luni, septembrie 21, 2020

Bantuitia intuitiva

Fiecare dintre noi este bântuit și hărțuit de cîte un demon… indiferent de gradul de habotnicism sau de iluminare eliberatoare de care se bucură.

Ce poate să facă un om dedicat și preocupat de o disciplină pe care a îmbrățișat-o, pe care și-a asumat-o și pe care încearcă să o dezvolte dedicîndu-se întru totul? La început cei din jur îl acceptă, ba uneori chiar se mîndresc că-l cunosc… iar după un timp încep să-l conteste și să-l izoleze…

În unele cazuri însă lucrurile capătă o direcție fără sens și noimă… aparent.

Ce să facă un om care printr-o întîmplare sau asumare firească existențială ajunge să înțeleagă natura lucrurilor, funcționarea lor și prin asta are capacitatea de a prevedea și prezice situații și a decoda sufletele celorlalți? Dacă cumva îndrăznește să comunice într-un fel sau altul ce vede și ce simte, imediat devine hulit și batjocorit de către ceilalți… Cunoașterea sperie!

Ce să facă un om care trebuia să-și clădească singur sistemul de valori, abandonat și trădat fiind de mediul său imediat? Cum să nu se bucure de gustul ’adevărului propriu’ descoperit prin multiplele pericole la care a fost expus de a lungul existenței?

Ce să facă un om care nu concepe și nu se lasă învins de alianța mediocrilor care încearcă să-l înlăture și să-l compromită, doar pentru că prezența lui îi irită și deranjează?

Mai mult decît să fie consecvent cu ideile și convingerile lui și să facă cît mai cinstit posibil ceea ce știe el mai bine să facă, nu prea poate. La urma urmei suntem datori doar conștiinței proprii și Principiului Universal. În rest nu contează nici părerea și nici influența nimănui.

Da, recunosc… este dificil să-ți înțelegi și să-ți accepți limitele libertăților accesibile, pentru asta ai nevoie de o anumită disponibilitate ereditară și de un nivel de educație seculară bazată pe informații măsurabile… Este extrem de greu să devii suveranul existenței și al constiinței tale… dar nu este imposibil…

Totuși observ că foarte mulți au pretenții și așteptări fără să-și accepte sau să-și cunoască măcar reperele. De aici se nasc o grămada de conflicte și neînțelegeri care au devenit deja un ’by default’ pentru cea mai mare parte a populației.

Totul se prăbusește și se diluează vizibil și iremediabil în jur… Trăiți timpurile noi bântuiți de trecut și condamnați la intuiție… căci de pragmatism nu vă mai poate acuza nimeni… Iar eu? Doar printre voi… exist și atîrn…

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. …cam multe «lirics», fără muzică! :)

    Dincolo de glumă, ce să facă un ins ieșit din contingent?!
    Să-și accepte soarta, să strângă din dinți și să traga contingentul după el, în jurul lui, odată cu el pâna când, pe lângă, va țâșni un altul…
    Abia atunci poate răsufla ușurat și spune în sinea lui: «Acu, slobozește-mă, Doamne!»

    Sărbători fericite, Neliniștitule!

  2. Dle. Weinberger,
    Intii de toate, va admir foarte mult si v-am urmarit mult timp emisiunile cu mult interes. Avem nevoie de bule de oxigen intr-o lume viciata.
    Imi permit sa imi enunt astazi o parere simpla la spusele/scrisele dvoastra.
    Continuati sa faceti ceea ce faci, sunteti un creator de bune si de bine. In cazul Dvoastra se numeste muzica, bun simt si normalitate. Un mare Bravo!
    Noi oamenii, ca sa putem continuam creatia si sa facem cu si mai multa tarie si putere interioara ceea ce facem intru bine – si in acelasi timp sa nu mai avem senzatia ca atirnam – avem doar o singura solutie. Sa incercam sa gasim reperul, ancora, care ii tine pe toti oamenii, cu voia lor sau fara voia lor, intr-o viata normal, bazata pe valori adevarate si principii.
    Ancora este doar una singura, trebuie doar sa o recunoastem si sa o admitem in viata noastra, ea ne va ajuta sa trecem prin aceste timpuri moderne si haotice. Numai bine.

  3. Demoni exista in fiecare dintre noi dar cred ca demonul cunoasterii este cel mai sofisticat si cel mai prolific.pentru ca are darul de a face cel mai rapid melanj intre obiecte,fenmene,procese si
    logica sau mai bine zis operatii logice,toate conducand spre crearea haosului in care cu credinta traim.

  4. Poți simți la un moment dat ca gripezi sistemul in care te afli si pe care chiar tu l-ai creat. Daca recunoști momentul si reusesti sa te extragi, poți sa asiști la un salt imens, tocmai al sistemului care s-a creat in jurul tău. Momente rare, e adevărat, de obicei unice intr-o viața de om, dar eliberarea este enorma si merita!

  5. Ganduri bune de Paste!
    Se spune despre un mester care realizeaza excelent un obiect ca ‘are mana buna’.
    De fapt, ceea ce este determinant, el are ‘un cap bun’. Capul dicteza mainii ce si cum sa faca, o dirijeaza.
    Din cap, de acolo unde i se strang informatiile si se formeaza combinarea acestora in rationamente, vin comenzile.
    Contribue si partea din creer in care sunt localizate emotiile, aceasta fiind, de regula, motorul care declanseaza punerea la treaba a zonei care genereaza rationamentele (‘mintea’).
    In cap se formeaza, in primul rand (temporal) imaginea, tiparul, sablonul obiectului, care dicteaza mainii sa excute ‘imaginea reala (din realitate).
    Un ‘cap bun’ (creerul) creaza imaginea virtuala excelenta, pe care mana o primeste spre a o transforma in ‘imagine reala’.
    Atunci cand imaginea reala este congruenta cu cea virtuala, treaba mainii si a creerului este bine facuta (desavarsita).
    Imaginea ‘reala’ avand intiparita in ea imaginea din creer, o opera realizata de om poarta in ea o parte din mintea si sufletul acestuia.
    Facand un pas mai departe si situandu-ne in randul celor ce recunosc Creationismul (nu Evolutionismul), ajungem sa admitem ca ‘Creatorul tuturor vazutelor si nevazutelor’ lasa o parte din el in fiecare opera a lui, adica si in fiecare om.
    Astfel, fiecare opera a lui Dumnezeu, continand o parte din El, este un minuscul Dumnezeu, minuscul dar Dumnezeu.
    Aceasta realitate ne obliga, pe fiecare dintre noi, oamenii sa ne respectam reciproc, sa fim infratiti, asa cum trebue sa ne consideram infratiti cu fiecare dintre componentele universului – opera lui Dumnezeu. Sa cautam sa nu stricam nimic din ce a facut Dumnezeu sau, daca stricam, sa refacem ce am stricat (sa aducem la starea initiala).
    Ca aplicatie la cazul papusilor din plus, descoperim ca fiecare dintre acestea, opera iesita din sufletul, mintea si mana omului poarta o parte din omul-creator, adica si din Creatorul omului, are si o particica de suflet, care se atasaza celeia (domnisoarei, fetitei, doamnei) care o ia in caminul ei, sa-i fie ‘o apropiata’. Se intalnesc si convietuesc astfel doua suflete.
    Cand stricam un obiect, omoram nu numai partea materiala a acestuia, ci si farama de suflet pe care i-a insuflat-o creatorul acesteia.
    De fapt si ‘partea materiala’ din care este facuta papusa contine parti din mainile si sufletele tuturor celor prin care a trecut, inca din faza de ‘materie prima’, acea parte aparent moarta (plina de viata in interiorul ei atomic), creatie, si aceasta, a lui Dumnezeu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

AG Weinberger
AG Weinberger
Muzician, promotor al blues-ului american în România, chitarist, cântăreț, producător și realizator de emisiuni radio. În 1986 și-a început cariera de solist blues, înființând împreună cu Harry Tavitian (pian), Corneliu Stroe (baterie) și Cătălin Rotaru (chitară bas) prima formație de blues din România – Transylvanian Blues Community. După 1990, a fost invitat în turnee în Germania, Elveția, Israel, Turcia, Ungaria (unde în 1992 a cântat în deschiderea concertului susținut de chitaristul Al Di Meola). În 1991, și-a înființat propria formație de blues - Weinberger Blues Machine. A lansat primul său album de blues din România - Good Morning, Mr. Blues (1996), urmat în 1997 de Standard Weinberger. Albumul din 1997 a obținut premiul Cel mai bun disc de jazz al anului 1997. Tot în 1997, Weinberger a cântat în Piața Universității cu ocazia vizitei președintelui S.U.A., Bill Clinton. Ca urmare, a primit un mesaj de mulțumire semnat personal de președintele american. A fost singurul artist nonamerican invitat să participle la celebrul Festival Bluestock din Memphis, S.U.A. In 2011 i-a fost conferit titlul 'Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler. Discografie: Good Morning, Mr. Blues (1996) Standard Weinberger (1997) Transylvania Avenue (1999) Nashville Calling (2006) Guitar Man - Vol. 1 (2008) Guitar Man - Vol. 2 (2008)

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

CV de parlamentar. De la greață la oroare

Mi-am luat inima în dinți și am citit pe pagina de Facebook a lui Valeriu Nicolae toate postările despre CV-urile parlamentarilor români....

Cuvintele care ucid şi zidurile din noi

“Şcoala noastră e o şcoală unilaterală intelectualistă, iar nu o şcoală educativă, în sens larg. Ea nu ţine seama nici de...

Soluție: Trenuri la Aeroportul Otopeni la cadență de 10′

Un proaspăt comunicat al CFR Călători ne spune că în urma analizei graficelor de circulație împreună cu CFR Infrastructură s-a ajuns la...

Modernizarea societății românești și formele fără fond: Academia Română, Curtea Constituțională și altele

Incompatibilitatea dintre formele de import și fondul românesc. Teoria formelor fără fond ”Inainte de a avea o umbră...

Isus al meu: o cronică şi două scrisori

Am citit cu interes şi multă curiozitate intelectuală volumul Isus al meu al lui Gabriel Liiceanu şi pentru că sunt un cititor...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.