“Cine sunt, domnule, fetele astea?” se întreba Andrei Pleșu în fața valului de vedete de mucava (cu ample intarsii de silicon) care inundă de ani buni scena mediatică cu isprăvile lor mondene (căci despre altele nu poate fi vorba).
“Cine sunt, domnule, fetele astea?” îmi vine să întreb și eu în fața enormului (și complet inexplicabilului) succes de public al vitaminelor. Mărturisesc că una dintre nebănuitele satisfacții ale profesiei de medic a ajuns să fie întâlnirea cu pacientul care, la sfârșitul consultației, nu te somează să adaugi analizelor de rutină și “câteva vitamine”.
Domnișoare obosite, IT-iști astenici, oameni care mănâncă și adorm cu ochii în ecran (reușind astfel combinația magistrală între junk food și junk sleep), oameni a căror singură formă de activitate fizică se desfășoară în ritmul métro/auto-boulot-dodo, au candoarea de a crede că explicația “misterioasei” lipse de vlagă sunt…vitaminele.
Dacă, printr-un miracol, Leonardo da Vinci ar urmări astăzi, la televizor, un calup de publicitate, ar rămâne, probabil, înmărmurit. Nu atât de aspectul tehnologic (pe care nu ne vom mira să aflăm că-l va fi anticipat) cât de inflația de reclame la tot soiul de ingrediente care au devenit indispensabile vieții cotidiene. Omul său vitruvian pare să se fi transformat, în câteva secole, într-un bătrânel neputincios, incapabil să funcționeze neasistat. Cum altfel să ne explicăm faptul că, acum cinci sute de ani, cu un bol de minestrone, puteai picta Mona Lisa, iar astăzi, fără doza de vitamine, nu te poți da jos din pat?!
Privită din loja lui Dumnezeu, această manie este, probabil, înduioșătoare. Privită de dincoace, are în ea ceva arogant și ridicol. E ca și cum am da peste mână Celui de Sus, dându-i de înțeles că, dacă ar fi fost un pic mai atent, agregatul nostru biologic ar fi funcționat ireproșabil și n-ar mai fi avut nevoie de atâtea “optimizări”.
Totuși, spre deosebire de celelalte “vedete”, vitaminele, sărmanele, nu au nicio vină. S-au trezit peste noapte smulse din ograda lor, unde își vedeau liniștite de treabă și urcate pe piedestal, sub lumina orbitoare a reflectoarelor. CV-ul lor, altfel destul de modest, a fost hiperinflat la proporții de panaceu. Dintr-un singur foc, ele curăță arterele, țin la distanță Alzheimerul și cancerul, previn diabetul și, mai ales, cresc imunitatea. Nu ne vom mira să aflăm, în curând (prin strădania unor cercetători britanici, se-nțelege), că legendara lehamite românească nu este decât consecința (remediabilă medicamentos) a unui deficit cronic de vitamine.
În fața unui portofoliu terapeutic atât de ambițios trebuie să recunosc că resimt un complex de inferioritate profesională. Acești oameni au intrat în posesia “blueprintului” divin premergător Creației și cunosc detalii ale fiziologiei umane care mie îmi sunt interzise.
Să ne înțelegem: importanța biologică a vitaminelor este incontestabilă. Însuși numele lor e elocvent. Sunt substanțe indispensabile vieții, pe care organismul nu le poate sintetiza și, în consecință, aportul lor alimentar e esențial. Dar, dacă ai norocul să nu te fi născut într-o zonă a globului cu geopolitică mai puțin fericită iar obiceiurile tale alimentare sunt cele ale unui om echilibrat, atunci probabilitatea este destul de mare ca necesarul fiziologic de vitamine și minerale să fie deja asigurat. Există, e adevărat, cazuri în care, în ciuda unui stil de viață sănătos, absorbția acestor substanțe este deficitară. Aceste situații fac obiectul unui capitol distinct de patologie medicală și aici vitaminele și mineralele capătă statut de medicament. Ele se administrează în doze terapeutice, uneori pe toată durata vieții. Alte împrejurări în care suplimentarea profilactică are indicații clare sunt perioadele mai delicate fiziologic, în care necesitățile sunt crescute. Persoane altfel sănătoase (sau vag obosite), care, prin doza zilnică de vitamine, sunt convinse că dau o mână decisivă de ajutor unui angrenaj biologic a cărui complexitate ar trebui să invite la puțină modestie ilustrează, postmodern, morala fabulei Musca la arat.
