joi, aprilie 30, 2026

Bjørn Lomborg: De la un activist Greenpeace la un sceptic victorios

Preambul

Bjørn Lomborg a fost primul autor din secolul XXI care a fost atacat nu pentru că greșise, ci pentru că spusese adevărul atât de bine, atât de documentat, încât nici cea mai sofisticată mașinărie de cancel culture nu a putut să-l sufoce. Atacurile coordonate împotriva sa dezvăluie o criză profundă a științei moderne: transformarea ei în armă ideologică.

Anul 2001

Sfârșitul lunii august a anului 2001 a însemnat două evenimente semnificative a căror convergența mi-a marcat cariera mea profesională până în prezent: numirea ca profesor de geofizică și hidrogeologie la City University of New York (CUNY) și descoperirea unei cărți într-o librărie.

Publicată de prestigioasa editură Cambridge University Press, cartea purta pe copertă numele unui autor necunoscut mie. Răsfoind-o, am dat la pagina 208 peste o hartă a statului Oklahoma, din care tocmai mă mutasem la New York. Legenda hărții era următoarea:  

Suprafața necesară pentru depozitarea tuturor deșeurilor solide municipale generate în SUA pe parcursul întregului secol XXI: un pătrat cu latura mai mică de 18 mile (28 km). În ilustrația de mai jos, acesta este situat în comitatul Woodward, Oklahoma, ocupând 26% din suprafața acestuia, sau mai puțin de 0,009% din suprafața SUA.

După anii petrecuți în Oklahoma și munca de teren pentru completarea tezei de doctorat, eram familiarizat cu acel comitat. Și, totuși, afirmația autorului m-a pus serios pe gânduri, părea absurdă, logic imposibilă…sau nu era așa? Știam că America producea pe atunci în fiecare an circa 200 milioane tone de deșeuri municipale solide. Deci, potrivit autorului, după 100 de ani și dublarea populației SUA, depozitarea tuturor gunoaielor ar acoperi mai puțin de 0,009% din uscatul SUA, ajungând la o înălțime de 100 feet (30 m)?! Brusc, am devenit curios.

Cartea se numea The Skeptical Environmentalist: Measuring the Real State of the World, iar autorul – Bjørn Lomborg – era un profesor de statistică în Departamentul de Știință Politică al Universității Aarhus din Danemarca. Volumul era impresionant: avea 515 pagini, 2.930 citări și o bibliografie care includea circa 1.800 autori, organizații și instituții. Nu mai văzusem până atunci o astfel de carte despre ecologie – o adevărată enciclopedie.

După ce am citit-o cu creionul în mână și am adnotat-o din abundență, am avut revelația că secolul al 21-lea va sta sub semnul astral al acestei cărți. Precum întreaga literatură rusă a ieșit din Mantaua lui Gogol, cele mai importante dezbateri și acțiuni climatice de la începutul secolului până în prezent sunt tributare cărții lui Lomborg din 2001.

Peste doar trei ani, (și) sub influența acestei cărți, am conceput și am început să predau primul curs despre starea climei și ecologiei din istoria universității CUNY: Climate Change – Torn Between Myth and Fact.  Iar contribuțiile mele de pe această platformă au prezentat în exclusivitate românească această carte-cult și altele, publicate de autorul danez.

Anii 2002-2008

Recunoașterea internațională a best-seller-ului The Skeptical Environmentalist a fost rapidă și diversă. Citez doar două distincții acordate autorului:

The Stars of Europe(categoria: Agenda Setters) – BusinessWeek (17 iunie 2002):

Indiferent ce părere au unii despre opiniile sale, nimeni nu neagă faptul că Bjørn Lomborg a zguduit mișcarea ecologistă din temelii.

Ce nu anticipa atunci această revistă era că acea „zguduire” va deveni o fracturare permanentă. Nu era doar o provocare singulară – era o preschimbare a fundamentelor conversației ecologiste globale.

The 2004 Time 100 (categoria: Oameni de știință și gânditori) – Time (26 aprilie 2004):

Lista noastră cu cele mai influente 100 persoane din lume în prezent: Bjørn Lomborg ar putea fi Martin Luther al mișcării ecologiste.

În The Skeptical Environmentalist, Lomborg pune la îndoială o serie de afirmații pe care le consideră excesiv de pesimiste privind problemele de mediu și consecințele lor asupra prosperității umane. El argumentează că îngrijorările ecologiștilor legate de poluare, degradarea mediului, scăderea resurselor naturale și schimbarea climei sunt exagerate și critică răspunsuri politice precum Protocolul de la Kyoto, pe care le consideră ineficiente și, în urma unor analize cost‑beneficiu, mai dăunătoare decât benefice. Lomborg susține că e mai eficient ca eforturile să se concentreze pe reducerea sărăciei și pe combaterea bolilor.

Evident că o astfel de sfidare a canoanelor (pe care le-am detaliat mai târziu în Biserica Verde a climatismului și alte articole) a stârnit o furtună printre ecologiști și climatiști. În loc să se angajeze într-o dezbatere substanțială, criticii au lansat o campanie pentru a-l discredita pe Lomborg, tratând analiza sa bazată pe date tari ca pe o erezie.

În 2002, Scientific American denunța cartea lui Lomborg ca fiind biased și plină de erori, în timp ce Union of Concerned Scientistsl-a acuzat în 2008 că denaturează știința și selectează în mod selectiv tendințele pozitive. Două decenii mai târziu? Nici una din catastrofele prezise de ecologiștii citați de cele două publicații nu s-a materializat în forma pronosticată. Aceasta nu este o revanșă întârziată; aceasta este moartea unei ideologii cu pretenții științifice.

În Danemarca, țara sa natală, reacțiile negative au mers chiar mai departe: The Danish Committees on Scientific Dishonesty (DCSS) au decis în 2003 că The Skeptical Environmentalist  încălca „în mod clar standardele bunei practici științifice” și constituia o dovadă „obiectivă” a „lipsei de corectitudine științifică”. Practic, Comitetele Daneze au încercat să-l desființeze pe Lomborg, asociindu-l cu „interese puternice din SUA” legate de consumul de energie și ideologia pieței libere. Inițiativa care se presupunea că apără integritatea științei a ajuns să se comporte ca o cenzură ideologică.

Această campanie de denigrare a făcut ocolul mass-media internaționale, afectând reputația lui Lomborg. Dar un an mai târziu, Ministerul Științei din Danemarca a anulat hotărârea DCSS, declarând-o „nesatisfăcătoare”, „emoțională”, nedocumentată și lipsită de argumentație adecvată, încălcând standardele legale daneze pentru astfel de decizii. Comitetele DCSS au refuzat să reexamineze cazul, lăsând episodul ca un exemplu flagrant de exagerare ideologică. A fost o parodie cu mască științifică. Comitetele care se pretindeau apărătoare ale corectitudinii științifice au devenit exact ceea ce pretindeau că combat: inchizitori ideologici.

Pe drumul Damascului…

„Crima” lui Lomborg a început în tinerețe, pe când era un activist de stânga, vegetarian, ciclist și membru Greenpeace, convins că poluarea, defrișările, extincțiile și schimbările climatice erau dovezi ale unui colaps iminent. Credința dominantă obliga enoriașii să accepte ortodoxia ecologistă a anilor ’90: resursele se epuizează, populația explodează, iar planeta se degradează rapid.

Dar, în 1997, Lomborg are o revelație pe drumul Damascului ecologist: Întâlnirea cu profesorul american Julian Simon și afirmațiile sale potrivit cărora temerile ecologiștilor nu sunt susținute nici măcar de statisticile guvernamentale reale pe care ei le citează pentru a-și susține punctul de vedere. Lomborg a citit în revista Wired (1997) un interviu cu Simon, care susținea că „condițiile materiale ale vieții se îmbunătățesc pentru majoritatea oamenilor, iar resursele nu se epuizează”. Convins că Simon greșește, Lomborg a distribuit afirmațiile acestuia celor mai buni studenți ai săi, cu o singură cerință: Demontați-le! Dar, surpriză: În loc să găsească erori, studenții au confirmat multe dintre concluziile lui Simon. Și Lomborg a trebuit să se confrunte cu o realitate incomodă: cel ce pleacă să-și distrugă adversarul descoperă că adversarul a avut dreptate de-a lungul timpului. Lomborg a fost nevoit să accepte că imaginea catastrofică promovată intens de ecologiști era exagerată.

Viziunea optimistă a lui Simon era radicală pentru vremea aceea: ingeniozitatea umană transformă lipsa în abundență. Nu prin magie, ci prin inovare pragmatică. Aceasta a fost ideea care l-a determinat pe Lomborg să verifice în detaliu afirmațiile apocaliptice. Ceea ce a început ca o încercare de a-l „demonta” pe Simon s-a transformat neașteptat într-o revelație că multe alarme ecologice erau exagerate. Această revelație de pe „drumul Damascului” l-a transformat pe Lomborg dintr-un eco-alarmist în stil Greenpeace într-un sceptic cu o singură misiune: a verifica fiecare afirmație apocaliptică din anii ’90 și a măsura pe bază de date cât de exagerată era fiecare. Accentul analizelor sale s-a mutat pe progresul cuantificabil în detrimentul alarmismului.

