Agresații de azi – învinșii de mâine?
Raportul prezentat de ministrul Daniel David cu privire la „stadiul” înățământului românesc este necesar și bine venit. Documentul prezintă realități din sistemul de educație, oferă și unele explicații și propune soluții.
Apar în document și semnalări îngrijorătoare.
Faptul că „În învățământul preuniversitar, educația este ineficientă, generând absolvenți cu o calitate slabă a competențelor, abandon școlar mare și analfabetism funcțional crescut, aspecte care devin risc de securitate națională.” [1]. este exemplificat dincolo de statistici prin reacția multor cetățeni români aflați în străinătate și care au dat crezare unor „știri” de pe Tik Toc, dar și din unele publicații de limbă română editate în țări din Occident, știri conform cărora ar fi urmat să fie „mobilizați și trimiși pe front în Ucraina de îndată ce ar păși granița României. Lucrurile se petreceau în perioada alegerilor prezidențiale din România. Poziționările Ministerului Apărării Naționale (InfoRadarMApN) și ale altor instituții ale statului nu au fost credibile pentru cei care își culeg informațiile din mediul jurnalismului galben sau acela al conspiraționismului.
Așadar, trebuie să înțelegem legătura apropiată a învățământului cu domenii diverse care conțin de la rezultatele producției de bunuri și servicii, la cele legate de siguranța și apărarea națională, mergând bineînțeles la posibilitatea „reluării ciclului de practicare a CDI (Cercetare Dezvoltare Inovare[2])” și la recunoașterea ca valoare a românului în cadrul internațional.
Stadiul actual al învățământului nu reprezintă un „dat”. Este rezultatul unui proces. În Calul Troian al învățământului[3] arătam că educația a fost îndepărtată de la întrebarea „DE CE?” prin înlocuirea cu întrebarea „CUM?”. „De ce-ul permitea o abordare prin „descoperire, prin pătrunderea în intimitatea procesului studiat, făcându-l pe învățăcel părtaș la noutatea care își deschidea porțile în fața sa. De ce-ul permitea o raportare continuă a insului la morală, la religie, la posibilitatea valorizării continue a faptelor și actelor, la noțiunile fundamentale de bine și rău.
Acest de ce s-a diluat treptat și continuu.”[4]
Tot în acest loc „Solomon Marcus găsea o vină a ineficienței învățământului în aceea că predării disciplinelor „li s-a luat povestea”, făcându-le aride, anoste și „greu de ingurgitat”. Mai mult decât atât, de ce-ul lega între ele cunoștințele în cadrul disciplinei și disciplinele între ele și îl obliga pe mentor la a le arăta discipolilor „curgerea” logica și conexiunile cunoștințelor. Îi atrăgea în interiorul fenomenului studiat. În felul acesta „povestea” era prezentă.”
Încercând o conexiune care să cuprindă DE CE-ul și Armata, m-am oprit la Civilizația analfabetismului, carte semnată de Mihai Nadin. Monumentala lucrare surprinde esența a ceea ce înseamnă progres de factură americană – randamentul maxim dobândit cu exact atâtea resurse câte sunt necesare. Cartea are și un Capitol 12 intitulat „NU-I TREABA LOR SĂ ȘTIE DE CE”, loc în care autorul schițează tabloul creșterii eficienței militare.
Numai că aici autorul are în vedere un „mod de producție orientat predilect spre eficiență și eficientizare”, ghidat de „legea implacabilă a creșterii eficienței.”[5]
Se pare că noi nu ne aflăm în arealul de dezvoltare prezentat de autorul menționat și trebuie să căutăm răspuns în continuare.
Într-una dintre multele poziționări în sprijinul copiilor Solomon Marcus pune degetul pe rană: ”Copiii, sub agresiunea unei scoli care le ignora nevoile si drepturile. Cazul dramatic al clasei a V-a”[6]. Rană care indică agresiunea drept metodă de lucru și derapajul materiei de pe fond pe formă (și aceasta schilodită după dictonul comunist: Și ce vă faceți voi că faceți aici?!).
Menținându-ne sub auspiciile lui Solomon Marcus nu putem trece cu vederea Odiseea limbii latine, ca luptă a academicianului cu o seamă de cerberi din ministerul împricinat care doreau să scoată materia din curiculă. Inerția ministerială (și nu numai) au învins[7].
Aici însă găsim o cheie importantă. Este vorba de interdicția accesului la limba latină. Faptul se ordona cu mult timp înainte prin „Directivele de bază ale NKVD din iunie 1947 pentru ţările din orbita sovietică Internaţionala terorismului communist”[8]. Punctul 35 al susnumitului document prevede limpede „Din şcolile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee şi facultăţi trebuie să fie înlăturaţi profesorii de valoare care se bucură de popularitate. Locurile lor trebuie să fie ocupate de oameni numiţi de noi, având un nivel de pregătire slab sau mediocru. Să se analizeze diferenţele dintre materii, să fie redusă cantitatea de material documentar, iar la licee să se oprească predarea limbilor latină şi greacă veche, a filosofiei generale, a logicii şi geneticii. În manualele de istorie nu trebuie amintit care dintre domnitori a servit sau a vrut să servească binele ţării. Se va insista pe lăcomia şi răutatea oricărui rege, pe efectul nefast al monarhiei şi pe lupta poporului asuprit. În şcolile de specialitate trebuie introdusă specialitatea îngustă.”
Cum se face că un document „morbid” datând din anul 1947 produce efecte și astăzi? Poate că intuiția și studiul asupra unor persoane prezente decenii în staful ministerial coroborat cu faptul că există instituții care infiltrează în diverse moduri „agenți” ne vor ajuta să vedem mai limpede stadiul în care ne aflăm.
De altfel, pentru cei care alocă o fărâmă de timp studierii documentului menționat din Revista Curtea de la Argeș, lucrurile petrecute în România se vor vedea altfel, indiferent că vorbim de industrie, agricultură, biserici și culte religioase sau modul de acces la funcții publice.
Un proces de învățământ denaturat poate conduce atât la „necalificarea” recrutului sau rezervistului în a opera tehnica de luptă, la a înțelege sensul și finalitatea misiunilor cât și la dezertarea din orice etapă a acțiunilor de pregătire sau desfășurare a luptei. Un stagiu de pregătire militară de câteva luni sau un an pot să-i formeze militarului niște deprinderi, dar nu pot înlocui ceea ce trebuie să fie rezultat al gândirii critice și un bagaj de cuoștințe necesar înțelegerii corecte a rostului serviciului militar.[9]
Fenomenul „alungării resurselor” din fața „aducerii” (falsul promovat pe Tik Toc și alte publicații) în cadrul structurilor militare ar fi trebuit să facă obiectul unei cercetări specifice. Chiar dacă a fost vorba de știri false care nu au pus în pericol (?!) capacitatea de apărare oferită de România, a constata că o parte din resurse nu se prezintă la încorporare, concentrare sau mobilizare înseamnă a pierde lupta înainte de a o începe. La fiecare dintre instituțiile care alcătuiesc intrumentul militar de putere[10] există structuri de „lecții învățate”. Acestea trebuie să înregistreze și să „fructifice” fiecare fenomen care la un moment dat poate influența pregătirea și mersul acțiunilor specifice. Bineînțeles că ar fi fost cazul unei analize în CSAT. Bineînțeles că ar trebui inițiat un cadru normativ de cooperare și colaborare în UE referitor la evidența și „mișcarea” resurselor umane. Bineînțeles că domnul ministru David ar trebui să fie invitat. Poate în perioada ce urmează?!
Trebuie ca pe baza „necunoscutelor” (X) pe care le primim șă ne întrebăm (Q) dacă cele sesizate în Raportul QX sunt suficiente și mai ales dacă alegem să mergem pe sensul ordonat de NKVD sau alegem sensul valorilor constituționale.
Între întrebări trebuie să se situeze și:
- Dacă copiii ținuți sub agresiunea școlii sunt învinșii prezentului – ce facem cu viitorul lor ?
- Pentru a ne menține statutul de cel mai performant sistem de irosire a valorilor trebuie să întreținem o înteprindere de formare a învinșilor?
Nu putem trece cu vederea ideea sovietică ce spunea „dați-mi educația și în câțiva ani vă dau o generație de oameni noi”.
P.S. E bine că „Reformele propuse nu sunt așadar ghidate ideologic, putând constitui arhitectura relativ stabilă a sistemelor noastre de educație și cercetare pe termen lung, dar pot fi colorate în ideologii de stânga/centru/dreapta, în funcție în diversele programe de guvernare.”[11] și aici se află un loc în care trebuie să ținem cont că analizele specifice asupra războaielor purtate în ultimii 150- 200 de ani au dovedit că „încărcarea militarului cu ideologie” „mută acționarea trăgaciului mai aproape de degetul soldatului”. Mai pe șleau militarul poate continua să ucidă din „convingere” dincolo de ordinul statului (motivația indusă prin educație are bătaia mai lungă).
Dacă domnul ministru David a denumit „Raportul QX” pentru că țintește să propună un sistem românesc de educație-cercetare prin care, prin problematizări adecvate (Questions), țara să poată să confrunte necunoscutele (X) viitorului”, „Sesizarea (XQ)” încearcă să aducă în fața socialului și a factorilor de conducere o seamă de întrebări (Q) care să ne ajute să vedem DE CE? și CUM? am ajuns aici. (X) „necunoscutele” le vedem la „lucru” în social, dar și în „izvorul NKVD” publicat și în Revista Curtea de la Argeș din februarie 2025.
Georgel RUSU
Bibliografie/webgrafie
- Nadin, Mihai, Civilizația Analfabetismului, Editura Spandugino, București, 2016
- Rusu, Georgel, Calul Troian al învățământului, Revista Limba Română, Nr. 1-2, 2016
- https://www.contributors.ro/copiii-sub-agresiunea-unei-scoli-care-le-ignora-nevoile-si-drepturile-cazul-dramatic-al-clasei-a-v-a/
- https://www.curteadelaarges.ro/arhiva/XVI_2_171/XVI_2_171.pdf
- https://www.contributors.ro/tertul-inclus-si-statul-paralel/
- https://www.edu.ro/raportQX
[1] David, Daniel, Raport de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizări prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX), p.2, Mai 2025
[2] Ibidem, p. 2
[3] Rusu, Georgel, Calul Troian al învățământului, Limba Română, Nr. 1-2, Chișinău, 2016
[4] Ibidem
[5] Rusu, Georgel, Evenimente editoriale, Gândirea Militară Românească, Nr.2/2017, p. 185
[6] Marcus, Solomon, Copiii, sub agresiunea unei scoli care le ignora nevoile si drepturile. Cazul dramatic al clasei a V-a, Contributors.ro, 26.01.2016
[7] Marcus 100 Dialoguri pentru viitor, Editura Cartea Românească Educațional, Iași 2025 (p. 316, 473, 475)
[8] Curtea de la Argeș, Revista, Directivele de bază ale NKVD din iunie 1947 pentru ţările din orbita sovietică Internaţionala terorismului communist, p.20
[9] Rusu, Georgel, Despre dreptul la pregătire militară și responsabilitate, Contributors.ro, 18.01.2025
[10] Rusu. Georgel, Noi perspective ale instituționalizărilor statale fundamentale, Gândirea Militară Românească, Nr. 6/2012
[11] David, Daniel, Raport de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizări prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX), p.1, Mai 2025