Singurul mod în care putem fi cu adevărat utili corpului nostru este să mizăm pe soluția echilibrului. Alimentar și nu numai. Excesul, de orice natură, e de evitat. La urma urmei, eu cred că inclusiv mana cerească din episodul Exodului va fi căzut greu la stomac celor prea lacomi. Și apropo de „too much of a good thing”. Admirația mea pentru cei în continuă alergare (la propriu) după idealul sănătății perfecte nu reușește să-mi umbrească în întregime bănuiala că aceștia abuzează, de fapt, de un reflex pe care natura ni l-a pus în raniță pentru situații-limită, de fugă sau luptă. E adevărat, s-ar putea să fie doar invidie, dar eu rămân la convingerea că sedentarismul este meteahna pe care ar trebui s-o combatem. Iar acest lucru se poate face simplu, inserând în reflexele noastre cotidiene o oră de plimbare (ceva mai vioaie) prin parc. În medicină, mai mult nu înseamnă întotdeauna mai bine.
Sunt conștient, pe de altă parte, că astfel de prelegeri pot deveni enervante. La urma urmei, fiecare e liber să facă ce vrea cu banii, cu sănătatea și cu timpul său liber. Nici toate ale doctorului, nici toate ale popii. La drept vorbind, ceea ce mă contrariază este succesul vitaminofiliei în rândul unor oameni altfel foarte sensibili la argumente științifice. Ne revoltăm, pe bună dreptate, împotriva ereziilor antivacciniste. Dar o facem cu flaconul de vitamine într-o mână și cu cel de antibiotice în cealaltă. Consistency! ar fi spus George Carlin. Un pic de consecvență! Dacă tot susținem principiile științei medicale, s-o facem până la capăt. De la tenue, ce mama mă-sii!, vorba acelui diplomat român, exasperat de entuziasmul ebrios al soției.
Convinși că am găsit în borcanul cu vitamine elixirul tinereții veșnice, mă tem că în final vom ajunge să fredonăm, împreună cu George Brassens: Avec mon petit pot j’avais l’air d’un con, ma mère…
P.S. Nu pot decât să salut inițiativa CNA-ului de a dubla reclamele la suplimente cu avertizarea foarte corectă că acestea nu vindecă și nu înlocuiesc un regim alimentar variat și echilibrat. Eu aș fi adăugat și un strop de înțelepciune populară: Vitamina D…dar nu-ți bagă-n traistă.
// Cand de 3-4 decenii, alimentatia a devenit tot mai chimizata si plina de E- uri, organismul uman nu are de unde sa isi obtina nutrientii. Nu exces de vitamine si tonice dar 1- 2 ori pe an sunt utile, mai ales dupa viroze si gripe, alte boli. Nu am vazut un ministru al sanatatii sau un colegiu al medicilor sa puna la zid toate practicile negative din industria alimentara din Ro si importuri. Generatiile trecute erau mai sanatoase caci mancau mai de calitate, natural si mai putin.
Ministrul sănătății sau colegiul medicilor nu au pe cine să pună la zid, pentru că sînt convins că toți producătorii și comercianții din industria alimentară respectă cam toate standardele impuse de normele europene și naționale. Și nu e nici un fel de ironie în această afirmație. Piața produselor alimentare este extrem de competitivă, există zeci de producători mai mari sau mai mici și există destui comercianți. Am văzut destule amenzi substanțiale (unele cam supramediatizate), pentru a avea siguranța că orice „greșeală” este vînată de concurență și are consecințe. Bineînțeles, produsele mai ieftine au mai mulți conservanți și ingrediente (mai) de proastă calitate, dar nu poate fi altfel, se poate demonstra asta prin orice metodă contabilă doriți. Nici agricultura și nici industria alimentară nu mai pot funcționa ca acum 300 sau 500 de ani, pentru că populația actuală ar muri de foame cu producțiile de la 1600.
Pe de altă parte, oamenii ăia care „mîncau mai sănătos” cum se tot spune, aveau o speranță de viață de 40 de ani (36,4 ani la 1900 în România, zice wikipedia). Astăzi în România am ajuns la vreo 75 de ani speranță de viață, dar aceasta e chiar mai mare în țările alea europene în care „mîncarea n-are nici un gust și e plină de E-uri”. În zilele noastre cei care mănîncă cel mai natural au o speranță de viață de 40 de ani, undeva prin Africa.
Io, deoarece sunt haurist si nu cred in stiinta, dupa cum mi-a explicat pe aici un om de stiinta, de fapt de doua stiinte, nu iau pilule. De altfel am impresia ca pe undeva e Orwell, patru e bun, doua sunt rele, adica vaccinul e bun, vitaminele sunt rele.
Stiu e vorba de chestii complet diferite dar, totusi, s-a creat in populatie un mit ca pt orice ar exista o doctorie, o pilula, care te scoate din morti.
PS singura boala de care sufar e batrinetea, si printre multe altele, am circei, uneori ingrozitori. Am observat c-o patesc dupa sport, fusei la mare si am innotat f mult, Noaptea ma loveau niste circei hroaznici. Nefasta mi-a dat sa iau magneziu, ci ma-ndoapa ca mi-e si frica sa ma lovesc la cot ca ies scintei.
poate glucozamina & colagen, dar documentati-va intai; de regula se comercializeaza „suplimente” all-in-one, inclusiv vitamine si magneziu
@NT
Si eu sunt mai batran , nu mi e clar daca sunteti interesat ce sa faci inainte si dupa inot sau schi , tenis si bicicleta , dar cum am si eu carcei am cercetat si m am lamurit
Asadar daca va preocupa si altceva decat umorul tip Urzica ,
sunt necesare alimente care sa te duca in zona de minim aport de magneziu , seleniu , potasiu …nu mai enumar si altele ca adorm
Cum si mie i mi apar carcei daca ma pun pe partie dupa luni de nepartie si e soare si nu ma mai opresc , mananc 2 banane si 2 cartofi si mai ales fac oarece pregatire cu o zi inainte.
La inot la fel , nu te apuci sa faci craul o ora doar ca e marea calda si transparenta …faci asta a 2 sau a 3 a zi , plus banana si cartoful si inca oarece pe care le aflati platind un nutritionist si facand un test (cam scump) sa aflati ce va lipseste din corp
Ca din bancuri nu te lamuresti ce i de facut dupa 60 de ani
Ah si era sa uit ca am platit si un preparator , articulatiile cedeaza mai repede decat muschii asa ca 15 min pe zi faceti oarece miscari simple cu ochii in tv sau cu urechile in
casti. Altfel daca va place pe partie mai e varianta cu injectii in genunchi …pentru asta nu e nevoie de miscare doar de portofel.
Multumesc pt sfaturi, dar umorul, de orice tip, e extrem de important pt starea de sanatate, nu stiu daca si contra circeilor.
P.S Nu am probleme cu incheieturile, doar un pic cu salele.
si eu eram reticent, dar pentru o simpla febra musculara, uleiul de menta face minuni;
de-ajuns sa intinzi 2-3 picaturi pe muschi si calmeaza imediat durerile, fara sa inghiti nimic;
In cazul IT-istilor obositi si corporatistilor metro-boulot-dodo, dupa parerea mea, textele astea cu viata echilibrata si cu mersul pe jos sunt apa de ploaie. In general, oamenii aia sunt ambitiosi de felul lor, si stiu si ce e aia disciplina, altfel nu ar fi ajuns pana acolo in profesiile lor. Moderatia pentru ei e un obiectiv prea mic. Trebuie mai mult. Ei reactioneaza la ideea de performanta, nu la aia de moderatie si plimbari prin parc. Plus peer pressure / pression des pairs. Cum a ajuns X-ulescu, contabil ca si tine, supraponderal, sa dea burta jos si peste cativa ani sa se laude cu nusche maraton in sub 4 ore? Aceeasi ambitie si disciplina ca la munca, dar aplicata in timp si cu rabdare catre altceva. Te trezesti peste catvia ani cu managerul iron man, cu IT-stul bench press 150kg si cu domnisoara de la resurse umane care face trasee 7B+ cap coarda. Tot ego-ul ala mare trebuie pus la contributie.
„Generațiile trecute erau mai sănătoase căci mâncau mai de calitate, natural și mai puțin.” Se sperie gândul la o atare generalizare.
„Vitaminele […] cresc imunitatea.” Măcar explicați consecințele nefaste ale creșterii imunității. Unii cititori chiar nu pricep ce-i sarcasmul.
Vă citesc cu plăcere articolele: mă amuză, dar mă și întristează deopotrivă. La medicină este cam ca la fotbal: toată lumea se pricepe, dar nimeni nu joacă.
Vă mulțumesc. „Creșterea imunității” merită, într-adevăr, o discuție separată. Chiar una dintre postările de mai sus pornește de la ideea că mai mult înseamnă mai bine. Ceea ce e foarte adevărat dacă vrei să-i calci pe urme lui Arnold Schwarzenegger. Din fericire, imunitatea noastră funcționează, mai curând, după modelul Einstein. În loc să-și etaleze mușchii, preferă să acționeze inteligent, cu discernământ, încercând să facă cât mai puțin zgomot în jur. Cei ce își doresc o „imunitate puternică” vor, de fapt, să-l înlocuiască pe Einstein cu Terminator. Dacă pe ecran lucrurile sunt palpitante, în medicină consecințele sunt dezastruoase. Bolile autoimune, șocul anafilactic sau cel septic sunt câteva forme aberante (nu de puține ori fatale) ale unei imunități preocupate mai curând să-și arate mușchii decât să ne păzească de microbi.
”probabilitatea este destul de mare ca necesarul fiziologic de vitamine și minerale să fie deja asigurat.”
Da, la clima din Marea Britanie, garantat necesarul fiziologic de vitamina D3 e asigurat 😀
Fără supărare, perorația asta anti-vitamine se cam încadrează la capitolul ”uite ce proști sunt românii!”. O mulțime de ”oameni de bine” se ocupă în ultima vreme cu a demonstra cât de proști sunt românii. N-ar fi bună și câte o pauză, măcar din când în când?
P.S. Probabilitatea nu are nicio relevanță în cazuri individuale, dar nu mai spuneți asta la nimeni.
Well, my dear Harald, la tăți ni-i greu, vorba englezului. Aveam eu o bănuială că traiul în UK nu-i tocmai lapte și miere. Cel puțin în privința vitaminei D, România-Anglia 1-0.
O scurta cautare, cu ajutorul AI, a simptomelor avitaminozei D3 m-a condus, cu o certitudine de 97%, spre posibilitatea ca ea, avitaminoza de D3, sa fie foarte usor diagnosticata gresit. In speta cu deshidratarea cronica. Aceasta confuzie e amplificata de factori colaterali cum ar fi inlocuirea neuronilor cu celule gliale, proces ireversibil in fiecare dintre noi dupa o anumita varsta. Efetele deshidratarii de lunga durata sunt in primul rand legate de fenomenul de marire a vascozitatii lichidului cefalo-rahidian (practic acest lichid ajunge la consisenta balelor). Efectele sunt urmatoarele:
-Mancurtizarea; cu aducerea in fata a memoriei de lunga durata in detrimentul celei de scurta durata. Efectele sunt (dar nu numai) folosirea preponderenta a „limbii de lemn”, reactivarea si chiar exacerbarea unor reflexe isusite demult cum sunt national-comunismul ceausist si falsa impresie a unicitatii proprii.
-Pseudo-turbarea; simptomele sun similare cu cele prezente la cainii foarte insetati intr-o zi caniculara de vara in Baragan. Latra, musca, alearga in cerc, pierderea oricaror maniere etc.
Acum, nu stiu ce sa cred. Sunt dovezi ca AI-ul mai e si dezinformat in ultimul timp, intoxicat ca sa zic. Raman cu o fundamentala intrebare fara raspuns: oare ce-o fi?
O generalizare care astazi este reala. In tot lantul alimentar, de la cresterea animalelor, cultura plantelor, se remarca utilizarea de factori de crestere, hormoni, ingrasaminte chimice, pesticide, etc. plante modificate genetic ce in trecut era mult diminuata. Insasi industria alimentara foloseste aditivi si conservanti prea mult. Gospodariile rurale dinainte de 1990 si care vindeau pe piata nu foloseau atatea chimicale ca azi. Nu mai adaug nanoplasticile ce au inceput sa se gaseasca in multe produse alimentare.
Vitaminele sunt utile si dupa grele interventii chirurgicale, cand un pacient poate sta 3- 4 zile pe perfuzii. Unii dintre cei care isi dau cu parerea ar trebui sa se documenteze mai bine.
@Agora
01.nu va pricepeti de loc la partea asta cu ingineria genetica in agricultura :
genetica e gandita tocmai ca sa nu mai abuzam de chimicale , asa ca nu mai le bagati pe toate in aceeasi oala
va recomand o carte
Inovatia de Matt Ridley , are un capitol special desprea asta , o gasiti pe net la reducere cu 30 lei
el explica foarte clar cum au fost create plante mult mai adaptate la conditiile foarte diferite de clima, mediu si care permit recolte mari unde nu te astepti si in plus de asta nu mai au nevoie de tratamentele clasice contra daunatorilor care se bazau pe hulitele substante chimice
02.Gresiti si cu gospodariile rurale de dinainte de 1990 , pentru ca nu stiti ce puneau in rasaduri , iar ca sa vinzi trebuie sa produci mai mult decat pentru autoconsum si asta nu functioneaza pentru ca azotul din aer nu se fixeaza in planta/pamant dupa consideratii ecologice de salon ci in alt fel …dar pentru asta trebuie sa faceti facultatea respectiva..care e grea de fapt
Ați început cu vitaminele și ați terminat plimbarea cu suplimentele de pe ecrane. Suplimentele sunt adesea Nimic cu Cretă, vitaminele doar un nume generic pentru niște minerale.
2 cauze se disting in fenomenul de transformare a vitaminelor/suplimentelor/vaccinurilor in panaceuri: 1)reglementările statelor in favoarea/defavoarea unei substanțe și 2)sfatul specialiștilor*. Medicii, farmaciștii și in general personalul medical sau doar cu tangențe cu această sferă a serviciilor (pot fi soți, mătușe, vecini etc) sunt in mare parte stăpâniți de un imbold mistico-vrăcesc și recomandă chiar și nesolicitați o sumedenie de produse medicamentoase, nu numai pacienților ci, in general, intregii țări, ba chiar lumii întregi. Dacă prind o tribună îți explică savant beneficiile fantastice ale neghinei ori proprietățile miraculoase ale mercurului, după caz.
In loc să-și vadă de treabă și să se exprime strict asupra cazului și bolilor aflate in fața lor, specialiștii generalizează și exacerbează aspectele pozitive/negative ale unei substanțe, după cum se poziționează in vreuna din Bisericuțele Bio puse la dispoziție de Marele Internet. De aceea simpla critică a unei substanțe poate deveni…erezie, iar întreruperea ireverențioasă a unei procesiuni religioase (precum vaccinarea in masă impotriva unei răceli drăcești) un act disturbator ai integrării in Absolut. In care Absolutul este credința in viața fără de boli și chiar fără de moarte. A apărut chiar și noțiunea de…vaccin universal, aflat in lucru pe masa unor magi aflați in contact cu Știința, zeitate coborîtă pe calea undelor de pe Nibiru probabil.
De aceea această iluzie că cine e pro-vaccin (adică fanatic susținător al vaccinării in masă cu toate vaccinurile disponibile și autorizate, ba chiar și cu alea abia inventate și neautorizate) ar trebui să fie anti-vitamine și chiar anti-antibiotic, pentru că vaccinul, in optica unor specialiști de Templu, este un panaceu și exclude necesitatea utilizării altor substanțe cu rol medicamentos. Cu 147 de vaccinuri (până va fi scos pe piață vaccinul mrna universal) și o oră de mișcare pe bandă veți trăi sănătoși până la 147 de ani, fără vaccinuri, fără antibiotice și alte otrăvuri. Pasămite. Și viceversa: cu 27 pilule magice de supliment pe săptămână și o oră de alergat in jurul căpiței cu fân in fiecare zi, plus o juma de oră de rugăciuni, veți ajunge niște boșorogi vioi, activi in câmpul muncii și nu numai.
Instigatorii la moderație aproape că lipsesc din peisaj astăzi. E și firesc, căci aceștia sunt prea ocupați cu tratarea victimelor abuzatorilor de informație/știință/credință. Nu ai cum să-i găsești pe internet și prin natura lor nu pot fi interesați de tranzacționarea mediatică a științei.
*din păcate, printre acești specialiști s-au infiltrat și mulți birocrați fără niciun fel de studii medicale, indivizi care, dintr-un motiv sau altul, au plasat/eliminat in Protocoalele de tratament anumite medicamente (inclusiv unele experimentale, niciodată autorizate pentru comercializare) perpetuînd aberația vindecării prin ucaz guvernamental.
Eu sunt moderat pro-vitamine si asta predic nepotilor mei: ca sa fii bun la stintele umaniste, trebuie sa iei vitaminele A,B,C,D. Iar daca vrei rezultate la matematica si fizica, vitamine X,Y,Z (stiinta medicala nu a ajuns inca asa de departe). Pacat ca articolul nu aminteste si de microelemente necesare vietii sanatoase: calciu, magneziu, zinc, crom, plutoniu etc., pe care le poti obtine si prin mers pe jos, inhaland aerul din oras.
Dom doctor, probabil o sa va intrebati dece va scriu. Am patit-o.
Am alunecat in timp ce faceam un dus, am cazut rau si mi-am rupt niste coaste. Instantaneu mi-a crescut o boalfa cat o jumatate de minge de fotbal pe spinare. Fica-mea arata cu degetul spre mine si striga Qua-si-mo-do, Qua-si-mo-do! Am poze pentru cine nu crede. Am stat vre-o 2 zile asa cumintel cu cele mai puternice analgezice pe care le-a gasit sotia fara reteta. Boalfa incepuse sa dea inapoi si eu sa incep sa ma mai pot misca asa ca am mers la urgente. Mi-au facut Roentgen din toate unghiurile de cred ca eram fosforescent. Din pacate doctorul a putut spune doar ca-s 4 coaste rupte dar in cate bucati, ioc, asa ca m-au trimis la CAT-scan ca sa vada in 3D. Ei, a fost bine, coasta si fractura 1:1 iar pleura nu parea intepata. Doar ca, ca orice barbat, m-am plans de dureri ingrozitoare si ca atare mi-au prescris niste pastile cu sulfat de morfina. Am spus morfina? Pana la urma le-am primit, spunandu-mi in sinea mea ca daca si Göring era morfinoman, eu dece nu. Mi-au spus ca o sa fac constipatie de la morfina (cred ca de asta era Göring burtos). Ei, constipatia e un rahat, mi-am luat niste prune uscate si niste curmale. Ar fi mers si niste smochine ca au semintele sferice iar frecarea de rosogolire (ca la rulmentii cu bile) e mai mica decat cea de alunecare, dar sunt alergic la smochine. Morfina, curmalele si prunele uscate si-au facut datoria, doar ca pastilele cu morfina erau pe terminate si am intrat in panica. Am mers la doctorul de familie, cel cu facultatea facuta in Lagos, sa ma asculte cu stetoscopul si sa-mi mai dea niste morfina. Cica se auzea, cand respiram, cum se freaca capetele coastelor fracturate unele de altele, hirrrs-hirrrs. Mi-a dat si morfina, dar multa, am pentru urmatoarele 3 luni. N-aveam temperatura dar mi-a dat si antibiotic, cica asa preventiv sa nu fac pneumonie. Mi-am spus, hai sa le iau in buzunar, cine stie de vre-o blenoragie neasteptata e bine sa ai ceva antibiotic in casa. Mi s-a parut ca a facut exces de zel doctorul…dar cine sunt eu sa judec?
Acum ca am terminat cu anamneza, va rog sa ma sfatuiti, internetul ajuta la autodiagnosticarea si tratarea bolilor dar parca tot mai bine e un doctor.
Oare am lipsa de calciu? Sa mananc niste creta (dintr-aia de scris pe tabla)? Ori coaja de ou ca asta sigur n-are E-uri?
Ce suplimente vitminoase sa iau?
Va par ipohondru? Ca anxios sunt. Aveti vre-o recomandare, Rudotel?
Numai bine va doresc!
Nu e bine! Trebuie să vă plimbați în pas alergător!…
Poate nu stiati, dar in preistorie, speranta medie de viata era de 25 de ani.
In Evul Mediu si antichitate, 40 de ani.
In sec. XIX s-a ajuns la 50-60 de ani.
Cauza primcipala a mortalitatii erau bolile. (Nu tinem cont de razboaie si accidentlee de munca.)
Dintre boli, cele mai raspindite si mortale erau pneumoniile (de aici teama fata de baie), infectiile si avitaminozele.
Scorbutul bantuia cu furie in Euro-Asia si America de Nord. Mai ales iarna. Capitanul Cook a gasit remediul, dar nu se stia care este.?!!! In expeditile sale, dadea echipajului -zilnic- varza murata si altele. Datorita traditionalismului englez si al flotei, meniul s-a pastrat in marina si asa au fost salvati marinarii de teribila boala.
Nu mai vorbesc de femei, care datorita starii biologice speciale lunare, pierdeau sange. Si iarna nu aveau vitamine la dispozitie. In Franta lui Ludovic al XIV,-lea, speranta medie de viata a unei femei era de 27 de ani. Si cam asa era in toata Europa.
Domnul meu, vitaminele sunt esentiale pentru buna functionare a organismului uman.
Desigur, aportul de vitamine trebuie facut prin alimente, dar daca acest lucru nu se poate, trebuie sa suplinim carenta alimentara. ZILNIC!
Ca in toate cazurile, apar si aici abuzuri. Dar astea nu cred ca sunt reprezentative, totusi. Se consuma multe vitamine pentru ca omenirea s-a inmultit si stiu toti de efectul lor.
Poate ca ar fi fost util sa vorbiti de efectul ABUZULUI de vitamine, nu de necesitatea vitaminelor.
|Sau oi fi inteles eu gresit mesajul.
In rest, numai de bine!
Vita brevis,longa est/Și aici și-n Bukarest/Frumusățile-s mușăți/Vita brevis pava rest
Studiile au trimis (din ignoranţă) tratamentul cu Vitamina C la gunoiul tratamentelor ineficiente. Asta fiindcă în respectivele studii se foloseau doze mici de Vitamina C.
Luatul în derâdere al efectelor terapeutice ce le are vitamina C, atitudine ce s-a dovedit (şi încă se dovedeşte) falsă a fost unul din principalele motive pentru care mulţi oameni s-au înregimentat în tabăra consumatorilor de vitamine…
Poţi să le spui că vitaminele nu sunt panaceu şi o să-ţi spună: ştim noi mai bine! V-aţi consumat deja raţia de încredere emanând jumătăţi (interesate) de adevăr!
Şi au dreptate. Dovadă sunt studiile contradictorii: Cafea, sutien, vitamina C, etc.
Să spui adevărul care intră în conflict cu obiceiurile păcătoase ale oamenilor e contraproductiv. În zona de „survival of the fittest”, studiile ce confirmă bias-urile oamenilor se propagă mult mai bine şi sunt mai fit. Ba chiar ajung să eclipseze adevărul.
P.S.
Un sistem uriaş care gestionează sanatatea multor oameni nu poate să-şi asume riscuri care îi subminează autoritatea şi falsul sentiment de siguranţă ce-l emană. Va tinde să elimine constant tratamente „nesigure” până ce vom ajunge să ne tratăm cu apă sfiinţită şi minciuni (plătite regeşte). Sau vom folosi tratamente vechi deghizate în haine noi (cum e cazul ultimelor antibiotice apărute – cele cu terminaţia „enem” – ce nu sunt decât nişte peniciline de laborator pe bani mulţi…
Singura soluţie e libertatea. Libertatea oricărui om să încerce ce tratament doreşte (având acces la orice substanţe doreşte) şi să poată să apeleze la oricine doreşte el (cu diplomă sau fără) ca să se trateze (cu orice substanţe şi în orice cantităţi). Fără dosare penale dacă tămăduitorul (potenţial) nu face parte din sistemul ce-şi asumă azi monopol: „poţi să mori dar numai pe mâna noastră!”.
Ce am spus mai sus respectă axioma moralităţii: „fiecare om e liber să facă ce doreşte atât timp cât nu inhibă libertatea altuia de a face ce doreşte”.
Ce folos ecranele colorate şi sute de senzori care-ţi monitorizează drumul spre moarte dacă singurul tratament de care ai nevoie (poate cu grad mare de risc) nu mai e disponibil, fiind eliminat precum aspiratoarele cu mulţi wați…
Daca se administreaza cantitati mari de vitamina C, in mod curent, surplusul se depoziteaza in ficat si produce pagube. Nu trebuie depasita cantitatea zilnica necesara. Ca in toate cazurile de administrare de vitamine si nu numai.
„Orice exces va fi pedepsit.”
Creatia minunata a lui Dumneze nu poate functiona fara vitamine zilnice, dar daca ia prea multe vitamine, are neplaceri mari. Pe termen lung, sanatatea ii este pusa in pericol.
Într-o farmacie cât din ceea ce e la vânzare e cu adevărat medicament? Risc speculația de zece la sută. De când drumul ipohondrului spre farmacie nu mai face escală la doctor farmacia a devenit magazin de vise. Poate că singurul act farmaceutic corect este vânzarea către un pacient cu rețeta în mână. Or, pentru o farmacie afacerea nu mai e demult limitată la ce recomandă doctorul. „Supliment alimentar”. Cred că suplimentul alimentar a construit mii de case în România și nu numai în România. Și mii de farmacii. „Vita” – viață, e clar, bulina aia trebuie luată zilnic. Cred că medicina ideală pentru pacient ar fi ca la orice problemă de sănătate, imaginară sau nu, să iei o pastilă și gata, ești mai sănătos ca înainte de boală. Acest vis va vinde la infinit orice bulină colorata sau necolorată, însoțită de un text prodomo. Cu cât mai aberant textul, cu atât mai bună pastila. „Detox”. „Ceai hepatic”. Vă dați seama cât de mare e satisfacția când te vindeci cu succes de o boală imaginară? Cine a spus ca lăcomia, frica și sexul sunt motorul a uitat esențialul: ignoranța. N-am vrut să folosesc denumirea mai populară, da.
diferenta dintre medicamente si suplimente e ca medicamentele se administreaza in caz de boala, iar suplimentele in scop de intretinere, deci mai degraba preventiv: de ex. pentru reducerea excesului de colesterol si riscurilor asociate, chiar daca nu esti efectiv diagnosticat cu o boala; de asemenea suplimentele pot compensa ceea ce organismul nu mai poate produce singur in cantitate suficienta, de la o anumita varsta, de ex. colagen;
si da, medicii prescriu suplimente, alaturi de medicamente si nu o fac intr-o maniera imaginara, ci be baza analizelor de laborator;
Fără ignoranță nu poate funcționa placebo.
Nu văd daune prea mari produse societății de abuzul de vitamine/suplimente/medicamente. Alcoolul in mod cert este mai nociv și totuși nimeni nu-l atacă pe contributors :)
Așa că nu văd de ce vreun omuleț pe planeta asta ar trebui să fie așa înverșunat împotriva ignoranților (dacă este/se crede altruist e cu atât mai de neînțeles imboldul de a da cu piatra, iar dacă e un mizantrop atunci poate ar trebui să se bucure in tăcere sau să verbalizeze decent propriile sentimente ignobile). Mai ales că nu cunosc niciun omuleț care să fie/să fi fost omniscient…
Reclame agresive si in exces se fac pentru tipuri de colagen, categorii de urimil, antidureri si antireumatice, picaturi oftalmice, ulei de peste, magneziu pt copii, etc. Pe acestea nu le mai vede nimeni. In alte tari nu exista pe canalele tv si radio, reclame de medicamente si suplimente. Ca la noi la nimeni!!
Apreciez !!!!! STILUL UMORISTIC al Autorului!
Introducerea abrupta , cu citatul din Dl Plesu, e geniala!
(parca-i si aud vocea si intonatia Dlui Plesu).
In rest…..ce inteleg eu din articol:
– MODERATIE la mancat vitamine,
-mai benefica ar putea fi o Alimentatie Variata.
Un rezumat perfect. Vă mulțumesc.
…si o plimbare zilnică la pas mai degrabă iute… caci excesul de suplimente vitaminoase devine doar un ‘expensive glorified pee’… cum spunea um fost director al NIH-ului.
Am gasit, din intamplare articolul de mai jos, scris de un profesor din Iasi. Are un nume predestinat; Cutitaru.
Cred ca se potriveste articolului Dvs. Citire placuta.
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/dilemele-printesei–1803749.html
Bună ziua ! Un articol foarte bine scris. Am dat peste el căutând articole scrise de dvs. Am citit articolul (Cui i-e frică de statine …scris de dvs din anul 2019 ) .Avand nedumeriri în legătură cu tratamentul cu statine ( tratament deja de 2 ani ) . Articol care m-a ajutat enorm sa îl citesc .