Introducere
Analizele opțiunilor de vot de dată recentă din România au urmărit, în special, situațiile din țară. Anularea alegerilor prezidențiale, după turul I al alegerilor din 24 noiembrie 2024, a generat mai mult reacții în mass-media, în lumea politică. În spațiul cercetării sociale (Sandu 2024, Petrovici&Poenaru 2025), focalizare a fost pe votul intern, din țară, nu din diaspora. Discuțiile între jurnaliști, votanți și analiști (precum profesorul Remus Anghel – vezi Cornea 2024) pe cazul unor diaspore cu mulți votanți pro Călin Georgescu (CG) au adus clarificări importante: cauze multiple, conservatorism la unii votanți, influența mass-media, relevanța nivelului de educație etc.
Asupra acestui vot, dat în diasporele țării, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, este centrată analiza de față. Întrebarea de la care pornim este legată de posibilele regularități ale acestui vot, considerat pe țări și candidați, dincolo de alegațiile de distorsiune, manipulare etc. Premisa de la care pornim este că regularități ale votului în legătură cu nivelul mediu de educație sau factori similari (criză în țările de destinație, nemulțumiri ale diasporelor legate de funcționarea unor instituții din țara de origine etc.) nu sunt reductibile la mulți dintre factorii de distorsiune aduși în prim plan de mass-media sau de dezbaterile strict politice.
Prezentăm, în continuare, modul de votare în 13-15 diaspore românești, în noiembrie 2024, și nivelul de educație a diasporelor din țările respective, precum și dinamica economică în țările incluse în analiză. Fiind vorba de date agregate la nivel de țară de destinație a emigrării, nu poate fi vorba decât de ipoteze interpretative, comparații, contextualizări.
Ipoteze interpretative
Germania este țara în care votul pro-CG a fost cel mai puternic (58% din totalul românilor care au participat, ca diasporă, la vot, în țara respectivă) iar în Canada, votul de intensitate minimă (19%). Cele două cazuri nu par să fie izolate sau întâmplătoare. Dacă urmărim celulele marcate prin umbrire în Tabelul 1, ca fiind cu procente de vot maxime , poate fi formulată prima ipoteză interpretativă (H1). Aceasta susține că votul pro CG a fost acordat în special în țările cu pondere ridicată a educației secundare, la nivelul diasporelor românești. Este cazul diasporelor din Italia, Spania, Grecia și Germania. Primele trei țări sunt localizate în sudul continentului. De ce apare, însă, și Germania, țară vestică a continentului, mai dezvoltată, tot aici? Mai mult, votul pro CG a fost maxim, în turul I, în această țară. Este adevărat ca ponderea celor cu educație secundară din diaspora românească este maxim, tot în Germania. A doua ipoteză (H2) ar putea fi relevantă pentru cazul respectiv: cu cât declinul economic al țării de referință a fost mai puternic în ultimii 10 ani (2014-2024), cu atât starea de nemulțumire a românilor din diasporă localizați în țara de referință a fost mai accentuată și, implicit, votul pro CG a avut mai mulți susținători. Diasporele românești din Marea Britanie, Germania și Austria au putut fi confruntate cu astfel de fenomene în țările de destinație a migrației. Faptul că Germania și Austria, două țări învecinate și având o comunitate de limbă bine structurată, apar în aceeași grupare de vot, poate fi considerat ca fapt de validare a ipotezei. Posibil, dar rămâne de verificat, dacă nivelul de aspirații nu diferă și în funcție de educație, în sensul că educația secundară aduce un nivel mai ridicat de aspirații.
Cea de-a treia ipoteză (H3) susține că educația terțiară ridicată în diaspora aduce, preponderent, votul alternativ, de susținere a Elenei Lasconi (EL) pentru funcția de președinte. Ipoteza pare să fie susținută în special pentru diasporele românești din Canada, Statele Unite ale Americii, Olanda și Suedia, țări cu pondere ridicată a educației terțiare, în diasporele românești.
Table 1. Voting in the first tour of presidential elections in Romanian diasporas, November 24th, 2024: education of diaspora people and dynamics of GDP per capita in the reference country
| Data sources: AEP for the presidential elections, and OECD DIOC data basis for education. GDP per capita is extracted from EUROSTAT data basis, table prc_ppp_ind. Cells with shadow for the highest percentages of votes for candidates, and the highest % of education. Bold lines for the highest decline in GDP per capita in 2024 versus 2014. GDP initial figures are computed as a percentage of the European Union average. Own computations, DS. Example:57.8 is the percentage of Romanians in Germany that voted in favour of CG in the first tour of presidential elections, at November 24th,2024. |
Rămân, însă, o serie de cazuri care se abat semnificativ de la așteptările din cele trei ipoteze menționate. De ce, spre exemplu, ponderea cea mai mare de votanți în favoarea EL vine din Republica Moldova? Nu avem date OECD despre educația diasporei celor care, venind din Republica Moldova, au putut vota la alegerile din 24 noiembrie 2024. Puțin probabil, însă, ca nivelul de educație al celor cu dublă cetățenie, română și moldovenească, să fie foarte ridicat. Alții, foarte probabil, sunt factorii care au determinat respectiva orientare a votului în acest caz. Care au fost factorii respectivi? Alte cercetări sper să elucideze întrebarea.
Diaspora românească in Irlanda a votat, preponderent, în favoarea lui CG. Ipotezele 2 și 3 sugerau, în acest caz, un vot preponderent în favoarea EL. De ce, în fapt, votul preponderent a fost în favoarea lui CG? O influență britanică? Nu știm, cu datele de care dispunem, răspunsul.
Diasporele românești din Franța și din Danemarca au un nivel ridicat de educație, și totuși votul lor nu este conform cu niciuna dintre cele trei ipoteze. De ce? Nu știm, cu datele disponibile.
Concluzii
Ipotezele formulate par să fie aplicabile, în principal, pentru cazurile de vot maximal, în favoarea lui CG sau pentru EL. Ipotezele formulate sunt, foarte probabil, aplicabile pe cazurile diasporelor din Italia, Spania, Germania , Austria și Marea Britanie, cinci dintre cele șase țări de maximă atracție pentru români (Sandu 2025). Aplicabilitatea acestor ipoteze pentru majoritatea țărilor de maximă atracție pentru români este un fapt important pentru susținerea lor.
Rămân însă cazuri în care contextualizările adoptate nu explică voturile, De ce, spre exemplu, diasporele românești din Franța și Danemarca nu apare în gruparea de vot pro EL, cum ar fi de așteptat în baza nivelului mediu de educație pe care îl au? Ce este cu pondera foarte mare de voturi pro EL la cetățenii români care vin din Republica Moldova?
Alte analize, mai bogate în date de contextualizare, vor putea, foarte probabil, lamuri astfel de întrebări. Influențe geopolitice sau mediatice sunt, iarăși, probabile, în explicarea procentelor de vot în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. În lipsa unei minime cuantificări a unor astfel de factori de influență am omis, însă, implicarea lor în analiză.
Oricum, analiza votului din diasporele românești la prezidențialele din 24 noiembrie 2024 indică o stare puternică de nemulțumire în raport cu instituțiile din țară. Această nemulțumire este clar argumentată prin procentele foarte mici de vot acordat pentru demnitari la vremea respectivă , precum Ciolacu sau Ciucă. Opțiunile au mers, majoritar, în favoarea unor noi candidați precum CG și EL.
Rămâne ca legătura cu nemulțumirile relevante pentru vot, legate de educația imigranților români și de declinul economic al țării de rezidență să fie lămurită prin cercetări multinivel adecvate, atunci când vor exista, dacă vor exista, astfel de date.
Referințe
Petrovici, N., & Poenaru, F. (2025). Revanchism, misrecognition, and spatial configurations: capital integration and the electoral geography of Romania’s cancelled 2024 elections. Geoforum, 166, 104408.
Cornea, O. (2024). Cum a izbutit un candidat anti-occidental să câștige votul românilor din Germania, Italia sau Spania? Explicații de la votanți & analiști. În Europa Liberă România. 30 noiembrie.
Sandu, D. (2024). O cultură local-regională a votului? În Contributors.ro 5.12.
Sandu, D. (2025). A Multi‐Level Migration System Between Regions of Origin and the European Hexagon of Attraction. International Migration, 63(5), e70092.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
” Votul de nemulțumire” nu trebuie să ducă la distrugerea Statului. Diaspora românească din Europa de Vest a votat în proporție de 60-80% pe Georgescu/Simion. S-a votat în dușmănie contra Statului român, contrar României, contra Europei și indirect pro-Rusia. A fost un fel de schizofrenie generalizată.
Sociologic vorbind, întrebarea este de ce s-a ajuns aici după vreo 15-20 de ani de europenizare forțată. Concluzia mea este că poporului român și elitelor lui NU le place sistemul democratic și vor altceva, chiar o dictatură.
” Ce a scos din voi Apusul când nimic nu e de scos?”(Eminescu)
Asocierea educatiei de o anumita optiune politica mi se pare exagerata. Cunosc o multime de persoane educate mult peste medie, facultati mari, doctorate, etc. si care fac si cariere profesionale deosebite, care nu au nici un interes pt politica, nu stiu nimic, si nici nu au timp pt asa ceva.
Voteaza, cind voteaza, din obligatie cetateneasca orientindu-se dupa niste zvonuri ajunse intimplator la ureche.
Eu nu am drept de vot in Romania, dar poate as fi votat-o pe Lasconi, de care nu aveam habar, dar niste prieteni buni, pe care-i apreciez, imi vorbea despre ea la superlativ. Cindva am vazut-o ….
Cu atit mai dificil e in diaspora. Lupta pt piine e extrem de grea, azi mai exista TV chiar romanesc, sau celebrele TIk Tok, deci ar exista posibilitatea de informare, dar cine o face? Mai nimeni, asa ca voteaza, cum spuneam, dupa niste zvonuri, impresii fugitive. Mai mult, nu exista nici o incredere in mass media, nici macar in intelectuali, au dezamagit atit de des ca uneori se voteaza inadins impotriva. De ex. eu nu as vota niciodata cum m-ar sfatui Cartarescu, sau alte elite, sau anumiti analisti de pe aici, care s-au compromis pina la oase intr-o anumita perioada.
Totusi, care e motivatia de a vota in diaspora, in conditiile cand motivatia de a se informa e asa de redusa?
Efortul pentru a vota in strainatate este incomparabil mai mare decat atunci cand esti rezident in Ro si ai actele necesare, deci exista o motivatie de a vota, mai putin explicata mai sus, povestea cu educatia nu prea tine
Vorbesc de diaspora veche si stabilita in occident… motivarea lor de a vota e asemanatoare cu taierea porcului, traditie, un sentiment ca-si fac datoria pt tara. Mai au posibilitatea sa se intilneasca cu unu cu altu…
De altfel nu numai diaspora ci f multi altii considera ca votul lor e inutil, nu poate schimba mare lucru, pleaca ai nostri, vin ai nostri.
”Efortul pentru a vota in strainatate este incomparabil mai mare”
La alegerile din decembrie 2024, secția de vot cea mai apropiată era la mai puțin de o jumătate de milă de casa mea. Trec aproape zilnic pe lângă clădirea aceea, când îmi fac plimbarea de seară. În primul tur nu m-am dus să votez fiindcă nu stau să completez declarații pentru statul român (*) dar în al doilea tur aș fi votat pentru Lasconi, ea nu e sub controlul serviciilor secrete, iar miza era mai mare.
(*) am pașaport românesc CRDS, scrie în el că domiciliul e ”Marea Britanie” (probabil milițienii români nu au aflat încă denumirea oficială a statului britanic) dar mă deranjează ca principiu completarea de declarații, mai ales că am mai avut meciuri pe la consulatele românești. Se vede comportamentul tipic de posesori de epoleți, deși n-ar trebui să-i aibă.
”care e motivatia de a vota in diaspora”
Nemulțumirea generalizată la adresa statului român. Și o pisică dacă ar candida împotriva guvernului român, ar fi votată și aceea de diaspora românească. Democrația românească era deja cea mai disfuncțională din toată Uniunea Europeană, chiar și înainte de anularea alegerilor. România actuală e guvernată la fel ca Rusia, cu serviciile secrete având controlul total asupra economiei și societății.
Multi cetateni din diaspora cu studii superioare au votat CG sau AUR si ca o reactie la politicile dezastruoase sociale si economice in tarile de adoptie, in special legate de imigratia masiva si necontrolata a islamistilor, sau de cenzura tuturor vocilor critice, sau de promovarea exagerata a agendei LGBTQIX
@georgescu… exact, bun comentariu. Sa nu uitam ca si-n occident partidele asa zise extremiste, vezi AfD, de ex., merg tot mai sus. In Germania AfD e deja pe locul unu cu 28%, inaintea CDUului lui Merz.
Asta arată lipsă de informare a alegătorilor. E mai simplu sa meargă după fentele populiste, decât să se intersecteze exact ce anume se întâmplă. Migrația necontrolată a islamiștilor are două mari cauze: dezvoltarea tehnologică și legislația veche. După războaiele din Irak, Afganistan, Siria și răscoalele din nordul Africii mulți au obținut acces facil la informație și au luat calea bejeniei spre Europa. Intelegerile Schengen datează din 1985 și au fost aplicate din 1995. Conform Verfassung (Constituția Germană) oricărui locuitor trebuie să-i fie asigurate condiții decente de viață. Dacă în Ungaria lui Orbán legea este facultativă, iar tratatele Dublin pot fi ignorate, in Germania nu se poate. Opoziția abia așteaptă să reclame guvernul federal la Curtea Constituțională. Chiar aș dori ca AfD sa încropească o majoritate și să arate la guvernare ce (nu) poate face. Fie s-ar termina cu mitul reformator al extremiștilor, fie devin cooperanți precum Meloni.
„Cenzura tuturor vocilor critice“ și „promovarea exagerată a agendei LGBT“ sunt marote. Nu există așa ceva în programele guvernamentale ale țărilor de adopție. Îmi revizuiesc însă oricând opinia, dacă îmi puteți oferi exemple concrete de legi care să vă susțină afirmațiile. Hai, curaj!
Dvs va faceți ca n-ați auzit de „Wir schaffen das”, dar si de recent adoptatul Pact on Migration and Asylum.
Iata o prevedere din el:
Mandatory Solidarity: Member states can either relocate a minimum annual number of asylum seekers (set at 30,000 across the EU) or provide financial contributions to countries under pressure.
Moldova e un caz aparte. Diaspora de acolo nu are nicio legatura cu cea din occident – sint cetateni moldoveni care au primit si cetatenia romana. Ca atare votul lor urmareste (si) interesul lor national – este unul geopolitic, prooccidental. Cei din Spania, Italia etc au rude si legaturi (inclusiv economice) cu Romania si au senzatia ca suveranistii le vor promova mai bine aceste interese.
Care interese, case cu 35,000 euro?
Nivelul de educatie poate avea legatura cu credulitatea si disponibilitatea de a fi manipulat, dar viata in Italia sau Germania nu i-a educat deloc??
Culmea e ca AUR era cu Basarabia pe ziduri…
Mulțumesc pentru comentarii/lectură. Desigur, datele disponibile sunt discutabile. Tocmai de aceea contextualizări prin educație și evoluția economică a țării de rezidență ajută. Am calculat, pentru valitare, tot cu date OECD (din LFS labour force survey), ponderea pe care o au cele trei categorii educaționale în diasporele românești, pentru 2021. Rezultatele sunt foarte apropiate de cele din Tabelul 1 care prezinta date de educație pentru 2011. În continuare, diasporele românești din țările nordice din Europa și de pe continentul America, au votat în 24 noiembrie 2024 mai mult cu EL. Sigur, ar fi fost de preferat să lucrăam cu date de sondaj reprezentative. Din păcate, nu există, disponibile public, după șiința mea. Oricum, contextualizarea votului prin educație și ecoluție economică poate fi de folos. Cele trei ipoteze menționate în material sunt susținute, tendențial, de date din tabelul 1.
Legat de votul din diaspora, eu vă pot spune doar ce mi-au spus rudele și cunoștințele plecate din țară, au dat un vot din revoltă față de actualul sistem, nu-i puteau vota pe cei din cauza cărora au plecat din țară: pnl-psd-udmr! Înțelegeți? Oamenii au simțit încă o dată că politicienii și presa își bat joc de ei și-i umilesc, făcându-i extremiști!
Chestia asta cu „revolta” contra țării proprii este o răutate prostească, în sensul de răzbunare. Păi i-a forțat cineva să plece? Au plecat de bunăvoie și nesiliți de nimeni, din motive proprii. Că au fost umiliți în Vest era normal, nu sunt de vină cetățenii din interior. Acum se răzbună ca văcarul pe vaci. Da, în România a fost o perioadă urâtă de capitalism sălbatic și sărăcie, dar de bine de rău am ieșit din situația asta. Acum diaspora, ca răzbunare, dă cu copita în țara de baștină. Urât.
Diasporeanul nu mai este acea persoană umilă care a imigrat adesea ilegal. El așteaptă să fie tratat ca egal de cetățenii țării în care emigrează. Azi emigrarea este văzută ca o migrație internă, ca între Iași și Cluj.
Deci diasporeanul așteaptă de la președintele României mai multă demnitate, mai puțină slugăreală față de puterile vest-europene. Vrea să afle de ce a fost nevoit să emigreze și nu a emigrat capitalul în sens invers.
Sunt siderat cum tot felul de ‘telectuali acuză diaspora de invidie față de românii rămași în țară, de ură față de România.