centrala Candu este mai buna decat altele shi produce de 3-4 ori mai putzine desheuri pe KW decat centrale de tipul Cernobal. Din desheurile nucleare se pot produce bombe atomice dar ele pot fi shi complet distruse in centralele cu neutroni rapizi, BN-600 shi BN-800, care functzioneaza folosind desheuri drept combustibil. Deocamdata Romania nu recicleaza desheurile nucleare ci le trimete in Rusia sau Frantza pentru a fi reciclate acolo. Rusia shi Frantza platesc Romaniei pentru desheurile livrate pe care Rushii le folosesc pentru functzionarea reactorelor BN-600 shi BN-800. Reactorul ALFRED se construieshte la Piteshti shi el va putea cand va fi gata sa recicleze desheurile asha cum fac deja BN-600 shi BN-800. Primul ALFRED va produce doar 120 MW dar se lucreaza shi la ALFRED de 600 MW shi chiar shi la cel de 1200 MW.

  32. Bineinteles ca aceste dezvoltari sint benefice ambelor parti . Desi detaliile exacte nu sint cunoscute, poate fi dedusa intentia exacta a Romaniei de a se proteja prin atragerea ireversibila a SUA in zona noastra . Prezenta masiva a unor investitii SUA constituie in sine o garantie ; SUA isi protejeaza investitiile, iar faptul ca este determinata sa investeasca in Romania, este un semnal politic clar care arata increderea in conducatorii actuali ai tarii , dar si faptul ca previziunile ar arata o consolidare definitiva a democratiei si modernitatii . Este de asemenea un gest profund de deschidere a Romaniei spre SUA de care SUA avea nevoie si pe care nu va intirzia sa il aprecieze . SUA trec la ora actuala printr-o perioada interna curioasa care se reflecta si in relatiile cu UE, ceea ce nu inseamna ca marile teluri ale sale – printre care pastrarea Europei si oprirea avansului chinez spre Europa – nu sint de actualitate . Aceste intentii mai pot arata si un alt aspect interesant si anume ca lumea este in general satula de ostilitatea si lipsa cooperare a Rusiei si este determinata sa o lase sa se descurce cum o putea in fata gigantului chinez ; ideea liderilor rusi ca pot intra cu forta si viclenie in UE , ca pot impune modelul rus ca model politic in UE si de civilizatie in locul celui occidental cade . Avind in vedere ca aspectul geopolitic este predominant, ramine Romaniei sa demonstreze ca poate sa faca sa prevaleze cel economic si tehnologic . O mare provocare pentru Romania, care ar avea ocazia acum sa isi demonstreze siesi – pe cale de consecinta si denigratorilor ei – ca poate deveni un pol economic si tehnologic in Europa de Sud-Est .

    • ” Prezenta masiva a unor investitii SUA constituie in sine o garantie ; SUA isi protejeaza investitiile,…”

      Va intreb,de curozitate ,chiar stiti ce reprezinta o investie in sensul economic al cuvantului ?…asta ca sa putem intelege daca un imprumut ,( care va fi rambursat integral ) si in baza caruia se construieste ceva in Romania reprezinta o investie sau nu pentru America !

      In ceea ce se pare ca se vehicula in anii din urma referitor la posibilitatea unui razboi cald cu rusii faptul este contrazis chiar de noua directie data strategiei nationale de aparare despre care s-a discutat in CSAT care afirma ca un razboi direct este putin credibil si ca atentia noastra trebuie indreptata catre propaganda ostila.
      De mentionat ar fi ca datorita faptului ca rusii au mentionat ca la orice atac asupra lor vor raspunde cu lovituri nucleare si ca urmare si ceilalti vor fi obligati sa faca acelasi lucru ceea ce ar duce la o catastrofa mondiala,i-a pus pe ganduri pe unii care tot fluturau securea razboiului

      Avand vedere cele de mai sus in ce sens s-ar pune problema protejarii unor investitii americane in acest caz ?

  33. Absolut de acord in ce priveste a fi destept in retrospectiva dar aveti cuvantul meu de onoare ca m-am cutremurat citind despre un sistem de siguranta semifunctional conform proiectului . Si unde ,tocmai in industria nucleara ! Cred ca dupa atatea reglementari si miliarde de dolari au inceput sa scada calitatea produsului finit . In rest de acord cu dv , desi personal nu vad tehnologia nucleara ca fiind inerent
    periculoasa , in conditiile legal economice de acum ea este si periculoasa si scumpa .

    • @Unu: Reactor Nuclear = Bomba Atomica + Sisteme de Siguranta – Imbogatirea combustibilului. In rest reactia este fix aceeasi. Daca opresti sistemul de siguranta, reactia nucleara se autoamplifica pana la explozie. Ok, nu rade orase de pe suprafata Pamantului, dar asta nu pentru ca reactorul n-ar fi o bomba, ci doar pentru ca Uraniul nu are acelasi nivel de imbogatire.

      Hai sa ne gandim la azotatul de amoniu. Daca amestec o lingurita din el cu motorina si-l incalzesc, stric probabil o cana. Daca amestec un sac, stric un apartament. Daca amestec un camion intreg, am explozia de la Mihlailesti. Iar daca amestec 2700 de tone, am cea mai mare explozie non-nucleara din istoria umanitatii de la Beirut. Asta nu inseamna ca azotatul de amoniu nu e o substanta exploziva, cu grad ridicat de risc.

      • „@Unu: Reactor Nuclear = Bomba Atomica + Sisteme de Siguranta – Imbogatirea combustibilului. In rest reactia este fix aceeasi. Daca opresti sistemul de siguranta, reactia nucleara se autoamplifica pana la explozie.”

        Nu mai răspândiți această informație falsă, vă rog. Reactorul nuclear nu este proiectat să funcționeze în domeniul critic, deci niciodată combustibilul nu va atinge masa critică necesară unei reacții în lanț care să cauzeze o explozie. Dacă nu mă credeți, întrebați măcar specialiști în domeniu, nu mai fluturați informații pe care nu le stăpâniți. Este o diferență fundamentală între bombe atomice și reactoare nucleare. Dacă credeți era așa de simplu să se treacă de la un reactor nuclear la o bombă, gândiți-vă la Iran.

      • O explozie nu este == cu o explozie nucleara. Si o oala sub presiune pe aragaz explodeaza. NU e o explozie nucleara, chiar daca aragazul a primit energie produsa de la nuclearelectrica.

        Orice bomba nucleara e o bomba. NU orice bomba este o bomba nucleara.

        Hai sa avem proprietatea cuvintelor.

  34. Ok articolul, o singura problema, nu luati in calcul topologia. Pe partea Moldovei se poate evita relieful elevat, de la Constanta la Gdansk se pot atinge viteze mari. Trecerea din Campia Romana in Campia Europei de Nord se face printr-un podis. Conform studiilor europene se pot crea cai ferate de mare viteza. Plus ca este mai scurt, de la Giurgiu si Costanta s-ar ajunge mai rapid in nord decat sa treci prin vestul Romaniei. Sunt optimist totusi, regiunea Moldovei are nevoie de o autostrada, E85-ul si-a atins limitele, ultima data cand am fost acasa am ramas uimit de numarul mare de camioane cu numere de Grecia si Turcia care aveau ca destinatie nordul Europei. poate macar de asta sa facem treaba cu americanii. Autostrada din Transilvania a fost un esec, cu Adrian Nastase sau fara. Eu oricum sunt fan cai ferate, transportul este mai eficient si mai putin poluant pe distante mari in acest mod.

    Nu pot sa ma pronunt pe partea de energie nucleara, doar ca in SUA, UK si Franta nu pare sa-i deranjeze. In general discutiile nefondate despre riscuri sunt bazate mai mult pe emotii si convingeri decat stiinta. Daca luam studiile la puricat, putem sa vedem ca riscurile sunt de fapt mai mici in realitate decat sunt ele dramatizate de partidele verzi din Germania. Centralele sunt foarte periculoase dar nu pot produce efecte sistemice, doar locale. Eu zic ca e un bun tradeoff. In general sunt pentru reactoare mai mici decat pentru reactoare de tipul Cernobyl.

    • @Radu Aioanei, nu e vorba ca autostrada Gdansk – Constanta n-ar fi mai usor de construit prin Ucraina. E vorba de faptul ca strategic, atat pentru NATO cat si pentru UE este o varianta exclusa, pentru ca include un teritoriu care nu se punea problema sa adere la UE sau NATO in viitorul previzibil.

      Mai mult, decizia traseului e luata de vreo cinci ani, nu se ia acum. Deci la momentul actual orice discutie sau sugestie despre traseu este depasita.

  35. Informatiile furnizate de autor in cuprinsul articolului vin sa puna in evidenta intelepciunea continuta intro veche zicala si anume ca:

    -Diavolul se ascunde in detalii-

    Necesitatea si importanta modernizarii infrastructurii rutiere si feroviare si a dezvoltarii productiei de energie electrica nu cred ca pot fi puse de cineva la indoiala.
    Modalitatea prin care se realizeaza acest lucru trebuie analizat in detaliu pentru a evita caderea in diverse capcane.

    O capcana ar fi aceea a credintei ca un acord o data semnat va fi transpus in practica cu celeritate.Realitatea ne-a aratat, de multe ori, ca acest lucru nu e adevarat,
    Daca asa stau lucrurile valul de entuziasm generat azi de acest acord se va transforma maine intro dezamagire care va genera efecte contrare celui asteptat si anume crearea unui curent mai puternic pro-american in Romania.
    Vezi exemplul Bechtel.

    O alta capcana este aceea legata de momentul politic in care ne aflam. Alegeri si in America si in Romania cu mize foarte mari.
    Administratia Trump vrea sa arate ca e interesata de problemele europene,cel putin a unei parti a ei,partea central estica in cazul de fata.
    Beneficiul electoral ar putea sa vina din voturile polonezilor din America ( vreo 10 milioane din cate zic unii ) dar si al romanilor,atat cati or fi ei pe sol american dar si al americanilor preocupati de faptul ca Trump si-a antagonizat Europa.

    In Romania mesajul este clar.
    Noi cei care semnam contracte cu americanii ne deosebim de ceilalti care cocheteaza cu rusii,deci ,votati-ne pe noi !

    Capcana financiara a fost destul de bine expusa. Nu vom primi bani nerambursabili ,precum cei europeni,ci imprumuturi cu dobanda si cu conditionari legate de executia de catre firme americane a lucrarilor iar suma limita maxima nu acopera costul lucrarilor urmand ca diferenta de bani sa o obtinem din alta parte.

    Intrebarea referitoare la tehnologia nucleara americana, care e diferita de cea canadiana si care ar fi putut fi considerata o alta capcana, a fost evitata prin evocarea faptului ca un consortiu americano-franco-canadiano-roman va executa lucrarile.
    Deci trebuie sa asteptam si negocierile cu franco-canadienii pentru inceperea lucrarilor fapt care ar putea sa dureze.
    Desigur canadienii ar putea veni cu o generatie mai noua de reactoare CANDU, americanii si francezii cu echipamentele electrice specifice instalatiilor nucleare iar firme romanest cu mana de lucru.

    Pe de alta parte,din punct de vedere al argumentului folosit de autor pentru a demonstra inutilitatea construirii de centrale nuclear-electrice,ma intreb de ce s-a dat exemplul Germaniei si nu cel al Frantei,de pilda,care produce aprox.40% din energia electrica in centrale de acest tip.
    Alte exemple ar fi cele cuprinse in citatul din articolul: ” Nuclear power by country ”

    „China has the fastest growing nuclear power program with 11 new reactors under construction. and a considerable number of new reactors are also being built in India, Russia and South Korea.”
    „As of 2020 Poland is in advanced planning phase for 1.5 GWe and plans to have up to 9 GWe by 2040.”
    Deci lucrurile sunt impartite din acest punct de vedere.

    • @sile1, in intreg occidentul, constructia de noi reactoare nucleare a franat puternic in ultimii 20 de ani, iar dezbaterea pe tema lor, respctiv daca merita raportul risc/beneficiu e activa si aprinsa. Si chiar daca sunt in faze diferite ale deciziei, sunt sanse mari ca si Franta si UK sa urmeze in 10-15 ani calea Germaniei. In Romania se merge inainte fara nici o dezbatere.

      • UK construieste centrale nucleare, avand o combinatie regenerabile cu nuclear. Franta va creste cota regenerabilelor mentinand constanta capacitatea nucleara. Germania dupa inchiderea centralelor nucleare nu a avut capabilitatea sa le inlocuiasca cu regenerabile si a repornit carbunele si a crescut consumul de gaze, devenind poluatorul Europei de Vest. Totul din ratiuni politice, aliantele CDU cu Verzii! Energiewnde un chix! cel putin deocamdata si urmatorii 20-3- de ani!

        • Franta inchide 14 reactoare din 58 si pana in 2021 se gandeste daca mai construieste altele. UK construieste ce s-a decis in 2010, dar momentan nu mai decide alte reactoare noi. Si e posibil sa inceteze sa mai construiasca ractoare de fisiune. Sunt in schimb implicati in reactoarele de fuziune.

          Poluarea e mai mica la nuclear doar din punctul de vedere al CO2. Daca ne uitam si la impactul deseurilor radioactive, calculele se schimba.

          • Da ,aveti dreptate, subiectul trebuie bine analizat cu argumente si contraargumente.

            Asteptarea aparitiei reactoarelor de fuziune este insa problematica intrucat nu sunt semnale serioase ca acest lucru se va putea realiza intrun orizont de timp acceptabil.

          • „Poluarea e mai mica la nuclear doar din punctul de vedere al CO2. Daca ne uitam si la impactul deseurilor radioactive, calculele se schimba.”

            Asta este o informație pur și simplu falsă.

            • Toate deșeurile radioactive ale centralelor nucleare sunt inventariate și depozitate în siguranță. Ajută foarte mult faptul că volumul deșeurilor este extrem de redus și pot fi depozitate local (parcă la Cernavodă așa se întâmplă, dacă țin bine minte). Cred că e vorba de 30 metri cubi de deșeuri anuale, pentru fiecare reactor.

              Între timp, tone de uraniu radioactiv din cărbune sunt împrăștiate anual în atmosferă de către centralele clasice, pentru că nimeni nu-l inventariază și nimeni nu separă uraniul care există în mod natural în depozitele de cărbune.

  36. Felicitări autorului pentru documentare. Astfel de clarificări în bezna propagandistica sunt o gura de aer proaspăt. As fi fost foarte fericit ca jurnaliștii să-și facă treaba, și ca știrile originale să prezinte corect ceea ce este fără îndoială un sprijin prietenesc american așa cum este în realitate, pragmatic și eficient, nu ca pe o pomană primită pentru cat de buni sunt unii sau alții.

    Mi se pare foarte pragmatic și corect ca statul american să finanțeze lucrări efectuate de firme americane. Și mi se pare corect ca forma de finanțare să fie creditul, atât timp cât beneficiile ulterioare rămân în România.

    Pentru marii fundamentaliști ai protecției mediului, faceți un calcul ce suprafață este nevoie să ocupe panourile solare pentru a se produce comparativ aceeași energie cu o centrală nucleară? De unde luăm energie când vantul și soarele nu sunt din motive meteorologice la un nivel suficient? Dăm din pedale acasă?

    Orice nouă paradigmă economică trebuie să se fundamenteze pe avantaje comparative ale României față de alte țări. Energia este un avantaj comparativ major. Energia ieftină înseamnă joburi mai bine plătite în industri noi energofage.

    • La data constructiei Viaductului Suplacu de Barcau, lacul artificial nu exista. Era doar prevazut.

      Viaductul Suplacu de Barcau a costa 250 mil. EUR pentru 1.4km. Iar dupa viaduct, autostrada trece printr-un camp de sonde a caror relocare a costa alte 40 de milioane de EUR. Asta fara sa mai punem faptul ca la Turda A3 trece prin mijlocul unei halde de deseuri, ca caror relocare a costat si ea vreo 10 milioane de EUR.

      Au existat din plin solutii mai ieftine, dar bizar, au fost alese mereu cele mai scumpe variante de traseu.

  37. Acum serios, ori aveti habar despre ce vorbiti, ori puneti un disclaimer la inceput de articol si spuneti ca in opinia dumneavoastra de necunoscator in cauza.
    Energia nucleara este cea mai nepoluanta.
    Nu iti baga in atmosfera tot felul de gaze, nu distruge stratul de ozon, nu face nimic nasol pentru mediu.
    Este cea mai buna din toate punctele de vedere.
    Ce bombe tataie?
    Singurul lucru care seamana cu o bomba la centralele nucleare este faptul ca nu le poti opri ACUM.
    Ca daca vrei sa le opresti ACUM ele tot o sa genereze ceva timp energie la 30%.

    Eu zic, daca habar nu aveti de fizica nucleara, mai bine nu speriati lumea.

    p.s. daca stai afara cu capul in soare te radiezi mai tare decat daca faci un tur la un reactor nuclear.
    p.s.s. deseurile alea sunt minuscule in comparatie cu deseurile generate de oricare alta forma de generare de energie, dar cand lumea habar nu are despre ce vorbeste, eheheh Hai cu Fearmongering Domnule Craciun

    • Ceea ce tu numesti „fearmongering” altii numesc dezbatere si dialog. De exemplu, inainte sa stabilim ca „deseurile sunt minuscule”, merita sa comparam costurile poluarii, dar cu cifre.

      • Oricum ai justifica, nu poti sustine fizic o egalitate intre o centrala si o bomba nucleara. Insasi principiul de baza al functionarii unei centrale nucleare difera total de cel al functionarii unei bombe. Cititi putin explicatiile folosind acest link https://science.fusion4freedom.com/why-a-nuclear-reactor-cannot-explode-like-an-atom-bomb/
        Ce nu inteleg este: cum poate un reporter pune un titlu ca „Ambasadorul SUA: Vom începe construirea unei autostrăzi și căi ferate, care să lege Constanța, de Gdansk” daca nu are o confirmare a veridicitatii subiectului respectiv si invers, cum poate alt reporter sa nege aceasta veridicitate fara sa aiba o infirmare a subiectului de catre Ambasada SUA la Bucuresti?
        Nici un comentator nu si-a pus aceasta intrebare. Eu, poate gresesc, dar poate cineva sa ofere o explicatie? Confirmarea veridicitatii unei stiri este de natura lucrului de la sine inteles. Nu?

      • Va rog, v-am invitat sa expuneti comparatia. Aceasta invitatie la dialog imi aminteste de un profesor in imunologie (specialitatea lui) cu care lucram la un proiect in genetica (specialitatea mea). Omul era nul dar isi dadea cu parerea la orice actiune, idee, ipoteza, tehnica. Dezbaterea la care va referiti era de fapt sa il trimit prin doctoratul in genetica moleculara, plus cativa ani de cercetare in domeniu. Problema era ca nu era posibil…omul iesea la pensie.

  38. Dezinformare sau crasa nestiinta! Reactoarele nucleare nu pot deveni bombe nucleare, chiar la accidente majore! Masa mare de metal, moderator, betoane absorb in final neutronii in caz de initiere a unei reactii de fisiune necontrolate. In final este o explozie chimica, insotita de incendiu, gen Cernobil sau Fukushima, dar nu o Hiroshima! Referitor la finantare, aceasta se face prin credite sau prin investitii. La Unitatea 2 a fost o combinatie de finantare canadiana, italiana, europeana (EURATOM) si compnente mai mici din Franta si US – acesta finantare s-a realizat prin credite, destinate in mare majoritate produselor si serviciilor din tarile respective, participarea romana fiind finantata din surse locale. Creditele de la Unitatea 1 s-au rambursat, de la U2 sunt in rambursare. Industria de dinainte de 1990 s-a finanta din surse locale, credite atrase si evident rambursate sau contra-partied. Se vand gogosi!

    • Mai conteaza daca un eventual accident este de genul celor de la Cernobil sau Fukushima ? ambele produc contaminari masive pe sute de ani pe zone largi.
      Technologia se bazeaza pe riscuri asumate dictate doar economic, alte implicatii nefiind luate in calcul, stocarea deseurilor, dezafectarea centralelor dupa ajungerea la timpii max. de folosinta, sunt costuri enorme, sumele respective putand fi investite mai inteligent.

  39. Mulțumesc, mă bucură articolul dumneavoastră în masă de „fumigene” de până acum. Clar, sceptic, reținut.
    Esențial:
    1. O independentă energetica poate duce, cel mai probabil, la independenta economică
    2. America ne oferă acces la tehnologia ei nucleară. Dar celelalte țări, Canada, Israel, Japonia? Din cate știu și ele ne oferă acces la tehnologiile lor nucleare în ceea ce privește centralele. Cel mai probabil oferă acces și la banii lor, că și împrumut.
    3. Nu am auzit niciodată până acum vorbindu-se de un proiect hidroenergetic. Am vizitat vara aceasta Porțile de Fier si mă simt jenat de impotenta generației mele de a construi ceva cu adevărat util țării. In afara de ceva asfaltări ale unor drumuri deja existente, nu cred că generația 1990-2020 a construit ceva util cu adevărat. Sau mă înșel?
    4. Mă bucur că la 30 de ani ne-am mai maturizat și nu mai „înghițim” orice „petarda” aruncata in spațiul public. Unii dintre noi desigur.
    5. In anii războiului economic, nu prea înțeleg cum vine treabă cu ocuparea teritorială. Presupunând rațional o invazie a rușilor in Ro (trecând peste Ukraina), ce ar putea ținti din Ro? Aparatul birocratic supra-dimensionat? Fabricile de lohn care există acum? Ele pleacă și se inchd în secunda doi, avem deja astfel de experiențe de închidere fără explicații. Mărețele „firme de IT”? Nu cred că se pune problema, tot „lohn” fac, marea majoritate. Yonder și Rusia au programatori foarte buni. Cărbunele românesc? Nu prea înțeleg ce ar putea viza ei în Ro? Orgoliu de putere? Show-off?
    6. Da, în contextul unor schimbari climatice, o permanenta in energia electrică data de centrala nucleară ar fi necesara.

    • Referitor la punctul 5:

      Repeti propaganda tembela ruseasca ca Romania nici macar nu merita cucerita, ca nu e nimic bun aici, bla bla …. asta in timp ce Romania a depasit dpdv economic Rusia (PIB/cap de locuitor, etc). Raspunsul standard pentru trolii de filiatie rusofila: pai ce cauta zecile de mii de soldati rusi in Transnistria? Acolo cu adevarat nu exista nimic dar invadatorii rusi tin cu dintii de ea.

      PS: Rusii (companiile ruse) practic nu exista in IT. Probabil lucreaza toti la sistemul ala de operare rusesc anuntat de Putin acum cativa ani :)
      PS2: Ca „IT-ist” prefer „lohnul” asta la care te referi tu… in baza lui am salariu ca in Franta (desi statul roman imi ia aproape jumate din brut) si costuri de Romania. Ar fi bine sa fie cat mai multi ca mine.

      • @omul.rau
        Uh, „troll de filiație rusă”. Mulțumesc! Sunt doar un pragmatic care nu înțelege războiul pentru orgolii. Dar îl poate justifica istoric când a fost vorba de economie, castiguri și achievements-uri.
        Ce caută Rusia în Transnistria? De ce este nevoie sa justific niste acțiuni de neinteles? Poate că e vb doar de întreținerea unor trupe trainuite și înrăite, de care nu au curajul sa se dispenseze, nu știu.
        Ok, Yandex, nu Yonder, my fault. Și Karpensky.

        • @Stefan
          Imi par niste comentarii pe langa subiect, dar ceva mi-a retinut, totusi, atentia. Apelul la energia hidro. Apropo, stiti de ce nu se mai fac alte hidrocentrale pe Dunare (ati amintit de Portile de Fier)? E cineva care comenteaza din Quebec, sustinand ca acolo 95% din energia electrica vine din hidro. Stiti de ce in Romania asta nu va fi posibil decat daca ne micsoram consumul de energie electrica pe la 20-25% din ce avem acum?

          • @PAFI, clar au fost comentarii pe lângă subiect. Ce sa ii spun eu domnului Crăciun? Are dreptate.
            Cat despre hidro, cred că nu se mai fac hidrocentrale in Ro, nu pe Dunăre, că acolo nu mai avem alte puncte cu configurația necesara, din cauza impotentei. Repet, nu pe Dunăre, că hidro merge doar unde avem distanta scurta intre maluri și cădere mare de apa. Asta cu „environmentul” și „colonia de furnici protejată de lege” chiar nu tine că și scuza.
            Daca știți ceva mai mult, spuneți, nu ezitați.

      • Money talks,n’est pas ?

        Te-a atins comentariul omului referitor la IT si te-ai si gandit la banii tai si ai sarit „rau” la gatul lui.
        Apropo daca ai salariu ca-n Franta si esti nemultumit ca statul roman te jupoaie de ce nu pleci afara ca doar se stie ca in vest itisti sunt bine primiti ?

        ps1. PIB-ul Romaniei este cu foarte putin mai mare decat al Rusiei si anume 12482 USD al Romaniei comparativ cu 11162 USD al Rusiei, numai ca al Romaniei este atat de mare deoarece Romania traieste pe consum ( datorie externa si deficit comercial enorm ) iar consumul este un termen in formula de calcul a PIB-ului
        ps2.Daca ar fi sa fiu rau ti-as spune ca Transnistria n-a fost niciodata a Romaniei ci a Rusiei ,ca ne place sau nu ne place acest lucru,si de aia tin rusii cu dintii de ea.
        Mai ingrijorator ar fi faptul ca moldovenii de peste Prut nu tin mortis sa se uneasca cu Romania ca daca vroiau poate o faceau in baza unui referendum pentru ca sunt independenti si pot decide ce vor.

  40. Domnule Crăciun.
    Uraniu natural nu face explozie prin definiție. Nici pus pe aragaz. 😀
    Că urmare, modelul CANDU de reactor e cel mai sigur .
    Oricare alta tehnologie existenta de reactoare nucleare funcționează cu uraniu îmbogățit ( minim 30 % concentratie ) sau plutoniu.
    Dificil sa se transforme în bombe nucleare.
    – La Cernobîl , combustibilul a suferit o supraîncălzire pina a devenit o masa incandescenta ( că o lava ) Cînd au băgat agentul de răcire peste masa asta extrem de fierbinte, a explodat cilindrul reactorului ( capacul de otel a zburat departe găurind și clădirea în care se afla). Astfel radiațiile combustibilului nuclear topit au avut libertatea sa se propage in atmosfera.
    La japonezi , problema generată de tsunami a fost la prima vedere paradoxala. Au încetat să funcționeze toate sistemele electrice care alimentau dispozitivele de răcire și control . Că apa marii a inundat atît sala acumulatoarelor cît și amplasamentul generatoarelor diesel de rezervă. Centrala avea zid de protecție de 5 metri înălțime pe latura vecină cu marea. Tsunami a avut 7 metri inaltime.
    Ca urmare , la două reactoare nu au mai avut cu ce să răcească combustibilul din reactor. Care ca la Cernobîl, a devenit o masa incandescenta. Cînd au băgat apa de răcire ( cu pompe manuale , din comerț) era insuficienta și a avut loc așa numita electroliza a apei. Hidrogenul gazos e exploziv in o anumită concentrație care a fost ajunsă în cele două reactoare avariate. Cum nu mai functionau nici supapele de protecție pentru eliberarea controlata a hidrogenului in atmosfera , au crăpat reactoarele . La unu combustibilul nuclear incandescent a găurit insasi reactorul curgând in sala reactorului. Radiatile au lovit tot și toate.
    Poluarea radioactiva masivă a urmat după. Cînd au pompat milioane de litri de apa de răcire și care devenind fierbinte dar și radioactiva, trebuia undeva stocata. Neavând spatiu suficient , mii de tone au fost deversate în mare. Au aceiași problema inclusiv azi. Saturarea capacității de stocaj a apei fierbinți radioactive.
    Oricum , o explozie nucleară e greu de obținut.
    Se folosește uraniu cu concentrație peste 95% sau plutoniu. Chiar și așa , explozia nu se poate declanșa fara alte dispozitive care inițiază reacția nucleară și întârzie de ordinul milioanelor părți de secundă dezintegrarea „sculei” nucleare. Adică tine împreună toată mașinăria pina se ajunge masa critica a reacției nucleare care imediat după provoacă explozia catastrofala.
    Deci , reactoarele CANDU nu au cum sa explodeze gen bomba nucleara. Ar trebui schimbat combustibilul. Plutoniu sau uraniu 95 %. Nu avem așa ceva și nici un fel de capacitate de a produce așa ceva. Char daca CANDU poate funcționa și cu amestec combustibil mixt nuclear.
    La sovietici reactorul funcționa cu uraniu concentrat ( deșeul produs era plutoniu ) iar la japonezi combustibilul era un amestec uraniu concentrat – plutoniu.

    • @stefan60, ceea ce nu intelegeti voi cei care va puneti toate increderea intr-un sistem ingineresc este ca absolut toate sistemele pot ceda. Toate, fara exceptie. Nici avioanele nu cad daca se respecta procedurile de exploatare si se face mentenanta conform procedurilor. Si totusi avioanele cad, pentru ca sunt exploatate de oameni, care comit greseli. Faptul ca nici o centrala CANDU nu e explodat nu e nicidecum dovada ca nu va exploda. Absenta dovezii nu e dovada absentei.

      Cata vreme functionarea centralei se bazeaza pe controlul radiatiei, e clar ca daca sistemul de control cedeaza, reactia devine necontralata si sfarseste in dezastru. Ah, ca sunt sisteme fail-safe si redundante. Da, sunt. Tot nu e eliminat riscul de catastrofa, pentru ca functionarea unei centrale nucleare de fisiune este pe principiuul „reactia continua cata vreme nu este oprita”

      Centrale nucleare sigure vor fi cele de fuziune, pentru ca acolo „reactia continua cata vreme e intretinuta”. In cazul centralelor nucleare de fuziune plasma se dezintegreaza natural, nu cu sisteme de interventie umane.

        • Da. Se numeste „cum sa minti cu date”. E chiar un termen in statistica.

          In mod convenabil din statistica lipseste eolianul si fotovoltaicul, la combustibili fosili nu se prezinta sursele de date, ci doar un footnote. Iar la nuclear sunt considerate doar decesele directe, nu cele indirecte din cancere declansate in urmatoriie 20-30 de ani dupa accidentele nucleare, pentru ca pe alea nu le-a numarat nimeni.

          Nu in ultimul rand, faptul ca accidentele nucleare contamineaza pe zeci de ani arii largi si distrug intregi orase nu are unde sa incapa in statistica respectiva.

          • Pai si carbunele nu contamineaza? Eolienele care au termen de viata 30 de ani cu tot cimentul plus metalul din elice care nu este reciclabil? Intrebarea este cat?

          • daca ar fi sa fim sinceri, cinstiti si cu un pic de scoala poate ajungem la concluzia ca cea mai sigura si curata sursa de energie ar fi tocmai incalzirea globala (97% dintre savanti + politicienii + verzii sustin ca exista si e abundenta)

  41. Corect spus de cineva „tovarase” Craciun. (1) Unde ai auzit de vreo explozie la centralele Candu? (2) Unde ai auzit ca centralele Candu sunt tehnologie SUA? Domnule sunt canadiene si sunt cele mai sigure in lume. Si evem experiza in ele, putem continua cu ceva ce stim deja. Asta arata precaritatea documentarii si pune sub semnul intrebari sustinerile ulterioare. (3) Sa consideri ca alternative eolienele si fotovoltaicele este o gluma buna. Cind nu e soare si nu bate vintul ce te faci? Pornesti rapid centrala termica sau hidrocentrala (unde mai facem hidrocentrale? Povestea cu Tarnita este pentru prosti, acolo nu se produce curent, se plimba apa sus jos ca sa acoperi virful de saracina, ceea ce poate face usor o centrala pe gaze cu cogenerare. Iei acumulatori? Ai auzit ce catastrofa ecologica sunt? Ai auzit cumva de EROI pentru fiecare din tipurile de centrale pentru producerea curentului electric? Eu zic sa te mai documetezi si sa nu mai lansezi aceste „ecoterorisme”.

  42. Spuneți-ii și lui Orban și lui Bode și televiziunilor care s-au dus după fentă, poate nu și-au dat seama încă. Chiar dacă ar participa in vreun fel americanii la vreun proiect, nu pot să nu mă gândesc la Bechtel și la prețul la care a fost semnat contractul pentru autostradă, in jur de 2 miliarde de dolari. Nu au construit nimic, au încasat doar penalizări pe care le-am platit noi, cu toții.

  43. Felicitari, un articol bine scris si binevenit in contextul atator interpretari aiuritoare. E intr-adevar o oportunitate extraordinara pentru Romania de dezvoltare a infrastructurii inclusiv energetice, si e bine punctat ca spre deosebire de alte finantari (non-UE) aceasta poate fi 100% rambursabila. O oferta intr-adevar foarte generoasa, oferind o imensa oportunitate in pofida rapoartelor Departamentului de Stat US si ale Comisiei UE despre coruptia endemica si statul de drept. Deci ramane de rezolvat partea noastra: cum folosim cel mai bine acesti bani pe care SUA si UE sunt dispusi sa ii ofere Romaniei.
    In mod practic: reactoarele 3 si 4 fac parte dintr-un proiect din anii 70, inainte de aparitia turbinelor pe gaz cu abur supercritic si a regenerabilelor super-eficiente, ambele producand AZI electricitate la circa 50 euro/MWh, regenerabilele avand avantajul certificatelor verzi, iar turbinele pe gaz faptul ca pot fi cuplate la co-generare in sistem distribuit local (obtine astfel caldura si apa calda aproape pe gratis daca transportul lor e pe distante mici) si care astfel le duce costul sub 30 euro/MWh, comparabil cu hidro (care insa nu include costul de mediu, relocare rezidentiala si intretinere). E de asemenea bine de stiut ca la export/import costurile sunt de aproximativ 40 euro/MWh. Nuclearul azi produce energie in mod optimist la 90 Euro/MWh, cu probleme majore de mediu, securitate, consecinte pe termen lung, etc. La costuri de constructie e de mentionat falimentul Toshiba dupa incercarea de a construi doua centrale nucleare in SUA.
    Deci am putea justifica re-tehnologizarea reactorului 1 si 2, dar in nici un caz construirea 3 si 4 (peste 8 miliardeeuro). In locul lor insa am putea face o instalatie cu baterii de 20-30 GW la costuri de circa 200 milioane euro, fie pe celule flow (V2O5) plumb gel sau chiar litiu, si care ar fi un buffer pentru eolienele si fotovoltaicele din tot sistemul national.
    La CE-urile pe gaz in loc sa facem mamuti (Isalnita-Turceni, 1200 MW propusi) care ar arde gazul cu eficienta maxima de 40%, mai bine am face 30-50 CET uri in co-generare in fostele localitati miniere (Motru, Lupeni, Petrila, Calan, etc), Moldova (Vaslui, Focsani, etc), Transilvani (Maramures, Harghita, Covasna) etc iar eficienta arderii gazului ar creste la peste 80%.
    Bineinteles se poate finanta exploatarea gazului de la Insula Serpilor si conectarea la BRUA.
    In fine, la autostrazi – Via Carpatica – ar fi fantastic sa faca legatura Lugoj-Caransebes-Motru-Strehaia-Calafat (si legaturi expres spre Craiova, Targu Jiu, Drobeta) si se pot construi statii de incarcare (100?) pentru vehicule electrice pe traseu de 10-20 MW fiecare (total circa 1-2 GW), si care pot sa ieftineasca transportul rutier si sa echilibreze si sistemul energetic national.

    • Ma poate ajuta cineva?
      As vrea sa stiu care sunt „regenerabilele super-eficiente” despre care eu, spre rusinea mea , n-am auzit inca.

  44. Un articol interesant și bine documentat, dar divagația cu centralele nucleare nu-și are locul, mai ales la nivelul ăsta de argumentație. O centrală modernă nu e o bombă nucleară cu încetinitorul, ci dimpotrivă, e calibrată să se auto-modereze când rata de reacție crește (coeficienți negativi de reactivitate cu temperatura). Stocarea combustibilului epuizat e o problemă rezolvată din punct de vedere tehnic (vezi de exemplu depozitul geologic de la Onkalo), iar ce împiedică aplicarea acestei soluții oriunde geologia o permite e tocmai isteria anti-nucleară indusă de diletanți. România, ca toate statele din UE cu centrale nucleare are oricum obligația să construiască un asemenea depozit geologic de mare adâncime pentru deșeurile înalt active, prognozata la momentul de față pentru 2055.

    Dezbaterea despre viitorul energiei nucleare în România își are locul, dar trebuie făcută în mod onest, cu toate datele pe masă. O tranziție rapidă de la nuclear înseamnă fie creșterea rapidă a emisiilor (gazul metan e doar un paleativ din acest punct de vedere), fie o creștere drastică a costurilor energiei; care, spre deosebire de Germania, nu se reflectă în economia noastră, pentru că nu avem o industrie locală a regenerabilelor ci importăm toate aceste tehnologii.

  45. O disputa pe masura evenimentelor . Totusi sa restabilim adevarul . Iata ce ne spune ministrul de resort :
    Două proiecte importante vizează România. Este vorba despre Rail-2-Sea care vizează construirea unei linii de cale ferată cu dublă utilizare civilă-militară între portul Gdansk și portul Constanța. Acest proiect are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare atât pentru utilizarea comercială cât și pentru transportul rapid al forțelor și echipamentelor militare pe teritoriul României, cu o lungime totală de 3663 km, între Portul Gdansk și Portul Constanța care va traversa patru state: Republica Polonă, Republica Slovacă, Ungaria și România.
    Ambele proiecte, atât Rail-2-Sea cât și Via Carpatia, implică atragerea de fonduri private. În acest context, anunțul administrației americane nu poate decât să încurajeze fondurile de investiții să susțină aceste proiecte”, a declarat ministrul Lucian Bode.
    Ambele proiecte, atât Rail-2-Sea cât și Via Carpatia, implică atragerea de fonduri private. În acest context, anunțul administrației americane nu poate decât să încurajeze fondurile de investiții să susțină aceste proiecte”,
    Daca ne intorcem la cele doua reactoare de la Cernavoda trebuie si aici sa aratam adevarul .In proportie de 20% centrala este facuta si pusa in conservare . Tehnologia de virf folosita – CANDU-(franco – canadiana – difera atit ca protetie cit si ca acumulare de deseuri radioactive de vechile centrale ce sunt eliminate in intreaga lume civilizata si -DA- ,America a permis accesul la folosirea unor astfel de tehnologii de catre Romania , ce vor fi facute cu bani imprumutati cu dobinda foarte mica . In rest daca alaturam toate acestea si parteneriatului prelungit cu inca 10 ani la nivel militar cu USA avem o imagine ce impleste nevoia de energie si cea de protectie militara impreuna cu parteneriatul cu Polonia . Cei care sunt din motive evidente niste – TOMA NECREDINCIOSUL- pot contrazice sau specula la nesfirsit aducind situatii de mult trecute si irelevante in acest context -NOU – politic economic si social . Putina lume intelege ce se intimpla de fapt si care este rostul acestor imediat viitoare actiuni .

  46. Pana si Ceausescu a preferat sa construiasca centrala cu canadienii. Este logic sa continuam cu aceleasi tipuri de tehnologii compatibile cu cele de la primele reactoare. Observ ca este panica mare in randul „fanilor” estici atunci cand SUA fac un astfel de gest de apropiere de Romania. Probabil ca asociatia „Construim Romania” avea in plan proiecte cu state europene sau chiar cu China privind infrastructura. Aceste proiecte cu SUA nu au legatura cu cele finantate cu bani europeni sau cele aflate in faza de proiect. Ar fi bine ca „elita” socialista de la Bruxelles sa vina si cu solutii solide atunci cand bate cu pumnul in masa sa renuntam la aceasta sursa de energie nucleara. Se vede clar ca deranjam prin anumite cancelarii europene atunci cand ne apropiem si mai mult de SUA. Mda, dar stiti de ce se intampa asta? Datorita lipsei de incredere in UE si in puterile europene. Datorita jocului pe sub mese facut de Germania si Franta prin care vor sa „se puna bine” cu China si Rusia. Tocmai, deoarece noi esticii am suferit foarte mult in comunism, astazi ne indreptam spre vest si respingem prieteniile cu regimurile autoritare sau comuniste din est.

  47. Ce nu inteleg eu este daca exista un singur cititor al acestei platforme care nu intelesese ca e vorba de un acord interguvernamantal si ca e vorba de un (eventual) imprumut de la o banca din SUA pentru realizarea proiectului nuclearo-electric. Eu sper ca nu, ca toti cititorii acestei platforme, dincolo de felul in care media prezinta faptele, inteleg lucruri elementare. In rest, autorul are un articol reusit, ca esti sau nu intru totul de acord. De exemplu, increderea in eoliene si solare e imbucuratoare, problema este doar ca in Romania nu am fost „binecuvantati” nici cu soare ca in desert nici cu vant care bate non-stop. Dar trebuie sa inchidem centralele pe carbune. Ne trebuie o solutie, ea este aceeasi pe care o gasisera specialistii romani odinioara, acum 30 de ani, adica nucleara, trebuie „doar” sa continuam proiectul inceput. Bineinteles, nu se poate sa facem asta cu chinezii (de rusi nu mai vorbesc) dar s-a negociat o groaza cu chinezii fara rezultat. Sa nu mai vorbesc de alte considerente, mai importante inca.

    • Centralele pe cărbune vor fi închise dreptate. Daca nu e pură gargara sa arate la UE că au un plan.
      Închiderea cărbunelui e strict legata de evoluția programului de reconvertire a grupurilor pe gaz metan .1470 MW de reconvertit. Păcat că nu e scris nimeni de unde vom furniza cele două miliarde metri cubi de gaz metan anual necesari funcționării acestor centrale reconvertire pe gaz.
      – Producție internă ? Trebuie demarată extracția din Marea Neagra. Nu prea avansează.
      – Import ? Tot la gazul rușilor ajungem.
      Aceastra trecere de la cărbune la gaz costa mult și cere timp.
      Se și suprapune cu ” întinerirea” unui reactor nuclear existent dar și cu construcția altor două.
      Să nu ne trezim că ne lipsesc 3.000 MW de energie electrică tocmai cînd suntem în o vara secetoasa sau iarna geroasa.
      Am și o nedumerire.
      Debitul Dunării poate asigura apa de răcire la 4 reactoare nucleare ? Că deja au fost probleme cînd debitul era mic și nu se puteau ține ambele reactoare existente în funcțiune.

  48. Cel mai important beneficiu pentru România este presiunea asupra administrației pe care o pun europenii și americanii pentru punerea în aplicare a proiectelor menționate. Știm bine că administrația din România este leneșă și șmecheră și doar ținută din scurt de către alții, mișcă ceva.
    Cît timp sîntem lăsați de capul nostru acționăm haotic și ineficient. Dacă sîntem parte a unei forme eficiente de organizare, ne integrăm și devenim și noi eficienți. Această aserțiune este valabilă atît la nivel de individ (vezi cazul românilor plecați la muncă în vest), cît și la nivel de guvernare (vezi pașii făcuți înainte sub umbrela UE).

  49. Nu or avea americanii cai ferate, dar vor avea tunele cu vid si trenuri cu baterii Tesla… Lasand gluma deoparte desi nu este o veste atat de exceptionala pe cat au lasat unii sa se inteleaga, memorandumul deschide totusi niste usi. Depinde de noi sa fructificam acest moment.
    Cu privire la energia nucleara, ne place sau nu, este cea mai curata energie pe care o putem produce in acest moment. Complexele hidroenergetice si eoliene au impact major asupra mediului, termocentralele au emisii cu efect de sera, energia geotermala inca nu si-a dovedit eficienta mai ales dupa problemele cauzate de alunecari de teren. In general natura are obiceiul sa faca ce vrea ea, nu ce vrem noi, si e mai bine sa acceptam asta. Cat despre accidente, viata nu s-a oprit nici acolo unde au fost detonate bombe nucleare, nici unde au fost accidente. Riscul e mult mai mic decat al accidentelor aviatice, nu mai vorbim de cele rutiere. Cele doua exceptii ne confirma ca o centrala nucleara poate fi operata in siguranta pe toata durata de viata. Iar deseurile, daca nu depasesc radioactivitatea naturala pot fi depozitate. Daca o privim ca pe o varianta de tranzitie (sa zicem 100 de ani), fisiunea nucleara are un risc rezonabil in raport cu beneficiile.

    • @nnm exact afirmatia „fisiunea nucleara are un risc rezonabil in raport cu beneficiile” este cea care se dezbate acum in occident si care ar trebui dezbatuta si in Romania. Vad in comentariile de aici multe opinii radicale pro-energie nucleara, fara nici o deschidere la o reevaluare.

      • Pentru o reevaluare trebuie sa stabilim mai intai ce vrem de fapt. Sa distrugem complet fauna cu centrale hidro si eoliene? Sa ne sufocam datorita efectului de sera? Sau renuntam la confort? Cele doua accidente nucleare majore au cauze binecunoscute. Unul a fost intr-o dictatura si stim (in mare) cum au fost influentate deciziile tehnice de catre factorul politic. Al doilea a fost intr-o companie privata care a recunoscut ca pentru a reduce costurile a facut diverse „optimizari”. Acest accident ar fi fost evitat daca existau niste banale generatoare diesel care sa reziste la inundatii (nimc SF), insa acestea au fost sacrificate pentru profit. In rest sunt destule centrale nucleare care au trecut prin ciclul de viata complet, de la punere in functiune pana la dezafectare, fara incidente majore. Statistic in urmatorii 50 de ani ne putem astepta la inca doua accidente, speram mai putin grave. Cu o reglementare stricta se poate trai cu acest risc (care este mai mic decat in multe alte domenii). Important este ca in paralel sa se investeasca in cercetare pentru surse alternative.

        • As zice mai degraba ca pentru o reevaluare trebuie intai sa plecam la discutie cu mintea deschisa la faptul ca avem nevoie de o concluzie pe fapte. Pe urma trebuie sa ne uitam la fiecare varianta cu bune si cu rele. Pe urma sa ne uitam la fiecare solutie cum si cu ce costuri ii putem limita relele. Iar la final sa facem o analiza realista, nu partizana de cost-risc-beneficiu.

          Nu e aici spatiul pentru o asemenea dezbatere, pentru ca analiza e mult mai complexa decat „Cernobil a fost un accident intr-o dictatura” si „distrugem complet fauna cu hidro si eoliene”

      • Unde ar fi Romania de azi fara cele doua reactoare CANDU în funcțiune. ?
        Ce alternative aveam atunci in RSR , sau acum ?
        Gazul metan ? Exista ( atunci) și la termocentrala Iernut. Dar cît gaz metan ar fi consumat centrale pe gaz și cu puterea instalată cumulată a Ișalnița , Turceni , Mintia și Rovinari ? Nu aveam și nu avem nici acum alternativa la nucleară. 4.000 MW energie pe carbune nu avem cu ce înlocui. Doar cu un mix nuclear- gaz ( conform planurilor descrise de dvs. ) am ajunge la 1400 + 1470 = 2.870 MW. Lipsesc 1.130 MW sa putem închide 100% din energia pe cărbune.
        Văd că nimeni nu zice nimic de centralele bazate pe combustibilul gunoi menajer. Care ar asigura diferența din calcul dar ar închide definitiv și procedura de infracțiune UE pentru nerespectarea normelor privind deșeurile menajere. La noi merg toate la groapa. La alții ( mult raspindit in RFG) se reciclează și partea nerecuperabila se arde in centrale moderne asigurând încălzire, apa calda dar și energie electrică.
        Oricum , energie electrică care e 100% curata , nu poluează in un fel sau altul , NU exista. Oricât plânge Greta și tifosii ei.
        PS.
        Cum ne criticați că suntem pro- nucleari , ce nu știe boborul e costul depozitarii rezidurilor nucleare.
        Care sint cunoscute la centralele pe cărbuni , petrol și voit separate , neincluse in studii , analize la centralele nucleare.
        Că ar sării multi în sus descoperind că trebuie realizate depozite păzite , sigure pentru perioade de stocaj de 100 – 10.000 de ani. Adica mai mult decit și vechimea piramidelor din Egipt. Și fără aceste cheltuieli obligatorii pe mii de ani , clar că iese energia nucleara ieftina. 😀

        • Un prim pas a fost facut acum 2 luni de guvern prin cumpararea activelor CEZ in Dobrogea; cred ca sunt 1,2 GW instalati. Costul la 10 GW baterii instalate la Cernavoda ar fi pe la 600 mil euro, rambursati de UE.
          Cel mai important insa este sa nu construim centrale electrice care produc 30 ani de acum incolo la costuri de peste 90 euro/MWh (nucleare, biomasa, etc) cand eolienele si fotovoltaicele cu tot cu stocare au acum cost de productie 50 euro/MWh, fara a include certificate verzi. Co-generarea pe gaz cu distributia energiei termice in retea de proximitate (0,5-1MW instalat, maxim 1 km retea primara) face curent tot pe la 50 euro/MWh, dar caldura si apa calda sunt incluse

          • Dar ati remarcat ca din cele 1200MW instalati exista perioade mari in care nu debiteaza efectiv decat 50MW, pentru ca nu bate vantul ? Ce faceti in situatia asta?

          • de curiozitate, cam care ar fi si costurile cu nenumaratele noi retele de cabluri pe care nu le suporta furnizorul ce vinde energie subventionata cu 50eu/Mwh si care ajunge la consumator la preturi din ce in ce mai mari

    • @ nnm 13/10/2020 At 13:58
      „Complexele hidroenergetice si eoliene au impact major asupra mediului………”

      Nu stiu cate de „major” este acel impact de care vorbiti dar 95% din electricitatea produsa in Quebec este din hidrrocentrale (40 853 MW in 2018), si eolian 4% (4 096 MW in 2018) si restul din gaz natural, biomasa si
      diesel in zonele izolate.

      https://www.cer-rec.gc.ca/en/data-analysis/energy-markets/provincial-territorial-energy-profiles/provincial-territorial-energy-profiles-quebec.html#:~:text=Wind%20is%20the%202nd%20largest%20source%20of%20electricity%20generation%20in%20Quebec.&text=Hydro%2DQu%C3%A9bec%20generates%20most%20of,the%20biomass%20and%20wind%20facilities.

      O parte din electricitatea hydro este exportata in USA.

      Au avut 2 centrale nucleare si le-au dezafectat in 1977 (250 MW) si 2012 (675 MW).
      https://en.wikipedia.org/wiki/Gentilly_Nuclear_Generating_Station
      Vai de locuitorilor din Quebec.

      • Dar noi nu suntem in Quebec si nu mai avem unde face hidrocentrale. Eolienele in zona Romaniei nu pot produce decat intermitent, asta este, nu bate vantul decat pe perioade de timp. Solarele sunt bune, dar produc numai vara si numai ziua, iarna randamentul este mic, foarte mic. In afara de completarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, care sunt propunerile realiste de inlocuire pentru centralele pe carbune, care trebuie inlocuite? Gazele naturale poate, in Romania nu avem altceva in acest moment.

        • Nici n-am afirmat ca sunteti in Quebec ci doar am prezentat o situatie existenta care bcontrazice afirmatia FERMA (fara nuante) factua @ nnm
          „Complexele hidroenergetice si eoliene au impact major asupra mediului………”
          Daca ati fi ar trebui sa va pregatiti pentru ierni lungi de 6-7 luni cu zile si saptamani cu temperaturi pana la -35 de grade.

          Pentru mine este clar ca articolul a incercat sa explice ca NU exista nici un dolar gratis de la partnerul stategic asa cum o prezentau politicienii/ambasadorul american si/sau unii jurnalisti.
          Nu este un act de caritate ci doar o PROPUNERE de finantare a unor investitii in conditiile in care se cumpara echipamente in principal de la firmele americane sau subcontractorii lor.
          Sa nu uitam ca exista alegeri (cele mai importante) in USA si in Romania. Decocamdata este furtuna intr-un pahar de apa. Detallile vor fi cele care ne vor arata exact despre ce se prezinta azi in culori asa de roz.

          • Vad ca aveti o problema cu sintagma „impact major”. Pentru constructia Portilor de Fier a fost scufundata o insula pe care exista o comunitate istorica, iar orasul Orsova mutat aproape in intregime. Pentru a potoli criticile internationale (datorate ca sa vezi, impactului) autoritatile comuniste au demarat trei proiecte, stramutarea comunitatii turce, a monumentelor istorice, si a unei specii de reptile care traia exclusiv pe insula. Toate trei proiectele au esuat.
            Chiar acum in Turcia se finalizeaza lucrarile la un baraj care va inunda o intreaga vale inclusiv un un oras cu locuire continua de 12.000 de ani stramutand 80.000 de persoane. Daca nici asta nu e impact major, atunci care este?
            In schimb dumneavoastra insistati sa comparati Romania cu un potiential hidoenergetic practic epuizat cu o tara cu suprafata si potential de zeci de ori mai mare. Si in stil stalinist, cand nu aveti argumente deturnati discutia. Ma scuzati ca ma adresez in continuare la persoana a treia, dar nu-mi amintesc sa ne fi cunoscut, cine stie, poate in calatoriile externe, dar in cei sapte ani de acasa in niciun caz, dat fiind contrastul de limbaj si maniera de interactiune.

      • @David Wilson: In primul rand ca saracii locuitori din Canada au la dispozitie un teritoriu care nu poate fi comparat cu Romania nici macar in gluma, iar impactul asupra mediului e proportional cu suprafata si densitatea populatiei. In al doilea rand, in Romania potentialul hidroenergetic major e aproape epuizat. Acum se construiesc preponderent microhidrocentrale, majoritatea pe rauri de munte care sunt sifonate prin tuburi. E greu de grezut ca nu exista impact asupra faunei. Ca de obicei in Romania constructia se face cu studii de impact formale. In al treilea rand exista studii de impact ale constructiilor hidroenergetice asupra mediului (se pot cauta – se refera la inundarea habitatelor, migratia faunei acvatice, etc). Omul se poate muta (desi discutabil, a se vedea constructia recenta din Turcia), dar animalele nu se adapteaza atat de usor. Spre exemplu a existat inclusiv un studiu despre migratia pestilor pe Dunare, inainte si dupa construirea barajelor (inainte specii din Delta Dunarii erau semnalate pana la Viena). Cat priveste energia eoliana, adaptarea speciilor la noile conditii este foarte selectiva (spre exemplu sunt rozatoare care s-au adaptat rapid, dar daunatorii lor nu, ceea ce a dus la dezechilibre severe ale faunei si florei, inclusiv pagube agricultorilor). E usor sa inchizi ochi selectiv si sa vezi doar avantajele unei tehnologii fata de altele.

        • @ nnm
          Mai citeste-ti inca odata postarea.
          Ai afirmat FERM fara nici o nuantare, ca o axioma :”Complexele hidroenergetice si eoliene au impact major asupra mediului………”. Punct.
          In rest probleme sunt si aici chiar daca teritoriu este asa de mare
          – vezi la ce latitudine se situeaza majoritatea zonelor locuite,
          – de la polul NORD pana la granita cu SUA nu exista nici un obstacol natural/munte (cu exceptia unei mici portiuni in Vest) ceea ce facema ca iarna sa dureze 6-7 luni cu temperaturi de pana la -35 de grade zile si saptamani,
          – nu numai in Romania exista animale cu consecinte de adaptare,
          – e usor sa cauti motive sa NU faci ceva in loc sa cauti motive sa FACI ceva. Se pot gasi oricand (combinatii de) solutii tehnice. De aceea unele tari sunt „ca afara” si altele nu.
          – Eu am prezentat DOAR o situatie existenta si, ca a tot romanul care se respecta si stie doar solutia lui, acuzi pe altii incheind cu:
          „E usor sa inchizi ochi selectiv si sa vezi doar avantajele unei tehnologii fata de altele.”
          Sanatate. Toate bune si frumoase !

          • Disparitia habitatelor, extinctia unor specii (fie si pe plan local), dezechilibrarea ecosistemelor sunt considerate impact major asupra mediului, datorita caracterului de ireversibilitate. Nu o spune Romania, nu o spun eu, o spun organizatiile internationale. Exista destule materiale si studii, cine vrea le gaseste.
            Daca citeati cu atentie, n-am sustinut nici o clipa ca generarea hido sau eoliana, nici macar pe gaze ar trebui desfiintate, nici ca ar trebui oprita dezvoltarea lor, ci doar ca nu sunt nici pe departe atat de curate pe cat se crede, si ca energia nucleara poate fi o solutie eficienta, iar cu precautiile de rigoare si sigura, pe termen scurt (50 de ani) pana la aparitia unor noi tehnologii. Pentru ca e mai simplu sa recunosti ca ai nevoie de solutii de compromis pe termen scurt decat sa faci planuri marete pe care nu le poti implementa (de genul recentului document aprobat de UE). Dar ca orice roman dovediti ca nici macar experienta „de afara” nu e suficienta pentru a avea o discutie strict pe subiect.

            • Oricum o dati ajungeti la povestea cu „crastavetele” (IL Caragiale).
              Am pornit de la afirmatia dvs. fara nici un dubiu relativ la impactul MAJOR al complexelor hidroenergetice si eolienelor asupra mediului iar dvs. ma acuzati ca nu stiu sa va citesc postarea.
              Experienta „de afara” imi spune sa inchei o discutie inutila inceputa pe un subiect si interlocutorul il schimba prin adaugare de „balast”si a se scoate la „vopsea” .
              Succesuri.

  50. Sunt sigur ca interesele geo-politice din spatele acestei declaratii sunt importante, si cu totii ne putem da cu parerea cam care ar fi acestea. Nu este primul articol pe care l-am citit legat de acest subiect, dar este intr-adevar unul din cele documentate bine. Acum trebuie sa asteptam si sa vedem ce se va intampla in continure si, cu putin noroc, de ce s-a intamplat. Cred ca suntem simpli pioni (noi, Romania) cat timp nu ne pasa decat de furat si nu avem o strategie de tara serioasa pe care sa o si implementam.

  51. Da, e bine sa avem o grila de lectura a multor stiri, pe care doar intuitiv tentam sa nu le credem. Dupa multe stiri, mi-am zis nu o data ca nu trebuie sa explici prin rea-credinta ceea ce poti explica prin prostie. Acest articol este cu adevarat un bun indrumar de lectura.
    Americanii ne prezinta de fapt un nou plan Marshal, cel care, finantind cumpararea de produse americane, a repus Europa pe picioare dupa WWII. Repeta experienta, sa speram ca va reusi. Prezenta lor ne da si un sentiment de siguranta, fata de vesnica tentatie de invazie a Imperiului Rus.
    Calea ferata este mai de viitor decit autostrada, dar sunt necesare si utile amindoua. Energia necesara cea mai curata acum este cea nucleara. Occidentul o pune in discutie pentru ca e la moda isteria alarmist-ecologista ( finantata in buna masura de exportatorul rus de gaz!). Uraniul natural este natural radioactiv in zacaminte si nu a daunat nimanui pina acum, in aceleasi zone se pot depozita si deseurile, infinit mai protejate decit uraniul natural….
    O baza energetica nucleara si un PIC din vint si Soare pare sa fie un „mix” rezonabil. Gazul e prin excelenta politic, carbunele strica mai mult decit ajuta, iar petrolul este pe terminate, pacat sa il ardem, cind petrochimia il valorifica mult mai bine!
    Asociem renovarea termica a habitatului si am creat o industrie ce va ocupa toata forta de munca disponibila ( si dispusa!). Sa vina deci americanii!

    • Uraniul natural e IN PAMANT – si de AIA „n-a daunat nimanui pana acum”! Daca vi se pare ATAT de „curat”, mergeti si locuiti in zona Baita sau la Ciudanovita! :P
      „Energia nucleara” = „curata”? Ce gogorita! >:

  52. Un articol care ar fi putut fi f bun daca autorul s-ar fi abtinut sa faca anumite aprecieri aiuristice.
    PS Germania e tare dar face si greseli, mari greseli, nu trebuie copiat tot ce face.

    • Ai postat de trei ori acelasi link din seria „how to lie with data”. Ce anume vrei sa spui?

      Iti raspund si aici. In mod convenabil din statistica lipseste eolianul si fotovoltaicul, la combustibili fosili nu se prezinta sursele de date, ci doar un footnote. Iar la nuclear sunt considerate doar decesele directe, nu cele indirecte din cancere declansate in urmatoriie 20-30 de ani dupa accidentele nucleare, pentru ca pe alea nu le-a numarat nimeni.

      Nu in ultimul rand, faptul ca accidentele nucleare contamineaza pe zeci de ani arii largi si distrug intregi orase nu are unde sa incapa in statistica respectiva.

  53. La Cadarache, la ITER, lucrează și români! Mă mir că nu au intervenit pe aici…
    Deci pe fuziune nucleară: “ L’entrée en activité et émission du premier plasma est prévue pour décembre 2025 et l’émission du premier plasma en deutérium-tritium est prévue pour 2035.“
    Acesta e viitorul pt 2050!
    Nu credeți! Mai vorbim prin 2049…

    • Poate au mai/ar mai fi intervenit, da’ nu prea au loc de „specialiști”, care știu ei că vor fi date în funcțiune centrale de/cu fuziune între 2027 și 2035. Of-of …

  54. Mai curat! Se tot pune problema unei energii mai curate si evident soarele si vantul sunt solutii de „moment” daca nu s-a pus inca la punct un sistem de inmagazinare a energiri electrice cu un oarece randament. Energia geotermala, care ar pute fi o solutie pentu nordul Capitalei, macar pentru incalzire, pare destul de ignorata. In schimb, printr-o decizie politica la „varf”, dl Valeca si-a acordat un reactor pe baza de uraniu, proiectul Alfred, a carui singur avantaj este ca mai produce/are circa 100MW(cam slabe datele) da costa 1 miliard euro. Sa amintim ca acest proiect nici nu era in strategia de dezvoltare stiintifica. In acelasi timp multe tari cerceteaza reactoare cu Thoriu cu care reactorul CANDU este compatibil, Romania parand neinteresata de cercetari care sa-i aduca independenta energetica.

  55. puteti sa ma lamuriti intr-o problema tehnica legata de racirea reactoarelor CANDU?; este adevarat ca in Canada sistemele de racire se fac cu pompe antrenate de motoare de aviatie?; un roman trimis la specializare in Canada, in domeniul reactoarelor CANDU, asa pretinde; sunt destul de contrariat intrucat din documentatia mea rezulta ca racirea se face cu apa, apa grea, dioxid de carbon, plumb topit, heliu

  56. Cu privire la caile ferate din SUA. Exista un lobby foarte puternic in America impotriva dezvoltarii caii ferate de acolo. Lobby platit de magnatii petrolului din SUA care fac lobby si impotriva masinilor electrica in SUA. Ei vor sa sa foloseasca autostrazile, camioanele, etc. pentra ca pretul benzinei sa nu scada.

  57. „în afară de prezența sistemelor de control al reacției și de nivelul de îmbogățire al combustibilului, cu ce diferă un reactor nuclear de fisiune de o bombă atomică?”

    Simplificind, intr-un reactor nuclear, in medie, fiecare neutron induce o alta reactie de fisiune. Intr-o arma nucleara, in medie, fiecare neutron induce mai multe reactii de fisiune si se cheltuie (inca!) sume colosale de bani pentru a maximiza acest parametru.

    Mai tehnic, reactia de fisiune dintr-un reactor nuclear este CRITICA iar cea din interiorul unei bombe atomice este SUPERCRITICA.

    Principala dificultate in realizarea unei arme atomice este aducerea si mentinerea explozibilului nuclear in stare supercritica pentru cit mai mult timp posibil.

    Daca acest obiectiv nu este realizat, rezultatul este o fisiiala, „fizzle” in termenii tehnici anglo-saxoni originiali: https://www.youtube.com/watch?v=2hHHa9iFeqg

    „This was the first device to be tested by UCRL (University of California Radiation Laboratory, later Lawrence-Livermore) the new second weapons laboratory, established by Teller and Lawrence. The device, named Hydride I, was a fission bomb based on a enriched uranium hydride fuel. Like its sister device tested in the Ray shot 12 days later, Hydride I was intended for use as a primary in a compact thermonuclear system.

    The uranium hydride fission bomb approach was considered during the days of the Manhattan Project as possible way for reducing the required critical mass of uranium. The hydrogen in the hydride compound (UH3) moderates the fast neutrons somewhat, which moves the energy spectrum down into a region where the average fission cross section of uranium is substantially higher giving a smaller effective critical mass. Unfortunately, bomb efficiency is very adversely affected by the slowing down of the neutrons since it gives the bomb core more time to blow apart. The concept (if it worked) would allow low yield bombs that, while inherently inefficient, also did not use up much fissile material.

    The Manhattan Project had abandoned this idea as a practical bomb design, although uranium hydride systems proved quite valuable for criticality experiments when fissile material was scarce. The famous „Dragon” prompt criticality experiments where a chunk of fissile material was dropped through a subcritical mass to momentarily reach supercriticality used uranium hydride.

    After the war Los Alamos physicists were skeptical of the usefulness of uranium hydride in weapons. Edward Teller remained interested in the concept though, and used his prominent position to push hydride weapon development when the UCRL weapons lab opened.

    The Ruth shot was a fizzle. The predicted yield was 1.5 to 3 kt, while the 200 ton yield was a fraction of that. Especially embarrassing to UCRL was that only the top 100 feet of the 300 foot shot tower was vaporized (though much of the remainder was scattered across the desert). It was standard practice at that time for each test to totally erase all evidence associated with it (automatically „declassifying” the site), which Ruth failed to do.”

    https://www.nuclearweaponarchive.org/Usa/Tests/Upshotk.html

  58. Am citit aproape tot, apreciez. Insa fiecare dintre voi aveti dreptate 75% iar 25% e pe arătură, incercati sa fiti de acord cu asta si veti mai fi învatat ceva. Cele bune,

    • Nimeni, inafara de Ceausescu si clica sa, nu poate avea 100% dreptate. Si mai ales cind nu e vorba de 1+1. Ci despre lucruri care nu au o unitate de masura, decit aprecierea fiecaruia.
      Asa ca, bun intilnişul pe aratura.

  59. De ce ar ignora cineva geografia Reală a unui continent, ca sa traga culoare de trans port din burta peste capul UE, dubland Autostrada Albastra si trecand obligatoriu prin Buda?
    Culoare de transport Strategic, militar, NATO pe sub nasul serbilor = aliații Rușilor, prin fundături depopulate nu s au mai pomenit si nu se vor face in veci!
    Asta-i de fapt Fenta dupa care se duc toți postceausistii olteni, urmași ai împușcatului, sabotori ai statului cel mai sarac si inapoiat din Europa.
    (interesant e ca ciudații militari postceausisti natorsr n-au catadixit să-și vare aberațiile in Strategia de transport a satului si UE – situația din ucraina e cel puțin fluidă, poate oricând exploda, iar in ciuda aberațiilor militarilor olteni sabotori dintotdeauna ai statului, oaia neagra va rămâne Serbia lor iubita mult si bine!
    PS
    Deocamdată capitala e tot in București, investitiile sunt inca mai la Est, iar Putin prea aproape, ca sa le apere cineva de prin baniabanatului!

  60. Am citit cu atenție articolul și comentariile. Mă bucură reacțiile generate de acest articol.
    Nu știam că avem atât de mulți nucleariști. Dacă stau să mă gândesc, am putea să facem reactoarele… 3 (că 4 e mai greu, prietenii știu de ce!) cu cititorii contributors, să nu mai apelăm la SUA, China sau, Doamne ferește, Rusia. Vreau să amintesc și eu un lucru: tehnologia CANDU a aparut în anii 60 și s-a dovedit cea mai sigură (orice pionier știa lucrul ăsta în 1989). A fost o alergare foarte bună a României anilor 80. Între timp, am văzut cu ochii noștri salturi tehnologice de neimaginat. Așa că mă întreb cum va arăta Europa în 2035? Ce surse de energie vor aparea? Câtă energie electrică va fi necesară României? Partea cu autostrada… Doar că nu nu s-a spus că va fi suspendată, asta ar fi întregit visul.

  61. Preferi un Auchan CNE sau Mall Cernavoda ? Punem pe alea si panouri solare si aia e. Ceva merge bine si bine tare in Romania, cei mai buni din lume la factor de capacitate, excelenta nucleara la capitolul safety. Ai deja doua unitati care merg si merg foarte bine fara probleme. Apa grea e deja facuta pentru inca doua unitati. Depozit final de materiale radioactive tot trebuie sa faci… ai public acceptance in zona, toate avizele date de statele vecine, voita politica si finantare. Trebuie sa fi imbecil sa nu le faci. Urgenta climatica e reala. Daca esti fanatic regenerabile te faci frate cu dracu pana inchizi tot ce inseamna gaz si carbune sa nu mai emiti si ulteriori inchizi si nuclearul. Pana atunci compara emisiile Germaniei cu ale Frantei sau emisiile Californiei cu cele ale provinciei Ontario. http://Www.electricitymap.org

  62. „Serios? Autostradă NATO prin Ucraina?!?” … Pai, poate, cine stie… americanii s-au gandit (din nou) la o varianta pe care o urmaresc de ceva vreme. Si anume, ca Romania si Polonia sa fie din nou vecine. Asa s-ar repara o greseala istrorica. Iar in modul asta, autostrada nu ar mai trece deloc prin Ucraina.

    • Nu cred sa vedem prea curand (daca…vreodata…?!?) o reinstaurare a status-quo-ului teritorial european premergator Celui De-al Doilea Razboi Mondial. Vicleni, ca de obicei, sovieticii si-au intarit legitimitatea stapanirii teritoriilor cotropite, si ulterior anexate prin amenintarea cu forta la, si imediat dupa, sfarsitul Celui De-al Doilea Razboi Mondial, prin tratatele rezultante ale Conferintei de Pace de la Paris din 1947, mai tarziu, prin Acordurile de la Helsinki din 1975, reiterate prin Carta de la Paris din 1990, continuate de catre Rusia, ca urmas legitim al U.R.S.S.-ului dupa dezmembrarea acesteia, prin documentele stipulatorii ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, creata in 1995, prin amendamentele Cartei pentru Securitate Europeana din 1999 si…dracu’ mai stie cate, si mai cate, multe altele…!!! Asa ca, oricat ar fi de dureros pentru noi, ca romani, Basarabia (sudul Republicii Moldova), Bucovina, Tinutul Herta si Maramuresul de Nord – adica, cele doua din urma, fiind exact zonele prin care Romania, Polonia si Cehoslovacia aveau granita comuna in perioada interbelica – nu cred ca se vor reintoarce prea curand la tara mama, Romania, oricat de mult ne-am dori aceasta !!! In ceea ce priveste presupusa „sensibilitate” a conducatorilor americani, favorabila unei prezumtive reparatii istorice, este suficient sa urmaresti declaratiile, din ultimii ani, ai ambasadorului american in Romania, referitoare la felul in care este perceputa, de catre actuala administratie americana, istoria comuna a Romaniei si a Republicii Moldova, si este mai mult decat clar, ca S.U.A. nu isi vor aduce (deocamdata) suportul in sustinerea unor modificari teritoriale, fie acestea si reparatoriu-indreptatite.

      • Stiu ce spui, insa, legat de americani pe ei ii intereseaza granita comuna dintre Romania si Polonia, pentru a fi un tampon pentru rusi. Nicio legatura cu Republica Moldova.

  63. Pana una-alta, avem zeci de hidrocentrale, fratilor !!! De ce ne-ar mai fi trebuit „cazane” atomice si „moristi” eoliene ?!? De ce nu s-ar dezvolta un sistem de captare si transmitere al energiei electrice bazat pe sistemul inventat de N. Tesla si a carui viabilitate a fost experimental demonstrata inca de-acum aproape 100 de ani…?!?

    • De unde ai scos-o pe asta cu zeci? Acu ca orice jmecher a facut pe unde a vrut muschiul lui o morisca de apa e altceva. Nu stiu cate locuri sunt unde mai pot fi facute hidrocentrale adevarate. Numai ca si hidrocentralele au o „mica” problema (pe langa aia cu stricatul mediului): mai trebuie sa ploua suficient si oricum apa ajunge mai mult la „varf” de cerere. In acelasi timp „cazanele atomice” pot sa-ti dea un an intreg energie constant (mai putin reviziile si micile defectiuni) cu poluare zero pe CO si cu deseuri nucleare in circuit inchis, nu deschis ca la centralele pe carbune de ex. Pana la centralele de fuziune, trebuie sa ne multumim cu ce e mai rentabil si mai putin poluant. Uita-te la linkul dat mai sus de DA si vezi care sunt cele mai verzi tari. Printre ele Franta, una din cele mai „nucleare”.

  64. Deseurile alea nu se neutralizeaza in zeci de ani ci in zeci de MII de ani!
    Cat despre presa romaneasca de kk, se pare ca au uitat vorba aia romaneasca din batrani: „there is not such a thing like a free meal”! :P

  65. Trebuie sa va zic ca daca e vorba de una dintre cele mai crunte „plecări după fentă”, atunci fenta se datoreaza amabsadorului SUA si a fpts lansata in modul cel mai oficial de catre ambasada.
    Citez :
    „Vom începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea , unei autostrăzi și căi ferate care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Acest proiect de infrastructură va reprezenta un beneficiu uriaș pentru economiile României și Poloniei, dar și pentru economiile din regiune, ani buni de acum încolo” (hotnews, mediafax, nspe a;ltele dar mai ales https://ro.usembassy.gov/ro/ambasadorul-adrian-zuckerman-la-evenimentul-de-semnare-a-aig-cu-departamentul-pentru-energie/))

    Intrucat Via Carpatia si Rail-2-Sea sunt „fumate” de ani de zile „un npu proiect” ar trebui sa insemna chiar ceva care sa fie nemaipomenit pana azi.!

    Inca ceva ….. centrala electrica pe baza de fuziune ? Fumos suna! Da cam SF!
    Sa vdeme daca ITER asta nu va fi decat in prototip excesiv de scump… Tin sa va tarag atentia ca „tokamacu” e o cestie de decenii fumata , insa insa …o cntrala electrica nu p[oa functiona pe baza de impulsuri de o secunda odata la ora!!!
    Si ca in caz „ca se intampla ceva” temeratura aia de peste 10 milioane de grade… uf! Nu stiu care este raza pe care ar „vitrifica” tot dar presupun ca ar fi destul de mare ….
    In definitiv o astrfle de centrala este doar o bomba H …

    Eu as pariua o stical de Chivas de 12 ani contra uneia de Ciucas ca ITER va fi un fâs

    In fine … o observatie care nu va priveste decat ca membru al „Construim Romania”. Cum sa va spun … limba romana are deja termeni tehnici consacrati de decenii. Asa ca „turbocharger” s e traduce prin „turbocompresor” (adica comprrsor pus in functiune de o turbina pusa in miscare de gazele de evacuare … Mai exista „compresorul axial” – aici cu intelesul pus in funCtiune de axul motorului cu ardere interna)
    A da. Eu nu sunt inginer de nici o culoare (automatist sau macar agronom!) insa eram deja matur in epoca in care apareau motoarele turbo in Formula I. )prin 85 + 87 ?!)

    • @ Ghita Bizonu’ 14/10/2020 At 10:12
      Reamrcabil. Ati pus punctul pe „i” ……….cu una dintre cele mai crunte „plecări după fentă”.
      Ati inteles exact actiunea d-lui ambasador Andrei Zucherman, avocat de profesie, parte din cea mai prospera industrie din USA; e vorba de „lawyer industry”. Si-a aratat „maiestria” cu aceasta ocazie prin „iuteala de mana si nebagarea de seama ” si multi au cazut in extaz de ajutorul partenerului strategic; unii chiar au inteles ca e gratuit (act de caritate).
      Trebuie avut in vedere si alegerile: in USA (3 Noiembrie 2020) si, coincidenta, si in Romania (6 Decembrie 2020).

  66. @ David Wilson,

    Newer CANDU plants, such as the Darlington Nuclear Generating Station near Toronto, Ontario, use a diffuser to spread the warm outlet water over a larger volume and limit the effects on the environment. Although all CANDU plants to date have used open-cycle cooling, modern CANDU designs are capable of using cooling towers instead”

    multumesc, oricum; o sa ma caut

  67. Ușurel cu logica pe scări!

    După mintea inginerului care confundă exploziile chimice cu cele nucleare, și meduzele prezintă risc de incendiu, pentru că în celulele lor au loc arderi, nu-i așa? Opriți celenteratele, că ne omoară!

    Am schimbat drobul de sare cu pastila de uraniu, oborocul cu tokamakul și cocenii cu diplome de la Politehnică, dar în esență am rămas la fel de ageri la minte ca-n vremea lui Creangă. Păcat.

    De politicieni ca Dragnea sper să nu mai avem parte, că de ingineri ca Dăncilă văd că nu ducem lipsă. Să-i mulțumim totuși doamnei Cati Andronescu, că le-a dat diplome și ăstora; altfel rămâneau la munca de jos și ne tăiau cu acetilenă conductele de gaze, ca să nu ne asfixiem cumva.

  68. Nu sunt alternative mai ecologice la centralele nucleare. Germania plateste un pret foarte mare si care se va dovedi nesustenabil foarte curand.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Mihai Alexandru Craciun
Mihai Alexandru Craciun
Mihai Alexandru Craciun este fondatorul comunitatii online si al asociatiei "Construim Romania". Absolvent al Facultatii de Automatizari si Calculatoare din cadrul Politehnicii Bucuresti, actualmente consultant IT independent, Mihai Craciun este unul din cei mai activi membri din comunitatile online axate pe subiecte de infrastructura si s-a implicat in numeroase actiuni si initiative in promovarea transportului feroviar si retaurarea trenurilor istorice.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Impostura şi ipocrizia

Strania istorie a domnlui Barangă (ce vine după cea a d-lui Cumpănaşu, care – la rândul ei – o urmează pe cea...

Tren la aeroport în 2020, tehnologie din 1930

În urmă cu o lună am scris despre posibile soluții la greșelile majore de proiectare ale acestei lucrări, care altfel riscă să devină...

Implicațiile unei adrese ANAF

Circulă printre grupurile online cu tematică fiscală o adresă recentă prin care ANAF îi semnalează unui contribuabil să fie atent la situația...

Producţia românească de medicamente şi interdicţiile dictate de Nicolae Ceauşescu (1969)

În perioada Războiului Rece, autorităţile comuniste de la Bucureşti au aplicat în economie principiul „Pe unii îi obligăm să fabrice, iar pe...

Povestea unei dispariții

Aici toamna vine devreme și stă mult. Spre jumătatea lui august, vântul începe să se rostogolească de pe munții din apropiere, timid...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.