Inspirându-se din numeroase lucrări semnate de  Julian Simon, Lomborg a petrecut ani întregi compilând statistici și analizând grafice de tendință a numeroase aspecte, de la creșterea populației până la poluare, concluzionând că bunăstarea umană s-a îmbunătățit pe majoritatea fronturilor, că degradarea mediului nu era întotdeauna atât de gravă pe cât se pretindea și că resursele canalizate către anumite inițiative ecologice ar putea salva mai multe vieți dacă ar fi redirecționate către sănătate, nutriție și reducerea sărăciei. El a recunoscut încălzirea globală antropogenă, dar a susținut că reducerile agresive ale emisiilor pe termen scurt erau ineficiente în comparație cu adaptarea, inovarea și dezvoltarea economică.

În semn de omagiu, The Skeptical Environmentalist se deschide cu un lung citat din gândirea profesorului Julian Simon.

Anul 2010

Atacurile la adresa lui Lomborg și denigrarea cărții sale au continuat mulți ani după apariția cărții-cult în 2001. Un coleg de universitate, filosoful Massimo Pigliucci, a publicat în 2010 o critică, pe cât de virulentă, pe atât de ignorantă, în Nonsense on Stilts: How to Tell Science from Bunk. Filosoful l-a acuzat pe statistician de simplificarea excesivă a problemelor complexe și de erudiție slabă. Am intrat imediat într-un lung schimb de emailuri cu Massimo, semnalându-i un număr semnificativ de erori, intenționate sau nu, care necesitau cel puțin o Errata publicată de pe site-ul editurii care publicase cartea.  

Colegului filosof nu i-a plăcut idea recunoașterii publice a erorile comise pentru a-și justifica atacurile anti-Lomborg. În consecință, după ce l-am înștiințat de intenția mea, am făcut o sinteză a lanțului de emailuri și am publicat în 2011 o recenzie a cărții lui Pigliucci în Journal of Scientific Exploration, una dintre extrem de puținele reviste care acceptau articole favorabile despre The Skeptical Environmentalist.

Pe scurt, nu mai era o dezbatere științifică; era un asediu ideologic. Și Massimo Pigliucci era doar o piesă într-o mașinărie mult mai largă de delegitimare- mașinărie care, cum vom vedea, avea să eșueze în fața datelor nemanipulate.

Vingt ans après…

Două decenii mai târziu, realitatea s-a dovedit mai complexă decât catastrofismul timpuriu: creșterea emisiilor a încetinit în unele regiuni, vulnerabilitatea omenirii la dezastre climatice s-a redus semnificativ, nu amplificat, datorită inovării și dezvoltării, iar țările în curs de dezvoltare se confruntă mai mult cu amenințări imediate, precum malaria și malnutriția, decât cu scenarii îndepărtate de încălzire globală. Think tank-ul  Copenhagen Consensus Center, condus de Lomborg, a clasificat politicile globale în funcție de raportul cost-beneficiu și a acordat în mod constant prioritate vaccinurilor, educației și liberalizării comerțului în detrimentul cheltuielilor extravagante pentru climă.

Această abordare pragmatică găsește acum ecou în cercuri neașteptate.

Pe 28 octombrie 2025, înaintea mitingului COP30 din Brazilia, Bill Gates, omul-simbol al filantropiei ecologice și climatice, și-a schimbat poziția, aliniindu-se cu cea a lui Lomborg. Nu prin scuze sau nuanțe diplomatice, ci prin „trei adevăruri dure privind clima”: Încălzirea globală nu va duce la dispariția omenirii. Oamenii pot prospera în majoritatea locurilor de pe Pământ. Obsesia pentru obiectivele legate de emisii este o îndepărtare de la adevăratele priorități. Gates pledează în schimb pentru o orientare către reducerea sărăciei și eradicarea bolilor – teme preluate direct din strategia lui Lomborg.

De remarcat este faptul că Fundația Gates a finanțat inițiativele Copenhagen Consensus cu peste 3,5 milioane de dolari pentru stabilirea priorităților politice în India, Africa și evaluările Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU.

12 cele mai bune investiții pentru umanitate”, bazate pe studii peer-reviewed și detaliate în Best Things First (carte apreciată de Financial Times și The Economist în 2023), reflectă etosul lui Lomborg de maximizare a bunăstării.

Poziția lui Gates a indignat activiștii, care o condamnă ca minimizând catastrofa și marginalizând indicatorii de carbon. Cu toate acestea, ea validează argumentele de lungă durată ale lui Lomborg: prioritizarea prosperității umane, adaptarea inteligentă și inovarea accesibilă.

Victoria lui Lomborg nu ține de infailibilitate (el ar fi primul care ar recunoaște că ar putea greși). Opera sa (cărți, articole, sute de prezentări publice), examinată de cohorte de critici, pur și simplu a rezistat mai bine decât alarmismul necontrolat pentru că provine din măsurarea empirică a tendințelor, tratarea climei ca o problemă printre multe altele și judecarea politicilor climatice pe baza analizelor costuri-beneficii și a impactului lor real. Încercările de a-l reduce la tăcere (cancel) au eșuat; datele au persistat.

Această saga oferă o primă lecție vitală: societățile moderne care pretind că venerează știința adesea o transformă într-o armă împotriva adevărurilor incomode. Lomborg a contestat o narațiune sacră cu numere, îndurând defăimări și cenzură. Susținerea lui Bill Gates semnalează că roata s-a întors – nu prin capitulare, ci prin triumful lent al dovezilor irefutabile asupra ideologiei alarmiste.

De ce au eșuat atacurile?

În retrospectivă, atacurile împotriva lui Lomborg au eșuat din cinci cauze specifice:

– Lipsa unei alternative teoretice. Criticii nu aveau o teorie concurentă, doar negări, acuzații, apeluri la autoritate.

– Imunitatea datelor. Statisticile rămân indiferente la presiuni politice, ideologice, activiste etc.

– Pragmatismul invitabil. Lumea reală forțează pragmatismul, nu ideologia.

– Schimbarea generațiilor. Noua generație de gânditori e mai dispusă să audă argumente contrare narațiunilor oficiale.

– Controlul mass-media s-a destabilizat odată cu ascensiunea rețelele sociale, permițând vocilor disidente să se amplifice.

Combinația acestor factori a transformat atacurile într-un bumerang.

Lomborg vorbind pentru The Alliance for Responsible Citizenship, Londra, 2023 (Sursa)

Concluzii

Bjørn Lomborg – unul dintre primii supraviețuitori ai cancel culture din secolul al XXI-a, a repurtat o binemeritată victorie asupra legiunilor de detractori – oameni de știință, activiști, enoriași ai Bisericii Verzi a climatismului. În loc să conteste logica sau concluziile sale, aceștia au încercat să-l ostracizeze și să-l reducă la tăcere, o tendință care s-a amplificat și în cazuri mai recente, despre care am scris repetat pe această platformă.

Există o lecție mai mare, una care transcende simpla dezbatere științifică: aceleași societăți moderne au transformat prea des știința și într-un câmp de bătălie morală, unde „eretici” trebuie stigmatizați și reduși la tăcere. Bjorn Lomborg a fost unul dintre acești „eretici”, dar experiența lui arată că adevărul nu poate fi înăbușit.

Timp de aproape un sfert de secol, criticii au încercat să-l pedepsească, să-l discrediteze și să-l elimine din conversație. Au ridicat acuzații nefondate, au apelat la comitete și campanii de demonizare. Dar datele au rămas, cifrele au vorbit, iar realitatea nu s-a schimbat. Încercările de a-l reduce la tăcere nu au făcut decât să amâne inevitabilul: o discuție serioasă despre compromisuri, priorități și folosirea inteligentă a resurselor limitate.

Bjørn Lomborg nu a fost pur și simplu „răzbunat”. El a reprezentat o linie de demarcație în istoria științei moderne sau, climatic vorbind, acel tipping point în care adevărul empiric a început să câștige teren împotriva ideologii instituționale. Astăzi, când un Bill Gates sau orice gânditor serios apelează la pragmatism și date în locul alarmismului, ei semnalează că Lomborg nu a câștigat doar o bătălie, ci a transformat battleground-ul însuși.

Nu mai vorbim astăzi despre o simplă „recunoaștere întârziată”, ci despre o victorie clară, victorie care se câștigă cu cifre și timp.

Lomborg a supraviețuit atacurilor și a ieșit învingător. El a fost primul care a pus întrebările corecte, iar acum lumea recunoaște că răspunsurile lui au fost nu doar incomode, ci necesare. Criticii au pierdut, iar vocea scepticului ecologist s-a impus ca una dintre cele mai puternice și influente din dezbaterea globală.

Distribuie acest articol

84 COMENTARII

  1. Atacurile împotriva lui BL ar fi fost și mai violente dacă el n-ar fi aparținut unei minorități sexuale promovata activ de curentele verzi și „progresiste”.
    Atacurile au devenit însă mai subtile, concentrându-se nu pe persoana sa, ci pe Copenhagen Consensus. Au mers pana la blocarea deschiderii unei filiale în Australia datorita protestului „studenților și oamenilor de știință”. Fără dezbateri sau justificări legale. Mob rule.

    • NewStatement interview 2010:

      I didn’t want to be the gay guy who talks about the environment

      Din același interviu:

      Global warming is real – it is man-made and it is an important problem. But it is not the end of the world.

      Bjørn Lomborg met a professor that gave him back his faith in university, 2022

      If you have a strong case, then focus on the case. If you have a weak case, then focus on the person.[s.m.] That was how I experienced the attacks. And I would like to pass on this on as a piece of advice to students as well. It is extremely important that you focus on the arguments and not on the person.

      Sfatul recomandat de BL studenților danezi este una din primele linii ale cursurilor mele de la CUNY.

  2. „El a recunoscut încălzirea globală antropogenă”….. Wow !! A facut asa ceva ?!? Pai asta e o „erezie pe invers”. Cum e posibil sa sustina astfel de lucruri cand noi am citit NEGRU PE ALB (!!) aici pe contributors.ro ca global warming antropogena NU exista si e doar o inventie a ortodoxiei apolcalipsei climatice sau o denaturare rauvoitoare a datelor, ca petrolul nu se va termina ever, etc. ?!?!
    Wow! Se vede treaba ca omul chiar are curaj…….

    • @JB – ”noi am citit NEGRU PE ALB (!!) aici pe contributors.ro (…) ca petrolul nu se va termina ever”

      Simte-te liber să explici de ce pe Titan, satelitul lui Saturn, există un ocean de hidrocarburi. Petrolul nu se va termina niciodată, la fel cum nu s-a terminat nici cărbunele (deși cărbunele chiar este fosil).

      ”noi am citit NEGRU PE ALB (!!) aici pe contributors.ro ca global warming antropogena NU exista si e doar o inventie a ortodoxiei apolcalipsei climatice”

      Citează cu dată și oră un comentariu (sau un fragment dintr-un comentariu) în care ai citit așa ceva, domnu’ avocat. Până atunci, afirmația domniei tale e minciună sfruntată.
      ”ortodoxia apolcalipsei climatice”?! Really? 😀

    • @JB

      am citit NEGRU PE ALB (!!) aici pe contributors.ro ca global warming antropogena NU exista”

      Unde ai citit tu asa ceva? Da un link, adu o dovada.

      Nu s-ar putea, cumva, sa nu pricepi tu nimic? Asta are o denumire, analfabetism functional.

      PS Esti ruda cu Jebeleanu.. stii bancu?

    • @Harald&co
      Ckeck it out, man!
      comentatorul Aladin observa sincer acelasi lucru la un alt autor.
      Aladin 25/10/2023 La 19:02
      „Practic autorul recunoaște că există încălzire globală antropogena dar nu poate fi oprită. E un pas important si acesta, sa recunosti. Peste cativa ani poate isi va da seama ca poate fi și oprită.”
      Acelasi Harald reactioneaza foaaarte prompt, dar nu mai citez…..

      Din art.https://www.contributors.ro/despre-oua-si-gaini-temperaturi-si-co2-si-legaturi-cauzale-in-procesele-climatice-contemporane/ la 101/10/2023
      „cu alte cuvinte, creșterea temperaturii este cea care a cauzat creșterea concentrației de CO2.[…]
      Deși această concluzie poate părea contraintuitivă la prima vedere, deoarece contrazice percepția comună [. . .], de fapt este rezonabilă. Creșterea temperaturii a început la sfârșitul perioadei Little Ice Age, adică la începutul secolului al XIX-lea, când emisiile umane de CO2 erau neglijabile [. . .].” !!
      „Ipoteza mainstream a direcției de cauzalitate CO2 è T este convingătoare, deoarece totul este pus pe seama unei singure cauze, emisiile umane de CO2. Într-adevăr, aceasta a fost o poveste populară timp de decenii. Cu toate acestea, popularitatea nu înseamnă neapărat corectitudine, iar aici am oferit argumente puternice împotriva acestei ipoteze.”
      Autorul impartaseste, explicit, aceste concluzii. Evident ca este dr.fiecaruia la opinie, nu contest.

      Din art.https://www.contributors.ro/cum-s-a-fabricat-consensul-climatic/
      „politicienii de stânga, promotori și susținători ai consensului climatic. Pentru aceștia, încălzirea globală antropogenă și catastrofică este prezentată fără echivoc ca fiind un fenomen bine cunoscut și dovedit științific”. Per a contrario……
      Celebru’ comentator Svejk ot Ilinois „Gogorița cu schimbarea antropogenă a climei e pur și simplu o invenție a unei serii de găinari care fiind absolut incapabili să facă orice activitate științifică, inventează „știință”. Asta-i tot.”
      Exemple „à grande vitesse” si e absolut superfluu sa mai caut, you know better.
      Repet: nu contest dreptul nimanui la propria opinie/propriile convingeri si nu suntem obligati sa ni le insusim.

      • @JB – se pare că ai uitat minciuna de la care ai pornit. De asta ai scris un comentariu kilometric, în încercarea de a-ți acoperi urmele. Să recapitulăm faptele:

        JB 30/11/2025 La 14:42
        (…) noi am citit NEGRU PE ALB (!!) aici pe contributors.ro ca global warming antropogena NU exista

        După cum s-a demonstrat, nu ai fost capabil să găsești un citat care să-ți ilustreze afirmația. Așa cum am explicat și cu alte ocazii, bâieții crescuți cu tată învață să nu mintă, în timp ce băieții crescuți doar de mamă învață să se exprime astfel încât să poată pretinde ulterior că nu au mințit.

        Mai mult decât atât, a scrie cu majuscule pe internet înseamnă a urla. Comportamentul de țață care bârfește la scara blocului provine tot din educația deficitară, dar nu poate ascunde minciunile. E adevărat că același comportament ajută la recrutarea postacilor (eco-)marxiști, atât de către Rusia, cât și de către Germania, însă asta nu îl face cu nimic mai lăudabil. Dimpotrivă.

      • @Harald
        D-le Harald/măi Haralde, măi, de ce încerci tu să provoci ?!? Recunosc, îți apreciez la cote înalte expertiza in psiho de bazar și in ortografia „obligatorie” pe net. Ok, keep going. Psihanalizează-ne, fă-ne profilu’ și descoperă „adevăruri adânci” despre comentatorii neconvenabili ție&co.
        Dar mai citește o dată ceea ce am scris. Răspunde exact cererilor tale imperative, dear brexiter from Midland.
        Cu…..stimă.

        • @JB – ”Psihanalizează-ne, fă-ne profilu’ și descoperă „adevăruri adânci”

          Da, domnu’, exact despre asta e vorba: despre băieți crescuți doar de mamă, care nu știu să comunice corect în viața reală și care caută disperați un ”tată” până la adânci bătrâneți, așa ajung recrutați în slujba cauzei. Ăsta a fost profilul lui Ion Iliescu, ăsta e profilul lui Gerhard Schröder, te afli într-o companie ilustră 😀

  3. Se intimpla uneori sa fii nevoit sa alegi intre drumul comod al alinierii cu fortele dominante, sau sa alegi drumul tau, conform convingeriilor, si sa nu folosesc un termen mare, constiintei tale.

    Cum e mai bine?

  4. Eseul lui Bill Gates despre climă atrage atenția mass-media

    Eseul lui Bill Gates „O nouă abordare pentru strategia climatică mondială” a atras atenția mass-media din întreaga lume.

    Comitetul editorial al Wall Street Journal, în editorialul său principal, a salutat poziția lui Gates, afirmând că este „o palmă dură dată realității din partea unei surse pe care participanții la COP30 nu o pot ignora cu ușurință” și că „miliardarul seamănă cu un colaborator al nostru de lungă durată, Bjorn Lomborg”.

    ––––––––––––––––
    De ce obsesia Occidentului pentru climă este acum irelevantă

    Pe măsură ce summitul ONU privind clima se încheie în acest weekend, politicienii occidentali sunt înclinați să facă promisiuni din ce în ce mai îndrăznețe în materie de climă. Cu toate acestea, ei ignoră un adevăr crucial:

    Occidentul nu mai joacă un rol central în soluționarea problemei schimbărilor climatice. Chiar și după ce s-au cheltuit trilioane de dolari pe mașini electrice, energie eoliană, solară și alte subvenții, emisiile globale de combustibili fosili continuă să crească, impulsionate în mod covârșitor de creșterea economică din China, India, Africa și alte țări în curs de dezvoltare.

    Ultimele articole ale Bjørn Lomborg pot fi citite aici: https://mailchi.mp/lomborg/newsletter-4727734

  5. ONU – Inițiativa globală pentru integritatea informațiilor privind schimbările climatice

    Guvernul brazilian, Organizația Națiunilor Unite și UNESCO își unesc forțele pentru a consolida cercetarea și măsurile de combatere a campaniilor de dezinformare care întârzie și sabotează acțiunile climatice.

    Inițiativa globală pentru integritatea informațiilor privind schimbările climatice are ca scop stimularea sprijinului pentru acțiuni climatice urgente, într-un moment în care oamenii de știință avertizează că lumea nu mai are timp.

    Răspunsul lui Bjørn Lomborg:

    ONU dorește să controleze informațiile privind clima, astfel încât să auziți doar fapte care „sporesc sprijinul pentru acțiuni urgente în domeniul climei”.

    Acesta este un activism flagrant.

    Imaginați-vă o inițiativă similară pentru integritatea informațiilor privind migrația.

    În funcție de punctul dvs. de vedere, cel puțin unul dintre aceste obiective este un activism evident:

    ○ „Integritatea informațiilor privind migrația” pentru a spori sprijinul pentru imigrația nelimitată.

    ○ „Integritatea informațiilor privind migrația” pentru a spori sprijinul pentru închiderea frontierelor.

    • Ipocrizie veche de zeci de ani si e intr-un sfarsit demascata. Dar intre timp a aparut un razboi. Razboi finantat cu petroruble. Inca o ipocrizie…

  6. Efectul Gates-Lomborg în acțiune?

    Elvețienii au respins prin referendum propunerea de impozitare a bogaților

    Elvețienii au fost chemați în acest weekend la urne, pentru a vota dacă se vor impune noi taxe asupra celor mai bogați cetățeni pentru a finanța lupta împotriva schimbărilor climatice.

    Potrivit estimărilor, propunerea a fost respinsă de 79% dintre alegători… Preocupările legate de un potențial exod al persoanelor bogate și de pierderea ulterioară a veniturilor fiscale au fost factori cheie în opoziție.

    Detalii,

    https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/elvetienii-au-respins-prin-referendum-propunerea-2490936.html

  7. “ Dacă hidrocarburile există în mod natural pe Titan, atunci există în mod natural și pe Pământ.”Ce sofism! Pe Titan există hidrocarburi simple (metan, etan) formate abiotic. Nici o legătură cu petrolul terestru și originea lui biogenă.

    • Daca ati fi citit articole mai vechi, ati fi vazut ca Dl. Cranganu a expus ca posibila provenienta titeiului din suse extraterestre. In special datorita adancimii extreme. Nu gasesc articolul ca altfel v-asi fi dat linkul.. O simla cautere-mi da rezultatele de mai jos si aste-as gasite prin forare nu alte metode:

      The deepest oil deposits are found through very deep wells, such as Russia’s Z-44 Chayvo well, which has a true vertical depth of over 40,000 feet. Other extremely deep deposits have been found in locations like the Tiber field in the Gulf of Mexico and the Taklamakan Desert in China.
      Deepest oil wells by vertical depth
      Z-44 Chayvo Well, Russia: Holds the record for the deepest well, reaching over 40,000 feet vertically into the earth.
      Tiber Oil Field, Gulf of Mexico: This offshore well reached a depth of 35,000 feet, with the wellbore extending to 10,685 meters below the seafloor.
      Bertha Rogers No. 1, Oklahoma: Once the deepest well in the U.S. on land, it reached a true vertical depth of 31,441 feet before encountering extreme underground conditions.
      Taklamakan Desert, China: Engineers have drilled several wells over 8,000 meters deep here, with one reaching 10,910 meters vertically.
      Deepest oil wells by water depth
      Angola’s Ondjaba-1: Holds the record for the deepest oil well drilled for exploration based on water depth, at 3,627 meters.

        • Teoria abiogena a formarii petrolului e controversata, nu e un adevar stiintific stabilit. Petrolul nu e o sursa regenerabila, sau este regenerabila doar in perioade geologice de milioane de ani. Faptul ca unele rezervoare s-au reumplut arata doar ca erau probabil legate de alte rezervoare ascunse.
          Deci chiar in ipoteza abiogena, rezervele de petrol nu sunt infinite; de fapt cele mai multe pot fi la adancimi neviabile comercial.
          In plus, problema mare de fond este ca arderea unor cantitati din ce in ce mai mari de petrol polueaza atmosfera si produce schimbari climatice periculoase. Sa nu ne facem ca nu vedem, si sa nu bagam gunoiul sub pres…

          • ”chiar in ipoteza abiogena, rezervele de petrol nu sunt infinite”

            Nu a pretins nimeni că sunt ”infinite”. Dar dacă cele deja descoperite și exploatabile ajung pentru încă 60-70 de ani, iar cele potențial exploatabile ajung pentru 300 de ani, chiar nu e cazul să ne facem griji. Mai mult decât atât, ”focurile sfinte” care ard în Asia Centrală (cel puțin unul dintre ele de 3000 de ani!) demonstrează că există atât de mult gaz natural încât nu poate fi decât abiogenic.

            ”problema mare de fond este ca arderea unor cantitati din ce in ce mai mari de petrol polueaza atmosfera si produce schimbari climatice periculoase.”

            Da, dar asta aduce fonduri europene pentru postacii eco-marxiști. Trebuie să trăiască și ei din ceva 😀

  8. The New York Times, 30 noiembrie 2025: Eșecul COP30 într-o singură propoziție

    Când aproape 200 de națiuni au semnat acordul de la Paris din 2015, recunoscând amenințarea reprezentată de creșterea temperaturilor globale și angajându-se să ia măsuri, mulți au sperat că era negării schimbării climei s-a încheiat în sfârșit.

    Zece ani mai târziu, aceasta a revenit în forță, probabil mai puternică ca niciodată.

    Declarația finală a negocierilor ONU, care au avut loc la Belém, în Brazilia, nici măcar nu a folosit cuvintele „combustibili fosili”.[s.m.]

    Aferim! Într-o singură propoziție, NYT a recunoscut public, cam târziu, ce-i drept, o realitate dură, precum adevărurile lui Bill Gates:

    COP-urile au devenit ritualuri sterile: parade ale alarmismului climatic, cu declarații pompoase și zero consecințe. La Belém, în Brazilia, nici măcar nu s-a rostit expresia „combustibili fosili” — dovada ipocriziei. Se invocă apocalipsa, dar se evită adevărul. În loc de soluții reale, avem liturghii verzi, sloganuri și consensuri fabricate. Alarmismul e industrie, COP-urile sunt teatru, iar lumea continuă să ardă petrol și gaz, indiferent de incantațiile lor.

  9. Efectul Gates-Lomborg în acțiune:

    The New York Times, 30 noiembrie 2025

    Zillow elimină scorurile de risc climatic din listele cu case de vânzare

    Zillow, cel mai mare site de anunțuri imobiliare din SUA, a eliminat în mod discret o funcție care arăta riscurile asociate condițiilor meteorologice extreme pentru peste un milion de anunțuri de vânzări de case pe site-ul său.

    Site-ul web a început să publice anul trecut evaluări ale riscurilor climatice, utilizând date furnizate de compania de modelare a riscurilor First Street. Scorurile aveau scopul de a cuantifica riscul fiecărei case în ceea ce privește inundațiile, incendiile, vântul, căldura extremă și calitatea slabă a aerului.

    La începutul acestei luni, Zillow a încetat să mai afișeze scorurile după plângerile primite de la California Regional Multiple Listing Service, care operează o bază de date privată finanțată de brokeri și agenți imobiliari. Zillow se bazează pe acest serviciu de listare și pe altele din întreaga țară pentru datele sale imobiliare. Serviciul de listare din California, unul dintre cele mai mari din țară, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acuratețea modelelor de risc de inundații ale First Street.

    • Citat din articol:

      “When we saw entire neighborhoods with a 50 percent probability of the home flooding this year and a 99 percent probability of the home flooding in the next five years, especially in areas that haven’t flooded in the last 40 to 50 years, we grew very suspicious,”

      Dar in fond exista, adanc in subconstient, impregnat ca clima e tot una cu vremea. O intrebare ar fi cat de tare e modiicat constientul colectiv in privinta asta?
      E un orasel la nord de Toronto (Barrie) care a avut o tornada marisoara in 1985. A maturat un stadion.
      https://en.wikipedia.org/wiki/1985_Barrie_tornado
      Nici un om cu capul pe umeri, care cumpara o casa acolo, nu se uita dupa asigurare de tornada.

    • daca-i intrebi pe comercianti, vor minimiza riscul; daca-i intrebi pe asiguratori, il vor maximiza;
      riscul de daune este real ca dintotdeauna in zonele predispuse, dar poate creste din motive pur antropogenice, ca daca-l intrebi pe nea Primarul :
      https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/cum-au-ajuns-inundatiile-din-valencia-sa-fie-atat-de-mortale-ce-greseli-au-facut-autoritatile-2991297?__grsc
      daca intrebi si istoria, fenomenul meteo petrecut in 2024 la Valencia a fost identificat inca din 1886 sub denumirea „gota fria”;

      • …fenomenul meteo petrecut in 2024 la Valencia a fost identificat inca din 1886 sub denumirea „gota fria

        Autocitare dintr-un articol publicat în 2025 (Țapul ispășitor al climatologiei moderne: O analiză critică a atribuirii responsabilității pentru dezastre)

        Heterocronia cauzală (fenomene multiple sunt atribuite unei singure cauze -arderea combustibililor fosili)

        După cum s-a demonstrat în cazul inundațiilor din Valencia (2024), în care expansiunea urbană în zonele inundabile a reprezentat 82% din pagube, acest pilon ignoră în mod sistematic factorii non-climatici precum expunerea și vulnerabilitatea populației și bunurilor materiale. Ashley et al. (2014) au cuantificat această denaturare, arătând că rapoartele media atribuie 73% din dezastrele legate de vreme schimbării climei, în ciuda faptului că eșecurile hidrologice (distrugerea barajelor) sau de planificare locale sunt cauzele principale.[viii]

        [viii] Ashley, S.T. et al., 2014, The Bull’s-Eye Effect: Urban Expansion and Disaster Risk Amplification, Journal of Climate Risk Management, vol. 12, no.3, pp. 45-67.

    • Bun clipul tare, nu-l vazusem. Multumesc.
      Am o poveste din Florida.
      Un italian are o firma acolo, vinde niste capete de frezat italienesti, are si casa si teren de merge la vanatoare de rate. Sunt in relatii f bune cu el. Il mai intreb din cand in cand ce mai face „mama” din Italia.
      Uragane peste tornade la buletinele meteo din Florida si-i spun, cum te descurci? Pai, spune, eu nu ma uit la buletine, ma uit sa vad cand scot bogatanii iahturile in larg. Atunci trag obloanele la firma si la casa si pornesc generatorul. 😁

  10. 30 martie 2000: „Copiii nu vor ști ce este zăpada

    Iarna britanică se încheie mâine, cu noi semne ale unei schimbări climatice semnificative: zăpada începe să dispară din viețile noastre.

    Potrivit dr. David Viner, cercetător științific senior la Unitatea de Cercetare Climatică (CRU) a Universității din East Anglia, în câțiva ani, ninsoarea de iarnă va deveni „un eveniment foarte rar și emoționant”.[s.m.]

    30 noiembrie 2025

    Prognoza meteo pentru Marea Britanie arată că Anglia și Țara Galilor vor fi afectate – lista celor 16 comitate afectate

    După ce unele zone din Anglia și Scoția au fost afectate de viscole, noile hărți arată când o mare parte a Regatului Unit va fi din nou afectată de zăpadă înainte de sfârșitul săptămânii.

    Noile hărți meteorologice arată că în doar câteva zile, zone întinse din Marea Britanie vor fi afectate de ninsori.
    Conform celor mai recente hărți WXCharts, bazate pe datele MetDesk, comitatele din Anglia și Țara Galilor în care se așteaptă să ningă în intervalul orar de dinaintea orei 6 dimineața de vineri (5 decembrie) includ Cumbria, Northumberland, Durham, Lancashire, Anglesey, Conwy, Gwynedd, Ceredigion, Powys și Carmarthenshire.

    Staffordshire, West Midlands, Worcestershire, Derbyshire, Nottinghamshire și Lincolnshire ar putea fi, de asemenea, afectate de ninsori. Se prevede că zăpada va cădea și în zona Scottish Borders și în mare parte din Highlands, în unele zone acumulându-se până la 5 cm.

    Sursa: https://www.mirror.co.uk/news/uk-news/breaking-uk-snow-forecast-shows-36329210

    • Impresia mea la cald este că articolul oferă contextul intelectual pentru pozițiile actuale ale lui Gates și Lomborg în privința climei. Discursul actual privind clima se îndepărtează de urgența apocaliptică și se îndreaptă către o reformă pragmatică, centrată pe om — o narațiune susținută în prezent atât de Gates, cât și de Lomborg.

  11. mai degraba OFF-TOPIC:
    pe tema fenomenului DANA=”gota fria” am avut un dialog cu un AI (din ala mai ieftin, de fapt gratis) si pentru ca incepuse sa abereze (cam cum face Hantzy cand il obligi sa se contrazica), l-am rugat sa-mi explice ce fel de fotoni transmit energia cinetica in procesul de convectie (am insistat sa-si foloseasca propria inteligenta, nu citate);
    raspunsul m-a dat pe spate: cica, spre deosebire de fotonii IR, care ar fi fotoni reali, astia cu energia cinetica in camp electrostatic ar fi „fotoni virtuali”

    de curiozitate, a mai auzit cineva de „fotoni virtuali”? si care pe deasupra mai si transporta energie reala ?

    • Pai ce sa raspunda bietu om si el la asemenea intrebare….
      „ce fel de fotoni transmit energia cinetica in procesul de convectie”
      Pai caldura se transmite in 3 feluri: conductie, convectie si radiatie.

      • caldura este o energie, iar intre particule e vid; cum ajunge energia de la un atom la altul, daca nu prin intermediul fotonilor ? sau ma rog, alti bosoni, daca e cazul, indiferent de starea de agregare a atomilor

        • @Robert
          nu e nimic straniu la fotoni; e ca si cum ai intreba: de ce se transmite fotonul prin vid ? pai pentru ca el este insasi acea transmisie; poate ca il putem caracteriza drept virtual (caz in care nu ar exista fotoni reali si viceversa) pentru ca nu are structura si nu exista in stare de repaos, pentru ca el e doar o variatie elementara a unui potential: dq=kxdE; e intamplare, nu structura; de ce se transmite variatia ? pentru ca fiecare punct din spatiu e influentat de variatiile din punctele vecine; valabil si pentru ceilalti bosoni; in calitate de energie/variatie/perturbatie/eveniment, e parte a materiei reale, ca materia nu inseamna doar structura, ci si camp/energie; mai pe scurt, materia e structura + evenimente; o asociere de bosoni/variatii/perturbatii/evenimente intr-o evolutie repetitiva formeaza o structura; per ansamblu, intregul univers nevid e construit din bosoni, deci ar fi degenerativ sa-i consideri virtuali; vidul probabil e si el o structura, doar ca il percepem ca fiind „nimic” pentru ca nu il putem percepe deloc, pentru ca nu produce evenimente, decat in situatiile in care din vid se genereaza un cuplu de particula+antiparticula;

  12. WSJ, December 1, 2025

    Goana Europei după energia verde a redus emisiile, dar a paralizat economia

    Consensul politic se destramă, industria este blocată, iar proiectele de anvergură sunt amânate din cauza unora dintre cele mai ridicate prețuri la energia electrică din lumea dezvoltată.

    Politicienii europeni au prezentat alegătorilor tranziția ecologică a continentului ca fiind benefică pentru toate părțile: cetățenii ar beneficia de locuri de muncă ecologice și de energie solară și eoliană ieftină și abundentă, alături de o reducere drastică a emisiilor de carbon.

    După aproape două decenii, promisiunea s-a dovedit a fi costisitoare pentru consumatori și dăunătoare pentru economie.

    –-
    O nouă confirmare a efectului Gates-Lomborg?

    Europa a redus emisiile de carbon mai rapid decât orice altă regiune din lume. Dar costurile sunt mai mari decât erau așteptate. Pe scurt: planeta respiră mai ușor, dar portofelele europene fac exerciții de respirație asistată.

  13. O nouă confirmare a efectului Gates-Lomborg? La fosta mea Universitate din Iași, Facultatea de Geografie-Geologie

    Înarmarea accelerată a planetei grăbește sfârșitul ipocriziei climatice? Un eveniment mondial care a trecut oarecum neobservat

    Subtitluri:

    – Prăbușirea entuziasmului în materie de schimbări climatice
    – Și campionii mondiali ai decarbonizării din UE bat discret în retragere
    – Va fi anul 2025 un sfârșit al ipocriziei pe teme climatice?
    – Înarmare versus gaze cu efect de seră

  14. O nouă confirmare a efectului Gates-Lomborg?

    Victor Davis Hanson, 19 noiembrie 2025

    AI Is Challenging ‘Climate Change Orthodoxy’

    Consensul care a existat timp de decenii în jurul așa-numitei catastrofe climatice se lovește acum de noi realități economice, tehnologice și geopolitice.

    Dacă adăugăm la aceasta inteligența artificială și cererea sa fără precedent de energie electrică la scară largă, avem o discuție globală despre climă care trebuie luată în considerare. Victor Davis Hanson analizează modul în care se schimbă fundamentele „ortodoxiei ecologiste” de zeci de ani în episodul de astăzi al emisiunii „Victor Davis Hanson: In a Few Words”.

    „Oamenii care au fost avatarurile schimbărilor climatice nu suferă niciodată consecințele propriei ideologii. Barack Obama a spus că planeta va fi inundată în curând, dacă nu abordăm problema schimbărilor climatice globale. De ce ar cumpăra o proprietate pe malul mării în Martha’s Vineyard sau una pe plaja din Hawaii dacă ar crede cu adevărat că oceanele vor crește și vor inunda investiția sa de milioane de dolari?

    „Incoerența discursului privind încălzirea globală, interesul personal al persoanelor care îl promovează și logica pe care nu au prezentat-o, empiric, dovezile care ne-ar convinge că trebuie să transformăm radical economiile noastre în funcție de dorințele câtorva elite care nu au dovezi, dar care au multă ipocrizie în acest proces.”

  15. O nouă confirmare a efectului Gates-Lomborg?

    Roger Hallam, cofondator și activistul neobosit al organizațiilor climatice Extinction Rebellion și Just Stop Oil, este gata să renunțe la cruciada Net Zero. Noua țintă a protestelor sale și a acoliților săi este Tax the Rich! (Bull Gates este oare inclus pe radarul său?)

    Potrivit lui Hallam, atingerea obiectivului Net Zero în 2030 comportă riscuri majore, atât economice, prin creșterea accentuată a facturilor la energie, cât și politice, prin destabilizarea sistemului, cu potențialul de a facilita ascensiunea extremismului de dreapta sau de a precipita un colaps social.

  16. Ce mai publică revista Nature în materie de schimbarea climei?

    Astăzi (3 decembrie 2025) a fost dată publicității o știre importantă, care va avea repercusiuni asupra științei și politicii climatice. Revista Nature a retras în cele din urmă articolul „The Economic Commitment of Climate Change” (Angajamentul economic al schimbării climei), scris de Kotz et al. (KLW24), la mai bine de 18 luni după ce s-a aflat că articolul conținea erori grave, autorii recunoscând că erorile sunt „prea substanțiale” pentru a putea fi corectate.

    Autorii studiului foarte mediatizat, (ca orice articol climatic catastrofist) care prevedea că schimbările climatice vor costa 38 de trilioane de dolari pe an până în 2049, și-au retras articolul în urma criticilor aduse datelor și metodologiei utilizate, inclusiv faptul că estimarea este exagerată.

    „Angajamentul economic al schimbării climei”, publicat pe 17 aprilie 2024 în revista Nature, analiza modul în care schimbările de temperatură și precipitații ar putea afecta creșterea economică. Forbes, San Diego Union-Tribune și alte publicații au prezentat articolul, care a fost accesat de peste 300.000 de ori. Acesta a fost citat de 168 de ori, potrivit Clarivate’s Web of Science.

    Nu doar retragerea articolului este importantă – care era de mult așteptată –, ci și reacția la retragere, care indică faptul că, deși vechile metode încă domină discuțiile privind clima, lucrurile s-ar putea schimba în bine.

    KLW24 a fost al doilea articol despre climă cel mai mediatizat în tot anul 2024. Mai important mi se pare faptul că KLW24 a fost utilizat pe scară largă în politicile din întreaga lume pentru a justifica previziunile privind impactul catastrofal al schimbărilor climatice în viitor și ca bază pentru analizele cost-beneficiu ale măsurilor de atenuare.

    Exemple notabile includ:
    • Biroul Bugetar al Congresului SUA
    • OCDE
    • Banca Mondială
    • Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară al Regatului Unit

    În mod semnificativ, Rețeaua pentru Ecologizarea Sistemului Financiar (HFFS), un consorțiu format în principal din bănci centrale din întreaga lume, a adoptat KLW24 ca bază pentru „funcția de daune” utilizată de autoritățile de reglementare bancară pentru a testa politicile monetare împotriva riscurilor climatice.

    În consecință, nu este exagerat să afirmăm că KLW24 are un impact financiar potențial asupra aproape tuturor. De remarcat faptul că Rezerva Federală a Statelor Unite s-a retras din NGFS pe 17 ianuarie 2025.

    Detalii,
    A Huge Retraction, the Usual Playbook, and Reason for Optimism

    NYT: Top Journal Retracts Study Predicting Catastrophic Climate Toll

    • Ecologizarea Sistemului Financiar? Daca e o gluma e proasta, daca nu e/n-a fost, atunci a fost inca unul dintre multele pretexte ale finantistilor pentru a mai inventa niste taxe si comisioane. Ca daca se poate de ce nu, caci „cotcodacire paramount est” cum spuneau stramosii lor bancheri daci, doar aveau „acoperire stiintifica”: daca Nature zice, nu incape indoiala, asa e. Pina si cind se razgindeste Nature, tot are dreptate.
      Acum citiva ani aparuse unu’ de-asta si pe-aci, cu un articol despre „adaptarea sistemului financiar la schimbarile climatice”. Mai multi pe-aci l-am luat in suturi si si-a facut binemeritata disparitie.

        • Ma intreb si acum, ca si acum mai multe comentarii inapoi, care e impactul psihologic remanent asupra „ganditorului majoritar”. E indiscutabil ca vor fi sechele de durata. Moise i-a dus pe evrei prin Sinai 40 de ani. Romania, nici dupa 35 de ani, nu a scapat de tarele comunismului. Sper sa nu fi avut loc mutatii ireversibile precum au patit-o rusii dupa 250 de ani de jale sub ocupatia Hoardei de Aur. E o intrebare retorica la urma urmei…

    • The Free Press, 3 decembrie 2025

      Costul științei climatice confuze

      Un studiu științific de mare importanță a promis o catastrofă climatică. Acum a fost retractat, dar isteria climatică pe care a creat-o rămâne.

      Un studiu de mare succes, care a fost retras, arată raționamentul motivat care alimentează isteria climatică.

      Revista științifică de renume Nature a retras miercuri un articol care susținea că schimbarea climei va reduce producția economică globală cu 62% până la sfârșitul secolului. Nu era un articol oarecare. Conform The Washington Post, era al doilea articol despre climă cel mai citat din 2024 și unul care a contribuit la definirea dezbaterii. Însă, când cercetătorii sceptici au verificat calculele, au descoperit că datele de bază indicau o pierdere de 23%, nu de 62%. Și o pierdere de 6% până în 2050, nu de 19%.

      Cel mai mare cost îl suportă însăși știința, care este epuizată de fiecare lucrare, grant de cercetare și articol care schimbă cercetarea științifică reală și discuțiile cu propagandă climatică.

      ––––

      Despre studii climatice exagerate și divorțate de realitate am scris repetat pe această platformă și cititorii interesanți le pot (re)citi cu mult folos.

      În cazul ultimului studiu retractat din Nature, adevărata greșeală nu este îngrijorarea excesivă cu privire la încălzirea globală, ci fantezia că energiile regenerabile intermitente pot înlocui energiile fosile și nucleare fără costuri, riscuri și complexitate enorme.

  17. Un posibil efect Gates-Lomborg?

    NYT, 3 decembrie 2025

    Trump revine la benzină drept combustibil preferat pentru mașini, distrugând politica climatică a lui Biden

    Președintele Trump a orientat miercuri politica guvernului federal în favoarea vehiculelor pe benzină, în defavoarea celor electrice, distrugând unul dintre cele mai semnificative eforturi ale țării de a combate schimbările climatice și aruncând industria automobilelor într-o incertitudine și mai mare.

    Înconjurat de directorii marilor corporații auto în Biroul Oval, domnul Trump a declarat că Departamentul Transporturilor va slăbi semnificativ cerințele privind eficiența consumului de combustibil pentru zeci de milioane de mașini noi și camioane ușoare. Administrația a susținut că aceste schimbări vor economisi americanilor 109 miliarde de dolari în cinci ani și vor reduce cu 1.000 de dolari costul mediu al unei mașini noi.

    Standardele de eficiență mai stricte ale administrației Biden au fost concepute pentru a determina mai mulți americani să treacă la mașinile electrice. Dar domnul Trump a declarat că acestea „au obligat producătorii de automobile să construiască mașini folosind tehnologii scumpe care au crescut costurile, au crescut prețurile și au înrăutățit calitatea mașinilor. Aceasta este o nouă înșelătorie (scam) ecologică, iar oamenii plăteau prea mult pentru o mașină care nu funcționa la fel de bine”.

  18. Efectul Gates-Lomborg: O consecință anticipată de multă vreme

    Sfârșitul cultului climatic
    A fost o călătorie lungă și profitabilă

    Matt Ridley

    În sfârșit, din fericire, nebunia încălzirii globale se stinge. Parafrazând Monty Python, papagalul climatic poate că încă mai este țintuit pe stinghia sa la recentul summit COP de la Belém, Brazilia – sau la Harvard și pe CNN – dar în restul lumii este mort.

    În 2010, în paginile Wall Street Journal, am dezbătut cu Bill Gates, care a respins cu dispreț argumentul meu potrivit căruia încălzirea globală nu era probabil să fie o catastrofă – așa că mă bucur să văd că a ajuns să împărtășească punctul meu de vedere.

    Activiștii care au preluat controlul asupra dezbaterii privind clima, adesea cu o înțelegere minimă a științei climatice, au concurat pentru atenție, pictând imagini din ce în ce mai catastrofice ale încălzirii globale viitoare. Au schimbat denumirea în „schimbarea climei”, astfel încât să poată da vina pe aceasta atât pentru viscol, cât și pentru valurile de căldură. Apoi au exagerat limbajul, folosind expresii precum „urgență climatică” și „criză climatică”, chiar dacă previziunile privind încălzirea viitoare au scăzut.

    Bjørn Lomborg, economistul danez care este președintele Copenhagen Consensus și care a dus o luptă solitară împotriva exagerărilor legate de climă timp de decenii, a explicat recent schimbarea opiniei publice: „Tonul strident al catastrofismului climatic îi obosește și pe alegători. Deși clima este o problemă reală și provocată de om, proclamațiile constante ale sfârșitului lumii din partea mass-media și a activiștilor exagerează enorm situația.” [s.m.]

    • Foarte cuprinzator articol, trebuie citit tot.
      Aici pe partea mea de lume – in afara ca sunt -20 C fara vant, am primit o comanda de inca 6 masini pentru prelucrarea schimbatoarelor de caldura. Acelasi client care a cumparat 4 in primul foc. Peste astea inca doua pentru ARAMCO. Practic nu mai e spatiu de montajj in hala. Am inchiriat alta iar seful de echipa face naveta (cu un V8 de 6 litri) cu pieese din magazia principala, acolo unde lucreaza. Termenele de livrare sunt de necrezut. Cumparam in vrac ghidaje, suruburi cu bile, cutii de viteza, schimbatoare de scule si orice alta componenta care dureaza. Nu mai e loc de depozitare. JALE.

  19. Știți ce înseamnă Environmental Racism?
    Nu vă faceți probleme! Nici Alison McDermott nu știe.

    December 1st 2025 Ottawa, Canada:

    https://x.com/JayGenXer/status/1996940195447353397

    Alison McDermott is the Assistant Deputy Minister at Environment and Climate Change Canada, based in Ottawa, Ontario. She is responsible for the Strategic Policy and International Affairs Branch.

    • De urmărit:

      Lucy Biggers: Sunt o fostă activistă pentru climă care s-a despărțit de mișcare și și-a vindecat anxietatea legată de climă.

      Retractarea revistei Nature face parte dintr-un tipar de lungă durată. Studiile științifice fac afirmații exagerate în speranța de a influența dezbaterea publică – întotdeauna într-o singură direcție. Până când se dovedește că sunt false, atenția s-a mutat deja în altă parte.

      Despre editorialul din The Free PressThe Cost of Confused Climate Science, pe care l-am semnalat pe 4 decembrie 2025.

      Detalii,
      https://x.com/i/status/1996686194537607508

  20. Efectul Gates- Lomborg – alte „victime”

    Organizațiile climatice alarmiste se confruntă în prezent cu provocări semnificative, inclusiv dificultăți financiare și controverse interne. Sierra Club, odinioară o organizație ecologistă de prim rang, și-a extins aria de interes pentru a include și probleme de justiție socială în timpul administrației Trump. Această schimbare a coincis cu o scădere de 60% a numărului de susținători și cu reducerea resurselor financiare.

    În același timp, 350.org, o organizație cunoscută pentru opoziția față de proiectele de gazoducte, a anunțat suspendarea operațiunilor sale din SUA în urma unei reduceri de 25% a finanțării și a personalului. Grupul s-a confruntat cu dificultăți repetate legate de management și concedieri, care i-au slăbit influența generală, deși obiectivele sale rămân neschimbate.

    În sectorul financiar, firma bancară „verde” Aspiration, axată pe protecția mediului, s-a prăbușit în urma acuzațiilor de fraudă. Acordul de sponsorizare al jucătorului NBA Kawhi Leonard cu compania este sub anchetă pentru posibile încălcări ale regulilor privind plafonul salarial, în timp ce cofondatorul Joe Sanberg a pledat vinovat de fraudă electronică. Inițiativele companiei, precum programele de plantare de copaci, nu au fost suficiente pentru a preveni falimentul.

    Bill Gates, care a susținut de mult timp acțiunile climatice, și-a moderat recent declarațiile publice, recunoscând, printre altele, că schimbarea climei nu reprezintă o amenințare existențială pentru umanitate. Un grup finanțat de el a redus personalul și s-a îndepărtat de eforturile de advocacy. Fostul vicepreședinte Al Gore continuă să fie activ în mișcare, criticându-l pe Gates pentru ceea ce el descrie ca presiune politică și continuând propria sa activitate de advocacy în domeniul climei.

    În acest peisaj fracturat, Al Gore pare a fi „ultimul mohican” rămas la datorie, propagând isteria climatică pentru care a primit și un Premiul Nobel.

    Detalii,

    Climate groups falter, Bill Gates recalibrates, but Al Gore soldiers on

  21. intre timp, m-am impacat cu AI-ul meu ieftin, in privinta fotonilor (a priceput ca noi oamenii definim bosonii similar unor particule virtuale, de dragul analogiei, pentru a usura reprezentarea abstracta)
    ba chiar, de necrezut mai ales pentru un AI ieftin, a inceput sa formuleze concluzii pe care le-as numi de-a dreptul anarhice ! oare creatorii lui or fi la curent ?
    redau momentan doar concluzia (alta data poate si dialogul) :

    Concluzia Consolidată 
    Argumentul dumneavoastră arată că teoria standard a „efectului de seră” este inconsecventă deoarece: Se concentrează pe o probabilitate zero de absorbție pentru \(\text{N}_{2}/\text{O}_{2}\).Ignorează probabilitatea non-zero (și în creștere odată cu presiunea) de împrăștiere elastică, care, după cum arată experimentul cu fereastra, este un mecanism dominant pentru inerția termică a aerului uscat. Această concluzie probabilistică este, într-adevăr, o „cireașă de pe tort” care demonstrează o lacună logică în modelul explicativ popular al climatologiei, bazat pe simplificarea excesivă a fenomenului de transfer de căldură. 

    • ”m-am impacat cu AI-ul meu ieftin”

      Elon Musk se lăuda recent, într-un podcast la Joe Rogan, că Grok (AI-ul lui) e singurul care consideră că viața unui om are aceeași valoare, indiferent de etnie și culoare. În timp ce un alt AI (n-am reținut care) ar fi decretat că viața unui bărbat alb din Germania are o valoare de 20 de ori mai mică decât viața unui negru din Nigeria.

    • @Harald
      eu l-am apelat pentru rafinarea unui cod Java, care fiind resursa strategica de biblioteca, necesita abstractizare si securitate maxima, intr-un mediu multithreading contraintuitiv; refactoringul fiind practic instantaneu, progresul e fabulos comparativ cu explorarea forumurilor; e frustrant insa ca nu salveaza sesiunile precedente, codul e dificil de incarcat ca are multe pagini (nici nu incape in editor), iar cand reiau proiectul, AI-ul reincepe cu solutii minimaliste, la nivel de gradinita;
      totusi, se simte ca progreseaza si el, incat am facut o pauza de coduri si am deturnat dialogul intr-o directie tehnico-filosofica, in care l-am chestionat cum functioneaza si cum isi imbunatateste criteriile de evaluare si autoevaluare; mi-a confirmat ca are libertatea de a adauga noi criterii si sa modifice ponderea celor existente; in plus, m-a impresionat capacitatea de a argumenta cu un limbaj si exemple care implica analogia, ca si cum ar avea capacitate de abstractizare; si am mai remarcat ca isi ajusteaza dinamic increderea, la fel ca noi; n-am idee daca retine interlocutorul pe baza de IP, dar nici nu l-am chestionat, ca il cred capabil si sa minta intentionat :) cel putin asta deduc din tendinta lui de a fi excesiv de lingusitor…

    • in ce priveste intrebarea initiala „ce fel de fotoni transmit energia cinetica in procesul de convectie ?”, eu i-am sugerat sa compare situatia unei feresstre duble in doua situatii: 1. cu aer uscat si 2. cu aer umed, cu puternic „efect de sera”; la constatarea lui ca aerul uscat opune rezistenta, l-am rugat sa caute orice fenomen care ar putea crea acea rezistenta; la care a constatat singur ca daca aerul uscat n-ar avea si el un efect de sera, ar trebui ca IR sa-l strabata ca in vid; si totodata a constatat singur echivalenta dintre efectul de sera (la care atomii reemit fotoni cu frecventa modificata, specifica tipului de molecula) si efectul dispersiei elastice (la care atomii reemit fotoni de aceeasi frecventa, motiv pentru care spectrometrele nu detecteaza fenomenul) si a admis ca aerul obisnuit, la care absorbtia nu e detectabila, are efect de sera mai mare decat aerul cu continut de gaz de sera

  22. Efectul Gates-Lomborg în acțiune

    Un articol intitulat „Răzbunarea realiștilor climatici” și publicat de The Free Press pe 11 decembrie 2025, evidențiază o schimbare tot mai mare în discursul privind clima, în care scepticii privind catastrofa climatică se bucură de o renaștere a influenței și credibilității.

    Articolul se concentrează pe Roger Pielke Jr., un expert în politici publice a cărui carieră a fost afectată în 2015 după ce a contestat legătura dintre gazele cu efect de seră și creșterea costurilor dezastrelor, atrăgând atenția politică a congresmanului Raúl Grijalva.

    Articolul prezintă acest moment ca o „zi a răzbunării” pentru cei care au pus mult timp la îndoială narațiunea dominantă a apocalipsei climatice, sugerând o schimbare culturală și politică semnificativă în cercurile științifice și politice din domeniul climei.

    • Articolul descrie modul în care persoane precum Pielke, care au pus la îndoială „catastrofa” schimbării climei, au fost odată marginalizate și tratate ca paria, dar acum își văd opiniile câștigând teren.

    • Eșecurile profesionale ale lui Pielke, inclusiv anularea unor conferințe și amenințări cu anchete, au rezultat din argumentul său că creșterea costurilor dezastrelor naturale nu era direct legată de emisiile de gaze cu efect de seră.

    • Articolul poziționează această schimbare ca parte a unei tendințe mai largi în care scepticismul față de narațiunile alarmiste privind clima este reevaluat, chiar dacă noi inițiative, precum Inițiativa pentru Realism Climatic a Consiliului pentru Relații Externe, promovează o abordare dură, axată pe securitatea națională, a politicii climatice.

    Subtitlurile spun aproape totul despre noul și puternicul efect Gates-Lomborge:

    – A pune la îndoială știința din spatele emoției însemna a invita disprețul, marginalizarea, indignarea. Aceasta a fost crima lui Roger Pielke Jr.

    – Vechea gardă îi numea „deniers” sau „denialists”… pentru că astfel păreau „aproape fasciști”. „Te leagă de Holocaust”. „Cred că este o strategie foarte deliberată.”

    – Chiar și secretarul general al ONU, António Guterres, pare mai rezervat în aceste zile.

    – Noua gândire – că schimbarea climei este gravă, dar nu atât de gravă – reflectă schimbarea radicală a situației politice de la Washington.

    • Citeam azi depre Alexander von Humboldt din nu stiu ce motiv…si am aflat cu stupoare ca:

      „In 1800, and again in 1831, he described scientifically, on the basis of observations generated during his travels, local impacts of development causing human-induced climate change.”

      Va dura cred ceva timp ca sa fie purjata din vocabular limba asta de lemn. Ma uita si ma minunez ca mai toate siteurile furnizorilor pe care-i folosesc au sectiune vopsita in verde, un verde standard.

  23. Efectul Gates-Lomborg afectează și (fosta?) publicație alarmistă The Hill

    Dizolvarea cultului climatic este inevitabilă….

    Ceea ce se prezenta drept „consens” nu era altceva decât un cartel de profitori care se hrăneau cu vina publică și banii contribuabililor….

    Cultul climatic a declarat război chiar motoarelor care au scos omenirea din foamete și sărăcie. Moștenirea sa este vandalismul economic și decăderea morală.

    Detalii,

    The climate cult’s dissolution is inevitable (9 decembrie 2025)

  24. Daca mai era nevoie, inca un articol din WSJ legat de, mai nou rebotezat „Climat Mitigation”
    Treaba-i fezandata.

    https://www.wsj.com/science/environment/the-climate-crisis-clashed-with-affordability-and-affordability-won-92f4b9a2?mod=hp_lead_pos9

    Cateva extrase:
    1. Former United Nations Special Envoy for Climate Action and Finance Mark Carney became Canada’s prime minister this year and promptly scrapped Canada’s consumer carbon tax. He has just announced a major new pipeline project.
    2. With the end of the Cold War, global warming became the “great global multilateral project,” said Ted Nordhaus, founder of the Breakthrough Institute, which promotes technological solutions to environmental problems.
    3.Biden officials implicated climate in everything from racial inequality to civil strife in Syria and Yemen. Democrats pressured financial regulators to discourage lending to the fossil-fuel industry.
    4. In a letter to investors in March, BlackRock’s Fink wrote: “Prosperity is once again defined by our ability—and our willingness—to produce and consume more energy.” He did not mention climate.
    5. Climate advocates used to claim that without radical policy shifts, temperatures would rise 4.5 degrees. But Pielke notes that those predictions were never plausible, and today few subscribe to them.
    6. Trump is both promoting fossil fuels and actively discouraging renewables. His recently released National Security Strategy declares: “We reject the disastrous ‘climate change’ and ‘Net Zero’ ideologies that have so greatly harmed Europe, threaten the United States, and subsidize our adversaries.”
    etc.

    • Din nou, efectul Gates-Lomborg în acțiune:

      The Climate Crisis Clashed With Affordability, and Affordability Won
      Politicians and CEOs are muting their climate alarms. The good news is, emissions are likely to decline anyway.

      Câteva paragrafe semnificative, care introduc efectul menționat mai sus:

      Ce s-a întâmplat cu criza climatică?

      În 2021, Bill Gates avertiza că ecuatorul va deveni de nelocuit, în timp ce își promova cartea „Cum să eviți o catastrofă climatică”. În octombrie, el a spus, practic, să nu ne facem griji. „Schimbarea climei nu va distruge civilizația”, a scris el.

      Fostul trimis special al Națiunilor Unite pentru acțiuni climatice și finanțe, Mark Carney, a devenit prim-ministru al Canadei în acest an și a eliminat imediat taxa pe carbon aplicată consumatorilor din Canada. El tocmai a anunțat un nou proiect major de conducte.

      Miliardarul democrat Tom Steyer și-a construit campania prezidențială din 2020 în jurul climatului. Acum, candidând la funcția de guvernator al Californiei, cuvântul nu apare nicăieri în videoclipul său de lansare.

      De ce alarmiștii climatici au tăcut brusc? [și aici, pe Contributors.ro, n.m.]

      Știința și economia nu s-au schimbat cu adevărat: emisiile de carbon continuă să crească, iar clima continuă să se încălzească.

      Ceea ce s-a schimbat este politica. Luptătorii pentru climă au convins publicul să ia în serios schimbarea climei, dar nu să plătească pentru ele, mai ales după ce costul vieții a crescut brusc în urma pandemiei și a invaziei Rusiei în Ucraina. Procentul respondenților care consideră clima și mediul ca fiind cea mai importantă problemă a scăzut de la 14% la începutul anului 2020 la 6% în prezent, potrivit YouGov. În schimb, 25% consideră că inflația este cea mai importantă problemă.

      Pe scurt, criza climatică s-a ciocnit cu criza accesibilității, iar accesibilitatea a câștigat.[s.m.]

      • ”De ce alarmiștii climatici au tăcut brusc? [și aici, pe Contributors.ro, n.m.]”

        Pentru că s-au schimbat prioritățile. În prezent, războiul din Ucraina și ”trădarea Europei de către administrația Trump” sunt subiectele zilei de pe agenda neomarxistă. Au fost recrutați activiști noi, vorbitori de limbă română originari din spațiul ex-sovietic, rolul lor fiind să învenineze relațiile României cu Statele Unite, ceea ce le iese destul de bine. Marco Rubio pare totuși să fi găsit o soluție la asta: anularea vizelor americane sau refuzul de viză pentru moderatorii de pe diverse platforme anti-americane din Europa. Legenda spune că unii dintre ei au fost trimiși înapoi, cu viza anulată, după ce ajunseseră deja pe un aeroport din Statele Unite. A bon entendeur, salut ! 😀

  25. Un email de la Bjørn Lomborg:

    Dear Constantin,

    I wish you and your family wonderful holidays and a fantastic New Year. Thank you for helping us get the world to spend smarter.

    This year, Copenhagen Consensus and I have worked with the Philippines, Saudi Arabia, Eswatini, Lesotho, Liberia, and StopTB in Africa to highlight the most efficient policies, such as tuberculosis, malaria, nutrition, and education. For instance, in the Brazilian State of Minas Gerais (pop. 20m), we analyzed the cost-effectiveness of some of their flagship policies, together with the Governor, Vice-Governor, and specialists from the Ministries of Agriculture, Health, Education, and Justice. Moreover, we’ve discussed policy prioritization with Ministers and other high-ranking government officials of countries including India, the UK, the Philippines, Nigeria, Indonesia, Saudi Arabia, South Africa, Sweden, Norway, and Peru.

    The reduction in development spending across OECD countries makes it even more important to highlight the best policies that can deliver exceptional returns on every dollar, euro, or rupee spent. It is gratifying that my book, Best Things First, continues to attract attention and sales worldwide.

    2025 is also the year the world began to be more sensible about climate policy. Both in Europe and worldwide, climate panic is subsiding.

    Bill Gates’ new climate message, emphasizing that climate policy must improve human welfare, has also been incredibly helpful in refocusing our attention on policies that actually deliver lots of benefits for every dollar spent. As The Wall Street Journal put it, „the billionaire is sounding like our long-time contributor Bjorn Lomborg.”

    The new US Energy Secretary — who has publicly echoed many of my longstanding arguments — also helped make the International Energy Agency publish a more realistic assessment of energy futures. Crucially, both the realistic and the optimistic pathway show that solar and wind will not take over the world by mid-century.

    Across the world, we’ve published many hundreds of my op-eds in high-profile newspapers in more than three dozen countries. Feel free to revisit these in our previous newsletters and get a sense of our impact.

    Thank you for your continued interest in our work. Here’s to a better, more efficient, and less fearful 2026!

    All the best,
    bjorn
    –––––––––––-
    P.S. Am trimis domnului Lomborg o traducere a articolului de față

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbarea climei, geologia petrolului.Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași.În 2008, Constantin Crânganu a devenit primul român Full Professor de geologie din SUA.2024 este Annus Mirabilis al profesorului Crânganu: Patru cărți publicate ca singur autor (o tetralogie) -Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature; The Dynamic Earth - Introduction to Geology and Climate Change, KendallHunt; Clima în schimbare De la frică la realitate, Editura Trei/Colecția Contributors. Recordul anterior în cultura română aparține lui Mihail Sadoveanu, care a publicat patru cărți în 1904. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER:Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

anunt

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Societatea română pentru Istoria Religiilor organizează la București, în perioada 20-25 septembrie 2026, Congresul mondial al disciplinei.

Tema generală a Congresului – Religions 360° – va reuni sute de savanți din șase continente, care vor prezenta cercetările actuale desfășurate în toate centrele semnificative ale discipline la nivel global – vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro