duminică, octombrie 2, 2022

Ușurel cu autostrada americană pe scări

Săptămâna trecută, presa românească formală și informală ne-a umplut de “Breaking News” despre un Proiect de infrastructură uriaș: Americanii vor construi o cale ferată și o autostradă din Portul Constanța în Gdansk, respectiv că Americanii leagă Marea Neagră de Baltică, prin autostrada și calea ferată Constanța-Gdansk.

“Influencerii” au umplut și ei Facebook-ul românesc de hărți precum cea de mai jos, explicând cum că americanii vor construi o autostradă și o cale ferată între Gdansk și Constanța, prin Ucraina și apoi prin Moldova.

Serios? Autostradă NATO prin Ucraina?!?

Înainte de a intra în detaliile reale și oficiale ale știrii, nu pot să nu mă întreb cum își poate cineva închipui că strategia militară a NATO este să se bazeze pe deplasarea rapidă a trupelor în lungul flancului estic printr-o țară non-NATO și ex-URSS ca Ucraina?

La fel, nu pot să nu mă întreb cum își poate închipui cineva că SUA ar construi o cale ferată nouă în Europa, în condițiile în care rețeaua feroviară din SUA geme de subfinanțare, de subdezvoltare și de tehnologii de secol XIX, precum șine prinse în cuie pe linii magistrale, cu viteze medii de circulație similare țărilor nedezvoltate, având în același timp fix zero kilometri de linie de mare viteză? Și nu, Acela Express de pe Coasta de Est și Brightline din Florida nu sunt trenuri de mare viteză, întrucât circulă la viteze maxime sub 200km/h, pe linii convenționale.

În fapt, în SUA se fac mari presiuni din partea statelor ca Guvernul Federal să finanțeze construcția de linii de mare viteză, similar National Interstate and Defense Highways Act, care a fondat în 1956 sistemul de autostrăzi federale americane. Există chiar o propunere legislativă pentru o finanțare federală de 240 de miliarde USD pentru trenuri de mare viteză. Și asta pentru că puținele inițiative actuale de construcție a trenuri de mare viteză în SUA sunt exclusiv private, dar în cele mai multe progresul este lent sau deloc.

Cum ar suna pentru americani, într-un asemenea context, știrea că SUA nu construiește căi ferate în SUA, ci în Europa?!

Înțeleg perfect nevoia de filo-occidentalism și de filo-americanism într-o țară ca România, care până nu foarte demult a fost în sfera de influență a Rusiei și care este încă bântuită de fantoma PCR. Și de dorința să vină cineva să ne dea ceva. La fel cum înțeleg și contextul electoral și frica de temele naționaliste.

Numai că, noianul de știri despre cum “americanii ne vor construi”, este probabil una dintre cele mai crunte “plecări după fentă” pe care am văzut-o în presa românească. Pentru că, toate detaliile oficiale au fost disponibile încă de la momentul zero al anunțului. Iar comunicatele oficiale spun cu totul și cu totul o altă poveste, care este oricum o veste foarte bună pentru România.

  1. Centrala Nucleară de la Cernavodă

Acordul România – SUA, semnat săptămâna trecută, permite României să cumpere tehnologie nucleară americană. Atât și nimic mai mult. Tehnologia nucleară este evident un domeniu strategic pentru SUA, așadar companiilor de profil din SUA le este interzis comerțul liber cu respectivele tehnologii fără acordul Guvernului Federal.

Comunicatul oficial de pe site-ul Ministerului Energiei din SUA e foarte clar în acest sens:

Once formally executed, this historic agreement will lay the foundation for Romania to utilize U.S. expertise and technology with a multinational team building reactor Units 3 and 4 of the Cernavoda Nuclear Power Plant and refurbishing reactor Unit 1.

Nimic despre bani până aici. Nici măcar în alocuțiunea Ambasadorului SUA nu s-a spus că proiectul va fi finanțat integral de SUA. Tot ce a spus Adrian Zuckermann este că e vorba de un proiect în valoare totală de 8 miliarde USD. Iar asta nu, nu înseamnă deloc că “americanii ne dau 8 miliarde ca să construim reactoarele”.

Revin și la finanțare.

De la punctul acesta mă întorc în curtea noastră românească, cu două întrebări. Nuclear Electrica și implicit Guvernul României estimează conform unui studiu din 2012 că, pentru finalizarea Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, mai este nevoie de 6.5 miliarde EUR. Adică, “surpriză!”, exact cele 8 miliarde USD valoare de proiect despre care vorbea și Adrian Zuckermann.

Numai că, nu doar că această valoare a fost pusă deja la îndoială de anteriorii parteneri chinezi, care estimau încă din 2016 o valoare de 7.2 miliarde EUR. Dar, o regulă de aproximare uzuală este că un reactor nuclear are un cost de construcție de circa 6-8000 EUR pentru fiecare kW instalat. Adică, ținând cont că reactoarele 3 și 4 vor avea fiecare 720 MW, înseamnă că cele două reactoare vor costa minim 2 x 720 x 1000 x 6000 = 8.64 miliarde EUR. Deci minim 8 miliarde de euro, nu de dolari!

Sigur că aceasta este o aproximare și că un studiu de detaliu poate spune altceva. Dar e foarte puțin probabil, în condițiile în care industria mondială de profil spune altceva. Mai degrabă, realist vorbind, proiectul ne va costa cel puțin 10 miliarde euro, pentru că e vorba de contracte publice în România și pentru că până acum nimeni nu a reușit să construiască o centrală nucleară în bugetul estimat inițial.

Pe urmă, să nu uităm că acești bani vor proveni din finanțări, purtătoare de dobândă. Exceptând fondurile nerambursabile UE, banii se dau cu împrumut pentru câștigul din dobândă. Ceea ce însemnă că mai adăugăm lejer încă 2 miliarde la costurile de construcție ale reactoarelor 3 și 4.

Și, astfel ajungem la 12 miliarde de EUR, aproape dublu față de estimarea oficială.

Așadar, prima întrebare ar fi: – Cât de realistă este estimarea autorităților din România, de doar 6.5 miliarde EUR a costurilor de construcție a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă?

A doua întrebare: – De ce mai construiește România reactoare nucleare de fisiune, în condițiile în care, în lumea civilizată, se formează deja un trend de renunțare la ele?

Reactoarele nucleare de fisiune, adică cele care obțin energie din dezintegrarea radioctivă a atomilor grei de Uraniu, sunt în fapt niște bombe atomice cu explozie controlată, în așa fel încât “explozia” să se întâmple în 2-3 decenii în loc de câteva secunde. Problema lor este că, de îndată ce mecanismele de siguranță și control cedează, așa cum s-a întâmplat la Cernobîl și Fukushima, reactoarele respective redevin ceea ce au fost de la bun început: bombe atomice.

În plus, centralele nucleare de fisiune produc deșeuri radioactive care rămân periculoase pentru zeci de ani și trebuiesc depozitate în condiții speciale pe toată această perioadă.

Acestea sunt motivele pentru care Germania este în plin proces de închidere și dezactivare a tuturor reactoarelor nucleare până la finele lui 2022.

Deci, de ce mai vrea România să investească în 2020 peste 10 miliarde de EUR în ceva periculos pentru oameni și toxic pentru mediu, când are deja din plin soluții alternative ecologice?

2. Autostrada și calea ferată Gdansk – Constanța

Tot ceea ce a făcut SUA săptămâna trecută, a fost să devină susținător, din motive strategice NATO, a proiectelor relevante din Inițiativa Celor Trei Mări. Această inițiativă reunește 12 state UE din Europa Centrală și de Est și are ca scop accelerarea dezvoltării infrastructurii, inclusiv a celei de transport, între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică.

SUA a decis să includă în lista proiectelor strategice militare proiectele Via Carpatia și Rail2Sea ale Inițiativei Celor Trei Mări. Rutele celor două proiecte, devenite de acum strategice, au fost reconfirmate între altele inclusiv la Summitul Three Seas de la București din 2018 (!!).

Via Carpatia este un proiect de autostradă menită să unească portul Lituanian Klaipeda cu Salonic în Grecia, Constanța în România și Svilengrad în Bulgaria (granița cu Turcia). Ramura de conexiune spre Gdansk nu este inclusă în Via Carpatia, dar aceasta nu privește România, ci acordul similar dintre SUA și Polonia.

Pe teritoriul României Via Carpatia are traseul Oradea – Arad – Sibiu – București – Constanța. Pentru ca acest traseu să fie complet la profil de autostradă, în acest moment lipsesc Autostrada Oradea – Aradtunelele de pe A1 Lugoj – Deva lot 2A1 Sibiu – Pitești și la alegere A0 Nord sau A0 Sud, adică unul dintre cele două sectoare de autostradă de centură a Bucureștiului dintre Bolintin și Pasărea.

Atât și nimic mai mult este inclus pe teritoriul României în “autostrada pe care o fac americanii”!

Traseul Via Carpatia la profil de autostradă

Vorbim deci de o suprapunere aproape totală cu coridorul TEN-T format din A1 și A2 (Curtici – Arad – Sibiu – București – Constanța) finanțat deja prin împrumuturi și fonduri nerambursabile de la UE, singurul beneficiu al României fiind declararea ca prioritară a autostrăzii Oradea – Arad.

Rail2Sea este într-adevăr un proiect de interconectare feroviară a porturilor Gdansk și Constanța, proiect sub egida căruia cele două porturi, dimpreună cu PKP Cargo și CFR Marfă au semnat un memorandum de înțelegere încă din 21 iulie 2017.

Traseul pe teritoriul României este pe căi ferate existente (!!), nicidecum noi (!!), care sunt sau urmează să fie modernizate.

Concret, începând din 2019 este vorba de tronsonul Curtici – Arad – Timișoara, urmat de Magistrala 900 (Timișoara – Drobeta Turnu-Severin – Craiova – București), Centura Feroviară București și apoi de Magistrala 800 București – Constanța.

Traseul Rail2Sea feroviar

Linia face parte și din rețeaua TEN-T core a Uniunii Europene și, în condițiile în care tronsoanele Curtici – Arad, respectiv București – Constanța sunt deja modernizate, practic includerea în parteneriatul strategic cu SUA pune la dispoziție României o dublă finanțare, UE și SUA, pentru Magistrala 900 Timișoara – București. Ceea ce nu e rău deloc.

3. Finanțarea parteneriatului strategic

Lucrurile sunt cu atât mai clare când vine vorba de finanțare. Din nou, direct de la sursă, adică de pe site-ul EXIM, banca de import-export a Statelor Unite ale Americii:

“Under the MOU, EXIM and Romania agree to explore and identify options to potentially use EXIM financing in a total aggregate amount of up to $7 billion, and to identify areas to work together to promote business development opportunities, particularly in the energy and infrastructure industries.”

Nimic mai clar aici: SUA este dispusă să finanțeze România – adică să o împrumute, cu dobândă, nu să-i dea – în limita a 7 miliarde USD, dacă și numai dacă România cumpără produse și servicii americane, cu prioritate în domeniul energiei (de exemplu Centrala de la Cernavodă) și al infrastructurii (de exemplu Via Carpatia și Rail2Sea). 7 miliarde USD pentru toate proiectele, nu pentru fiecare. Adică, între altele, suma nu acoperă nici măcar costul integral super optimist de numai 8 miliarde USD pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.

Banii nu au fost și nu vor fi acordați României!!!

Ei sunt la dispoziția EXIM Bank în SUA și dacă România va decide să construiască, de exemplu, Autostrada Oradea – Arad cu un constructor american, atunci banii pentru construcția ei pot fi împrumutați de la EXIM Bank.

Nu au fost comunicate detalii, dar cel mai probabil nici un dolar din această finanțare nu va trece prin România. În schimb decontările facturilor se vor face în SUA, direct între EXIM Bank și companiile americane care vor construi sau vor furniza tehnologie în România. Desigur, mai apoi o bună parte din bani ar ajunge totuși în România prin salarii și prin plata subcontractorilor locali de către companiile americane. Ceea ce este o veste mai mult decât bună, pentru că înseamnă locuri de muncă și injecție de fonduri în România.

Fără îndoială, mulți au făcut imediat o paralelă între acordul semnat săptămâna trecută și răsunătorul eșec al Bechtel în proiectul Autostrăzii Transilvania, proiect în urma căruia România a cheltuit 2 miliarde USD și s-a ales cu doar 52km de autostradă și cu un viaduct în pustiu (Suplacu de Barcău), peste un lac care nu exista și care oricum putea fi ocolit.

Numai că și în cazul Bechtel trebuie să ne uităm mai întâi în curtea noastră. Pentru că nu este vina Bechetel faptul că, Adrian Năstase și Miron Mitrea au ales să semneze, fără pic de negociere, direct draftul de contract trimis de avocații companiei americane. Nu-i deloc de mirare că Bechtel a căpătat astfel toate drepturile, iar România a căpătat toate obligațiile.

Așadar, știrea de săptămâna trecută este în sine una excepțională. România a primit accesul la o finanțare substanțială de 7 miliarde USD, pentru a accesa o tehnologie și o expertiză de top, respectiv cea a companiilor americane.

Mai mult, finanțarea și tehnologiile americane sunt puse la dispoziția României pentru proiecte pe care țara noastră își dorește oricum să le realizeze.

Îmi este deci imposibil să înțeleg de ce o știre atât de bună a trebuit transformată în dezinformare, cu “Căi ferate noi” și “Autostrăzi strategice NATO prin Ucraina”.

Distribuie acest articol

225 COMENTARII

  1. Ce nu inteleg eu este daca exista un singur cititor al acestei platforme care nu intelesese ca e vorba de un acord interguvernamantal si ca e vorba de un (eventual) imprumut de la o banca din SUA pentru realizarea proiectului nuclearo-electric. Eu sper ca nu, ca toti cititorii acestei platforme, dincolo de felul in care media prezinta faptele, inteleg lucruri elementare. In rest, autorul are un articol reusit, ca esti sau nu intru totul de acord. De exemplu, increderea in eoliene si solare e imbucuratoare, problema este doar ca in Romania nu am fost „binecuvantati” nici cu soare ca in desert nici cu vant care bate non-stop. Dar trebuie sa inchidem centralele pe carbune. Ne trebuie o solutie, ea este aceeasi pe care o gasisera specialistii romani odinioara, acum 30 de ani, adica nucleara, trebuie „doar” sa continuam proiectul inceput. Bineinteles, nu se poate sa facem asta cu chinezii (de rusi nu mai vorbesc) dar s-a negociat o groaza cu chinezii fara rezultat. Sa nu mai vorbesc de alte considerente, mai importante inca.

    • Centralele pe cărbune vor fi închise dreptate. Daca nu e pură gargara sa arate la UE că au un plan.
      Închiderea cărbunelui e strict legata de evoluția programului de reconvertire a grupurilor pe gaz metan .1470 MW de reconvertit. Păcat că nu e scris nimeni de unde vom furniza cele două miliarde metri cubi de gaz metan anual necesari funcționării acestor centrale reconvertire pe gaz.
      – Producție internă ? Trebuie demarată extracția din Marea Neagra. Nu prea avansează.
      – Import ? Tot la gazul rușilor ajungem.
      Aceastra trecere de la cărbune la gaz costa mult și cere timp.
      Se și suprapune cu ” întinerirea” unui reactor nuclear existent dar și cu construcția altor două.
      Să nu ne trezim că ne lipsesc 3.000 MW de energie electrică tocmai cînd suntem în o vara secetoasa sau iarna geroasa.
      Am și o nedumerire.
      Debitul Dunării poate asigura apa de răcire la 4 reactoare nucleare ? Că deja au fost probleme cînd debitul era mic și nu se puteau ține ambele reactoare existente în funcțiune.

  2. Cel mai important beneficiu pentru România este presiunea asupra administrației pe care o pun europenii și americanii pentru punerea în aplicare a proiectelor menționate. Știm bine că administrația din România este leneșă și șmecheră și doar ținută din scurt de către alții, mișcă ceva.
    Cît timp sîntem lăsați de capul nostru acționăm haotic și ineficient. Dacă sîntem parte a unei forme eficiente de organizare, ne integrăm și devenim și noi eficienți. Această aserțiune este valabilă atît la nivel de individ (vezi cazul românilor plecați la muncă în vest), cît și la nivel de guvernare (vezi pașii făcuți înainte sub umbrela UE).

  3. Nu or avea americanii cai ferate, dar vor avea tunele cu vid si trenuri cu baterii Tesla… Lasand gluma deoparte desi nu este o veste atat de exceptionala pe cat au lasat unii sa se inteleaga, memorandumul deschide totusi niste usi. Depinde de noi sa fructificam acest moment.
    Cu privire la energia nucleara, ne place sau nu, este cea mai curata energie pe care o putem produce in acest moment. Complexele hidroenergetice si eoliene au impact major asupra mediului, termocentralele au emisii cu efect de sera, energia geotermala inca nu si-a dovedit eficienta mai ales dupa problemele cauzate de alunecari de teren. In general natura are obiceiul sa faca ce vrea ea, nu ce vrem noi, si e mai bine sa acceptam asta. Cat despre accidente, viata nu s-a oprit nici acolo unde au fost detonate bombe nucleare, nici unde au fost accidente. Riscul e mult mai mic decat al accidentelor aviatice, nu mai vorbim de cele rutiere. Cele doua exceptii ne confirma ca o centrala nucleara poate fi operata in siguranta pe toata durata de viata. Iar deseurile, daca nu depasesc radioactivitatea naturala pot fi depozitate. Daca o privim ca pe o varianta de tranzitie (sa zicem 100 de ani), fisiunea nucleara are un risc rezonabil in raport cu beneficiile.

    • @nnm exact afirmatia „fisiunea nucleara are un risc rezonabil in raport cu beneficiile” este cea care se dezbate acum in occident si care ar trebui dezbatuta si in Romania. Vad in comentariile de aici multe opinii radicale pro-energie nucleara, fara nici o deschidere la o reevaluare.

      • Pentru o reevaluare trebuie sa stabilim mai intai ce vrem de fapt. Sa distrugem complet fauna cu centrale hidro si eoliene? Sa ne sufocam datorita efectului de sera? Sau renuntam la confort? Cele doua accidente nucleare majore au cauze binecunoscute. Unul a fost intr-o dictatura si stim (in mare) cum au fost influentate deciziile tehnice de catre factorul politic. Al doilea a fost intr-o companie privata care a recunoscut ca pentru a reduce costurile a facut diverse „optimizari”. Acest accident ar fi fost evitat daca existau niste banale generatoare diesel care sa reziste la inundatii (nimc SF), insa acestea au fost sacrificate pentru profit. In rest sunt destule centrale nucleare care au trecut prin ciclul de viata complet, de la punere in functiune pana la dezafectare, fara incidente majore. Statistic in urmatorii 50 de ani ne putem astepta la inca doua accidente, speram mai putin grave. Cu o reglementare stricta se poate trai cu acest risc (care este mai mic decat in multe alte domenii). Important este ca in paralel sa se investeasca in cercetare pentru surse alternative.

        • As zice mai degraba ca pentru o reevaluare trebuie intai sa plecam la discutie cu mintea deschisa la faptul ca avem nevoie de o concluzie pe fapte. Pe urma trebuie sa ne uitam la fiecare varianta cu bune si cu rele. Pe urma sa ne uitam la fiecare solutie cum si cu ce costuri ii putem limita relele. Iar la final sa facem o analiza realista, nu partizana de cost-risc-beneficiu.

          Nu e aici spatiul pentru o asemenea dezbatere, pentru ca analiza e mult mai complexa decat „Cernobil a fost un accident intr-o dictatura” si „distrugem complet fauna cu hidro si eoliene”

      • Unde ar fi Romania de azi fara cele doua reactoare CANDU în funcțiune. ?
        Ce alternative aveam atunci in RSR , sau acum ?
        Gazul metan ? Exista ( atunci) și la termocentrala Iernut. Dar cît gaz metan ar fi consumat centrale pe gaz și cu puterea instalată cumulată a Ișalnița , Turceni , Mintia și Rovinari ? Nu aveam și nu avem nici acum alternativa la nucleară. 4.000 MW energie pe carbune nu avem cu ce înlocui. Doar cu un mix nuclear- gaz ( conform planurilor descrise de dvs. ) am ajunge la 1400 + 1470 = 2.870 MW. Lipsesc 1.130 MW sa putem închide 100% din energia pe cărbune.
        Văd că nimeni nu zice nimic de centralele bazate pe combustibilul gunoi menajer. Care ar asigura diferența din calcul dar ar închide definitiv și procedura de infracțiune UE pentru nerespectarea normelor privind deșeurile menajere. La noi merg toate la groapa. La alții ( mult raspindit in RFG) se reciclează și partea nerecuperabila se arde in centrale moderne asigurând încălzire, apa calda dar și energie electrică.
        Oricum , energie electrică care e 100% curata , nu poluează in un fel sau altul , NU exista. Oricât plânge Greta și tifosii ei.
        PS.
        Cum ne criticați că suntem pro- nucleari , ce nu știe boborul e costul depozitarii rezidurilor nucleare.
        Care sint cunoscute la centralele pe cărbuni , petrol și voit separate , neincluse in studii , analize la centralele nucleare.
        Că ar sării multi în sus descoperind că trebuie realizate depozite păzite , sigure pentru perioade de stocaj de 100 – 10.000 de ani. Adica mai mult decit și vechimea piramidelor din Egipt. Și fără aceste cheltuieli obligatorii pe mii de ani , clar că iese energia nucleara ieftina. 😀

        • Un prim pas a fost facut acum 2 luni de guvern prin cumpararea activelor CEZ in Dobrogea; cred ca sunt 1,2 GW instalati. Costul la 10 GW baterii instalate la Cernavoda ar fi pe la 600 mil euro, rambursati de UE.
          Cel mai important insa este sa nu construim centrale electrice care produc 30 ani de acum incolo la costuri de peste 90 euro/MWh (nucleare, biomasa, etc) cand eolienele si fotovoltaicele cu tot cu stocare au acum cost de productie 50 euro/MWh, fara a include certificate verzi. Co-generarea pe gaz cu distributia energiei termice in retea de proximitate (0,5-1MW instalat, maxim 1 km retea primara) face curent tot pe la 50 euro/MWh, dar caldura si apa calda sunt incluse

          • Dar ati remarcat ca din cele 1200MW instalati exista perioade mari in care nu debiteaza efectiv decat 50MW, pentru ca nu bate vantul ? Ce faceti in situatia asta?

          • de curiozitate, cam care ar fi si costurile cu nenumaratele noi retele de cabluri pe care nu le suporta furnizorul ce vinde energie subventionata cu 50eu/Mwh si care ajunge la consumator la preturi din ce in ce mai mari

    • @ nnm 13/10/2020 At 13:58
      „Complexele hidroenergetice si eoliene au impact major asupra mediului………”

      Nu stiu cate de „major” este acel impact de care vorbiti dar 95% din electricitatea produsa in Quebec este din hidrrocentrale (40 853 MW in 2018), si eolian 4% (4 096 MW in 2018) si restul din gaz natural, biomasa si
      diesel in zonele izolate.

      https://www.cer-rec.gc.ca/en/data-analysis/energy-markets/provincial-territorial-energy-profiles/provincial-territorial-energy-profiles-quebec.html#:~:text=Wind%20is%20the%202nd%20largest%20source%20of%20electricity%20generation%20in%20Quebec.&text=Hydro%2DQu%C3%A9bec%20generates%20most%20of,the%20biomass%20and%20wind%20facilities.

      O parte din electricitatea hydro este exportata in USA.

      Au avut 2 centrale nucleare si le-au dezafectat in 1977 (250 MW) si 2012 (675 MW).
      https://en.wikipedia.org/wiki/Gentilly_Nuclear_Generating_Station
      Vai de locuitorilor din Quebec.

      • Dar noi nu suntem in Quebec si nu mai avem unde face hidrocentrale. Eolienele in zona Romaniei nu pot produce decat intermitent, asta este, nu bate vantul decat pe perioade de timp. Solarele sunt bune, dar produc numai vara si numai ziua, iarna randamentul este mic, foarte mic. In afara de completarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, care sunt propunerile realiste de inlocuire pentru centralele pe carbune, care trebuie inlocuite? Gazele naturale poate, in Romania nu avem altceva in acest moment.

        • Nici n-am afirmat ca sunteti in Quebec ci doar am prezentat o situatie existenta care bcontrazice afirmatia FERMA (fara nuante) factua @ nnm
          „Complexele hidroenergetice si eoliene au impact major asupra mediului………”
          Daca ati fi ar trebui sa va pregatiti pentru ierni lungi de 6-7 luni cu zile si saptamani cu temperaturi pana la -35 de grade.

          Pentru mine este clar ca articolul a incercat sa explice ca NU exista nici un dolar gratis de la partnerul stategic asa cum o prezentau politicienii/ambasadorul american si/sau unii jurnalisti.
          Nu este un act de caritate ci doar o PROPUNERE de finantare a unor investitii in conditiile in care se cumpara echipamente in principal de la firmele americane sau subcontractorii lor.
          Sa nu uitam ca exista alegeri (cele mai importante) in USA si in Romania. Decocamdata este furtuna intr-un pahar de apa. Detallile vor fi cele care ne vor arata exact despre ce se prezinta azi in culori asa de roz.

          • Vad ca aveti o problema cu sintagma „impact major”. Pentru constructia Portilor de Fier a fost scufundata o insula pe care exista o comunitate istorica, iar orasul Orsova mutat aproape in intregime. Pentru a potoli criticile internationale (datorate ca sa vezi, impactului) autoritatile comuniste au demarat trei proiecte, stramutarea comunitatii turce, a monumentelor istorice, si a unei specii de reptile care traia exclusiv pe insula. Toate trei proiectele au esuat.
            Chiar acum in Turcia se finalizeaza lucrarile la un baraj care va inunda o intreaga vale inclusiv un un oras cu locuire continua de 12.000 de ani stramutand 80.000 de persoane. Daca nici asta nu e impact major, atunci care este?
            In schimb dumneavoastra insistati sa comparati Romania cu un potiential hidoenergetic practic epuizat cu o tara cu suprafata si potential de zeci de ori mai mare. Si in stil stalinist, cand nu aveti argumente deturnati discutia. Ma scuzati ca ma adresez in continuare la persoana a treia, dar nu-mi amintesc sa ne fi cunoscut, cine stie, poate in calatoriile externe, dar in cei sapte ani de acasa in niciun caz, dat fiind contrastul de limbaj si maniera de interactiune.

      • @David Wilson: In primul rand ca saracii locuitori din Canada au la dispozitie un teritoriu care nu poate fi comparat cu Romania nici macar in gluma, iar impactul asupra mediului e proportional cu suprafata si densitatea populatiei. In al doilea rand, in Romania potentialul hidroenergetic major e aproape epuizat. Acum se construiesc preponderent microhidrocentrale, majoritatea pe rauri de munte care sunt sifonate prin tuburi. E greu de grezut ca nu exista impact asupra faunei. Ca de obicei in Romania constructia se face cu studii de impact formale. In al treilea rand exista studii de impact ale constructiilor hidroenergetice asupra mediului (se pot cauta – se refera la inundarea habitatelor, migratia faunei acvatice, etc). Omul se poate muta (desi discutabil, a se vedea constructia recenta din Turcia), dar animalele nu se adapteaza atat de usor. Spre exemplu a existat inclusiv un studiu despre migratia pestilor pe Dunare, inainte si dupa construirea barajelor (inainte specii din Delta Dunarii erau semnalate pana la Viena). Cat priveste energia eoliana, adaptarea speciilor la noile conditii este foarte selectiva (spre exemplu sunt rozatoare care s-au adaptat rapid, dar daunatorii lor nu, ceea ce a dus la dezechilibre severe ale faunei si florei, inclusiv pagube agricultorilor). E usor sa inchizi ochi selectiv si sa vezi doar avantajele unei tehnologii fata de altele.

        • @ nnm
          Mai citeste-ti inca odata postarea.
          Ai afirmat FERM fara nici o nuantare, ca o axioma :”Complexele hidroenergetice si eoliene au impact major asupra mediului………”. Punct.
          In rest probleme sunt si aici chiar daca teritoriu este asa de mare
          – vezi la ce latitudine se situeaza majoritatea zonelor locuite,
          – de la polul NORD pana la granita cu SUA nu exista nici un obstacol natural/munte (cu exceptia unei mici portiuni in Vest) ceea ce facema ca iarna sa dureze 6-7 luni cu temperaturi de pana la -35 de grade zile si saptamani,
          – nu numai in Romania exista animale cu consecinte de adaptare,
          – e usor sa cauti motive sa NU faci ceva in loc sa cauti motive sa FACI ceva. Se pot gasi oricand (combinatii de) solutii tehnice. De aceea unele tari sunt „ca afara” si altele nu.
          – Eu am prezentat DOAR o situatie existenta si, ca a tot romanul care se respecta si stie doar solutia lui, acuzi pe altii incheind cu:
          „E usor sa inchizi ochi selectiv si sa vezi doar avantajele unei tehnologii fata de altele.”
          Sanatate. Toate bune si frumoase !

          • Disparitia habitatelor, extinctia unor specii (fie si pe plan local), dezechilibrarea ecosistemelor sunt considerate impact major asupra mediului, datorita caracterului de ireversibilitate. Nu o spune Romania, nu o spun eu, o spun organizatiile internationale. Exista destule materiale si studii, cine vrea le gaseste.
            Daca citeati cu atentie, n-am sustinut nici o clipa ca generarea hido sau eoliana, nici macar pe gaze ar trebui desfiintate, nici ca ar trebui oprita dezvoltarea lor, ci doar ca nu sunt nici pe departe atat de curate pe cat se crede, si ca energia nucleara poate fi o solutie eficienta, iar cu precautiile de rigoare si sigura, pe termen scurt (50 de ani) pana la aparitia unor noi tehnologii. Pentru ca e mai simplu sa recunosti ca ai nevoie de solutii de compromis pe termen scurt decat sa faci planuri marete pe care nu le poti implementa (de genul recentului document aprobat de UE). Dar ca orice roman dovediti ca nici macar experienta „de afara” nu e suficienta pentru a avea o discutie strict pe subiect.

            • Oricum o dati ajungeti la povestea cu „crastavetele” (IL Caragiale).
              Am pornit de la afirmatia dvs. fara nici un dubiu relativ la impactul MAJOR al complexelor hidroenergetice si eolienelor asupra mediului iar dvs. ma acuzati ca nu stiu sa va citesc postarea.
              Experienta „de afara” imi spune sa inchei o discutie inutila inceputa pe un subiect si interlocutorul il schimba prin adaugare de „balast”si a se scoate la „vopsea” .
              Succesuri.

  4. Sunt sigur ca interesele geo-politice din spatele acestei declaratii sunt importante, si cu totii ne putem da cu parerea cam care ar fi acestea. Nu este primul articol pe care l-am citit legat de acest subiect, dar este intr-adevar unul din cele documentate bine. Acum trebuie sa asteptam si sa vedem ce se va intampla in continure si, cu putin noroc, de ce s-a intamplat. Cred ca suntem simpli pioni (noi, Romania) cat timp nu ne pasa decat de furat si nu avem o strategie de tara serioasa pe care sa o si implementam.

  5. Da, e bine sa avem o grila de lectura a multor stiri, pe care doar intuitiv tentam sa nu le credem. Dupa multe stiri, mi-am zis nu o data ca nu trebuie sa explici prin rea-credinta ceea ce poti explica prin prostie. Acest articol este cu adevarat un bun indrumar de lectura.
    Americanii ne prezinta de fapt un nou plan Marshal, cel care, finantind cumpararea de produse americane, a repus Europa pe picioare dupa WWII. Repeta experienta, sa speram ca va reusi. Prezenta lor ne da si un sentiment de siguranta, fata de vesnica tentatie de invazie a Imperiului Rus.
    Calea ferata este mai de viitor decit autostrada, dar sunt necesare si utile amindoua. Energia necesara cea mai curata acum este cea nucleara. Occidentul o pune in discutie pentru ca e la moda isteria alarmist-ecologista ( finantata in buna masura de exportatorul rus de gaz!). Uraniul natural este natural radioactiv in zacaminte si nu a daunat nimanui pina acum, in aceleasi zone se pot depozita si deseurile, infinit mai protejate decit uraniul natural….
    O baza energetica nucleara si un PIC din vint si Soare pare sa fie un „mix” rezonabil. Gazul e prin excelenta politic, carbunele strica mai mult decit ajuta, iar petrolul este pe terminate, pacat sa il ardem, cind petrochimia il valorifica mult mai bine!
    Asociem renovarea termica a habitatului si am creat o industrie ce va ocupa toata forta de munca disponibila ( si dispusa!). Sa vina deci americanii!

    • Uraniul natural e IN PAMANT – si de AIA „n-a daunat nimanui pana acum”! Daca vi se pare ATAT de „curat”, mergeti si locuiti in zona Baita sau la Ciudanovita! :P
      „Energia nucleara” = „curata”? Ce gogorita! >:

  6. Un articol care ar fi putut fi f bun daca autorul s-ar fi abtinut sa faca anumite aprecieri aiuristice.
    PS Germania e tare dar face si greseli, mari greseli, nu trebuie copiat tot ce face.

    • Ai postat de trei ori acelasi link din seria „how to lie with data”. Ce anume vrei sa spui?

      Iti raspund si aici. In mod convenabil din statistica lipseste eolianul si fotovoltaicul, la combustibili fosili nu se prezinta sursele de date, ci doar un footnote. Iar la nuclear sunt considerate doar decesele directe, nu cele indirecte din cancere declansate in urmatoriie 20-30 de ani dupa accidentele nucleare, pentru ca pe alea nu le-a numarat nimeni.

      Nu in ultimul rand, faptul ca accidentele nucleare contamineaza pe zeci de ani arii largi si distrug intregi orase nu are unde sa incapa in statistica respectiva.

  7. La Cadarache, la ITER, lucrează și români! Mă mir că nu au intervenit pe aici…
    Deci pe fuziune nucleară: “ L’entrée en activité et émission du premier plasma est prévue pour décembre 2025 et l’émission du premier plasma en deutérium-tritium est prévue pour 2035.“
    Acesta e viitorul pt 2050!
    Nu credeți! Mai vorbim prin 2049…

    • Poate au mai/ar mai fi intervenit, da’ nu prea au loc de „specialiști”, care știu ei că vor fi date în funcțiune centrale de/cu fuziune între 2027 și 2035. Of-of …

  8. Mai curat! Se tot pune problema unei energii mai curate si evident soarele si vantul sunt solutii de „moment” daca nu s-a pus inca la punct un sistem de inmagazinare a energiri electrice cu un oarece randament. Energia geotermala, care ar pute fi o solutie pentu nordul Capitalei, macar pentru incalzire, pare destul de ignorata. In schimb, printr-o decizie politica la „varf”, dl Valeca si-a acordat un reactor pe baza de uraniu, proiectul Alfred, a carui singur avantaj este ca mai produce/are circa 100MW(cam slabe datele) da costa 1 miliard euro. Sa amintim ca acest proiect nici nu era in strategia de dezvoltare stiintifica. In acelasi timp multe tari cerceteaza reactoare cu Thoriu cu care reactorul CANDU este compatibil, Romania parand neinteresata de cercetari care sa-i aduca independenta energetica.

  9. puteti sa ma lamuriti intr-o problema tehnica legata de racirea reactoarelor CANDU?; este adevarat ca in Canada sistemele de racire se fac cu pompe antrenate de motoare de aviatie?; un roman trimis la specializare in Canada, in domeniul reactoarelor CANDU, asa pretinde; sunt destul de contrariat intrucat din documentatia mea rezulta ca racirea se face cu apa, apa grea, dioxid de carbon, plumb topit, heliu

  10. Cu privire la caile ferate din SUA. Exista un lobby foarte puternic in America impotriva dezvoltarii caii ferate de acolo. Lobby platit de magnatii petrolului din SUA care fac lobby si impotriva masinilor electrica in SUA. Ei vor sa sa foloseasca autostrazile, camioanele, etc. pentra ca pretul benzinei sa nu scada.

  11. „în afară de prezența sistemelor de control al reacției și de nivelul de îmbogățire al combustibilului, cu ce diferă un reactor nuclear de fisiune de o bombă atomică?”

    Simplificind, intr-un reactor nuclear, in medie, fiecare neutron induce o alta reactie de fisiune. Intr-o arma nucleara, in medie, fiecare neutron induce mai multe reactii de fisiune si se cheltuie (inca!) sume colosale de bani pentru a maximiza acest parametru.

    Mai tehnic, reactia de fisiune dintr-un reactor nuclear este CRITICA iar cea din interiorul unei bombe atomice este SUPERCRITICA.

    Principala dificultate in realizarea unei arme atomice este aducerea si mentinerea explozibilului nuclear in stare supercritica pentru cit mai mult timp posibil.

    Daca acest obiectiv nu este realizat, rezultatul este o fisiiala, „fizzle” in termenii tehnici anglo-saxoni originiali: https://www.youtube.com/watch?v=2hHHa9iFeqg

    „This was the first device to be tested by UCRL (University of California Radiation Laboratory, later Lawrence-Livermore) the new second weapons laboratory, established by Teller and Lawrence. The device, named Hydride I, was a fission bomb based on a enriched uranium hydride fuel. Like its sister device tested in the Ray shot 12 days later, Hydride I was intended for use as a primary in a compact thermonuclear system.

    The uranium hydride fission bomb approach was considered during the days of the Manhattan Project as possible way for reducing the required critical mass of uranium. The hydrogen in the hydride compound (UH3) moderates the fast neutrons somewhat, which moves the energy spectrum down into a region where the average fission cross section of uranium is substantially higher giving a smaller effective critical mass. Unfortunately, bomb efficiency is very adversely affected by the slowing down of the neutrons since it gives the bomb core more time to blow apart. The concept (if it worked) would allow low yield bombs that, while inherently inefficient, also did not use up much fissile material.

    The Manhattan Project had abandoned this idea as a practical bomb design, although uranium hydride systems proved quite valuable for criticality experiments when fissile material was scarce. The famous „Dragon” prompt criticality experiments where a chunk of fissile material was dropped through a subcritical mass to momentarily reach supercriticality used uranium hydride.

    After the war Los Alamos physicists were skeptical of the usefulness of uranium hydride in weapons. Edward Teller remained interested in the concept though, and used his prominent position to push hydride weapon development when the UCRL weapons lab opened.

    The Ruth shot was a fizzle. The predicted yield was 1.5 to 3 kt, while the 200 ton yield was a fraction of that. Especially embarrassing to UCRL was that only the top 100 feet of the 300 foot shot tower was vaporized (though much of the remainder was scattered across the desert). It was standard practice at that time for each test to totally erase all evidence associated with it (automatically „declassifying” the site), which Ruth failed to do.”

    https://www.nuclearweaponarchive.org/Usa/Tests/Upshotk.html

  12. Am citit aproape tot, apreciez. Insa fiecare dintre voi aveti dreptate 75% iar 25% e pe arătură, incercati sa fiti de acord cu asta si veti mai fi învatat ceva. Cele bune,

    • Nimeni, inafara de Ceausescu si clica sa, nu poate avea 100% dreptate. Si mai ales cind nu e vorba de 1+1. Ci despre lucruri care nu au o unitate de masura, decit aprecierea fiecaruia.
      Asa ca, bun intilnişul pe aratura.

  13. De ce ar ignora cineva geografia Reală a unui continent, ca sa traga culoare de trans port din burta peste capul UE, dubland Autostrada Albastra si trecand obligatoriu prin Buda?
    Culoare de transport Strategic, militar, NATO pe sub nasul serbilor = aliații Rușilor, prin fundături depopulate nu s au mai pomenit si nu se vor face in veci!
    Asta-i de fapt Fenta dupa care se duc toți postceausistii olteni, urmași ai împușcatului, sabotori ai statului cel mai sarac si inapoiat din Europa.
    (interesant e ca ciudații militari postceausisti natorsr n-au catadixit să-și vare aberațiile in Strategia de transport a satului si UE – situația din ucraina e cel puțin fluidă, poate oricând exploda, iar in ciuda aberațiilor militarilor olteni sabotori dintotdeauna ai statului, oaia neagra va rămâne Serbia lor iubita mult si bine!
    PS
    Deocamdată capitala e tot in București, investitiile sunt inca mai la Est, iar Putin prea aproape, ca sa le apere cineva de prin baniabanatului!

  14. Am citit cu atenție articolul și comentariile. Mă bucură reacțiile generate de acest articol.
    Nu știam că avem atât de mulți nucleariști. Dacă stau să mă gândesc, am putea să facem reactoarele… 3 (că 4 e mai greu, prietenii știu de ce!) cu cititorii contributors, să nu mai apelăm la SUA, China sau, Doamne ferește, Rusia. Vreau să amintesc și eu un lucru: tehnologia CANDU a aparut în anii 60 și s-a dovedit cea mai sigură (orice pionier știa lucrul ăsta în 1989). A fost o alergare foarte bună a României anilor 80. Între timp, am văzut cu ochii noștri salturi tehnologice de neimaginat. Așa că mă întreb cum va arăta Europa în 2035? Ce surse de energie vor aparea? Câtă energie electrică va fi necesară României? Partea cu autostrada… Doar că nu nu s-a spus că va fi suspendată, asta ar fi întregit visul.

  15. Preferi un Auchan CNE sau Mall Cernavoda ? Punem pe alea si panouri solare si aia e. Ceva merge bine si bine tare in Romania, cei mai buni din lume la factor de capacitate, excelenta nucleara la capitolul safety. Ai deja doua unitati care merg si merg foarte bine fara probleme. Apa grea e deja facuta pentru inca doua unitati. Depozit final de materiale radioactive tot trebuie sa faci… ai public acceptance in zona, toate avizele date de statele vecine, voita politica si finantare. Trebuie sa fi imbecil sa nu le faci. Urgenta climatica e reala. Daca esti fanatic regenerabile te faci frate cu dracu pana inchizi tot ce inseamna gaz si carbune sa nu mai emiti si ulteriori inchizi si nuclearul. Pana atunci compara emisiile Germaniei cu ale Frantei sau emisiile Californiei cu cele ale provinciei Ontario. http://Www.electricitymap.org

  16. „Serios? Autostradă NATO prin Ucraina?!?” … Pai, poate, cine stie… americanii s-au gandit (din nou) la o varianta pe care o urmaresc de ceva vreme. Si anume, ca Romania si Polonia sa fie din nou vecine. Asa s-ar repara o greseala istrorica. Iar in modul asta, autostrada nu ar mai trece deloc prin Ucraina.

    • Nu cred sa vedem prea curand (daca…vreodata…?!?) o reinstaurare a status-quo-ului teritorial european premergator Celui De-al Doilea Razboi Mondial. Vicleni, ca de obicei, sovieticii si-au intarit legitimitatea stapanirii teritoriilor cotropite, si ulterior anexate prin amenintarea cu forta la, si imediat dupa, sfarsitul Celui De-al Doilea Razboi Mondial, prin tratatele rezultante ale Conferintei de Pace de la Paris din 1947, mai tarziu, prin Acordurile de la Helsinki din 1975, reiterate prin Carta de la Paris din 1990, continuate de catre Rusia, ca urmas legitim al U.R.S.S.-ului dupa dezmembrarea acesteia, prin documentele stipulatorii ale Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, creata in 1995, prin amendamentele Cartei pentru Securitate Europeana din 1999 si…dracu’ mai stie cate, si mai cate, multe altele…!!! Asa ca, oricat ar fi de dureros pentru noi, ca romani, Basarabia (sudul Republicii Moldova), Bucovina, Tinutul Herta si Maramuresul de Nord – adica, cele doua din urma, fiind exact zonele prin care Romania, Polonia si Cehoslovacia aveau granita comuna in perioada interbelica – nu cred ca se vor reintoarce prea curand la tara mama, Romania, oricat de mult ne-am dori aceasta !!! In ceea ce priveste presupusa „sensibilitate” a conducatorilor americani, favorabila unei prezumtive reparatii istorice, este suficient sa urmaresti declaratiile, din ultimii ani, ai ambasadorului american in Romania, referitoare la felul in care este perceputa, de catre actuala administratie americana, istoria comuna a Romaniei si a Republicii Moldova, si este mai mult decat clar, ca S.U.A. nu isi vor aduce (deocamdata) suportul in sustinerea unor modificari teritoriale, fie acestea si reparatoriu-indreptatite.

      • Stiu ce spui, insa, legat de americani pe ei ii intereseaza granita comuna dintre Romania si Polonia, pentru a fi un tampon pentru rusi. Nicio legatura cu Republica Moldova.

  17. Pana una-alta, avem zeci de hidrocentrale, fratilor !!! De ce ne-ar mai fi trebuit „cazane” atomice si „moristi” eoliene ?!? De ce nu s-ar dezvolta un sistem de captare si transmitere al energiei electrice bazat pe sistemul inventat de N. Tesla si a carui viabilitate a fost experimental demonstrata inca de-acum aproape 100 de ani…?!?

    • De unde ai scos-o pe asta cu zeci? Acu ca orice jmecher a facut pe unde a vrut muschiul lui o morisca de apa e altceva. Nu stiu cate locuri sunt unde mai pot fi facute hidrocentrale adevarate. Numai ca si hidrocentralele au o „mica” problema (pe langa aia cu stricatul mediului): mai trebuie sa ploua suficient si oricum apa ajunge mai mult la „varf” de cerere. In acelasi timp „cazanele atomice” pot sa-ti dea un an intreg energie constant (mai putin reviziile si micile defectiuni) cu poluare zero pe CO si cu deseuri nucleare in circuit inchis, nu deschis ca la centralele pe carbune de ex. Pana la centralele de fuziune, trebuie sa ne multumim cu ce e mai rentabil si mai putin poluant. Uita-te la linkul dat mai sus de DA si vezi care sunt cele mai verzi tari. Printre ele Franta, una din cele mai „nucleare”.

  18. Deseurile alea nu se neutralizeaza in zeci de ani ci in zeci de MII de ani!
    Cat despre presa romaneasca de kk, se pare ca au uitat vorba aia romaneasca din batrani: „there is not such a thing like a free meal”! :P

  19. Trebuie sa va zic ca daca e vorba de una dintre cele mai crunte „plecări după fentă”, atunci fenta se datoreaza amabsadorului SUA si a fpts lansata in modul cel mai oficial de catre ambasada.
    Citez :
    „Vom începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea , unei autostrăzi și căi ferate care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Acest proiect de infrastructură va reprezenta un beneficiu uriaș pentru economiile României și Poloniei, dar și pentru economiile din regiune, ani buni de acum încolo” (hotnews, mediafax, nspe a;ltele dar mai ales https://ro.usembassy.gov/ro/ambasadorul-adrian-zuckerman-la-evenimentul-de-semnare-a-aig-cu-departamentul-pentru-energie/))

    Intrucat Via Carpatia si Rail-2-Sea sunt „fumate” de ani de zile „un npu proiect” ar trebui sa insemna chiar ceva care sa fie nemaipomenit pana azi.!

    Inca ceva ….. centrala electrica pe baza de fuziune ? Fumos suna! Da cam SF!
    Sa vdeme daca ITER asta nu va fi decat in prototip excesiv de scump… Tin sa va tarag atentia ca „tokamacu” e o cestie de decenii fumata , insa insa …o cntrala electrica nu p[oa functiona pe baza de impulsuri de o secunda odata la ora!!!
    Si ca in caz „ca se intampla ceva” temeratura aia de peste 10 milioane de grade… uf! Nu stiu care este raza pe care ar „vitrifica” tot dar presupun ca ar fi destul de mare ….
    In definitiv o astrfle de centrala este doar o bomba H …

    Eu as pariua o stical de Chivas de 12 ani contra uneia de Ciucas ca ITER va fi un fâs

    In fine … o observatie care nu va priveste decat ca membru al „Construim Romania”. Cum sa va spun … limba romana are deja termeni tehnici consacrati de decenii. Asa ca „turbocharger” s e traduce prin „turbocompresor” (adica comprrsor pus in functiune de o turbina pusa in miscare de gazele de evacuare … Mai exista „compresorul axial” – aici cu intelesul pus in funCtiune de axul motorului cu ardere interna)
    A da. Eu nu sunt inginer de nici o culoare (automatist sau macar agronom!) insa eram deja matur in epoca in care apareau motoarele turbo in Formula I. )prin 85 + 87 ?!)

    • @ Ghita Bizonu’ 14/10/2020 At 10:12
      Reamrcabil. Ati pus punctul pe „i” ……….cu una dintre cele mai crunte „plecări după fentă”.
      Ati inteles exact actiunea d-lui ambasador Andrei Zucherman, avocat de profesie, parte din cea mai prospera industrie din USA; e vorba de „lawyer industry”. Si-a aratat „maiestria” cu aceasta ocazie prin „iuteala de mana si nebagarea de seama ” si multi au cazut in extaz de ajutorul partenerului strategic; unii chiar au inteles ca e gratuit (act de caritate).
      Trebuie avut in vedere si alegerile: in USA (3 Noiembrie 2020) si, coincidenta, si in Romania (6 Decembrie 2020).

  20. @ David Wilson,

    Newer CANDU plants, such as the Darlington Nuclear Generating Station near Toronto, Ontario, use a diffuser to spread the warm outlet water over a larger volume and limit the effects on the environment. Although all CANDU plants to date have used open-cycle cooling, modern CANDU designs are capable of using cooling towers instead”

    multumesc, oricum; o sa ma caut

  21. Ușurel cu logica pe scări!

    După mintea inginerului care confundă exploziile chimice cu cele nucleare, și meduzele prezintă risc de incendiu, pentru că în celulele lor au loc arderi, nu-i așa? Opriți celenteratele, că ne omoară!

    Am schimbat drobul de sare cu pastila de uraniu, oborocul cu tokamakul și cocenii cu diplome de la Politehnică, dar în esență am rămas la fel de ageri la minte ca-n vremea lui Creangă. Păcat.

    De politicieni ca Dragnea sper să nu mai avem parte, că de ingineri ca Dăncilă văd că nu ducem lipsă. Să-i mulțumim totuși doamnei Cati Andronescu, că le-a dat diplome și ăstora; altfel rămâneau la munca de jos și ne tăiau cu acetilenă conductele de gaze, ca să nu ne asfixiem cumva.

  22. Nu sunt alternative mai ecologice la centralele nucleare. Germania plateste un pret foarte mare si care se va dovedi nesustenabil foarte curand.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mihai Alexandru Craciun
Mihai Alexandru Craciun este fondatorul comunitatii online si al asociatiei "Construim Romania". Absolvent al Facultatii de Automatizari si Calculatoare din cadrul Politehnicii Bucuresti, actualmente consultant IT independent, Mihai Craciun este unul din cei mai activi membri din comunitatile online axate pe subiecte de infrastructura si s-a implicat in numeroase actiuni si initiative in promovarea transportului feroviar si retaurarea trenurilor istorice.

Carti noi

 

A apărut numărul special Engaging God’s Language sau Însușind limbajul lui Dumnezeu al revistei Diakrisis pe anul 2022, al 5-lea volum de la data fondării revistei academice (2022),  publicație care apare fie în format digital fie editat, la editura Eikon, București.  Citeste mai mult

 

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro