luni, iunie 17, 2024

Stan şi Bran cu jurnalişti

Uneori presa e simpatică. Bâlbele în direct, incidentele lexicale sau potrivelile de tot felul smulg zâmbete în cele mai dramatice momente. Spre deosebire de presa scrisă, care oferă un răgaz în plus dar impune şi cumpănire (fiindcă foaia albă este constrângătoare chiar în format Word), televiziunea în direct înseamnă un galop fără menajamente. Jurnalistul trimis de urgenţă pe teren abia dacă are timp să vadă despre ce e vorba, să înţeleagă câte ceva, că are deja legătura şi trebuie să transmită. Şi atunci, sub tensiune, iese câteodată aşa: „Infractorii au dispărut fără urmă. Poliţiştii sunt încă pe urmele lor” (Pro TV Iaşi, Ştiri).
Ioan Crăciun şi Bogdan Petry au avut răbdarea de a monitoriza şi de a colecta „minime, debitări şi moace” într-o carte intitulată „Vorbe de buh cu figuri” apărută la Editura Ars Docendi. Umorul involuntar al jurnaliştilor de televiziune a fost astfel antologat de doi autori plin de umor ei înşişi care au dat unul intertitluri inspirate, altul ilustraţii pline de har. Deşi volumul a apărut acum câţiva ani (continuarea e în pregătire), hazul vorbelor „de buh” şi de „uff” ale protagoniştilor aflaţi sub presiune nu s-a perimat. Iată câteva mostre:

„România este principalul exportator de paraşute din sud-estul Europei”(Realitatea TV, emisiune depre relansarea economică în industria textilă).
„Miron Cozma a fost eliberat pentru implicări în activităţi socio-educative şi moral-religioase”(TVR1, Jurnal)
„Soldatul rănit în Irak este aşteptat în ţară pentru a fi înmormântat ca un erou” (Antena 1, Observator)

„Cei doi soldaţi  răpiţi de Hessbolah sunt în stare bună” (OTV, Ştiri)

Nici interlocutorii reporterilor nu se lasă mai prejos: „Am fugit cu doi porci la şosea – relatează la Realitatea TV un sătean dintr-o localitate lovită de inundaţie – şi când am ajuns acolo viitura aducea şi coteţul”. La Alpha TV Câmpulung directorul Clubului elevilor povesteşte cu entuziasm: „În luna martie am avut activităţi mari. Elevii noştri au participat la un carnaval deghizaţi în flori, păsări şi animale de primăvară”. Dar şi de la Balul bunicilor vin veşti încurajatoare de la o pensionară,  pe Prima TV: „ Sunt singură. Nu am soţ, a decedat şi mă simt excelent…”. Pe B1 TV un star porno descrie show-ul său erotic cam aşa: „Lucruri normale, curate, adică tot tacâmu”. Iar optimismul atinge punctul culminant în spovedania unui rom la Observatorul Antenei 1: „N-aveam casă şi m-am rugat. Sfântuleţule, ajută-mă să-mi fac şi eu o casă! Şi-am făcut: parter cu două nivele”.
Longevitatea emisiunii Cronica Cârcotaşilor se datorează frecvenţei cu care protagoniştii canalelor de televiziune o iau prin bălării. Contribuie la aceasta educaţia superficială a tinerilor jurnalişti, cu gramatică şi lecturi puţine, contribuie lipsa de rigoare generalizată, profesionalizarea incompletă şi mai ales stilul „merge şi aşa”, din moment ce nu se sancţionează. Dar viaţa publică colcăie de personaje pitoreşti, fără şcoală, cu ceasuri şi maşini (mai nou, elicopter) de sute de mii de euro. Demne de urmat: „Avem o viziune exactă cum trebuie să-l călcăm în picioare pe acest om” (Marean Vanghelie pe TVR 1) sau „Tatăl meu şi tatăl lui Giovani aşa cântau la petreceri, că toată lumea amuţea” (Gigi Becali pe Prima TV).

Articol aparut si in revista 22

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Minunat! O singura corectura mi-as ingadui: „România este principalul exportator de paraşute din sud-estul Europei” Asta cam asa-i, in adevaratul sens al cuvantului!

  2. Se poarta perlele si in presa scrisa. Chiar acum cateva minute citii in Gazeta de Olt cum angajatii de la ISU au „asanat” o bomba intr-un poligon.

  3. <> – si care este problema sau amuzamentul aici? chiar asa si este, Romania este principalul export de parasute din regiune. A, faptul ca in zonele mai necivilizate ale tarii (a se citi in Sud) „parasuta” descrie altceva, e problema jargonului local. Daca am inlocui cuvantul furt cu masina, am rade pe urma ca Dacia este principalul exportator de masini din Romania? V-a intrat in ADN tigania de Bucuresti…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro