joi, aprilie 30, 2026

A șasea extincție globală care nu a avut loc.  Cum a eșuat profeția Gretei Thunberg din 2019

Dacă urlăm că vine asteroidul,
problema devine insurmontabilă.
Dacă ne uităm la date,
vedem că realitatea este alta.
Parafrazare după Kristen Saban,
The University of Arizona

Pe 23 septembrie 2019, în fața Adunării Generale a ONU, o adolescentă de 16 ani, vizibil emoționată și furioasă, cu priviri acuzatoare, ne admonesta pe noi, „oamenii mari”, cu o voce tremurândă: „We are in the beginning of a mass extinction, and all you can talk about is money and fairy tales of eternal economic growth. How dare you!

United Nations OCHA

September 23, 2019

Cu o emotivitate care a captat atenția globală, Greta Thunberg lansa atunci una dintre cele mai înspăimântătoare profeții ale noii religii climatice: „Suntem la începutul unei extincții în masă”.[1]

Mesajul a fost preluat instantaneu, fără filtru, de mass media angajate și de cohortele de „gretani”[2] care au transformat anxietatea climatică într-o virtute civică. Ni s-a spus că ecosistemele se prăbușesc, că specii dispar într-un ritm accelerat fără precedent și că singurul vinovat este, evident, dioxidul de carbon emis de păcătoasa civilizație industrială.

Dar ce ne facem când știința – acea știință riguroasă, nu cea selectată pe sprânceană pentru pancartele de vineri – contrazice flagrant apocalipsa?

Șase ani mai târziu, în octombrie 2025, apare în prestigioasa revistă Proceedings of the Royal Society B un studiu semnat de Kristen Saban (masterat la University of Arizona, actualmente, doctorandă la Harvard University) și John J. Wiens (profesor de ecologie și biologie evoluționară, University of Arizona) care demolează, punct cu punct, narațiunea apocaliptică vândută în 2019. Titlul lucrării este aproape comic de sobru în comparație cu isteria de atunci: ”Unpacking the extinction crisis: rates, patterns and causes of recent extinctions in plants and animals”

Noul studiu, care probabil nu va fi citat prea curând de CNN, The New York Times, The Guardian sau de ONG-urile de mediu abonate la fonduri publice, demonstrează cu date că: Ratele de extincție nu cresc. Ele au atins maximul acum 100 de ani și, de atunci, sunt în scădere.

Mitul accelerării și realitatea datelor

Studiul a analizat datele a peste 1,7 milioane de specii și a 912 extincții confirmate în ultimii 500 de ani. Analiza autorilor arată că pierderile au crescut brusc în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, înainte de a încetini. Ratele de dispariție ale vertebratelor, artropodelor și plantelor au scăzut în general în ultimul secol. Tendința contrazice narațiunea populară privind accelerarea colapsului biodiversității. Contrar predicțiilor Gretei Thunberg și a zeloșilor ei fani, cercetătorii au descoperit că „extrapolarea extincțiilor din trecut în viitor este problematică.”

De ce? Pentru că motorul extincțiilor din trecut a fost complet diferit de ceea ce ni se vinde astăzi în mass media alarmistă.

Concluziile studiului sunt devastatoare pentru profeții extincției și ar trebui să provoace insomnii activiștilor:

  1. Rata extincțiilor nu doar că nu accelerează – ea a atins vârful în urmă cu circa 100 de ani și a scăzut constant de atunci în majoritatea grupelor taxonomice (plante, artropode, vertebrate terestre). De ce? Pentru că „oamenii mari”, aceia pe care Greta îi consideră răi și iresponsabili, au investit masiv în conservare, restaurare, protejarea terenurilor, controlul poluării, eradicarea speciilor invazive și salvarea speciilor pe cale de dispariție. (Fig.1)
  2. Nu clima este cauza principală, ci speciile invazive. Extincțiile documentate în ultimii 500 de ani au fost cauzate în principal de specii invazive pe insule (șobolani, porci, capre aduși de om) și, secundar, de pierderea habitatului în zone continentale de apă dulce – nu de schimbarea antropogenă a climei. Păsările dodo nu au dispărut din cauza termocentralelor pe cărbune sau a creșterii temperaturii globale cu 1°C, ci pentru că au fost mâncate de animalele aduse de oameni. (Fig. 2)
  3. În ultimii 200 de ani nu există dovada statistică a unei creșteri a extincțiilor cauzate de încălzirea globală.
  4. Extrapolările alarmiste care prevedeau dispariția a „un milion de specii în câteva decenii” (IPBES, 2019) se bazau pe presupuneri neverificate și pe confundarea extincțiilor trecute (în special insulare) cu amenințările actuale (în special continentale, legate de pierderea habitatului).
  5. Conservarea funcționează: declinul ratei extincțiilor în secolul XX și XXI este atribuit în mare parte eforturilor umane de protecție a speciilor.

Autorii studiului țin să precizeze că mesajul lor nu trebuie interpretat ca „totul e perfect”. Pierderea habitatului (în special în zonele tropicale continentale și în ecosistemele de apă dulce) rămâne amenințarea nr 1. Schimbarea climei ar putea (sau nu) să devină un factor important în a doua jumătate a secolului XXI, mai ales prin sinergie cu alți factori. Totuși, datele istorice arată clar că extincțiile cauzate direct de încălzirea globală sunt, până acum, statistic neglijabile. Pe de altă parte, extincțiile din trecut sunt indicatori slabi și nesiguri pentru riscul actual cu care se confruntă un anumit grup de animale sau plante.

Fig. 1. Extincții de-a lungul timpului. Numărul extincțiilor este prezentat pentru fiecare secol începând cu 1500 (a) și pentru fiecare deceniu începând cu 1800 (b). Pentru fiecare perioadă de timp, autorii prezintă numărul de specii care se presupune că au dispărut în acea perioadă, pe baza datelor la care fiecare specie a fost văzută pentru ultima oară (din Saban and Wiens, 2025). Interpretările autorilor sunt reproduse în continuare:

Pentru toate speciile, ratele de dispariție (dispariții/secol) au fost scăzute în anii 1500, 1600 și 1700, au crescut dramatic în anii 1800 și apoi s-au dublat aproximativ în anii 1900. Acesta a fost modelul general în cazul plantelor, animalelor, artropodelor, moluștelor, peștilor cu înotătoare radiale (Actinopterygii) și amfibienilor (cu rezultate semnificative în cazul animalelor, plantelor, tetrapode și păsări). Peștii cu aripioare radiale au prezentat o creștere mult mai puternică, de 13 ori mai mare, între anii 1800 și 1900. În schimb, tetrapodele au prezentat în ansamblu o creștere redusă între anii 1800 și 1900. Amfibienii și mamiferele au înregistrat cele mai mari rate de dispariție în anii 1900, dar în cazul păsărilor, anii 1800 și 1900 au avut rate de dispariție egale, iar în cazul țestoaselor și reptilelor, ratele de dispariție au fost mai mari în anii 1800 decât în anii 1900 (Fig. 1a).

Examinarea datelor Fig. 1b (ratele decadale de dispariție din ultimele decenii, între anii 1800 și 2010) prezintă următoarea situație: Cu excepția tetrapodelor, majoritatea grupurilor au înregistrat puține dispariții în anii 1500, 1600 și 1700. La toate speciile, s-au înregistrat vârfuri în anii 1870, 1930, 1970 și 1980. Animalele au prezentat un model similar. Plantele au înregistrat cele mai ridicate rate de dispariție în anii 1920.

Artropodele au atins un vârf la începutul anilor 1900. Disparițiile de moluște au fost cele mai ridicate în anii 1870 și 1990. Peștii cu aripioare radiate au atins vârful în anii 1970, în timp ce tetrapodele au atins vârful în anii 1890. Ratele de dispariție la amfibieni au fost cele mai ridicate în anii 1970, 1980 și 1990 (probabil din cauza ciupercii chytrid).

Mamiferele au atins vârful în anii 1930, iar păsările în anii 1890 și 1900. Cu excepția moluștelor și amfibienilor, toate grupurile au înregistrat cele mai ridicate rate de extincție acum 50 de ani sau mai mult, iar multe grupuri importante au înregistrat cele mai ridicate rate de dispariție acum 100 de ani sau mai mult (plante, artropode, tetrapode).

Fig. 2. Cauzele extincțiilor în timp au fost reprezentate grafic prin (a) secolul extincției începând cu 1500 și (b) deceniul extincției începând cu 1800. Cele mai importante cauze sunt speciile invazive (insule) și pierderea habitatului (continente). Prezența schimbării climei este non-esențială (din Saban and Wiens, 2025)

Cu alte cuvinte, exact în momentul în care Greta Thunberg urla la Națiunile Unite că oamenii mor, ecosisteme întregi se prăbușesc, suntem la începutul unei extincții în masă, datele reale indicau contrariul: trecusem deja de vârful crizei de extincție din epoca modernă și, datorită conservării, lucrurile se îmbunătățesc lent. Ironia este savuroasă. În timp ce sute de mii de adolescenți lipseau de la școală vineri de vineri pentru a „salva planeta de extincția în masă”, biologii serioși constatau că extincția în masă nu doar că nu începuse, dar nici măcar nu se accelera. Mai mult, principalul motiv pentru care nu se accelera era tocmai munca plictisitoare, ne-telegenică, a acelor „oameni mari” pe care Greta îi acuza că „ne-au furat copilăria” – silvicultori, botaniști, legiuitori, fermieri care plantează garduri vii, voluntari care stârpesc șobolani de pe insule ș.a. Nu este prima oară când Greta și corul ei de amplificatori profesioniști de panică greșesc spectacular. Dar este, probabil, cea mai clară demonstrație că stilul ei – combinarea emotivității infantile cu autoritatea împrumutată de la „știință” – produce exact opusul unei gândiri raționale: o isterie colectivă care obturează soluțiile reale.

Când plângi că „totul moare” și deodată afli că, de fapt, rata extincțiilor scade de un secol, credibilitatea ta științifică ajunge undeva între profetul apocalipsei și vânzătorul de ulei de șarpe. Desigur, autorii studiului se grăbesc să adauge că „nu trebuie înțeles greșit” – criza biodiversității rămâne reală, pierderea habitatului este o amenințare uriașă, iar schimbarea climei va conta probabil în viitor. Dar aceasta este exact problema „gretanismului”: el nu știe să opereze cu nuanțe. Pentru Greta și pentru adepții ei, lumea este albă sau neagră – fie „salvăm planeta ACUM”, fie „suntem condamnați”. Realitatea, cum arată și studiul Saban and Wiens, este infinit mai complicată și, paradoxal, mult mai încurajatoare decât povestea de groază vândută în 2019.

O observație amară: în timp ce sute de jurnaliști, ONG-uri și politicieni au transformat discursul Gretei într-un fenomen global, nimeni – absolut nimeni – nu și-a cerut scuze pentru amplificarea unei alarme falsificate științific. Nu vom auzi „Ne-am înșelat, iertați-ne, am exagerat”. Pentru că în economia atenției moderne, frica vinde mai bine decât expierea. Și pentru că, în definitiv, „How dare you!” a devenit un brand prea profitabil ca să fie abandonat doar pentru că realitatea a decis să nu coopereze.

A șasea extincție în masă rămâne, astfel, cea mai spectaculoasă extincție care nu a avut loc niciodată – dar care a reușit performanța rară de a ucide încrederea publicului în știință mai eficient decât orice altă campanie de dezinformare din ultimul deceniu. Poate că adevărata extincție în masă din epoca noastră nu este a speciilor, ci a bunului-simț. Și pentru asta, într-adevăr, „How dare you!” – dar de data asta adresat celor care au transformat o adolescentă speriată într-un oracol infailibil al apocalipsei.

Concluzii

În 2019 ni s-a spus că suntem la începutul unei extincții în masă. În 2025, una dintre cele mai aprofundate analiza publicate vreodată arată că am trecut deja de vârful crizei de extincție din epoca modernă și că eforturile de conservare funcționează. Panica nu a salvat nicio specie – munca silențioasă a biologilor și pădurarilor a făcut-o.

Poate că adevărata lecție nu este „How dare you!”, ci „Thank you”, adresat celor care, fără camere video și lacrimi, au făcut ca „a șasea extincție” să rămână, deocamdată, doar o profeție eșuată.

P.S. În 2015, în articolul A șasea extincție a vieții pe Terra? am criticat o isterie propagată sub numele Terra a intrat într-o nouă fază de extincție în masă. Scânteia care a aprins vâlvătaia apocaliptică a fost studiul Accelerated modern human–induced species losses: Entering the sixth mass extinction (2015).Studiul păcătuia prin faptul că a examinat extincțiile cumulative a speciilor de vertebrate pentru fiecare secol din ultimii 500 de ani, dar nu și ratele de dispariție în timp. Probabil că exortația Gretei Thunberg din 2019 s-a bazat pe isteria stârnită de acest studiu.


[1] Reacția mea rapidă la discursul Gretei Thunberg: Nu, Greta, oamenii mari nu sunt răi… (3 octombrie 2019)

[2] Gretanii sunt acei adulți perfect dispuși să creadă că o fată care abia terminase clasa a IX-a descoperise singură ceea ce mii de biologi nu reușiseră să vadă timp de decenii. Cititorii curioși pot descoperi chiar și pe Contributors.ro articole scrise de acești suporteri ai Gretei.

Distribuie acest articol

92 COMENTARII

  1. Sunt atâția bani băgați în deturnarea ecologiei și thungberghizarea minților că ăștia și dacă intrăm în glaciațiune nu se vor mai opri din „decarbonizare”. Vorbim de sume și industrii de miliarde de dolari, birocrații de lux etc. E mare cooperativa iubitoare de planetă, iar extorcarea de bani e și ea pe măsură. Exact, e un raport natural, da.

    • Cred că ciordeala de bani cu carbonul și moriștile o să iasă în curînd din scenă pentru că vine mama hoțiilor și a comisioanelor, adică înarmarea. O să fim jupuiți de bani mai rău și mai rapid decît cu schimbările climatice și carbonul, acum vine timpul marilor țepe și a furtului pe față, iar bancherii vor maica Tereza pe lîngă jmekerii care se pregătesc să intre în arenă.

      • ”O să fim jupuiți de bani mai rău și mai rapid decît cu schimbările climatice și carbonul”

        Not really. Lucrurile astea se desfășoară la altă scară și nu depind de voința politicienilor, ei sunt doar niște unelte oarbe.

        Long story short: perioada 2008-2024 a fost una în care statele și corporațiile au dobândit puteri nemaivăzute asupra cetățenilor. Perioada 2024-2044 va fi una în care cetățenii își vor recăpăta drepturile și libertățile. Cele reale, nu cele invocate de neomarxiști 😀

        Am mai scris asta de câteva ori, dar merită să o mai scriu încă o dată: legenda spune că 2026 va fi un an la fel ca 1989. Nu va fi lapte și miere (la urma urmei, pentru o omletă trebuie sparte niște ouă) dar va fi un pas în direcția corectă, iar asta se cam vede deja.

  2. Una din cele mai periculoase specii invazive este homo sapiens sapiens.
    A distrus pradatoarele in Europa Occidentala, a distrus biznul in America, a distrus balenele si merluciul.
    Dar tot el a refacut sau a inceput sa refaca populatiile distruse.

    Totsi, cine mai crede in Greta?

    • înainte ca europenii să distrugă bizonul, localnicii, amerindienii, au terminat multe specii de mamifere, inclusiv cele trei specii de cabaline native în America de Nord. Pare-se că nu vânau suficient de sustenabil.

      • „localnicii, amerindienii, au terminat multe specii de mamifere”

        Teoria asta era predată prin anii ’70 – ’80, pe vremea eco-marxiștilor vechi, de teapa lui Joschka Fischer. În prezent este acceptat faptul că sutele de ani de inundații devastatoare asociate cu Younger Dryas au dus la dispariția multor specii de mamifere mari din America de Nord, nu activitățile umane.

        Într-o perioadă când multe râuri aveau un debit de 20 de ori mai mare decât astăzi, amerindienii aveau și ei probleme de supraviețuire, nu se țineau de exterminat specii. Dar ecologia cu accente patologice trebuia să blameze tot specia umană și atunci. Interesant e că aceleași personaje agită și isteria cu ”Russia, Russia, Russia!”. Probabil au mai multe isterii în fișa postului 😀

  3. si totusi lumea se schimba si mai ales se inmulteste…
    Filozofic vorbind cel mai tare se inmultesc buruienile, ambroziile, cel mai tare se inmultesc albiinele ucigase, da sunt si de astea, viespiile extrem de veninoase. Oare de ce flora si fauna rea se inmulteste cel mai tare? O fi si la oameni la fel?

  4. La nici 5 ani de la mesajul alarmist al Gretei trei cercetători serioși de la un institut de cercetari dedicate schimbărilor climei, de unde altundeva decat din Germania, publicau un studiu in care se arata ca pana in 2049 economia globala se va reduce cu 19% și ca acest impactul economic este de 6 ori mai mare decât costurile masurilor care s-ar putea lua pentru reducerea lui.
    Surpriza, acum 10 zile prestigioasa revista Nature anunță că autorii au hotărât sa-și retragă studiul în urma unor critici care arătau falsitatea datelor folosite, se pare confundarea, in anumite date, a virgulelor cu procentele.

    https://www.nature.com/articles/s41586-024-07219-0

    Credeți că autorii și-au făcut mea culpa?
    Nu, ei vor sa rescrie articolul revizuind putin cifrele dezastrului anunțat. De exemplu costurile schimbărilor climatice nu vor fi $38 mii de miliarde pe an, ci doar $32 mii de miliarde. Cum ar spune Tintin: la fin du monde est proche!
    Doar a fost amânat.

    • Credeți că autorii și-au făcut mea culpa? Nu…

      Desigur.

      Autorii care își asumă greșelile își semnează, practic, sentința profesională. Vă mai amintiți ce s-a întâmplat cu Emil Bobu după celebra declarație „Am fost un dobitoc!” — condamnare pe viață în ochii opiniei publice. Așadar, nu vă imaginați vreun val de cercetători alergând spre microfon să recunoască că au fost „dobitoci” climatici și să-și ceară scuze în direct.

      Nici nu trebuie să caut prea multe exemple. Aici, pe platforma asta, după ce am publicat o serie de articole serioase despre fracturarea hidraulică, am fost prompt etichetat — fără probe, dar cu mult entuziasm — drept „plătit de Chevron”. Dacă nu eram plătit, un cititor foarte „perspicace” m-a catalogat drept „nebun”. În plus, concetățenii din Bârlad m-au sfătuit, cu o seriozitate demnă de o tragedie greacă, să nu mă întorc acasă ca să-mi lansez cartea despre „Gazele de șist și fracturarea hidraulică — Între mit și realitate”.

      Când, în sfârșit, lucrurile s-au limpezit așa cum le-am descris încă din aprilie 2014, câți dintre acești „fracktiviști” — absolvenți cu diplomă rapidă de la prestigioasele „universități” Google, Wikipedia și YouTube — au venit să-și recunoască eroarea? Răspuns scurt: unul singur, într-un moment de sinceritate neașteptată, a spus doar „Vă mulțumesc”.

      Iar dacă vă întrebați ce s-a întâmplat cu restul: fracktiviștii din 2014 s-au transformat, în mare parte, în gretanii din 2019. Și, ca bonus, între timp a apărut o nouă „universitate” pe care o absolvă cu aceeași viteză: ChatGPT — diplomă instant, certitudini la pachet.

      • ”concetățenii din Bârlad m-au sfătuit, cu o seriozitate demnă de o tragedie greacă, să nu mă întorc acasă ca să-mi lansez cartea despre „Gazele de șist și fracturarea hidraulică — Între mit și realitate”.

        Nu trebuie să fiți supărat pentru asta. Cine a zis că ”nimeni nu-i profet în țara lui” știa ce spune 😀

        • „Tragedia greacă” mai înseamnă, printre altele, că editorul cărții, dr. ing. Costel Postolache, era/este și el bârlădean și coleg de clasă cu primarul Bârladului din 2014. Decizia de interzicere a lansare a cărții a fost luată de primar pe motiv că nu putea garanta securitatea mea personală în cazul în care mă prezentam concetățenilor mei cu acea carte „fatidică”. 😢

      • Domnule professor Cranganu
        exemplul to’ar’sului milica bobu… este desuet
        (nu doar ideologic/”filosofic” vorbind)
        DI Popescu a-ncercat sa explice de ce habarni(stii/zdele)
        confunda eficienta cu eficacitatea…
        (probabil ca habarnizmul rezulta din „vara-la-mare”…
        si/sau are alte cauze, fundamentale…
        saracia genetica, „invatamantul” cu povesti-nemuritoare si tatal-nostru…)

        v-as ruga sa detaliati „soarta/destinul” celui care (si-)a recunoscut orroarea

  5. Articolul ma duce cu gandul la biata vrabie. In timpul revolutiei culturale din China, Mao, desteptu’ pamantului, a decis ca si vrabiile sunt o pesta, nu doar intelectualii. Asa ca a decis eradicarea ambelor. A urmat una din marile tragedii umane intalnita in istorie. E estimat ca au murit de foame doua milioane de oameni doar datorita extirparii vrabiilor. Restul, pana pe la douazeci au murit tot de foame dar din alte cauze. Eliminarea intelectualilor a dus la o incetinire a cresterii economice de lunga durata. Abia dupa decenii si ajutor american sub Deng Xiaoping, China a inceput sa-si revina, inclusiv vrabiile chinezesti. Ignorarea stiintei naste monstri de-al de Grteta Wazzername.

    https://climate.uchicago.edu/news/how-the-killing-off-of-the-sparrow-incited-the-worlds-most-deadly-famine/

  6. ” Poate că adevărata extincție în masă din epoca noastră nu este a speciilor, ci a bunului-simț”.

    „Poate că”??? Să înțeleg că mai aveți îndoieli?

  7. Pe când „Extincția globală care n-a fost” în cinematografe?

    On topic: o extincție globală durează câteva zeci de mii de ani, dacă nu chiar mai mult. Au trecut de-abia 6 ani de la profeția Gretei. Domnule profesor, nici peste 600 ani nu vom putea demonstra eșecul acestei profeții, chiar dacă este foarte puțin probabil ca Greta să aibă dreptate!
    Nu-mi place tonul isteric al Gretei, dar nici nu putem face o predicție pe baza unui trend care analizează doar datele acumulate pe o durată de 500-600 ani. Probabil cea mai adecvată atitudine ar fi să recunoaștem că este o supoziție care nu poate fi nici confirmată, nici infirmată.

    Cam ca „Anul Nou care n-a fost”. :)

    • Chestia cu extincția globală nu e tocmai o noutate de ultimă oră — are deja mai mult de șase ani. În cazul în care cineva a ratat episodul pilot din 2015, iată un scurt citat:

      Săptămâna trecută, mass media națională și internațională au circulat o știre de senzație: Terra a intrat într-o nouă fază de extincție în masă. Baza știrii o reprezintă publicarea unui articol, semnat de cercetători mexicani și americani: Accelerated modern human–induced species losses: Entering the sixth mass extinction (Caballos et al., 2015, Disparițiile recente și accelerate ale speciilor induse de oameni: Intrând în a șasea extincție).

      Viața pe Pământ este în pericol”, „Pământul a intrat într-o nouă etapă de extincție, iar oamenii ar putea fi printre primele victime”, „Pământul se află la un pas de dispariție în a șasea extincție de masă și vina este a noastră” – bombardată cu astfel de titluri senzaționale, opinia publică, nespecializată, poate fi ușor indusă în eroare, speriată și manipulată (religios, politic, social etc.)

      Și, bineînțeles, când ești bombardat cu astfel de capete de afiș, e foarte ușor să fii speriat, manipulat sau convins că ai înțeles ceva profund, chiar dacă, în realitate, ai doar senzația de cunoaștere.

      Articolul curent e scris, în mod deliberat, pentru exact acea categorie de cititori: cei care NU au beneficiat de titluri senzaționaliste „dar inversate” (adică panica de ieri reambalată ca revelație de azi). Pentru aceeași audiență, reamintesc cu blândețe că fraza de mai jos rămâne aproape necunoscută — și, sincer, e cam potrivită:

      Schimbarea climei este doar un tatuaj mental — o expresie pe care o invocăm cu aer de sofisticare științifică pentru a da un anumit sentiment de cunoaștere despre ceea ce nu se poate cunoaște.

    • Detalii recente despre urșii polari:

      Polar bears and Arctic sea ice status (December 7, 2025)

      Positive news on the Arctic front as far as polar bears are concerned so far this year, with no reports of dead or dying bears, or of horrific attacks on humans that I’ve heard about. Not much to talk about but here’s what I’ve found.

      Sea ice in Hudson Bay is forming rapidly while according to NSIDC (National Snow and Ice Data Center), the Arctic Basin is filled with ice. Ice has also moved well into the Bering Sea, the Barents and Kara Seas, and Davis Strait. NSIDC say they have discontinued their monthly sea ice reports due to lack of funding, although under the current federal government administration, such budget cuts were likely tied to their inability to consistently produce these reports without pushing a human-caused climate change narrative of impending catastrophe [s.m.].

  8. asta se intampla cand lasi o fatuca extremista sa vb. unor oameni (ma intreb cum a ajuns acolo, ca daca eram eu nu ma baga nimeni in seama indiferent ce spuneam…). fatuca aia facea mult mai bine daca RAMANEA IN SCOALA si chiar facea ceva relevant pt lupta impotriva incalzirii globale nu doar urla ALTORA sa faca asta!

    nu contest ca nu ar trebui sa luptam cu poluarea, dar nu aiurea. nu heirupisme, si nu doar UE in timp ce celelalte tari polueaza linistite! acum merem int-run dead mens march cu masinile lectrice desi nu s-a rezolvat practic nici o problema cu ele…

  9. 15 decembrie 2015 – 15 decembrie 2025: Acordul climatic de la Paris, un dezastru care a împlinit zece ani

    Acordul climatic de la Paris a fost adoptat în urmă cu 10 ani, în această săptămână. A fost un deceniu dezastruos, pe care președintele Donald Trump încearcă, pe bună dreptate, să-l încheie.

    Scopul declarat al acordului era ca țările să reducă voluntar emisiile pentru a evita ca temperatura medie globală să depășească temperatura preindustrială (estimată) cu 3,6 °F (2 °C) și, de preferință, cu 2,7 °F (1,5 °C).

    Din decembrie 2015, lumea a cheltuit aproximativ 10 trilioane de dolari încercând să atingă obiectivele de la Paris. Ce s-a realizat? În loc să se reducă emisiile globale, acestea au crescut cu aproximativ 12%. Deși creșterea emisiilor este de fapt un lucru bun pentru mediu și umanitate, cheltuirea a 10 trilioane de dolari într-un efort eșuat de reducere a emisiilor subliniază doar risipa, frauda și abuzul acordului.

    Dar risipirea a 10 trilioane de dolari este doar vârful icebergului.

    Efortul de reducere a emisiilor s-a bazat în mare parte pe obligarea țărilor industrializate să înlocuiască sistemele energetice bazate pe combustibili fosili, care și-au dovedit eficiența, cu sisteme eoliene, solare și bazate pe baterii, care nu sunt încă pregătite pentru utilizarea la scară largă. Această tranziție forțată a dus la creșterea costurilor energetice și a făcut sistemele energetice mai puțin fiabile. Rezultatul a fost o dezindustrializare care a paralizat economia în fostele puteri economice Germania și Marea Britanie.

    Și situația se înrăutățește.

    Națiunile europene și-au imaginat că pot reduce amprenta de carbon prin externalizarea necesarului de cărbune și gaze naturale către Rusia. Această externalizare a îmbogățit Rusia și a făcut economia europeană dependentă de Rusia în ceea ce privește energia. Această vulnerabilitate, la rândul său, și un președinte Joe Biden slab l-au încurajat pe Vladimir Putin să invadeze Ucraina.

    Rezultatul a fost peste un milion de morți și răniți, distrugerea în masă a Ucrainei în valoare de peste 500 de miliarde de dolari până în prezent și costul inestimabil al destabilizării globale. Europa va trebui să cheltuiască sute de miliarde în plus pentru apărare, iar contribuabilii americani au fost obligați să cheltuiască sute de miliarde pentru arme pentru Ucraina. Putin a ridicat chiar spectrul utilizării armelor nucleare.

    Președintele Barack Obama a încercat în mod neconstituțional să impună acordul de la Paris Statelor Unite ca acord executiv, rather than a treaty ratified by the U.S. Senate. Deși Trump a reziliat acordul executiv în timpul primei sale administrații, președintele Joe Biden a reintrat în acord la scurt timp după preluarea funcției, angajându-se să dubleze angajamentul lui Obama de reducere a emisiilor cu 50% față de nivelurile din 2005 până în 2030.

    Angajamentul lui Biden privind emisiile a fost un impuls pentru Legea privind reducerea inflației din 2022, care a alocat 1,2 trilioane de dolari pentru ceea ce Trump a numit „Noua înșelătorie verde”. Deși Legea One Big Beautiful Bill a lui Trump a redus cheltuielile cu aproximativ 500 de miliarde de dolari și el încearcă să le reducă și mai mult prin măsuri executive, o mare parte din acești bani au fost folosiți în efortul de a cumpăra alegerile din 2024 pentru democrați. Restul a fost și va fi utilizat pentru a distruge rețeaua noastră electrică cu echipamente eoliene, solare și baterii periculoase, care compromit securitatea națională, provenite din China comunistă.

    Apoi, mai este și asta. La conferința climatică de la Paris din 2015, secretarul de stat american John Kerry a declarat destul de clar că reducerea emisiilor de către SUA și alte țări industrializate era inutilă și nu ar fi dus la nimic, deoarece emisiile țărilor în curs de dezvoltare ar fi crescut.

    În cele din urmă, există aspectul realismului climatic în toate acestea. După semnarea acordului de la Paris și în ciuda creșterii emisiilor, temperatura medie globală a scăzut în perioada 2016-2022, conform datelor NOAA.

    Fenomenul El Niño extrem din perioada 2023-2024 a provocat o creștere temporară a temperaturii. Condițiile La Niña au readus acum temperatura medie globală sub nivelul din 2015-2016, conform datelor satelitare ale NASA. Ideea generală este că orice „încălzire globală” care a avut loc în ultimii 40 de ani este de fapt asociată cu ciclul natural El Niño-La Niña, nu cu emisiile.

    Acordul de la Paris a fost doar o povară, fără niciun beneficiu. Mai mult, acest acord nu a fost niciodată necesar. Mulțumim președintelui Trump pentru că ne-a scos din nou din el.

    • „în ciuda creșterii emisiilor, temperatura medie globală a scăzut în perioada 2016-2022, conform datelor NOAA. ”

      Ciclul solar 24 (2009 – 2019) a fost cel mai rece din ultima sută de ani. Însă ciclul solar 25 (2020 – 2030) a fost mult mai activ decât se prognoza, a depășit cu mult toate estimările. În orice caz, vârful de activitate a fost depășit spre finalul lui 2024, deci vara lui 2025 a fost cam ultima cu temperaturi în creștere. Cel puțin până în 2030, tendința temperaturilor va fi de scădere continuă. Probabil încă 2-3 ani după, fiindcă activitatea Soarelui este destul de slabă în primii 2-3 ani ai ciclului următor, chiar dacă tendința activității solare va fi de creștere, după 2030.

  10. Ceva interesant:
    “I Helped Build It!” A WEF-Davos Insider EXPOSES The Great Reset
    https://www.youtube.com/watch?v=iVYzoGYgjhg
    Fosta bancheră de investiții și „denunțătoare” ESG, Desiree Fixler, se alătură emisiunii The Winston Marshall Show pentru a expune ceea ce ea consideră a fi una dintre cele mai mari escrocherii financiare ale erei moderne.
    Fixler explică cum a contribuit la construirea cadrului ESG și a capitalismului părților interesate din interiorul Wall Street-ului, înainte de a descoperi că acesta era folosit pentru a induce în eroare investitorii, a supraevalua consumatorii și a reface imaginea elitelor puternice după criza financiară. Bazându-se pe perioada petrecută ca director de sustenabilitate la administratorul de active de trilioane de dolari al Deutsche Bank, ea dezvăluie cum etichetele ESG au fost aplicate fondurilor fără dovezi, fără date și fără responsabilitate.
    Ea descrie cum ESG a devenit obligatoriu prin reglementare, cum obiectivele net zero și DEI au distorsionat procesul decizional corporativ și de ce trilioane de dolari au fost deviate către proiecte verzi neprofitabile în timp ce prețurile la energie au crescut verzi.
    Discutăm despre Klaus Schwab, Forumul Economic Mondial, capitalismul stakeholder versus capitalismul acționarilor, rolul consultanților și al autorităților de reglementare și de ce Fixler consideră că ESG a subminat creșterea, încrederea și democrația în Occident.
    O relatare rară din interior despre cum a funcționat cu adevărat ESG, cine a profitat și de ce întregul sistem începe acum să se prăbușească.

  11. Michael Astner despre Merz si nu numai…

    Merz, Friedrich Merz
    Pe 11 noiembrie, cancelarul german a împlinit 70 de ani și a devenit astfel primul cancelar care face 70 în funcție fiind!

    Altfel, cel mai în vârstă cancelar al Germaniei a fost Konrad Adenauer (1876-1967), dar pe când acesta a împlinit 70 de ani, încă nu ajunsese cancelar (de altfel primul al RFG/Germaniei de Vest, între 1949-1963).

    A, și încă un detaliu aflat cu ocazia asta de la jurnalul de noapte tagesthemen: Merz este, pe deasupra, singurul cancelar care știe să piloteze și care chiar zboară ocazional cu avionul său privat (poate mai puțin acum, de când a preluat conducerea guvernului).

    Poftim, prin februarie, pe când Germania era încă în campania electorală, ziarul de stânga din Berlin die tageszeitung (taz, 14.02.25) a dedicat pilotului Friedrich Merz un articol întreg, evident din perspectiva ideii de poluare.

    După ce aflăm că acesta și-a apărat „hobby-ul de lux” declarând că pilotajul reprezintă „un vechi vis” de-al său, e prezentat avionul: un avion cu elice Diamond DA62 cu cinci locuri care ar costa aproape un milion de euro. I s-au numărat, desigur și zborurile din ultimii ani (160 în ultimii trei) și cică doar ca pilot Merz ar fi vinovat de 8 tone de CO2/an. Neamțul mediu ar emite 10,5 t/an, dar din astea doar 2,1t ar ține de mobilitate. Merz, deci, a poluat din greu, da?

    Și ca să așeze cireașa pe tortul eco-stângist, aflați că emisiile de carbon cresc odată cu veniturile: cei săraci, deci, poluează cel mai puțin, cei bogați, cel mai mult! Și uite așa, dacă vrei să salvezi planeta n-ai cum să nu fii anti-capitalist și, deci, dar mai ales: anti-bunăstare! Și uite așa, cu cât vor fi mai mulți săraci, cu atât mai bine va fi pentru planetă, nu? Trăiască sărăcia!

    https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/selectiile-memoriei–1820264.html

  12. Efectul Gates-Lomborg a atins un nivel neașteptat

    Publicația The New York Times, un bastion al climatismului, a publicat astăzi (15 decembrie 2025) o întrebare cu un răspuns puțin așteptat de locuitorii unui stat care a interzis fracturarea hidraulică a argilei Marcellus (Marcellus fiind un sat din New York unde argila respectivă aflorează și a fost descrisă pentru prima dată):

    De ce statul New York a renunțat la combaterea schimbării climei
    Având în vedere că accesibilitatea și costurile energiei sunt probleme politice importante, guvernatoarea Kathy Hochul este mai puțin concentrată pe protecția mediului.

    New York a fost cândva considerat un pionier în combaterea schimbării climei, cu o lege care promitea eliminarea aproape totală a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. Mașinile care consumă mult combustibil și sistemele de încălzire și cuptoarele pe bază de petrol ar fi devenit relicve ale unui trecut bazat pe combustibili fosili, iar toată energia electrică din stat ar fi provenit din surse fără emisii de carbon. Însă guvernatoarea Kathy Hochul, o democrată care se confruntă cu o criză a accesibilității și cu o creștere a cererii de energie, a încetinit progresul în ceea ce privește problemele climatice.

    În climatologie se vorbește adesea despre așa-numitele tipping points. Hotărârea statului New York reprezintă un astfel de tipping point climatic: renunțarea la politicile „verzi” pe măsură ce accesibilitatea și costurile energetice devin tot mai importante.

    Sau, dacă vreți o altă interpretare: Legea de fier a politicii climatice, care este strâns legată de tranziția energetică, afirmă că, atunci când politicile axate pe creșterea economică se confruntă cu politicile axate pe reducerea emisiilor, creșterea economică va învinge de fiecare dată.

  13. Compania Ford înregistrează pierderi de aproximativ 19,5 miliarde de dolari din investițiile în vehicule electrice (EV) și încetează producția actualului model F-150 Lightning pentru a se orienta către modele hibride și pe benzină, din cauza cererii slabe de vehicule electrice, a costurilor ridicate și a schimbărilor strategice, inclusiv concentrarea pe segmente de camioane mai profitabile.

    Această mișcare reflectă o retragere mai amplă a industriei de la vehiculele complet electrice și o reorientare către vehicule de bază, populare, precum modelele tradiționale F-150.

    Cauzele pierderilor masive ale companiei Ford sunt: Cererea slabă a consumatorilor pentru vehicule electrice, costurile ridicate și modificările legislative care au erodat argumentele comerciale pentru unele vehicule electrice de mari dimensiuni, ducând la pierderi semnificative în divizia Model EV al lui Ford.

    Detalii,

    Ford Takes $19.5 Billion Hit in Detroit’s Biggest EV Bust, WSJ, December 15, 2025

  14. Bjørn Lomborg – Panica climatică a UE se estompează

    După acordul climatic de la Paris, schimbarea climei a fost una dintre cele mai importante probleme ale agendei politice UE. Nu mai este cazul.

    Datele publicate de Eurobarometer, (toamna 2025), indică un interes de numai 9% față de climă/mediu, o scădere impresionantă în comparație cu nivelul de 35% care se manifesta în primăvara 2019.

    Intrarea în declin al acestui fenomen, care a turmentat nu doar pe Greta 😢, oferă ocazia de a ne concentra în sfârșit pe politici climatice sensibile și accesibile.

    Detalii,
    https://x.com/BjornLomborg/status/2000862782263042062

  15. BREAKING NEWS.

    Viewer discretion is not advised.

    1. Se anticipează o încălzire catastrofală a Pamântului:
    https://x.com/tattoo850/status/2000618211092685208

    2. Baby, It’s Cold Outside.
    „Global warming” is the reason it’s so cold.
    https://x.com/wideawake_media/status/2000491844749119810

    3. Now this, this is art. („No animals were harmed in the making of this film”)
    https://x.com/DurhamWASP/status/1999523751885406405

    4. If we devide 123 genders by white supremacy…
    https://x.com/bryan_arno56305/status/1998816152311751075

    99. Bonus: In Olanda se vorbeste limba rromână!
    https://x.com/MyLordBebo/status/2000829112198255013

  16. Credeati c-o trecuta gretismu’ din lume? Neeee, numa-un pic s-o hodinita: noul regulament tehnic in Formula 1 prevede ca motoarele termice (1.6 litri, 6 cilindri in V, 400 KW) vor folosi „advanced sustainable fuel made from cutting edge sources”. Care-s alea?
    „- carbon capture
    – municipal waste
    – non-food biomass”. (Coji de nuca, bambus macerat in sudoare de zina, spori decorticati, unghii de rechina virgina, balega confiata. Impotriva detonatiilor vor folosi flatulente lichefiate de magarita epilata, neaparat epilata, peremptoriu epilata, epilare certificata FIA, iar pentru cresterea crifrei octanice este permisa adaugarea de extract din aripioare de musca tze tze).
    Si combustibilul asta va fi „independently certified to meet strict sustainabillity standards”.
    Mno.

    • Asa-i, n-a trecut gretismul dar e mai subtil. Treaba cu mutatiile rapide la ursii albi…nemaiauzite, trec pe iarba ca nu mai prind foci…
      Urmeaza scurtarea rapida a coltului narwalilor; pinguinii africani nu mai au sardele, mor de foame in timpul naparlirii si sufera mutatii rapide in sensul schimbarii dietei (trec pe alge), renunta la krill si cad closca de doua ori pe an. Un lucru benefic; fara krill, guano de pinguin nu mai degaja monoxid de azot asa ca cercetatorii nu mai rad ca prostii si se apuca sa-i studieze pe bune. Asteptam, cu infrigurare antarctica, vesti.

  17. EU a făcut um viraj cu vreo 135 grade în problema interzicerii din 2035 a mașinilor cu motor termic. Ele vor putea fi vândute, dar cu standarde ecologice și mai stricte decât pana acum (emisii mai mici cu 90% fata de 2021) și cu taxe carbon f mari (cumpărarea de credite carbon). 10% of the emissions reduction will now need to be offset by the use of biofuels, e-fuels and European-made low-carbon steel.
    In schimb vor fi subvenționate mașinilor electrice mai scurte de 4.2 m fabricate în EU (deci și cele chinezești din Ungaria). O măsură de tipul nici pe jos nici în căruța.

    • Da o sa faca offset cu Brazilia ca si cu otelul verde din Germania…ce cacofonie perversa. Las ca-i scoala putica din somnul dulce. Sa vad cum o sa faca tunuri verzi astia de la Rheinmetall.

    • toa’r’sa *ue a facut de fapt ceea ce facea gaina
      cand incerca sa evite definitia/apelativu’ c*r*a
      s-a impiedicat… dar a ramas cu c*r*n-sus… disponibil
      (la urma urmei pana si functionarea tiparnitei are costuri)

  18. Donald Trump a dat până la urmă BBC în judecată, pentru editarea imaginilor care au lăsat spectatorilor impresia că el ar fi provocat / încurajat atacul asupra Capitoliului. Un barrister (*) relativ cunoscut în UK explică ce s-a întâmplat în decursul timpului și de ce BBC e într-o situație cât se poate de albastră:

    https://www.youtube.com/watch?v=l8vbL5JNFvw

    Ar fi interesant de văzut dacă măcar o singură trompetă neomarxistă de pe-aici recunoaște că a promovat minciuni, dintre cei care îl acuzau explicit pe Trump pentru evenimentele de la Capitoliu.

    (*) În UK sunt două categorii de avocați: solicitors și barristers. Solicitors sunt cei apar doar la procesele de la instanțele inferioare, în timp ce barristers pot reprezenta clienții în fața celor mai înalte instanțe din Regat.

  19. Pe vremuri in UK BBC era subvenționat printr-o taxa aplicata celor care dețineau un aparat TV, indiferent dacă se uita la BBC sau nu.
    Nu știu dacă asta e valabil și azi (și îmi este lene sa verific) dar într-o lume in care tot mai putini oameni se uita la TV aceasta taxa mi se pare cam depășită.
    Ascult din când în când BBC World radio și mi se pare mai puțin înregimentat ideologic decât DW sau France24. Totuși este un post de propagandă guvernamentala și trebuie sa acceptam ca nu poare fi complet independent.

    • ”BBC era subvenționat printr-o taxa aplicata celor care dețineau un aparat TV, indiferent dacă se uita la BBC sau nu.”

      Și astăzi e la fel: există o taxă anuală de 174,50 lire, iar acum se aplică și pentru computere sau telefoane, dacă utilizatorul urmărește programe TV transmise în direct. Modul de colectare e foarte agresiv, cu scrisori de amenințare, vizite la domiciliu pentru cei care declară că nu au televizor și nu urmăresc programe TV nici pe computer etc.

      Există evidența instalațiilor de recepție prin satelit pe care le dețin cetățenii, deci un deținător de instalație satelit nu poate pretnde că nu urmărește programe TV. În cartierele unde mai există instalații de cablu TV vin niște dube care măsoară nivelul de semnal din cutiile de distribuție. În felul ăsta se știe efectiv când e pornit televizorul în fiecare apartament, iar inspectorii bat la ușă exact în asemenea momente, ca să constate că erau urmărite programe TV.

      ”Totuși este un post de propagandă guvernamentala și trebuie sa acceptam ca nu poare fi complet independent.”

      Nu e chiar așa. BBC funcționează pe baza unei Royal Charter din 2016 care o obligă în mod explicit să fie independentă, la articolul 3:

      3. The independence of the BBC

      (1) The BBC must be independent in all matters concerning the fulfilment of its Mission
      and the promotion of the Public Purposes, particularly as regards editorial and
      creative decisions, the times and manner in which its output and services are
      supplied, and in the management of its affairs.

      https://assets.publishing.service.gov.uk/media/5a80c6d740f0b6230269570c/57964_CM_9365_Charter_Accessible.pdf

      În realitate, neomarxiștii au confiscat BBC, iar asta e împotriva legii. Mai multe documente privind funcționarea BBC se regăsesc pe site-ul guvernului britanic:

      https://www.gov.uk/government/publications/bbc-charter-and-framework-agreement

  20. Împăratul „verde” al Europei nu are haine, iar afară este frig

    Europa se autoproclamă catedrala tranziției „verzi”. Birocrații de la Bruxelles și politicienii de la Berlin au petrecut decenii întregi ținând prelegeri lumii întregi despre necesitatea morală de a renunța la hidrocarburi. Au construit o narațiune a Uniunii Europene ca un oraș strălucitor alimentat de vânt și soare, modelând o utopie cu emisii zero.

    Cu toate acestea, când primul val de frig al iernii s-a instalat pe continent în această toamnă, fațada s-a prăbușit sub greutatea realității fizice.

    Europa depinde de combustibilii fosili pentru aproximativ 70% din consumul total de energie. Această cifră a rămas constantă de-a lungul anilor, în ciuda miliardelor de euro cheltuite pentru infrastructura solară și eoliană. Creșterea mult lăudată a acestor tehnologii maschează un adevăr fundamental despre sistemele energetice pe care factorii de decizie europeni refuză să îl recunoască în public: energia electrică reprezintă doar o fracțiune din cererea totală de energie.

    Transportul, încălzirea, procesele industriale și producția continuă să funcționeze în mod preponderent pe bază de petrol, gaze naturale și cărbune. A evidenția creșterile în producția de energie regenerabilă, ignorând imaginea de ansamblu a energiei, este ca și cum te-ai mândri cu o ușă nouă, în timp ce restul casei este în ruină.

    La sfârșitul lunii noiembrie, fragilitatea unui sistem energetic dependent de condițiile meteorologice a ieșit la iveală odată cu scăderea temperaturilor și creșterea cererii de încălzire a spațiilor. Aceasta este o caracteristică previzibilă a vieții în emisfera nordică, însă politica energetică europeană pare să fie mereu surprinsă de acest lucru.

    Chiar când familiile aveau cea mai mare nevoie de căldură, vântul a refuzat să sufle. Aceasta este „Dunkelflaute” – perioada de acalmie – despre care inginerii au avertizat de ani de zile. Producția de energie eoliană a scăzut cu 20%.

    Operatorii rețelei electrice, care aveau nevoie de o sursă de rezervă pentru a evita întreruperile de curent, nu au apelat la baterii, care rămân lamentabil de inadecvate pentru această sarcină. În schimb, au exploatat un pilon al sistemelor energetice actuale: gazul natural. Producția de energie pe bază de gaz a crescut cu peste 40% pentru a umple golul lăsat de turbinele eoliene blocate.

    În Țările de Jos, gradele-zi de încălzire – o măsură a cererii de căldură – au fost cu 35% peste media pe cinci ani. Datele de la jumătatea lunii noiembrie prezintă o imagine dezastruoasă a eșecului așa-numitelor energii regenerabile. Între 14 și 21 noiembrie, când prima perioadă de frig a cuprins regiunea, cererea europeană de gaz a crescut cu 45%.

    În termeni absoluți, cererea zilnică de gaz a crescut cu 0,6 miliarde de metri cubi pe zi. Nu a fost vorba de o creștere treptată, ci de o creștere bruscă, provocată de panică, de 75% a cererii de încălzire rezidențială și comercială.

    Depozitele de gaze naturale au fost eroii necunoscuți ai acestei drame, acoperind aproximativ 90% din creșterea cererii zilnice în timpul unei săptămâni critice. Extragerile de gaz din depozite au crescut cu aproape 450%.

    Amploarea acestei intervenții a gazelor naturale este greu de exagerat. Pentru a pune în perspectivă cei 0,6 miliarde de metri cubi de gaz, luați în considerare faptul că echivalentul energetic al acestei cantități de gaz este producția zilnică a 220 de centrale nucleare – un număr de aproape cinci ori mai mare decât întreaga flotă nucleară a Franței.

    Imaginați-vă catastrofa care ar fi avut loc dacă Europa și-ar fi atins obiectivele de zero emisii nete și ar fi eliminat infrastructura de gaz. Nu există niciun sistem de baterii pe Pământ, existent sau planificat, care să poată furniza echivalentul a 220 de reactoare nucleare.

    În ciuda acestui consum frenetic de gaze, prețurile au rămas relativ stabile. Acest lucru nu s-a datorat previziunii europene. S-a datorat „dividendului păcii” reprezentat de potențiala rezolvare a conflictului din Ucraina și, mai important, de fluxul de gaze naturale lichefiate din Statele Unite.

    Aici se află ironia supremă a poveștii: o Uniune Europeană anti-combustibili fosili și anti-foraj își menține populația în viață doar datorită unei administrații pro-combustibili fosili și pro-umani de peste Atlantic. Statele Unite, prin încurajarea producției de hidrocarburi, au creat surplusul care încălzește acum casele europene.

    Combustibilii fosili sunt esențiali pentru viața de zi cu zi, în special în societățile avansate, care nu pot funcționa pe baza dorințelor celor care venerează vântul și soarele. Stabilitatea societății europene de astăzi se bazează pe umerii foratorilor americani de sonde de gaz.

    Uniunea Europeană servește ca avertisment cu privire la ceea ce se întâmplă când ideologia prevalează asupra fizicii. Mandatele climatice nu pot face vântul să sufle. Împăratul „verde” nu are haine, iar afară este frig.

  21. What worries the world?

    Între martie 2014 – decembrie 2025, Ipsos – o companie multinațională de cercetare de piață și consultanță, cu sediul central la Paris, fondată în 1975 de Didier Truchot, a colectat răspunsuri la întrebarea Ce vă îngrijorează? pusă în aproximativ 25.000 interviuri reprezentative realizate în 30 țări. Pe baza răspunsurilor primite, Ipsos a publicat recent un studiu de 60 pagini, intitulat Ce îngrijorează lumea?

    În decembrie 2025, principalele 5 probleme care îngrijorează oamenii din 30 țări de pe glob sunt, în ordine:

    1. Criminalitatea și violența (32%)
    2. Inflația (30%)
    3. Sărăcia și inegalitate asocială (28%)
    4. Șomajul (28%)
    5. Corupția financiară/politică (27%)

    Schimbarea climei, cu 13%, se clasează pe poziția a 10-a din cele 18 îngrijorări indicate de respondenții interviurilor.

    O fi de vină Donald Trump sau efectul Gates-Lomborg? 😊

  22. „extrapolarea extincțiilor din trecut în viitor este problematică.” – Însă exact asta fac cei cu cercetarea și autorul articolului ăsta, doar invers. Dacă se arată o încetinire a extincției, înseamnă că încetinirea va continua. Deci cum e?

    • În 2019, în timpul primul mandat Trump, am explicat în ce constă criza venezueleană și ce implicații aveau SUA în acea situație (Criza venezueleană – o criză a petrolului convențional. Rolul SUA în apariția și gestionarea ei)

      Articolul pe care l-ați citat consideră că petrolul acru și greu/supergreu din Venezuela ar putea fi înlocuit printr-unul asemănător extras din tar sands (nisipuri bituminoase) din Alberta. Istoric privind lucrurile, SUA au importat astfel de țițeiuri nu doar din cele două țări menționate, ci și din Mexic sau Arabia Saudită. Majoritatea industriei de rafinare și procesare a acestor importuri s-a dezvoltat în zona Houston-Galveston, locații care au avantajat/avantajează importurile transportate cu vaporul.

      În cazul Canadei, transportul de țiței brut din Alberta la un ocean (de ex. Pacific), urmat de călătoria până la Houston crește semnificativ costurile materiei prime. De aceea, Canada și partidul republican american au sprijinit proiectul conductei Keystone XL, ca o extensie de 1.200 mile a conductei Keystone existente în Canada. Această extensie ar fi transportat direct, rapid, fără probleme majore, țițeiul greu canadian către rafinăriile din zona Houston. După cum știți, după 6 (șase) ani de tergiversări din mandatele Obama și continuări limitate în timpul mandatului Trump 1, extensia Keystone XL a fost blocată de președintele Joe Biden, care a revocat permisul prezidențial pentru proiect în prima sa zi de mandat, în ianuarie 2021. Decizia sa a dus la anularea definitivă a proiectului de către compania TC Energy în iunie 2021.

      Consecința acestei politici democrate se poate citi în articolul pe care l-ați citat:

      Deoarece conducta Keystone XL, care trebuia să transporte 800.000 de barili de petrol [pe zi] din Canada în Golful Mexic, nu a fost niciodată construită, doar o mică parte din petrolul canadian ajunge efectiv în Golful Mexic… Așadar, ei [americanii] au o nevoie mare de petrol greu, care nu va putea fi satisfăcută de petrolul canadian, având în vedere limitările infrastructurii necesare pentru transportul acestuia.

      Dacă vă întrebați ce se întâmplă cu țițeiul de argilă (ușor și dulce) extras prin fracturare hidraulică în SUA, de ce nu înlocuiește definitiv țițeiurile din import, aș avea nevoie de un articol separat.

      • Intr-adevar ar fi interesant un aricol pe tema asta. La un moment dat, cu ceva ani in urma cred, v-am intrebat dece nu face US „retooling” la rafinariile din Golf si mi-ati raspuns ca nu-i treaba US (guvern) sa faca asta ci a pietei ceea ce e profund adevarat. Poate-i doar curiozitatea mea…

  23. Îmi cer scuze, știu că e off-topic, dar nu mă pot abține. Un politruc cu tupeu maxim a fost numit director general al Societății Române de Radiodifuziune:

    „Am lucrat 30 de ani la Deutsche Welle și n-am avut niciodată nici măcar un prim pas în direcția politizării”.

    https://hotnews.ro/video-interviu-ascultatorii-radioului-public-din-romania-care-au-dat-drumul-la-radio-luni-la-ora-9-dupa-alegerile-pentru-bucuresti-nu-au-aflat-cine-este-noul-primar-al-orasului-am-chemat-2134635

    E clar ce partid ”pro-european” l-a numit, că ei sunt ateii care se închină la Cancelaria de la Berlin, dar trebuie un tupeu fantastic pentru a nega politizarea la Deutsche Welle. O asemenea duplicitate și ipocrizie numai în Gerrmania se poate învăța 😀

  24. O propunere pentru Greta și fanii ei (câți or mai fi):

    Dacă ai inventa o mașină care:

    – Funcționează pe bază de iarbă
    – Produce proteine de înaltă calitate
    – Fertilizează solul în timpul funcționării
    – Construiește sol vegetal
    – Nu necesită energie electrică
    – Se autoreproduce
    – Oferă peste 100 de produse secundare (piele, seu, gelatină etc.)

    Ai câștiga toate premiile pentru mediu.

    Noi o numim vacă și vrem să o interzicem.

    Any thoughts?

    Detalii,

    https://x.com/SamaHoole/status/2002074918125457900

    • Sunt mai bune oile: pasc iarbă de calitate mult mai slabă și își distribuie fertilizantul natural mult mai eficient, pe o suprafață mult mai mare. Vacile sunt high-maintenance, honi soit qui mal y pense 😀

      • @Harald

        Ce mănâncă efectiv vacile în Marea Britanie:

        70% iarbă din pășuni permanente
        15% iarbă însilozată (conservată)
        10% reziduuri agricole (paie de grâu, pulpă de sfeclă de zahăr)
        5% cereale (adesea orz respins pentru consumul uman)

        Ce NU mănâncă vacile:

        Legumele dvs.
        Fructele dvs.
        Alimentele pe care le-ați dori vreodată
        Resursele pe care le-ați putea folosi

        Ele mănâncă literalmente ceea ce dvs. nu puteți mânca și transformă acest lucru în ceea ce dvs. aveți nevoie.

        Aceasta nu este o problemă. Este o soluție.

        https://x.com/SamaHoole/status/2002441929066168777/photo/1

    • Aici era la moda Caribou acum ceva timp, vorba aia, manca licheni. Doar ca n-au seu si declanseaz o boala – Mal de Caribou. Asa ca-m trecut pe vaca…

  25. Cuality presh. Daca nu stiati va spune G4 media ca apa nu e ce stiu chimistii ca e, nici vorba. Acum e o alta apa, moderna, incluziva, asertiva si mai ales conforma noii programe de invatamint numita sugestiv GUSTER (Gargara, Ursarie, Sictir, Epatare, Rachiu), si e compusa din Azot si Oxigen. E perfect adevarat, doar scrie la gazeta: „(…) transferă particule pe Lună, inclusiv azot și oxigen, elemente esențiale pentru formarea apei și chiar a ruginii detectate anterior pe solul lunar.”
    https://www.g4media.ro/campul-magnetic-al-pamantului-ar-putea-transfera-atmosfera-terestra-pe-luna-ajung-aici-azot-si-oxigen-elemente-esentiale-pentru-formarea-apei.html
    Astept cu interes un articol de geochimie pe G4media.

    • Este o nouă demonstrație din categoria „noaptea minții. Dacă somnul rațiunii produce monștri, „telefonul fără fir” al habarnismului mediatic din România produce „azot și oxigen, elemente esențiale pentru formarea apei”.

      Cum a funcționat „telefonul fără fir” în acest caz?

      11 decembrie 2025: revista Nature communications earth & environment publică articolul Terrestrial atmospheric ion implantation occurred in the nearside lunar regolith during the history of Earth’s dynamo, unde cuvântul „water” apare de 3 ori referindu-se la apa terestră. Textul nu este ușor de digerat și înțeles.

      21 decembrie 2025: Science Alert publică o prezentare for dummies a articolului inițial Earth’s Atmosphere Is Leaking to The Moon, And Here’s Why. Nu mai apar formule, jargonul științific este eliminat, dar se introduce o propoziție interesantă, care conține termenul water: Previous studies have suggested a similar mechanism could be delivering oxygen to the Moon, creating water and even rust. Deci, alte studii nu cel din Nature.

      Urmează habarnismul românesc:

      21 decembrie 2025, ora 1:17. Mediafax preia articolul din Science Alert sub titlul: Câmpul magnetic al Pământului ar putea transfera atmosfera terestră pe Lună. Cetățeanul-autor lansează „bomba zilei”: câmpul magnetic al Pământului transferă particule pe Lună, inclusiv azot și oxigen, elemente esențiale pentru formarea apei și chiar a ruginii detectate anterior pe solul lunar.

      21 decembrie 2025: Redacția (anonimă) de la G4media.ro aruncă „bomba” chiar în titlul dezinformării habarniste: Câmpul magnetic al Pământului ar putea transfera atmosfera terestră pe Lună / Ajung aici azot și oxigen, elemente esențiale pentru formarea apei

      QED

      Dacă astfel de „producții” mediatice românești 100% circulă liber pe tărâmurile internetului, de ce ne mai mirăm că există concetățeni, unii cu veleități politice, care discută despre tuneluri dacice pe sub Bucegi, sau despre conținutul informațional și vibrațional al apei neîmbuteliate în sticle de plastic ș.a.md.?!

      • Ma tem ca ignoranta in materie de chimie elementara e cvasi generala si nu doar la noi. Si nici n-am vazut pe cineva sa discute serios cind vine vorba nu despre programa, ca aia-i ok, ci despre rezultatele predarii chimiei la clasele 7 si 8. Atunci se pun bazele, daca atunci copilul n-a inteles nimic atunci chimia, aceasta materie atit de frumoasa, va fi un „cui”.

        Un cunostintz, a terminat ceva fierarie, TCM parca, la Timisoara, ma intreaba:
        – ce parere ai despre apa alcalina?
        – n-am. De ce intrebi?
        – stiu pe cineva care bea apa Kangen alcalina cu ph 8 si vrea sa ajunga la ph 9. Si vreau sa incerc si eu.
        – pai de ce?
        – pentru sanatate.
        – a cui?
        Trec peste hohotele mele si mai ales peste injuraturile care au urmat. Tot ale mele si injuraturile, din pacate repertoriul meu e foarte sarac. Tonul insa n-a fost de s-a speriat femeia:
        – bai, ti-a luat Dumnezeu mintile, tie si nevesti-ti? Daca-ti prepar o solutie de soda caustica cu ph 9 (adica de 10 ori mai alcalina decit 8), domnu’ injener, si-o bei crezi ca vei fi mai sanatos? Ce sa zic, maninca niste sapun de rufe! Sau tie apa minerala Borsec care e slab acida iti se face cumva rau? Daca maninci o lamiie mori? Ph-ul organismului e o chestie foarte, dar foarte fin si continuu reglata si daca cumva scapa din marja ajungi nu la Salvare, ajungi la ATI sau direct la morga. Joaca-te!

        Si-am mai auzit o traznaie, apa fara Deuteriu. Cica tot pentru sanatate. Mare Ti-e gradina, Doamne!

        • Există, din păcate, o confuzie care este folosită propagandistic și pe care am discutat-o pe larg cu studenții mei de la cursul de Climate Change: creșterea concentrației de CO2 (antropogen, desigur) din atmosferă produce creșterea acidificării oceanelor!?!. De când există oceane pe planeta asta, ele au fost alcaline, cu un pH~8,5.

          Comparată cu actuala valoare pH~8,05, asta înseamnă că oceanele sunt încă alcaline, experimentând o scădere a alcalinității. Dar pentru Greta și gretanii ei, o scădere a unui parametru numit alcalinitate nu are aceeași rezonanță ca o creștere a acidității (aici, aproape toată lumea a auzit de acid sulfuric, clorhidric și altele asemenea.).

          Personal, nu am văzut/citit niciun articol climatic în care creșterea concentrației de CO2 să fie legată de scăderea alcalinității unei soluții alcaline, precum oceanele. Se vorbește/scrie numai despre creșterea acidității/acidificării oceanelor.

          Această pervertire a limbajului în scopuri propagandistice este omniprezentă și, din păcate, lumea fără cunoștințe elementare de chimia fluidelor devine prada sigură a propagandiștilor climatici.

        • Trecand peste generalizare cu injinerii mecanici, vreau sa spun ca in Rusia a crescut efervescent vanzarea de pastile anti-mahmureala gen Alka-Seltzer. Probabil „amicul” avea dimineti mai grele…

        • nici aia distilata cu pH neutru nu e sigura, ca are 66% hidrogen: mai sanatoasa ar trebui sa fie apa oxigenata, cu doar 50% hidrogen

  26. Efectul Gates-Lomborg a afectat chiar și pe The New York Times: Liberalii ar trebui să sprijine industria americană de petrol și gaze.

    Matthew Yglesias, în articolul Obama Supported It. The Left in Canada and Norway Does. Why Don’t Democrats? susține că liberalii americani ar trebui să înceteze să demonizeze petrolul și gazul intern. Atunci când sunt gestionate în mod inteligent, acestea creează locuri de muncă bune, înlocuiesc petrolul străin mai poluant (Venezuela, Mexic, Canada) și contribuie la prosperitatea umană.

    Este un progres pragmatic față de puritatea ideologică.

    Două paragrafe mi se par importante în articolul NYT:

    Avantajele pentru securitatea națională sunt, de asemenea, evidente. Atâta timp cât lumea folosește petrolul — și acesta este în continuare cazul —, este mult mai bine să fie petrol american decât petrol din Rusia, Iran, Venezuela sau Arabia Saudită.

    A lua în serios problema climei înseamnă adoptarea unor abordări durabile din punct de vedere politic și economic în ceea ce privește economia energetică, iar asta înseamnă o reconciliere cu toate formele de energie americane.

    Sunt idei omniprezente în luările de poziție ale lui Bjørn Lomborg și, cu voia dumneavoastră, în multe din articolele și cărțile mele.

  27. Ce mai face Greta?!

    Activista suedeză Greta Thunberg a fost arestată în Londra, marți, 23 decembrie, în timpul manifestaţiei „Deţinuţi pentru Palestina”, de susţinere a organizaţiei Palestine Action.

    „Greta Thunberg ţinea o pancartă pe care se putea citi «Eu susţin deţinuţii de la Palestine Action. Mă opun genocidului»”, a subliniat un purtător de cuvânt al asociației Defend Our Juries.

    Activista „a fost arestată în virtutea legii antiteroriste” britanice, a precizat el.

    https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/greta-thunberg-arestata-in-londra-activista-2496405.html
    ==========================

    Jalnică declasare: de la „How dare you” la arestare ca suporteră teroristă…
    Sic transit gloria mundi.

  28. Why Finland’s beloved Arctic reindeer are under threat by Russian wolves
    Russia’s war in Ukraine is having far reaching and surprising impacts hundreds of kilometres away in Finland with thousands of reindeer showing up dead.

    https://www.ctvnews.ca/video/2025/12/22/why-finlands-beloved-arctic-reindeer-are-under-threat-by-russian-wolves/

    Reportera-l intreaba pe finlandez daca Putin e de vina si, cu un zambet trist, omul raspunde – toata lumea-i de vina, toti se uita doar…

  29. Cercetătoarea Daniela Lică a citat în studiul său Cauzele schimbării climatice și consensul științific cartea mea din 2024 Clima în schimbare. De la frică la realitate, Colecția Contributors, Editura Trei și cele 284 (!) articole pe teme climatice publicate pe Contributors.ro.

    284 este un număr (destul de) mare, dar reflectă seriozitatea eforturilor mele educaționale și informative ale cititorilor acestei platforme. Mă bucur că asist la o schimbare de paradigmă climatică și în România.

    • Pe mine m-ati adus pe drumul bun de multi ani drag Domn. N-am cum sa va multumesc indeajuns; sa va aveti copii texani aproape. Craciun fericit!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbarea climei, geologia petrolului.Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași.În 2008, Constantin Crânganu a devenit primul român Full Professor de geologie din SUA.2024 este Annus Mirabilis al profesorului Crânganu: Patru cărți publicate ca singur autor (o tetralogie) -Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature; The Dynamic Earth - Introduction to Geology and Climate Change, KendallHunt; Clima în schimbare De la frică la realitate, Editura Trei/Colecția Contributors. Recordul anterior în cultura română aparține lui Mihail Sadoveanu, care a publicat patru cărți în 1904. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER:Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

anunt

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Societatea română pentru Istoria Religiilor organizează la București, în perioada 20-25 septembrie 2026, Congresul mondial al disciplinei.

Tema generală a Congresului – Religions 360° – va reuni sute de savanți din șase continente, care vor prezenta cercetările actuale desfășurate în toate centrele semnificative ale discipline la nivel global – vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro