joi, mai 19, 2022

Butaforia plafonării prețurilor la energie

Cred că există persoane care sunt în „tabăra adversă” care și-au luat floricele și cola și stau tolăniți și aplaudă „realizările” în materie de subvenție și plafonare ale guvernului, spunându-și în barbă: „Ce proști sunt ăștia!”

Profesionisții industriei energetice nu mai au nici un cuvânt de spus. Odată pentru că li s-a închis gura și mai apoi pentru că au fost scoși din peisaj de sinecurile atotsuficiente care se cred atotștiutoare.

Majoritatea profesioniștilor a spus / scris că problema noilor măsuri adoptate de guvern penalizează producția prin impozitarea excesivă a acesteia, „penalitățile” aplicate ducându-se exclusiv la buget. O parte pentru subvenții, o parte pentru a susține „abonații”, căpușile și sinecurile. Nimeni nu a înțeles care este motivația acestei decizii catastrofale atât timp cât motivele reale ale crizei nu sunt creșterea prețului la gazele rusești ci lipsa de producție. Orice economist știe că atât timp cât cererea este mult mai mare decat oferta, prețurile cresc.

Majoritatea profesioniștilor a spus / scris încă dinainte de începerea războiului de către Rusia că trebuie să se investească în noi capacități securitare. (va rog citiți analiza doamnei Otilia Nuțu de aici) Din cele câteva alternative, adică cărbune, gaze și nuclear, numai cea pe gaz este cea mai rapidă. Să nu zică cineva că nu avem gazele necesare pentru câteva capacități, care însumate să aduca un surpus de minim 2000 MWh în SEN! În loc să construim noi capacități, noi peticim cele existente pe cărbune, încercând să producem în continuare cu randamente mici. Aici mă refer la cele câteva termocentrale pe cărbune, puse în funcțiune în anii ’70 și care nu mai respecta demult normele de mediu și în câteva cazuri nici normele ISCIR. La fel și cu cele existente pe gaz, care de asemenea mai au o perioadă mică de functionare.

Nu știm să folosim „oportunitatea” adusa de acest război: marii producători de echipamente și utilaje pentru industria energetică au pierdut cea mai mare piață: Rusia. Sunt convins că astăzi se află în fabricație fel de fel de capacități care erau destinate Federațieia Ruse. O parte din acestea ar fi putut fi îndreptate către România. Dar cine din minister ar putea avea o astfel de viziune?

Nu este singura variantă de cheltuire a banilor din supra-impozitarea producției, banii care chipurile se întorc la consumatorii vulnerabili. Supra-profiturile puteau fi folosite în investiții noi. Da, este adevărat că într-un timp relativ scurt nu se vedeau rezultatele, dar ajungeam ca într-un orizont de timp mediu să avem o echilibrare a cererii cu producția și o scădere a prețurilor. Chiar și vicele ANRE-ului a spus că este o greșeală această măsura deoarece după termenul de valabilitate (martie 2023), consumatorul este expus unei crelteri și mai mari. (a se citi și declarația de aici)

Și pe deasupra ne și angajăm să ajutăm Republica Moldova și Ucraina cu energie. Este normal să o facem, dar dacă o facem să o facem cu cap. Nimeni nu s-a gândit că dacă punem câteva capacități în Moldova, la granița cu România, nu mai plătim taxele de CO2. Astăzi și Moldova și Ucraina s-au adaptat cerințelor tehnice europene. Ce mare lucru este ca SEN-ul moldovenesc să fie integrat în SEN-ul românesc?

Am scris acum doi ani că zona metropolitană București este într-o sărăcie energetică cumplită. În București avem un singur mare producator, ELCEN-ul, care deabia mai produce 450 MWh, în situația în care necesarul zonal depașește 1000 MWh. Cu banii obținuti din supra-impozitare ar fi așa de simplu (și ieftin) să se facă măcar o capacitate de 860 MWh, la fel ca cea de la Petrom – Brazi.

Se vede lipsa se viziune a actualilor diriguitori.

Haideți să vedem cum va funcționa „piața” de energie pentru producători. Cei mai oropsiți sunt cei pe gaz și cărbune. Certificatele de CO2 sunt la peste 80 euro, cam 37 de euro, adică aproape 200 de lei la gaz și 400 de lei la cărbune se duc pe poluare la un MWh. Nu cred că producătorii pe gaz se încadrează în marja rămasă de 250 de lei la producția unui MWh și sigur cei pe cărbune nu se încadrează în cei 50 de lei rămași.

Cu alte cuvinte, daca un producător pe gaz vinde cu 1050 de lei MWh, din cei 600 de lei rămași, 480 lei se duc la stat și 120 lei îi revin. În această situație nu se poate face nici o investiție. Nu are nici un rost să mai discutăm de cărbune!

Rezultă ca marile profituri se duc în regenerabile, nu la producția securitară!

Consumatorul primește factura de la furnizor. Prețul este reglementat. Consumatorul nu plătește mai mult de 0,8 lei / KWh. (discutăm și despre facturile la gaze și la energie electrică) În factură întră componentele de transport, distribuție și cogenerarea la electricitate. „Vulnerabilul” este „protejat” doar pentru consumul energetic casnic dar nimeni nu se preocupă de faptul că orice ramură industrială nu e protejată, producția oricărui bun având o creștere substanțială, care până la urmă tot amărâtul de cetățean o va suporta. (aici profesorul Peiu dă explicații)

Catastrofa este amânată de fapt cu un an, fapt confirmat de profesorul Chisăliță aici! Ce va face după „vulnerabilul”? Dumnezeu cu mila!

Nu conteaza cu cât a cumpărat distribuitorul – furnizorul din piață: statul îi dă diferența. Deci furnizorul nu este interesat de a căuta prețul cel mai mic, Guvernul promițându-i că îl va despăgubi. Oricum și furnizorii sunt nemulțumiți deoarece Damocles îi veghează și pe ei.

Piața de energie este o butaforie, lucru pe care l-am explicat demult. Atât timp cât cei 70 de „jucători” mimează „liberalizarea”, prețurile mari vor produce supra-profituri pentru stat, pentru regenerabile și pentru unii furnizori și în defavoarea consumatorilor, din care facem și noi parte.

Distribuie acest articol

55 COMENTARII

  1. Ce prezinta dl. Pacuraru este doar virful aisbergului si niste incercari jalnice ale establishmentului de a cirpi ceva pe o tesatura deja putreda si roasa…dedesubt, ascunse, sunt marile distorsiuni structurale si de prost management al sistemului energetic. Voi incerca sa explic simplist despre ce este vorba, reamintind ca, energia inseamna nu numai electricitate ci si caldura, iar centralele de cogenerare joaca un rol important in sistemul energetic „national”-electric, dar, foarte important – si pentru incalzirea locala a populatiei. Deci:
    – de la inceput trebuie sa fie foarte clar oricui ca, vestita si de multe ori luata drept etalon centrala OMV-Petrobrazi, pe ciclu combinat cu eficienta neta ~50%, are un factor de emisie de ~0.4 tCO2/MWh produs, care e platit de consumatorul de electricitate iar, cea mai amarita si invechita centrala de cogenerare din Bucuresti sau aiurea, d’alea despre care P.Roman zicea ca erau „fier vechi”, are o eficienta neta de ~60-75% (poate ajunge si la 80% daca turbogeneratorul este in contrapresiune), deci, factorul de emisie este oriunde intre 0.25 – 0.33 tCO2/MWh. Deci, impactul costurilor cu emisiile de CO2 este semnificativ mai mic la instalatiile cogen, alea vechi
    – dar, nu asta este ceea ce vreau sa arat, ci, faptul ca, dramatic, nimeni nu intelege (incepind cu Min.Energiei,, ANRE si sfirsind cu Min.Medilui) ca in Romania, consumatorul de energie termica plateste mult mai mult decit este necesar si mai si plateste pentru ceva ce n-ar trebui, astfel:
    – de exemplu, daca se foloseste un Cazan cu randament 85%, pentru productia a 1 MWh energie termic, acesta emite ~0.235 tCO2/MWh energie termica produsa. Dar, Min.Energiei, neintelegind despre ce e vorba si cum e cu reglementarea cogenerarii asteia, ,promoveaza, de ex. prin PNRR, „decarbonarea profunda a sistemelor de incalzire centralizata” prin utilizarea pe scara larga a „cogenerarii de inalta eficienta”, care, zice ME, reduce emisiile de GES. In fapt, „cogenerarea de inalta eficienta” nu reduce emisiile pentru consumatorul de energie termcia ci, dimpotriva le creste ! Pai, cum asa ?…astfel:
    – pentru acelasi 1 MWh termic, produs in cogenerare de inalta eficienta de 80%, se va produce in plus, si 1 MWh electric si se vor consuma ~~2,5 MWh gaz natural rezultin o emisie de ~0,5 tCO2/MWh
    – regulamentul spune ca „poluatorul plateste”, deci, instalatia de cogenerare care livreaza caldura, plateste TOATE emisiile- adica pentru 1 MWhtermic, de data asta plateste 0.5 tCO2/MWh in loc de 0.235 tCO2/MWh
    – asta se intimpla intructit, la noi, nu se fac alocarile de emisii de CO2 pe cele 2 produse -electrcitate si termie; daca s-ar face, atunci, electrictatea livrata in sistemul energetci „national” al inlocui centrala marginala (va amintiti, marile discutii cu sistemul de stabilire a preturilor ïn piata de electricitate”, cu centrala marginala si toate prostiile astea ?!…deci, electricitatea din cogenerare, ar trebui sa inlocuiasca centrala marginala cea mai poluanta- adica centrala pe lignit, cu factro de emisie de 1,2 tCO2/MWh !…deci, cogeneraotrul poate deveni creditor, si, in loc sa plateasca bani, ar trebui sa primeasca bani !
    – mai rau: acelasi consumator de electrictate din Sacet-ul care operareaza cogeneratorul respectiv, plateste in factura sa de electricitae si emisiile implicite de CO2 si, mai ales, celebrul „bonus de cogenerare”(adica plateste „bonusul”pentru o instalatie care ii mareste factura de termie, pentru ca electrcitatea care se duce „in sistem”, este deja „curata”…a fost platita de consumatorul de energie termica, iar statul o mixeaza cu celelalte surse si beneficiaza de ea (socializeaza costurile)
    Toate acestea au fost solicitate oficial spre clarificare catre Min.Energiei, la consultarile publice pentru lansarea Ghidurilor din PNRR…asteptam vreun raspuns de la ME (dar deja se stiu…Romania nu are reglementarile acestea, dupa cum nu are nici un Registru national constituit pentru evidenta emisiilor instalatiilor non-ETSU, dupa cum Min.Mediului a si admis), dar, ne aruncam cu maxima voiosie intr-un PNRR foarte indoielnic, fara reglementari si legislatie adecvata, dar, cu mult hidrogen ce va fi introdus in instalatiile de cogenerare incepind cu 2025.
    Doamne ajuta, apara si pazeste-ne !

    Scuze cititorilor pentru interventia acesta cam stufoasa, relativ greu de absorbit, dar, care are rolul de a arunca o lumina cifrica/obiectiva asupra „gaurilor” existente cu efecte profunde in sistemul nostru energetic

    PS. remarca din articol: „Rezultă ca marile profituri se duc în regenerabile, nu la producția securitară!”
    Nimeni nu s-a gindit la o metoda „de piata”, pentru „deblocarea pietei certificatelor verzi” si problema unui comporomis cu emisiilor centralelor pe gaz-lignit. Ambele sunt fetele aceleiasi monede 1 MWh energie, care una arata originea curata, iar cealalta arata costul emisiilor continute
    In prezent, certifictele verzi sunt „o pIata blocata total” , nefunctionala (iar 1 CV ~30 EUR/MWh) iar 1 tCO~80 EUR/MWh…de ce naiba nu ne-am gindi cum sa le „compensam”…nu mai intru in detalii…

  2. Consum specific de combustibil (heat rate)=3600/randament. Daca am randament 80% insemana 4500.
    Tinand cont ca avem insumat energie termica + eletrica aplicand celebra formula care calculeaza emisia de CO2 obtinem: grame Co2=44/12*consum specific de combustibil *15.3/1000=252,45 gCO2/kWh.
    Daca nu mai iau in calcul energia termica ci doar cea electrica ajung la 673 gCO2/kWh (30% randament).
    Cum ati ajuns la 500 g/CO2/kWh?
    Daca iesim din bula cogenerarii, pentru Bucuresti o sa vedeti ca pierzand 2000 t/h de apa calda (ca fierbinte nu mai e de mult la iesirea din CET) poluarea este mult mai mare decat cea de la gardul centralei. Adica turbina si cazanul ar functiona la sarcini partiale, deci scade ramdamentul, creste consumul specific de combustibil, deci mult mai multa emisie de CO2.
    In plus avem o problemea, cogenerarea in Bucuresti este mai proasta ca termoficarea ceausista pentru ca nu reuseste sa asigure confortul consumatorului. (macar ala strangea suburbul pentru casnici si pastra industria, dar acum acest lucru nu mai exista si la intrarea in bloc intra apa cu 42 C cand afara sunt -5 C)
    Si eu stau si mananc floricelele, punand pariu care moare primul furnizorul sau distribuitorul (furnizorul nu ia banii de la stat, nu poate sa nu plateasca energia electrica producatorului si TVA-ul deci pentru a supravietui nu va plati toata partea de T&D).
    Tot e din prostia politicienilor care din rea vointa au impus plafonarea care este o prostie in timp ce compensarea care era varianta cea mai ok si consumatorii vulnerabili au fost eliminat pentru ca statul nu doreste ca baietii de baieti (baze de date unificate pentru cunoasterea veniturilor) sa fie identificati si pusi sa plateasca energia aia la pretul marginal pe care statul nu o poate produce pentru a acoperii consumul.

    • Draga Pifu, eu am incercat in tot comentariul meu sa scot in evidenta o problema structurala grava de tratament a costurior emisiilor, si dumneata (si dl STelian, caruia ii voi rapsunde punctual), va apucati sirguincios, tipic ingineresc, sa verificati niste cifre generale, cu „acuratete” si ma fortati sa dau niste clarificari tehnico-ingineresti, la niste cazuri termodinamice generale, care, nu sunt subiectul comentariului . Deci, totusi:
      – cum am ajuns la 0.5 tCO2/MWh ? am considerat un motor cu ardere interna (doar exemplu, pentru usurinta calcului exemplului, dar, vad ca inca este greu de inteles !!…poate fi orice „troaca” generatoare de electrcitate si caldura, ca de ex: TG, ICE, TA-CP, TG-ORC, etc., care au diferite performante ) care are randament global 80%, si electric 40%, termic 40% si 20% pierderi
      – deci, motorul produce 1 MWt + 1 MWe = 2 MW, si, la randament global de 80%, consuma gaz de 2 MW/80%= 2.5 MWh @ 0.2 tCO2/MWh = 0.5 tCO2/MWh…VOILA…
      – ref. pierderi in retea, si celelalte, nu mai comentez: m-am referit strict la productie ! (dáia era vorba de emisiile la producere),,,reteaua e alta problema…si este un subiect urias in sine…dar, revin la tema comentariului, nu sa ma axez pe probleme tehnice, pe care am vrut din rasputeri sa le evit…ca nu prea ma pricep, nici eu si nici multi cititori…

  3. “– de la inceput trebuie sa fie foarte clar oricui ca, vestita si de multe ori luata drept etalon centrala OMV-Petrobrazi, pe ciclu combinat cu eficienta neta ~50%, are un factor de emisie de ~0.4 tCO2/MWh produs, care e platit de consumatorul de electricitate iar, cea mai amarita si invechita centrala de cogenerare din Bucuresti sau aiurea, d’alea despre care P.Roman zicea ca erau „fier vechi”, are o eficienta neta de ~60-75% (poate ajunge si la 80% daca turbogeneratorul este in contrapresiune), deci, factorul de emisie este oriunde intre 0.25 – 0.33 tCO2/MWh. Deci, impactul costurilor cu emisiile de CO2 este semnificativ mai mic la instalatiile cogen, alea vechi”

    Domnule ce este aia eficienta energetica? Un ciclu termic are randament. Nu comparati cai cu magari. In sistemul comunist unde minciuna era regula, era o timpenie sa vii sa spui ca o turbina cu contrapresiune are randament 1 si nici Ceusescu n-ar fi crezut asta, fiindca era o imposibilitate tehnica. Contrapresiunea turbinei reprezinta sursa rece a ciclului termic. Deci randamentul este catastrofal, fiindca scoti abur cu energie relativ mare fara sa-l mai treci prin turbina, adica consumul specific pentru o turbina DKU sau DKUL (turbine de 50 Mw, in contrapresiune, cu contrapresiune la 10-16 bari, respectiv cu priza reglabila la 10-16 bari si contrapresiune la 1,2 bari este undeva pe la 5-8 tone abur pe Mw.) Dar ca sa dea bine la partid si la sicofantii politruci, s-a inventat eficienta energetica, zicind ca uite domnule, dintr-un cazan scoatem atita abur din care facem si curent, dar dam si la industrie, sau incalzim orasul. Adica se face o economie nemaipomenita. Analiza, ca sa dea bine si frumos, s-a oprit la gardul centralei, ceea ce e o minciuna tehnica uriasa. Asa ca generatii intregi am invatat asta si spusa de la inaltimea catedrei cu table pline de formule, am uitat sa facem calculul ala elementar spus de profesorul de Termotehnica, si pe care l-am prezentat mai deunazi. 1-T2/T1. El trebuie sa guverneze tot in materie de cicluri termice. Si este vorba de un ciclu teoretic, adica nu exista in realitate. Iar realitatea este departe de teorie.
    Revenind la crunta realitate, cind scoti abur de 16 bari stiti cumva cam ce distanta poate fi transportat si la ce parametrii ajunge? Pai vreo maxim 5-6 km si abia ajunge acolo cu vreo 6 bari. Ce vreti? Frecare, pierdere de caldura (principiul I al termodinamicii, ala cu transferul natural de la cald la rece), coturi, lire de dilatare ce lungesc serios conducta. Iar pentru intoarcere (daca se mai intoarce), condensatul are nevoie sa fie pompat de la utilizare inapoi la centrala. Daca nu se intoarce (si in majoritatea cazurilor n-o face) tot aburul ala trebuie inlocuit cu alta apa demineralizata, deci tratata, la un pret destul de mare si evident reincalzita. Evident ca n-a facut nimeni niciodata socoteala si comparatia daca nu cumva e mai bine sa produc eu local abur de 6 bari pentru nevoile mele industriale, iar aburul sa ramina in centrala. Asa ca apar cei ce dau cu randamentul turbinei in contrapresiune este 1.
    A! Sa nu uit un „amanunt” important rau de tot. Daca n-ai consum de abur turbina de contrapresiune e degeaba, ca nu poate functiona. Inca o dovada a principiului II ca nu se poate construi o masina termica fara sursa rece!!!! (V-am mai spus povestea cu teava de esapament. Va rog, incercati!!!)
    Asa ca turbina de abur de la CET Vest, cea din ciclu combinat, care este in contrapresiune nu merge vara, ca nu e consum de abur. Nici macar pentru apa calda menajera. Ca de, realitatea e mai tare decit teoria. Adica cazanele de abur nu pot merge sub minimul tehnic. Si sa pornesti numai turbina cu gaze nu prea se merita tehnic, decit daca obtii un pret extraordinar pe MW care sa acopere pierderea. SI daca conditiile tehnice o permit, adica ai cum evacua direct gazele acelea.
    Cam aceeasi discutie si cu apa calda pentru incalzire si apa calda menajera. O faci la centrala si o dai la gard si zici ca esti bun, dar pui in circa utilizatorului pierderile de caldura, cele de fluid, ba o produci la niste parametri de care tu in casa nu ai nevoie. Ca in cel mai fericit caz agentul (007) primar pleaca vara cu 70 de grade de la centrala si nu cred ca depaseste 55 de grade la robinet.
    Ia intrebati un medic cit rau poate face apa de 70 de grade?
    Adica in loc sa o produci frumos la o temperatura de maxim 55-60 de grade, in subsolul blocului sau la o centrala de cartier ce nu se gaseste la o distanta mai mare de 500 m, o faci undeva si o plimbi km si km. O mai treci si printr-un schimbator de caldura unde ai nevoie de o diferenta de temperatura intre cele doua circuite, ca altfel nu se poate. Dar ne laudam cu eficienta energetica, desi orice calcul elementar arata ca a face caldura la subsol sau in centrala de cartier iese mai ieftin decit subventia platita de municipiul Bucuresti centralelor.
    Asa cum am mai aratat, randamentul teoretic al ciclului Carnot care ar functiona intre cele 2 temperaturi de la la Brazi este cam 75% daca temperatura de intrare a gazelor in turbina cu gaze e de 900 de grade, considerind apa de racire la 15 grade. Dar asa cum stiu eu ciclurile astea combinate, cind ies din turbina de gaze aceste gaze sunt arse in alt cazan, numit recuperator ca sa ajunga la temperatura in asa fel incit sa poti genera abur la presiune mare si puternic supraincalzit, adica alte chestii cu randamente subunitare, care intr-un proces ca acesta in serie, se inmultesc. Asa ca un randament global de 0,4 e deja mare in opinia mea. (cita energie electrica scot in reteaua nationala raportat la cita energie a intrat in centrala in gazele naturale inainte de ardere.)
    Raminind tot in domeniul asta al gazelor, de ce de citiva ani buni toti vinzatorii s-au aliniat sa vinda gazele cu 10% mai scump? Pai atit este diferenta intre puterea calorifica inferioara la care e normal sa vi le vinda si cea superioara. Adica dintr-o data totul e mai scump cu 10%. Sunt putine instalatii ce pot valorifica accesti 10%.
    Deci spuneti neadevaruri uriase, ca sa ma exprim politicos. Poezia cu CO2-ul un merita nici un comentariu. Nu ati dovedit cu cifre cit a fost concentratia de CO2 acum 50 de ani de exemplu si cum a evoluat ea pina azi.

    Pentru restul voi reveni cu o poveste din 2004.

    • Nu asa se calculeaza. V-am pus formula. Deci la 80% aveti 252,45 gCO2/ kWh ( nu conteaza tehnologia de producere, doar combustibilul)

      • Draga PIFu, m-ai pierdut….tehnologia de producere conteaza !
        Daca vreau 2 MW productie neta, intr-o instalatie cu randament 80%, atunci , voi avea necesar de gaz de 2/0.8= 2.5 MW, care @0.202 tCO2/MWh = 0,505 tCO2 emisii totale.
        Iar factorul de emisie al energiei produse net 0.505 tCO2/2 MW = 0.252 tCO2/MWh.
        Problema, pe care n-ai prins-o, de aici incepe: aia 2 MW pot fi produsi, numai intr-un cazan, si atunci avem, pe buna dreptate, chestia asta de mai sus
        DAR,
        Aceiasi 2 MW pot sa-i produc in cogen (sau cu pompa de caldura) cazuri in care emisiile specifice (tCO2/MWh) ale energiei termice – ca asta ne intereseaza-, difera al naibii de mult…iar alocarea acestor emisii pe termic si electric, difera si ele, tot asa, in functie de tehnologie. (nu e cazul acum, dar „se poate vedea cu pixul”)
        Eu asta am vrut sa subliniez, (nu maruntisurile de calcul ale emisiilor) ca la noi in RO, nu se face corect aceasta alocare (adica nu se face deloc !) si consumatorii de energie termica platesc nejustificat de mult pe emisii.
        Ii raspund si lui Stelica, separat

        • Daca nu ma credeti cautati pe Google formula de calcul a gCO2/kWh, ca nu ne intelegem.
          Formula depinde de randament (adica consum specific de caldura) si tipul de combustibil. Nu conteaza tehnologia, vorbim de la inginer la economist si se vede.
          Emisie de CO2=44/12*Heat rate*15.3/1000 unde
          Heat rate (consum specific de caldura)=3600/randmanet
          Unde randamentul este independent de tehnologia de producere a efectului util, nu conteaza ca e ciclu combinat, motor cu gaz sau turbina cu abur si cazan.

          • Draga PIFu, in general, nu prea ma documentez pe Google.
            Recomand:
            DIRECTIVE 2012/27/EU OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL
            of 25 October 2012
            on energy efficiency, amending Directives 2009/125/EC and 2010/30/EU and repealing Directives
            2004/8/EC and 2006/32/EC
            la ANEXA II se indica modalitatea de calcul a PES (Primary Energy Savings), care, dau in final reducerea de emisii de CO2

            In final, puteti cauta (tot pe Google) aceasta, care ne da „mura-n gura”emisiile de care tot vorbim pe aici: EIB Project Carbon Footprint
            Methodologies
            Methodologies for the Assessment of
            Project GHG Emissions and Emission Variations
            NB…rezultatele de aici, de la pag.9 sunt cam aceleasi pe care vi le-am aratat.
            Dupa ce cititi, mai discutam

      • Deci, PIFu, inca odata:
        – daca am 1 cazan de 80% randament si ard 10 MWh de gaz obtin 8 MWh energie termica. Aia 10 MWh gaz @0.202 tCO2/MWh vor emite 2.02 tCO2, iar astia imi dau un factor de emisie al energiei (termice) de 2.02 tCO2/8 MWh = 0.252 tCO2/MWh termic
        – daca am 1 cogenerator de inalta eficienta (care vrei tu, nu are importanta) cu randament tot de 80% si ard in el 10 MWh gaz, obtin tot 8 MWh (aici e aici, depinde de ce fel de cogenerator e vorba !…deci, cit e electric si cit termic), obtin un factor de emisie la energia totala neta produsa, exact ca la cazan: tot 0.252 tCO2/MWh (total E+T)
        Ce am vrut sa spun tot timpul este ca nu se face alocarea pe T si E (si aici e o „inginerie” care necesita mai mult de citit si nu e chiar la indemina oricui)…dáia ti-am recomandat cele 2 materiale, ale CE si ale EIB…daca ai timp…

  4. Dl.Stelian, va straduiti sa fiti un bun inginer, ceea ce este de apreciat, dar, eu am fost in articol doar un modest economist. Deci, din aceasta pozitie, va pot spune ca inginerii vor ca randamentele tehnice sa fie cit mai aproape de 100%, iar economistii vor ca randamentul economic sa fie cit mai departe de 100%.
    Deci, din aceste pozitii, comentariul dvs., pare un pic superficial (extras mai jos):
    „…Domnule ce este aia eficienta energetica? Un ciclu termic are randament. Nu comparati cai cu magari. In sistemul comunist unde minciuna era regula, era o timpenie sa vii sa spui ca o turbina cu contrapresiune are randament 1 si nici Ceusescu n-ar fi crezut asta, fiindca era o imposibilitate tehnica…”
    va pot transmite urmatoarele comentarii corective:
    1. nu confundati eficienta energetica (esentialmente concept economic) cu randamentul unui ciclu (concept tehnic)
    2. O turbina in Contrapresiune are (oh, DA ! DA !) randament ~98-99%, adica, intra in ea 100 MW abur si ies 20-30-35 MW electrici UTILI si 65-70-80 MW termici UTILI ! (putem pune pierderi de energie prin carcasa, labirinti, ceva la pompe de ulei…per total nesemnificativ !). NU VA UITATI NUMAI LA ENERGIA ELECTRICA ! Va voi dezamagi spunindu-va ca incepind cu Ceausescu, care a crezut asta de mai sus, si terminind cu ANRE-ul nostru cel de toate zilele- ne-a confirmat si luna trecuta randamentul turbinei noastre ORC de ~98% (pe care o exploatam de cca 9 ani si, la care facem raportari lunare de eficienta pt. care primim certificate verzi…real life, not theory !)
    3. Dar, daca vorbiti „de ciclu”atunci da, introducem si cazanul cu pierderile lui, sa zicem 80-85 randament si, ajungem la randamentul total al ciclului…la care banuiesc ca ati dorit sa va referiti
    Nu mai comentez restul cu gaze, puteri calorica, etc., care nu au facut obiectul comentariului meu
    4. Ref. concluzia dvs. d emai jos:
    „…Deci spuneti neadevaruri uriase, ca sa ma exprim politicos. Poezia cu CO2-ul un merita nici un comentariu. Nu ati dovedit cu cifre cit a fost concentratia de CO2 acum 50 de ani de exemplu si cum a evoluat ea pina azi…”
    Inca odata, nu cred ca ati inteles ceea ce am comentat: nu sunt neadevaruri !…sunt realitati din practica noastra zilnica si, nicidecum „poezii”…pina si dvs. platiti pentru aceste „poezii”!
    Nu am dovedit cu cifre cit a fost concentratia de CO2 acum 50 de ani, intrucit nu a fost subiectul comentariului is, in general, la astfel de subiecte, am obiceiul de a da crezare celor specializati in domeniu…deci, nu pot decit sa-i citez, lucru pe care va recomand sa-l faceti si dvs….sunt mult mai credibili decit mine
    S áuzim de bine !

    • Iata calculul economic:
      1 Gcal = 1,163Mwh.
      Obtin acesta Gcal in centrala proprie. Pretul ei este intre 1,66 (daca admit un randament global al centralei de apartament de 0.7) si 1,38, daca acest randament este de 0.8 ori pretul gazelor naturale. Daca turbina in contrapresiune e in stare sa-mi aduca energia termica la un pret mai mic decit cel de sus (energia trebuie adusa la usa apartamentului sau la scara blocului), aveti dreptate. Daca nu, nu. Si nu uitati, ca energia termica are o componenta esentiala pentru mine, componenta calitattiva. Daca imi livrati caldura cu 30 de grade in apartamentul ce are 19 grade, contorul va inregistra un transfer de caldura, dar multumesc, e de proasta calitate si nu-s de acord sa o platesc. Sau apa calda de 40 de grade.
      Cam asta e calculul economic simplu si fara artificii.

      • Ah, Dl.Stelian, cit m-am ferit sa intru in acest gen de discutii, dar, ca tot ati deschis vorba:
        Citeva idei la care sa va ginditi (ele sunt calculate, analizate si simulate demult, dáia, in ultimii 10 ani Comisia EU a scos o gramada de reglementari si Directive pt. eficienta energetica, cogenerare si, mai ales District Heating !). DECI, puncte de reflectie:
        1. intrebare: cum e mai bine- 1000 centrale proprii (de apartament) sau 1 SACET care contine si cogenerare ? (atentie, totul calculat cu „internalizarea” CO2 si preturi corecte la gaz, conform tarife T & D si fara subventii „locale” sau guv la gaz)
        2. M-am ferit sa ridic problema eficientei exergetice (atentie- n-am gresit, am zis EXERGETICE), intre a arde gazul in cazan sau in cogen….nu mai intru in detalii
        3. Deja sunt reglementari pentru District Heating de G4 si G5 (adica generatia 4 si 5) in care temperatura in retele, la consumatori, scade la 45-55 C (evident, si pierderile scad la mai mult de 50% !…toata „smecheria” asta este ca si acele turbine in CP sa livreze aburul la temperaturi cit mai mici (creste eficienta electrcia !…si creste si randamentul exergetic !)
        Mai sunt multe alte lucruri, legate de emisii, poluare, eficienta, DH dostribuit, etc., dar, sa lasam deocamdata spre reflectie doar cele de mai sus

        • Domnule Dragostin,
          Va rog sa va hotariti. M-ati calificat ca ma stradui sa fiu un inginer bun, dar dumneavoastra ati vrut sa fiti economist. M-am facut si economist, dar acum mutati discutia pe politic. Si ii dati iar cu CO2, dar nu spuneti cum si in ce fel a evoluat. Va afisati cu UE ca si cum ar fi noua religie mondiala, desi se vede de pe Luna ca au facut numai prostii in ultimii ani, depinzind de gazul rusesc. Si nu numai.
          Da, turbina de contrapresiune la priza urbana e mai rentabila, dar imi spuneti si mie de ce turbina aia de la CET vest in contrapresiune la 1,2 bari, care e si intr-un ciclu combinat gaze abur, deci si mai rentabil, nu merge vara?
          De ce vara in Bucuresti si si iarna caldura se da in mare parte din cazane de apa fiarta si cazane de abur industrial (care sunt niste centrale de apartament, dar mai mari) in loc sa mearga faimoasa cogenerare de mare eficienta?
          Ca sa ajunga la mine apa calda si in calorifere la 45-55 de grade ea trebuie sa plece de la CET la cam 90 de grade. (dovada situatiile RADET). V-am tot povestit de ce mai sus, n-are rost s-o luam de la capat.
          La ce centrale sunt pe piata romaneasca sunt uriase pentru un apartament.
          SACET este si centrala de scara de bloc. SACET ar putea fi si o centrala de cartier plasata la maxim 500 m de cel mai indepartat punct de alimentare.
          Nu stiu nici un oras mare european incalzit cu sisteme uriase cum e Bucurestiul.
          Vreti sa ma faceti fericit cu o fericire pe care nu o vreau. Asa au incercat si comunistii, asta e noua tactica UE.
          Mai sus am tacut si n-am zis nimic si despre flexibilitate, ca am zis ca nu e cazul sa fiu asa de dur.
          N-a venit nimeni sa scrie aci un articol cuprinzator despre sistemul de incalzire cu turbine in contrapresiune de la Paris, Londra sau Amsterdam. A pomenit cineva ceva legat de Berlin, fara a preciza daca e vorba de Berlinul de est sau de cel de vest.
          Pe mine si pe oricine altcineva mai putin familiarizat cu bla-bla-urile astea de pus pe hirtie si care dau bine la necunoscatori, ma intereseaza citi bani scot din portofel/ cont, luna de luna ca sa ma incalzesc. Iar pe unul care ar vrea sa bage bani il intereseaza: in cit timp se amortizeaza, daca face profit si cit e de mare.

          • Dl.Stelian, pt. ca ma intrebati, am sa va raspund punctual la problemele ridicate de dvs.:
            1. „…..Da, turbina de contrapresiune la priza urbana e mai rentabila, dar imi spuneti si mie de ce turbina aia de la CET vest in contrapresiune la 1,2 bari, care e si intr-un ciclu combinat gaze abur, deci si mai rentabil, nu merge vara? „…
            Raspuns: pentru ca proiectul a fost gindit prost de la inceput (ISPE-ul l-a facut); turbina in contrapresiune trebuia sa fie turbina in condensatie cu priza reglabila…astfel grupul era disponibil in cogenerare tot anul (cu factor de termoficare mai mic vara, dar, who cares ?! si, in plus, energia termica livrata din priza reglabila vara, oricum are un factor de emisie mai mic decit CAF-uri), si, foarte important, avea o rezerva de putere mai mare, disponibila pentru servicii de sistem…astea toate cred ca ar pute fi explicate, probabil si de un student mediocru de la energetica, din anul III…le-am propus la Elcen toate astea demult, dar, n-au vrut…ce sa faci atunci ?!…

            2. „….Ca sa ajunga la mine apa calda si in calorifere la 45-55 de grade ea trebuie sa plece de la CET la cam 90 de grade. (dovada situatiile RADET). V-am tot povestit de ce mai sus, n-are rost s-o luam de la capat….”
            Pai, si eu am tot povestit ca, ar trebui sa ne gindim la G4/G5 si, sa livram apa din centrala la 60-70 C (creste eficienta electrica a cogen !!) iar la capete de retea, sau unde e necesar, se pun pompe de caldura in PT-uri…aranjamentul asta e facut deja in multe alte locuri
            Avantaje: cel de sus + faptul ca P si T mai scazute in reteaua T&D conduc la scaderea dramatica a pierderilor si, mai ales SUNT BENEFICE PENTRU RETELE VECHI CA ALE NOASTRE CARE NU MAI SUPORTA PRESIUNI MARI !…si problema asta am mai discutat-o cu „factori responsabili”…dar, trebuie sa si ai cu cine sa discuti…

            3. „…Nu stiu nici un oras mare european incalzit cu sisteme uriase cum e Bucurestiul….”
            Va sugerez Helsinki (unde am si lucrat): au un sistem ca Bucurestiul, inclazit cu 2 centrale in cogenerare pe carbune (!), 50% din necesar, care stau vara, 2 centrale ciclu combinat pe gaz, 30% din necesar si restul de 20% prin pompe de caldura si biomasa
            Si-au propus si au un plan de decarbonare totala pina in 2030 !

            Cam asta e ce am dorit sa va raspund

  5. Cine i-a oprit pe producătorii de energie să facă investiții în ultimii 30 de ani? Ni s-a tot spus că prețurile sunt mari pentru că o parte din beneficiu va fi investit, dar n-a fost așa. Banii s-au dus în buzunare fără fund. Dacă priviți o factură de energie electrică în alte țări din Europa, nu veți găsi pe ea „costul introducerii energiei în sistem” sau „costul extragerii energiei din sistem” sau „costul abonamentului” sau alte componente care se găsesc doar în România. „Curat murdar!”.

    • Investiții fanteziste în parcuri fotovoltaice și în parcuri eoliene s-au făcut în neștire. Ce credeți, dacă mai investiți în vreo 50 de parcuri fotovoltaice sau vreo 50 de parcuri eoliene, se rezolvă problemele energetice sau se agravează cele deja existente?

      În rest, capacitățile de producție excedentare i-au oprit pe producătorii de energie să facă investiții. Însă nu ”în ultimii 30 de ani”, ăsta e doar un artificiu literar. Cele două reactoare de la Cernavodă au fost date în exploatare în 1996, respectiv 2007, da?

      În urmă cu doar 5 ani, România încă nu importa energie electrică pentru că nu avea nevoie. Concret, ce investiție ați fi făcut, dvs personal, dacă ați fost factorul principal de decizie?

      • In sfera anglosaxona de exemplu (dar nu numai) factorii decizionali ai investitiilor sunt corporatistii. Implicarea guvernelor este limitata la trasarea strategiei energetice si la stimularea investitiilor private prin acte legislative, dar si prin stimuli fiscali acolo unde guvernantii decid ca investitiile sunt necesare dar nerentabile (spre exemplu investitii in modernizarea infrastructurii de transport /retele electrice, agent termic, etc). In Estul-UE, o mare parte din stimulii fiscali sunt disponibili prin intermediul fondurilor europene, dar acum si prin PNRR.

      • IN grupuri termo pe carbune, pacura. Si in grupuri in ciclu mixt gaze/abur.
        De ce? Toate grupurile termo au virste mult peste limita de pensionare. Asa ca trebuie inlocuite cele 2 componente principale, cazanul si turbina.
        Si in nici un caz in grupuri de termoficare, ci in grupuri de condensatie care sa mearga din supracritic ca presiune, la vid inaintat in ultima zona a turbinei. Si dat fiind structura consumului nu as fi decis instalarea de grupuri uriase, ci de maxim 200-250 Mw electrici. Faptul ca ai grup de 600 de Mw la Cernavoda te obliga sa ai oricind in sistem o rezerva de 600 de Mw, gata oricind sa preia grupul de 600.
        Investitii care sa acopere usor o cerere de pina la 10,000 de Mwh.
        (Mintia de exemplu, care are infrastructura si mergea pe huila. SI e rezerva de huila in Romania.)
        Este nevoie ca durata medie de functionare a acestora sa creasca la peste 60%. Ceea ce e usor la grupuri noi, cu metale neimbatrinite de efortul la temperaturi inalte.
        In nici un caz in fotovoltaice si eoliene.

        • @Stelian – dată fiind existența certificatelor de carbon, orice investiție în grupuri termo pe cărbune se exclude din start, a mai fost discuția asta. Nimeni nu face investiții ca să piardă bani ca scop în sine. Nici măcar statul român.

          Singura investiție realistă sunt celelalte două grupuri de la Cernavodă, numai că și acolo Ponta avea combinațiile lui cu chinezii. Soluția propusă de Trump, cu finanțare americană, nu convine ”băieților deștepți”, pentru că există un control asupra costurilor.

          • Solutia propusa de Trump ($150-200 /MWh la turbina) este mult prea scumpa pentru consumatorii Romaniei, chiar si pentru consumatorii SUA (nu in mod intamplator, investitorii in domeniu isi reduc ponderea energiei nuke in mix chiar si in SUA si in UK).

            P.S. Cine plateste diferenta pana la $150-200 /MWh?
            A) Trump, Guvernul Federal SUA
            B) Parlamentarii si Guvernantii Romaniei (incl consilierii in domeniu;), sau
            C) Consumatorii Romaniei?

        • Stelian, Mintia are infrastructura pentru carbune insa nu prea mai are materie prima suficienta. Lasind la o parte ca trebuie taiata, dusa la fier vechi si inlocuit ce-i de inlocuit pe-acolo cu grupuri noi, moderne, eficiente si mai curate. Ma rog, sper sa fie retehnologizata si repornita, teava aia goala numita Brua trece pe la Hateg, daca e sa ardem gaz. Daca s-ar alege importuri regulate de carbuni pentru a o deservi avem o problema urita de tot generata de lipsa si/sau degradarea infrastructurii feroviare si de cvasi imposibilitatea de a folosi porturile dunarene – spre exemplu daca aduci carbuni din alta parte pina la Constanta si de acolo pe Dunare la, sa spunem Tr Severin, faci zob calea ferata in citeva luni. Cale ferata care e oricum prapadita in zona, iarasi, lipsa cronica de investitii. Iar Transilvania are nevoie din ce in ce mai mare de energie securitara, prin urmare Mintia trebuie repornita. Macar, cum spuneti, 2 grupuri de 300 MWh. Despre Paroseni nu spun nimic ca nu stiu nimic.
          Personal nu cred ca mineritul in Valea Jiului are vreun viitor, dar daca viitorul asta exista el este conditionat de investitii (mineritul in VJ este in deficit cronic de investitii de mai bine de 40 de ani!) care nu sint bine vazute la Brusal iar rezultatul lor este taxat draconic si absurd, evident sub stindarde eco.
          Chiar sint curios, ce se va intimpla cu distributia de electricitate pe magistrala de 220 KV intre Tg Jiu – Baru Mare – Mintia in conditiile in care cealalta, Portile de Fier – Resita – Timisoara – Arad va fi upgradata (in 2024?) la 400 KV?

          • Am vazut o strategie energetica ce povestea despre rezerve de carbune (huila) pentru multe sute de ani.
            Mintia e excelent situata (Mures, riu mare excelent ca sursa rece, aproape de sursa de carbune).
            Dar standardele ECO se pot schimba si chiar se schimba! Deci exista solutii si viitor. Dar fara analfabeti functionali in funtiile publice.

            • E-adevarat, huila este berechet in subteran. Mai greu si mai scump de scos ea de-acolo, asta facind-o uneori competitiva, alteori nu fata de cea de import. N-ar fi asta neaparat o problema. Necazul cu ea e unul financiar, adica pentru a produce suficient si constant trebuie investit masiv in minerit in Valea Jiului concomitent cu, asa cum pe buna dreptate spuneti, constructia de la zero a grupurilor de la Mintia. (Daca bine stiu eu, la capacitate Mintia consuma la vremea ei peste 10 000 de tone de huila pe zi! Aia e mult, nu cred ca actuala productie din VJ depaseste 3000 de tone pe zi. Si nu pornesti grupurile fara sa ai un stoc pentru macar 3 luni. Nu e bine).
              In plus, trebuie neaparat ca noua Mintia sa aiba Autorizatie Integrata de Mediu, lucru care presupune investitii, expertiza si know how serios in materie. Asta ar face-o bancabila.
              Si nu vad deloc de ce ar trebui sa fie de stat/Romgaz pe cite se birfeste, stiu ca au fost si privati interesati s-o cumpere si sa faca treaba acolo, nu stiu daca cu carbuni sau cu gaz. Cu care-o fi dar trebuie pusa in functiune!

            • Am vazut o strategie energetica ce povestea despre rezerve de carbune (huila) pentru multe sute de ani.
              ___
              Pe teritoriul Romaniei de exemplu exista si zacaminte de uraniu, cupru, etc… din cate am inteles insa, exploatarea lor este nefezabila datorita calitatii inferioare a minereurilor. In acest caz, vorbim despre zacaminte necomerciale. Polonia si zacamintele gazelor de sist este un alt exemplu. Chiar daca acolo exista formatiuni geologice argiloase care contin gaze naturale, rezultatele forajelor si a lucrarilor de explorare au fost nesatisfacatoare (exploratorii au ajuns la concluzia ca zacamantul nu este comercial).

              Asadar, cand va ganditi si la zacamintele de carbune de pe teritoriul Romaniei, trebuie sa verificati si fezabilitatea exploatarii acestora. Spre ex, costurile de excavare a unei tone de zacamant in cariera deschisa sunt considerabil mai mici decat costurile de excavare in mina subterana, prin tuneluri, etc. Acesta ar fi doar un aspect.

          • Raspund aici pentru mai jos.
            De ce se vrea in Romania sa se inventeze iar apa calda si mersul pe jos nu stiu.
            Exista tehnologii la care acum exista acces. Deci se pot aduce si implementa cu succes, dar, fara politruci acolo. Si se poate creste productia la cit ai nevoie. O productie moderna, cu utilaje bune si eficiente. Evident ca nu cu tehnologia de secol XIX….
            Acolo trebuie construite alte blocuri energetice, cu tehnologie noua legata de retinerea de pulberi si noxe, care exista in vest si care e certificata. Sigur ca vestul ar vinde asa ceva imediat, ca doar dai de lucru acolo.
            Romania sa aiba grija sa scoleasca bine alta generatie de operatori maistri si alti oameni de exploatare.
            Dar trebuie scoase talpile puse unei astfel de productii.

        • vrei nu vrei, eolienele, solarele, poate H2, si alte regenerabile, vor intra oricum ïn piata” !….presiunea va fi in continuare pe fosile si nu invers (adica, nu prea poti inota contra curentului)
          Sa ne imaginam la limita, numai 2 mill case ca isi vor pune 5 KW solare pe casa, (deja se vad „miscari” d’astea) asta ar insemna 10 GW putere instalata !…luati ce factor de utilizare a puterii dorit, dar, impactul este semnificativ.
          Iar in alea 2 mill de case, daca ii mai incudem pe aia 40% care se incalzesc DEJA CU LEMNE (furate sau cumparate) , eficientizati, impactul va fi si mai mare !…Deh…

          • 10.000 de Mw instalati? Pai e mai mult decit are Romania azi la virf.
            Va puteti imagina un astfel de sistem energetic national ce probleme uriase ar putea avea? Devine imposibil de gestionat. Sa ai ziua exces si sa opresti tot, iar noaptea sa pornesti….
            Avem electrocasnice si altele ce funtioneaza la o anumita tensiune si frecventa, altfel…
            Cred ca la ora asta trebuie oprite investitiile in asa ceva si analizat ce e bun si cum se poate imbunatati si eolianul si solarul sa devina cit mai constante. (Instalatii costuri, cost final curent…)
            Da, presiunea e pe combustibilii fosili. Dar in materie de regenarabile mai este drum de facut. Asa cum va aminteam ca prin anii 70 se vorbea de energie electrica din energia valurilor, care nu a depasit stadiul de incercare, si aici, e nevoie de studiu pentru a le face continui. Din ce stiu eu acum costul in eolian a ajuns la circa 1 milion de dolari /Mw. Adica un cimp de eoliene de 100 Mw costa sa-l faci cam 100 milioane, cu turbine de 4,5 pina la 6 Mw de stilp.
            Cred ca mai interesante sunt instalatiile solare ce pot genera apa calda sau macar pot preincalzi apa pentru a avea apa calda in gospodarie, cu un rezervor tampon bine izolat sa piarda noaptea cit mai putin.
            Citi romani pot plati peste 50.000 de lei numai elementele ( https://www.esolar.ro/kit-solar-fotovoltaic-independent-de-5kw-putere-instalata.html) fara a pune la socoteala instalarea. Iar unele sunt garantate 2 ani, deci dupa 2 ani, alti bani, alta distractie!!!
            O iesire din Bucuresti la 25 km de oras si intrarea pe ulitele neasfaltate dau raspuns la intrebarea mea…
            A, sa nu uit, am gasit pe net o prezentare in care faimoasa turbina cu tehnologie ORC are randamentul de 24%, fata de 21% un ciclu cu abur in contrapresiune!!!!! Prezentarea va apartine, 2012, Neptun Romania. De la 21 la 24% e o crestere importanta, dar pina la 98-99% scris mai sus….
            Si da, acela este un proiect fezabil, pentru ca se consuma aburul acolo unde se produce. Nu-l faci aici si-l consumi la…
            Adica chestia cu gisca si traista!

      • O modelare relativ corecta (nu am avut toate datele) cu un model IRLCP (Integrated Resources Least Cost Planning certificat), atingerea obiectivelor de decarbonare, eficienta energetica si cost minim la electrcitate SI CALDURA , pe urmatorii 10 ani, au aratat astfel:
        – ~5000 MW eoliene aditionale si ~3000 MW solare (aici intra d ‘alea utility type dar si distribuite)
        – ~ CHP-Pompare/Acumulare Tarnita -1000 MW
        – ~500 MWe si ~2000 MWt centrale de cogenerare pe biomasa, de mica si medie putere, care sa valorifice O PARTE DIN BIOMASA (LEMNUL DE FOC) PE CARE DEJA IL FOLOSIM IN 40% DIN GOSPODARIILE DIN ROMANIA, prin exploatare sustenabila a biomasei forestiere si agricole;
        -~600.000 MWht stocare termica
        – ~100 MWe+300 MWt centrale cogen pe MSW (Municipal Solid Wastes), ca tot inotam in gunoaie
        -~1200 MW t pompe de caldura
        – ~CERNAVODA: nu intra in „least cost planning” , ca optiuni economice, decit extinderea duratei de viata a U-1 si U2
        – ~2 Centrale CC pe gaz de 800 MW
        – neaparat pastrat 2×300 MW lignit (SECURITATE=nu trebuie sa uitam sa producem pe carbune !,…pentru ca nu se stie niciodata…Japonia pastreaza citeva orezarii care produc orez la un cost de 100 EUR/Kg,…restul importa, dar, filosofia lor este cea de mai sus…deci, Romania isi propune, premeditat, sa plateasca emisiile la lignit…asta e pretul securitatii !)
        – ~cresterea cu ~10% a capacitatilor hidro actuale prin modernizari hidrogeneratoare si decolmatarea lacurilor
        Interesanta insa este ordinea acestor investitii (bazat pe programul de iesire din functiune a unitatilor existente…ala care il stiu, dar, Dumenzeu mai stie care e realitatea…)
        – la toate astea se adauga multe alte „maruntisuri”, care nu le mai mentionez
        – hidrogenul e vazut ca factor de risc, in conditiile noastre (in ciuda entuziasmului unora de pe la noi…nou ne trebuie capacitati ieri, nu in 2030)
        Cam asta ar fi, si, pe pacurs vom mai vedea.
        Subliniez importanta respectarii principiului de „least cost” care dicteaza „timingul” investitiei, tehnologia, si capacitatea
        Cu astea cam „ne-am scoate”

        • multumim, ce spuneti de alternativa asta („ILRCP – 2” cu preturi; MWi = megawatt instalat, MWt= productie termic, e=electric MWs=stocare; FC = factor capacitate):
          – 5000 MWi eolian distribuit Subcarpati; pret 6,5 miliarde Euro @FC 20% = 10TWh anual; amortizare 20 ani => 200 TWh @6,5 miliarde euro =>35 euro/MWh
          – 6000 MWi fotovoltaic in desertul Olteniei, Dobrogea, sudul Moldovei; pret 3 miliarde @ FC 20% => 18 TWh anual; amortizare 20 ani => 360 TWh total, adica 10 euro/MWh
          – stocare pentru eolian si fotovoltaic; 3 GWs respectiv 7 GWs; pret curent baterii litiu 100 euro/KWs => 100 milioane/GWs, adica 1 miliard euro (preturile sunt in scadere spre 50 euro/KWs); adica la 2000 cicluri => 200 TWh (5 euro/MWh)
          Deci cu 10 miliarde euro (complet rambursabile prin PNRR) putem sa facem urmatoarele:
          1. asiguram consumul intern plus export; 2. stabilitate SEN; 3. scadere pierdere transport de la 15-20% la 5-10% (prin scaderea distantei de consumator) cu economiile aferente
          Cu inca 1 miliard euro putem instala centrale termice de cvartal, si/sau pompe de caldura (la 100-1000 apartamente) si/sau mini-turbine cogenerare pentru circa 1 milion apartamente (Bucuresti+Timisoara etc), 1 TWht
          Eventual cu inca 5 miliarde euro se poate face un nou grup la Cernavoda de 750 MW, FC 95%, amortizare 25 ani=> productie = 120 TWhe, cost => 300 euro/MWh; un pic peste termocentrale lignit (200 euro/MWhe) dar posibil rambursabile
          Diferenta cea mai mare este ca regenerabilele cu stocare se pot da la cheie in 12 luni, insa nuclearul in minim 60 luni.
          Despre incalzire ce sa mai spunem….daca instalarea centralelor de cvartal ar incepe in luna Mai (in 30 zile) am putea spera sa avem caldura/apa calda la iarna. Daca nu, nu
          Biomasa are marele avantaj ca ofera venituri stabile zonelor rurale, impreuna cu culturile tehnice si prelucrarea alimentelor

          • @amalgam – 18 TWh anual, din 6000 MWi fotovoltaic? Pe lângă asta, vă încălziți în ianuarie cu producția din iulie? Sau o stocați 6 luni?

            Un calcul cinstit se face pentru luna ianuarie, nu pentru luna iulie.

            • @dragostin catalin – ați făcut calcule fanteziste și ați scris zeci de comentarii sub nickname-uri aleatorii, fără să conștientizați că vă era afișată poza de fiecare dată, indiferent de nickname. Asta spune totul și despre seriozitatea calculelor.

            • ideea e mix-ul de eoliene si fotovoltaice distribuite impreuna cu stocare, si din fericire au fost destui care s-au gandit la asta fara sa pacatuiasca; altii deja o practica de ceva timp (evident fara sa va intrebe inainte de a face proiectele respective); pentru Dl Pacuraru si Dl Dragostin postez 2 exemple
              https://emp.lbl.gov/pv-capacity-factors
              https://www.myussi.com/glossary/capacity-factor/
              pentru atitudine bashcalioasa servita cu ignoranta bombastica („Harald”) doar o bila neagra si incurajarea sa nu (mai) ardeti gazul (rusesc) de pomana

            • @amalgam – nu e nicio ”ignoranță bombastică”, e refuzul de a accepta propaganda regenerabilelor. Nicio cifră de-acolo nu se susține, sunt înșirate doar ca să păcălească lumea. Acolo unde am crescut eu, astea se numeau minciuni sfruntate, însă propagandiștii din asta trăiesc. Altfel cum ar mai vinde Putin una-alta?

            • Draga Harald, mi-am pus diferite „nick-name”- uri doar ca sa afisez o stare de spirit a comentatiilor respective si nicidecum „sa ma ascund ïn spatele fetei mele” ! (chiar asa de „prostanac” par ?)

          • @ Amalgam- ca sa va fac viata mai grea: stocarea regenerabilelor nu trebuie sa fie electrica !…stocarea termica de inalta temperatura este de ~8 ori mai ieftina decit bateriile electrcie si, f. important nu este poluanta !…e mare problema ce faci cu bateriile electrice care se ëpuizeaza”in ~8 aqni si trebe sa scapi de metalele, grele)…adica, cu bateriile termice (nu electrcie) accesezi piata de caldura cu electrciitate din eolian de 35 EUR/MWh (cam la >50% din pretul gazului, nu-i asa ?!)..fara sa socotesc CO2-ul (pardon, codoiul)

            • in unul din cele 2 link-uri
              https://www.myussi.com/glossary/capacity-factor/
              e specificat factorul de capacitate anual al fotovoltaicelor din Arizona (19%) si care in Spania impreuna cu stocare termica ajunge la 60%
              stocarea termica e insa rentabila doar pentru „concentrated solar power”, in zone cu 3500-4000 h insolatie/an, din fericire pentru stocare avem si „flow cells” cu V2O5 sau antrachinone, cu cicluri practic nelimitate si cost de 50euro/KWi, deci mult sub 1 KWh stocat si eliberat
              Hidrogenul cu electroliza si fuel cells pentru productie electrica e si el o solutie nelimitata de stocare, insa randamentul stocarii + eliberarii scade pe la 50% (de la 95% in baterii si probabil 80% termic), dar pretul final scade tot sub 1 euro/KWh stocat si eliberat

          • Daca inmagazinezi 10 GWh cit timp iti ajunge daca ai un consum de 7-8 Gw? Probabil o ora si ceva. Deci daca nu bate vintul o ora si daca e noapte, intr-o ora ai terminat toata energia stocata si aprinzi o luminare! Daca e si iarna…

            • daca…si cu daca….si cu daca…tripla conditionare/redundanta este valabila pentru zboruri comerciale, dar asta e alta discutie
              ideea e sa nu pui toate ouale intr-un cos; pentru 10 miliarde euro cu putin noroc faci 2 grupuri nucleare de 1500 MWi sau 5000MW termocentrale pentru care nu ai nici gaze nici carbuni, sau 11.000 MWi regenerabile distribuite care dau continuu minim 1500 MWe si maxim 8-9000 MWe, in plus se fac mult mai repede si fara probleme de mediu…intreaba-i pe nemti, danezi, olandezi, etc

            • Acest aspect s-a discutat de sute de ori, dar repetam de dragul discutiei (de cate ori este necesar;). O parte din surplusul de energie eoliana din timpul toamnei si al primaverii de ex. poate fi stocat sub forma de H2 pe termen mediu si lung (in caverne subterane). In noptile fara vant, functioneaza hidrocentralele, centralele pe biomasa, incineratoarele de deseuri si evident centralele backuos (flexibile si inteligente) pe gaz amestecat cu hidrogenul stocat in caverne. https://www.youtube.com/watch?v=f-KgLMvVuUA

            • 11.000 MWi regenerabile distribuite care dau continuu minim 1500 MWe
              Cine-ti garanteaza acest minim? De unde-l scoti? D-aia merge sistemul aiurea, pt ca sunt ametiti ca tine care scot niste cifre din burta si incearca sa manipuleze poporu!

              Voua nu va e rusine sa mintiti! Cine va plateste?

            • @amalgam – da, excelente exemple. Nemții sunt pe locul I la prețul energiei electrice, iar danezii pe locul II. Avea bunică-mea o vorbă: ”gura păcătosului adevăr grăiește” :)

              P.S. ultima dată când am investigat un astfel de personaj, a reieșit că omul avea afaceri cu regenerabile, era direct interesat să propună tot felul de aberații.

            • „cine-ti garanteaza acest minim”?…patetic dle inginer doctor academician inventator…. principiile fizice care garanteaza ca aerul se misca de la presiune mare spre mica si pe care nemtii il folosesc de un deceniu sa produca mai multa energie din eoliene decat din gaz…dar tu vrei in continuare gaz rusesc
              @ Harald…cand realitatea nu convine atacul la persoana convine oamenilor care nu sunt oameni…citeste ceva despre inteligenta emotionala si o sa-mi multumesti mai tarziu

            • @amalgam – vântul nu bate decât 25% din timp, astfel încât restul de 75% din timp nu-ți garantează nimeni poveștile tale nemuritoare. Cât despre inteligența emoțională, exact niște comunicare patologică lipsea, că regenerabilele nu erau mistificări destul de convingătoare prin ele însele.

              11.000 MWi regenerabile distribuite care dau continuu minim 1500 MWe e apă de ploaie. Statistic vorbind, în 3 nopți din 4 ai să stai complet fără energie electrică, dacă n-ai termocentrale și / sau centrale nucleare în funcțiune. Cine e om, în primul rând are destulă stimă de sine încât să nu mintă. Altfel degeaba se victimizează, plângând după inteligența emoțională.

            • @ Neamtu Tiganu (citat):
              „11.000 MWi regenerabile distribuite care dau continuu minim 1500 MWe
              Cine-ti garanteaza acest minim? De unde-l scoti? D-aia merge sistemul aiurea, pt ca sunt ametiti ca tine care scot niste cifre din burta si incearca sa manipuleze poporu!
              Voua nu va e rusine sa mintiti! Cine va plateste?…”

              Comentariu: s-ar putea sa fie posibil, intrucit 11.000 MW DISTRIBUITI IN TOATA TARA, vor putea asigura garantat un minim (in cel mai rau caz, indisponibilitate totala pe o perioada f. scurta de timp). Experienta si statisticile practice (de pe la altii) arata acest lucru (noi avem tendinta sa judecam lucrurile numai dupa Dobrogea noastra…pentru ca atita stim)
              Statistic, este nemainitilnit sa ai o „liniste completa” in toata tara !…nu numai la noi ! (nu mai vorbesc de culmile deluroase pe versantii Carpatilor)
              Zic si eu…ca sa ma aflu in treaba

    • Ar trebui spusa o poveste tare lunga, ce incepe ca orice poveste cu A fost odata…, dar in care Ileana Cosinzeana e furata cind de Zmeu, cind de Fat Frumos, in realitate tot Zmeul deghizat in Fat-Frumos.
      Un grup energetic este o investitie ce dureaza mai mult de 4 ani cit e un ciclu electoral. Si trebuie facut de meseriasi (in speta ingineri, maistri si alti muncitori), fara interferente politice. Cel mai clar exemplu pentru Romania este Cernavoda. Prima cazma pe santierul ala a fost prin 1982 din ce imi amintesc (daca gresesc, scuze), iar primul grup a fost dat in exploatare abia in 1996 (anul asta face 25 de ani), iar al doilea abia in 2007. Centrala de la Cernavoda nu e singura pe lume. Ea mai are 2 surori, una in Coreea de Sud la Wolsung, si alta in Argentina. Mama ei (proiectul initial) e in Canada. Ei bine surorile ei merg demult si au mai multe grupuri instalate. Un grafic de constructie pentru un grup este de circa 5 ani. Ori in Romania postdecembrista a durat 6 pentru a termina grupul 1 si 17 pentrua termina grupul 2. Adica 14 in total grupul 1 si 24 in total grupul 2. (Toata tehnologia a fost cumparata initial de la Canadieni, apoi alte asociatii.)
      Azi, Romania nu mai are posibilitatea sa produca nici cazane, nici turbine, nici masini de preluat carbune, nici mori de carbune, nici pompe de debite si presiuni mari. Deci trebuie cumparat de afara.
      Cum la conducere nu sunt ingineri ci politruci care nu stiu cu ce se maninca energia, cred ca fiecare trebuie sa investeasca in lampi de gaz, fitil, petrol lampant si eventual mici grupuri generatoare pe benzina sau motorina. Aproape toate grupurile energetice din Romania au virste matusalemice. Laudele cu retehnologizarile sunt bani aruncati pe fereastra, pentru ca nu au inlocuit principalele componente ale unei centrale, cazanul si turbina, ele fiind expuse temperaturilor ridicate si deci cu metalul imbatrinit.

  6. vantul intra in tara pe la Galati, unde bate mai des si mai tare decat in Dobrogea;
    va asteptam cu drag sa investiti in eoliene !
    e-adevarat, va fi ceva mai costisitor, ca nu e la fel de simplu sa construiesti ca pe granitul din Dogrogea turle de sute de metri pe loess sensibil la umezire in care forezi inca vreo suta de metri pentru piloti din beton armat si tot nu dai de roca de baza

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărții „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro