miercuri, august 12, 2020

Cât de catastrofale sunt schimbările climatice?

Preambul

În luna iunie, agenția Associated Press (AP) a publicat un articol-semnal de alarmă, intitulat U.N. Predicts Disaster if Global Warming Not Checked. Ziaristul de la AP l-a intervievat pe Noel Brown, directorul biroului din New York al Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Înaltul oficial ONU a spus că dacă nu este inversată tendința de încălzire globală până în anul 2030, națiuni întregi ar putea fi șterse de pe fața Pământului din cauza creșterea nivelului mării. Inundațiile zonelor litorale și ruinarea culturilor agricole ar crea un exod de „refugiați ecologici”, amenințând cu apariția unui haos politic.

Apoi, dl Brown a mai adăugat: Guvernele au o fereastră de 10 ani pentru a rezolva efectul gazelor de seră înainte ca acesta să scape de sub controlul uman. Pe măsură ce încălzirea va produce topirea ghețurilor polare, nivelul oceanelor va crește până la un metru, suficient pentru a face să dispară Maldivele și alte state insulare…

În continuare, dl Brown a atras atenția că și cei mai conservatori oameni de știință ne spun că deja nu mai putem face nimic acum pentru a opri … o schimbare de aproximativ 3 grade Celsius… trebuie să începem să ne gândim la creșterea semnificativă a nivelului mării … ne putem aștepta la mai multe furtuni feroce, uragane, tornade…

Credeți că articolul publicat de Associated Press reflectă poziția ONU din luna iunie 2020? Nu, articolul a fost publicat în iunie 1989, iar evenimentele cataclismice prevăzute de înaltul funcționar ONU se refereau la anul 2000, nu 2030.

Tocmai ați citit o probă concretă de alarmism climatic. Modul de operare al acestui nou tip de activism a fost sugerat în octombrie 1989 de Stephen Schneider, cunoscut climatolog, laureat al Premiului Nobel pentru pace în 2006 ca membru al IPCC, profesor de biologia mediului și schimbări globale la Stanford University. Într-un interviu acordat revistei Discover, Schneider a făcut apel la ignorarea metodei științifice și a argumentelor raționale (să spunem adevărul, întreg adevărul și nimic altceva, ceea ce înseamnă că trebuie să includem toate îndoielile, avertismentele etc.) și înlocuirea lor cu apelul la emoții:

…ca să reducem riscul schimbărilor climatice potențial dezastruoase …trebuie să obținem un sprijin amplu, pentru a capta imaginația publicului. Aceasta, desigur, presupune să fim cât mai prezenți în mass-media. Așadar, trebuie să oferim scenarii înfricoșătoare, să facem declarații simplificate, dramatice și să acordăm doar o mică atenție oricăror îndoieli pe care le-am putea avea. ! (1)[s.m.]

Alarmismul climatic a virat către ecologismul apocaliptic de astăzi pe fondul crizelor sociale și politice de la sfârșitul secolului trecut. În 1970, când frica suprapopulării era la apogeu (vezi The Population Bomb (2)), prima Zi a Pământului a fost celebrată în mijlocul tulburărilor create de războiul din Vietnam (3). În 1983, când tensiunile create de Războiul Rece se intensificaseră periculos, peste 300.000 oameni au protest în Hyde Park, Londra, contra armelor nucleare. (Ca să nu se lase mai prejos, Ceaușescu a scos și el populația pe străzi ca să strige: România spune Nu bombei cu neutroni!)

După dispariția Uniunii Sovietice și terminarea Războiului Rece, popoarele din vest s-au trezit fără dușmanul extern împotriva căruia să-și focalizeze energiile negative. Implozia comunismului a măgulit orgolii, pe de o parte, dar a creat și un gol neliniștitor, pe de altă parte: „Fiind singurul câștigător într-un conflict, însemna să concentrezi asupră-ți toate acele critici care ar fi putut să se îndrepte asupra altora” (4) . S-a ajuns astfel la o situație inedită, greu de imaginat: Dați-ne dușmanul înapoi ! (Pascal Bruckner).

Schimbările climatice au devenit astfel noua amenințare apocaliptică a viitorului omenirii, noul dușman împotriva căruia trebuia luptat cu orice arme și muniții posibile. Rezultatul exagerărilor și propagandei neîngrădite din ultimele trei decenii a condus la transformarea schimbărilor climatice într-o catastrofă intens mediatizată. Un politician al Partidului Verzilor (Green Party) din Marea Britanie a spus pe șleau cum s-a petrecut metamorfoza:

Schimbările climatice’ sunt un termen vag-criminal și anodin și este periculos pentru noi să-l folosim. Hai să nu ne mai amăgim folosind termeni precum ‘schimbări climatice’. A vorbi acum despre împiedicarea unei ’catastrofe climatice’ nu înseamnă alarmism. Pur și simplu, înseamnă să spunem lucrurilor pe nume.(5)

Exacerbarea și inflamarea emoțiilor nu se împiedică de date tari, argumente raționale, ipoteze falsificabile sensu Popper, adică științifice. În schimb, apelul la emoțiile viscerale și fricile ancestrale omenești au intrat în recuzita curentă a activiștilor climatici. Ce poate fi mai explicit decât cei patru călăreți ai Apocalipsei, defilând în fața participanților la Conferința climatică COP15 din decembrie 2009 în Copenhaga? (Fig. 1)

Fig. 1. Cei patru călăreți ai apocalipsei climatice (Boala, Războiul, Foametea și Moartea) au coborât în Copenhaga pe 14 decembrie 2009, cu ocazia Conferinței Climatice COP15. Scandalul Climategate a precedat lucrările Conferinței. Sursa: Greenpeace International

În era premergătoare actualei pandemii COVID-19, pentru a pregăti cum trebuie semnarea Acordului climatic de la Paris, Organizația Mondială a Sănătății a publicat un document faimos care se deschide cu un avertisment apocaliptic: Schimbările climatice sunt cea mai mare amenințare la adresa sănătății globale din secolul al 21-lea. Și chiar în timp ce tentaculele coronavirusului începeau să se răspândească, illuminati și glitterati s-au adunat la Davos în ianuarie 2020 și au declarat că schimbările climatice sunt responsabile pentru toate cele mai mari riscuri pe termen lung din întreaga lume.

Amplificate fără pudoare de mass media ahtiate de rating, aceste alarme catastrofiste nu au rămas fără ecou, multă lume, și tineri și vârstnici, ajungând să creadă că Armaghedonul climatic este pe undeva pe-aproape. Un sondaj internațional al opiniilor a 30.000 oameni din 28 țări, efectuat în septembrie 2019, a indicat, printre altele, că aproape jumătate (48%) din ei cred că schimbările climatice vor conduce la extincția rasei umane.

Mișcări climatice populiste recente, precum Extinction Rebellion și FridaysForFuture, emergența activistei Greta Thunberg (I don’t want you to be hopeful. I want you to panic), ori a politicianei Alexandria Ocasio-Cortez (The world is going to end in twelve years if we don’t address climate change)(6) au alimentat o angoasă a sfârșitului de lume iminent, parte integrantă a unui nou tip de religie iudeo-creștină – ecologismul apocaliptic.(7) În această religie, Dumnezeu este înlocuit cu Natura, iar problemele umane nu mai sunt rezultatul păcatelor noastre în raport cu Dumnezeu, ci doar cele comise în raport cu Natura. Tot în vechea tradiție iudeo-creștină, preoții erau cei care interpretau voința sau legile divine, inclusiv stabilirea distincțiilor dintre bine și rău. În noua religie a ecologismului apocaliptic, rolul preoților este interpretat de oamenii de știință, mai precis de cei 97% experți care sunt de acord cu încălzirea globală antropogenă. „Nu vreau să mă ascultați pe mine, vreau ca voi să ascultați pe oamenii de știință”, repetă Greta Thunberg și alții ca ea.

Și totuși…

Cât de catastrofice sunt schimbările climatice?

Un răspuns concret la această întrebare fundamentală nu poate fi dat prin lozinci, propagandă, demonstrații publice și alte manifestări asemănătoare. Ci printr-o analiză concretă a datelor existente.

Cea mai bună sursă pe care am găsit-o pentru formularea răspunsului se numește EM-DAT: The International Disaster Database, Centre for Research on the Epidemiology of Disasters, menținută de School of Public Health, Université catholique de Louvain, Bruxelles. EM-DAT colectează date despre decesele provocate de dezastre naturale și antropogene începând din 1900 până în prezent.

Lista dezastrelor naturale include următoarele cauze climatologice: secete, incendii (de pădure și tufișuri sălbatice) și erupțiile lacurilor glaciare. Adițional, am inclus în analiza mea și alte cauze legate de schimbările climatice:

  • meteorologice (uragane, cicloane, taifunuri, tornade)
  • temperaturi extreme (valuri de frig și de căldură)
  • hidrologice (inundații, avalanșe, alunecări de teren)

Distribuția anuală a deceselor produse de cele patru cauze menționate mai sus este indicată în Fig. 2.

Fig. 2. Decesele produse de dezastre climatice în perioada 1900 – 15 iulie 2020. Sursa datelor: EM-DAT(8)

Este important de subliniat că, în perioada acoperită de Fig. 2, concentrațiile emisiilor de CO2 au crescut de la ~ 0,030% la ~ 0,041% . De asemenea, populația lumii a crescut cu aproape 500%, de la ~1,6 miliarde în 1900 la ~7,8 miliarde în 2020. În contrast, numărul deceselor cauzate de evenimentele climatice menționate mai sus a scăzut semnificativ, după cum sugerează media calculată pe intervale de 30 ani.

Folosind aceeași bază de date, cercetătorii britanici Hannah Ritchie și Max Roser (2019) au analizat decesele globale produse de toate cauzele naturale, per deceniu (Fig. 3):

Fig. 3. Decesele globale anuale produse de cauze naturale, per deceniu (1900 – 2015) (Sursa)

Concluziile celor doi cercetători relevă mai multe aspecte interesante:

  • Din punct de vedere istoric, secetele și inundațiile au fost cele mai catastrofale dezastre naturale în primele decenii ale secolului al 19-lea. Decesele produse de cele două cauze s-au redus foarte mult în prezent. Astăzi, cele mai ucigașe evenimente tind să fie cutremurele, care însă nu sunt influențate de schimbările climatice.
  • Decesele produse de cauze naturale au înregistrat un declin semnificativ în ultimul secol – de la milioane, în unii ani, la o medie de 60.000 în deceniul 2006-2015.
  • Global, dezastrele naturale au fost responsabile în medie pentru 0,1% din totalul deceselor înregistrate în deceniul 2006 – 2015. Numărul a variat între 0,01% și 0,4%.
  • Dezastrele afectează cel mai puternic persoanele sărace: numărul mare de decese tinde să fie centrat pe țările cu venituri mici până la mijlocii, fără infrastructura necesară pentru a proteja și a răspunde la evenimente.

Tabelul 1 prezintă decesele globale și ratele lor, pentru două perioade distincte: 1900 – 1989 (90 ani), respectiv 1990 – 2010 (20 ani) și diferite tipuri de evenimente, folosind aceeași bază de date EM-DAT.

Tabel 1: Numărul global de decese și ratele deceselor pentru diferite tipuri de dezastre naturale, 1900- 1989 și 1990 – 2010 (modificat după Goklany, 2011)

În cea mai mare parte a secolului al 20-lea, cele mai catastrofale evenimente meteorologice extreme au fost secetele, urmate de inundații și furtuni. În cei 111 ani reprezentați, secetele și inundațiile au fost responsabile pentru 58%, respectiv 34%, din totalul deceselor din întreaga lume, în timp ce furtunile au adăugat 7%. Astfel, aceste trei categorii au reprezentat împreună 99% din totalul deceselor provocate de evenimente meteorologice extreme(9).

O sursă alternativă pentru evaluarea diverselor cauze ale mortalității omenirii este Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

În anul 2000, OMS a identificat schimbările climatice drept cauză a 154.000 decese din totalul de 55.693.000 (Tabel 2). OMS a atribuit încălzirii globale 77.000 din aproximativ 250.000 de decese cauzate de malnutriție proteică, 47.000 din aproximativ două milioane de decese cauzate de boli diareice și 27.000 din mai mult de un milion de decese cauzate de malarie. De asemenea, folosind baza de date EM-DAT, 2.000 de decese au fost alocate inundațiilor din anul2000. Chiar dacă au fost exprimate îndoieli cu privire la acuratețea procedeelor folosite de OMS, încălzirea globală în 2000 a fost responsabilă doar pentru 0,3% din totalul deceselor mondiale. Pe o scară cuprinzând 26 factori de risc, schimbările climatice ocupă locul 21. Cu astfel de caracteristici, se poate vorbi serios de consecințele catastrofale ale schimbărilor climatice?!

Tabel 2. Clasificarea OMS a primilor 26 de factori de risc pe baza importanței globale a bolii (măsurate prin anii de viață petrecuți cu dezabilități, DALY) și a mortalității pentru anul 2000 ( Sursa)(10)

În 2016, aceeași OMS a publicat o listă a primelor 20 cauze ale deceselor planetare din acel an (Tabel 3). Au fost înregistrate 56,9 milioane fatalități, dintre care, peste un sfert, respectiv 15,2 milioane, au fost cauzate de bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale. Aceste două boli au fost principalii „ucigași” planetari în perioada 2000 – 2016. După cum era de așteptat, schimbările climatice n-au „prins” Top-ul 20, la fel ca și în anul 2000, ponderea lor fiind probabil mai mică de 1%. Dar, cu toate acestea, lumea va dispărea din cauza încălzirii globale, nu-i așa?!

Tabel 3. Clasificarea OMS a primelor 20 boli mortale din anul 2016. Spre deosebire de anul 2000, schimbările climatice nu mai figurează drept cauză semnificativă (Sursa)(11)

Câteva comparații „morbide”

Dacă tot suntem amenințați cu extincția ca specie din cauza încălzirii globale cu peste 2°C față de era pre-industrială, într-o perioadă relativ scurtă (câteva zeci de ani), vă propun să privim și alte co-morbidități spre a pune în perspectiva cifrelor concrete caracterul „catastrofal” al schimbărilor climatice.

Mai întâi, cele mai recente date referitoare la mortalitatea provocată de cauze climatice, meteorologice, hidrologice și temperaturi extreme (date extrase din Fig. 2):

2017: 8.683 decese;

2018: 5.804 decese;

2019: 11.467 decese.

Dacă oricare dintre aceste numere vi se par „catastrofale”, conducând posibil la „extincția speciei umane” sau Apocalipsa climatică, vă invit să le comparați cu alte „morbidități”:

În fiecare an, se înregistrează:

  • 270.000 decese pietonale;
  • 1,35 milioane decese produse de accidentele de circulație;
  • 2,3 milioane decese din accidente de muncă;
  • 4,2 milioane decese din cauza aerului ambiental poluat.(12)

TOTAL ANUAL: 8,12 milioane decese din cauze non-climatice.

Rezultă că în ultimii trei ani, schimbările climatice au provocat doar 0,1% din totalul deceselor cu alte „morbidități”. Pentru orice persoană rațională, 0,1% este un număr prea mic pentru a-i acorda calificativul „catastrofal”.

CONCLUZII

Schimbările climatice sunt reale, au loc de cel puțin 3 miliarde de ani și vor continua să acționeze fără întrerupere câtă vreme cele cinci componente sinergetice ale sistemului climatic (litosfera, atmosfera, hidrosfera, biosfera și criosfera) vor dispune de energia necesară funcționării lor. Actualul episod de încălzire globală, parte integrantă a ciclului natural dintre fosta și viitoarea glaciație, conține și o componentă antropogenă. A controla această componentă (în sensul limitării ei) este o provocare căreia trebuie să-i răspundem cu calm și ingeniozitate. Din păcate, alarmismul climatic, denaturat recent în ecologism apocaliptic, face dificilă rezolvarea acestei provocări și deturnează atenția specialiștilor de la găsirea unor soluții inteligente. Exagerarea fără nici o dovadă, după cum am demonstrat mai sus, a unor așa-zise „catastrofe climatice” produce numai o panică viscerală și contra-productivă.

Dacă se dorește cu atâta ardoare de-carbonizarea economiilor mondiale, cu scopul declarat al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, soluția nu stă în proteste à la Extinction Rebellion (Love. Rage. Rebellion) sau Greta Thunberg (Chiuliți vinerea de la școală pentru climă!), ci în creșterea investițiilor în cercetarea și dezvoltarea energiilor verzi. Numai atunci s-ar putea reduce prețul lor (nesubvenționat) sub cel al combustibililor fosili și s-ar putea elimina alte caracteristici negative inerente (caracter intermitent, densitate energetică mică). Când aceste realizări tehnologice vor exista, ele îl vor face pe fiecare cetățean al planetei să renunțe imediat la cărbuni, petrol sau gaze ca surse de electricitate.

Până atunci însă, să procedăm precum Ulise și marinarii lui trecând pe lângă insula sirenelor apocaliptice – frumoase, dar mortale: Fie ne astupăm urechile ca să nu mai auzim cântecul lor amăgitor și criminal, fie ne legăm de catargul rațiunii și bunului simț ca să le ignorăm cu superbie.

NOTE_______________

(1) Schneider, S. H., 1996, Don’t Bet All Environmental Changes Will Be Beneficial, APS News, August/September 1996, vol. 5., no. 8.

(2) Crânganu, C., 2018, Profeți și Vrăjitori: Între eco-apocalips și tehno-optimism

(3) Crânganu, C., 2020, Ziua Pământului – Un jubileu confruntat cu valori umane divergente

(4) Bruckner, P., 2012, The Fanaticism of the Apocalypse Save the Earth, Punish Human Beings, Polity, p. 9.

(5) Hulme, M., 2010, Four Meanings of Climate Change, in S. Skrimshire (Edit.), Future Ethics Climate Change and Apocalyptic Imagination, Continuum, New York, p. 43.

(6) Crânganu, C., 2019, Zgomot și furie: Socialiștii democrați americani și Green New Deal

(7) Shellenberger, M., 2020, Apocalypse Never – When Environmental Alarmism Hurts Us All, HarperCollings Publishers, 415 p.

(8) Fig. 2 face parte dintr-un capitol al noii mele cărți, Climate Change – Torn Between Myth and Fact, în curs de apariția la Cambridge Scholars Publishing, Marea Britanie.

(9) Goklany, I. M., 2011, Wealth and Safety: The Amazing Decline in Deaths

from Extreme Weather in an Era of Global Warming, 1900–2010, Policy Study 393, Reason Foundation, 30 p.

(10) Goklany, I. M., 2009, Climate change is not the biggest global health threat, The Lancet, vol. 374, pp. 973 – 974.

(11) World Health Organization, April 2018, GLOBAL HEALTH ESTIMATES 2016, Geneva, Switzerland, http://www.who.int/healthinfo/global_burden_disease/en/

(12) World Health Organization, 2013, „Pedestrian Safety: A Road Safety Manual for Decision-Makers and Practitioners.

World Health Organization, 2018, Global status report on road safety 2018.

International Labour Organization, World Statistic, accesat pe 19 iulie 2020.

World Health Organization, 2016 Ambient Air Pollution: Health Impacts, accesat pe 19 iulie 2020.

Distribuie acest articol

183 COMENTARII

  1. Aceste predictii apocaliptice le asemuiesc cu predictiile propagandei comuniste din Romania despre capitalismul putred si pe moarte. Aceiasi disperare in a exagera, minti si incerca a speria lumea.
    Le-am perceput mai bine, am mai spus-o, de prin anii `70, cind cu isteria racirii globale si a epuizarii rezervelor de titei. Daca n-a tinut, s-a trecut la incalzirea globala, apoi la schimbarile climatice. Schimbari ce vor exista cit Pamintul mai exista si Soarele mai e pe Cer.
    Predictiile apocaliptice le mai asemuiesc cu predictiile Mamei Omida si a Babei Vanga.

    • Ehei, unde-s vremurile lui: „Capitalismul e pe buza prăpastiei!” și apoi; „Noi suntem cu un pas înaintea lor!”

    • Au mai învățat și ei un pic de meserie!

      În 2008 ABC scosese un documentar din ăsta catastrofic ce propovăduia că până-n 2015 topirea calotelor polare va duce la inundarea permanentă a Manhattan-ului. Chestia e că 2015 a trecut de ceva vreme și în loc de apă au venit cocktail-urile Molotov ale zavragiilor :) . Ca să scape de bășcălie documentarul a dispărut demult de pe toate platfoemele on line…

      Acum prorocirile au raza de acțiune ceva mai lungă. Trebuie să așteptați până-n 2100 ca să le arătați că urșii de toate culorile sunt bine merci :)

    • Cand se vor reduce resursele minerale si naturale ale planetei atunci omenirea va pune problema unei exploatari mai rationale si reduse. Deja resursele piscicole au scazut la jumatate. Extrapolarea cu vremea lui Ceausescu este o prostie, este vorba de economia durabila sau verde. Si chiar daca prin absurd veti dori cu mult mai mult nu veti avea de unde. Asa ca sa va bucurati de ceea ce aveti acum ca viata este scurta.

      • Când se vor termina resursele minerale ale planetei vom fi destul de deștepți să găsim ceea ce ne trebuie pe alte planete sau pur și simplu să sintetizăm ceea ce ne trebuie.

        Întoarcerea la Pingelică e cât se poate de potrivită. Penuria comunistă e un amestec de incompetență și ticăloșie. Iar oamenii civilizați nu trebuie să tolereze nici incompetența și nici ticăloșia. Omul e o ființă inteligentă iar viitorul nostru e mereu mai bun ca trecutul. Doar degenrații merg înapoi și numai ei pot să considere câ viitorul e oblogatoriu o lumea sărăciei.

        Dar viața dumenavoastră cât de „verde” e?!

        Bag seama că folosiți internetul. Aveți idee ce consum de combustibli fosili impune asta?! Dar îmbrăcămintea care o purtați?! Hrana pe care o consumați? Locuința? Transporturile?

        Ca să fiți „verde” ar trebui să vă întoarceți undeva la modul de viață neolitic. Când începeți?

        • Confundati saracia cu un nivel de trai decent. Insultele de tipul ca cei care cred in economia verde si circulara sunt degenerati nu are ce cauta pe acest blog. Cred ca ati gresit adresa. Sa va referiti va rog, la ce care au 2-4 case, ori masini, 3-4 dulapuri cu haine si incaltari, care arunca pe an zeci de kg.de alimente, jucarii, haine, etc. Cu mine ca om de stiinta ati gresit adresa. Mananc atat cat este necesar si ma imbrac modest.

          • Alegerea dumneavoastra. De ce vreti insa sa impuneti si altora un nivel stabilit de dumneavoastra? Cineva din Tanzania va spune ca e foarte bine in coliba lui de lut si se imbraca cu frunze. De la nivelul lui ar vrea ca toti sa traiasca la fel. Intrebarea e cine stabileste care anume e standardul decent. Un iekoactivist, un preot, un om de stiinta? Ca fiecare are setul lui de valori si de „minim”. Nu poti sa lasi criteriile pe mana unuia care in viata lui nu a produs un ban sau a unui boem din categoria greiere. Asa se pune problema. E ca aia cu „fericiti saracii…” De acord cu asta, daca saracii aia decid sa fie saraci dupa ce au facut purcoiul cu bani. Pana atunci normal ca vor ca toti ceilalti sa fie „saraci”.

          • Ce înseamnă „nivel de trai decent”?! În Africa mor de foame peste 1000 de oameni pe minut. Pentru ei „trai decent” înseamnă bolul de orez asigurat azi. Din punctul lor de vedere durmneavoastră trăiți porcește și risipiți resurse imense ce ar putea salva AZI zeci de africani de la moartea prin inaniție. Însă evident că nu o faceți. De ce?! Că doar v-ați lăudat cu decența… Ce vă oprește să vindeți tot ce aveți și să donați totul fundațiilor ce se ocupă de Africa? Că doar v-ați lăudat cu „decența”…

            Cei ce cred în economia aia „verde” se împart între degenerați și escroci. Asta e situația. E un fapt crud. Pe de o parte e propovăduită isteric, pe de altă parte nu vezi picior de ecologist trăind „verde” așa cum propovăduiește. Cu toții ardeți combustibili fosili într-o veselie și nu mișcați nici măcar un deget să ardeți mai puțin pentru voi înșivă. Singurele chestii coerente ce vin din partea „iecologiștilor” sunt legate de taxare, supraregelementare, și otrăvirea pe orice căi a vieților ALTORA. Ale celor ce nu sunt la fel de ratați ca dumenavoastră.

            Ziceți că sunteți „om de știință”?! Cu ce savantlâcuri vă îndeletniciți? Lăsați-mă să ghicesc: Cu „știința” marxistă cumva ?! :)

            • Consider ca asemenea comentarii si aprecieri cu insulte directe nu au ce cauta pe aceasta platforma si nici autorii lor. Cititi definitia saraciei formulata de ONU si UNEP iar starea de saracie din alte tari este data de coruptia clasei politice. Aici nu este vorba de marxism ci de modul cum gestionam resursele disponibile.

            • @Aristotel

              Adevărul supără. Pentru cultura dumneavoastră generală „insulta” e un adevăr jignitor.

              Cât despre sărăcie, de ce vă fofilați după ONU și alte paranghelii?! Câți negri ce vor muri de foame în următoarea oră ați putea salva la moartea prin inaniție dacă ați renunța la internet și divertisment? O să-i slavați? Da’ de unde!

          • In gluma, si eu cred ca un dulap e deja prea mult.
            Altfel, „greed” este principalul pacat cu care ne-am pricopsit ca oameni moderni. Ar putea exista metode de a o limita, altele decat coercitia? Si daca ar fi, ar trebui limitata? Unii o considera un motor al „progresului”, iar incercarea de a o ingradi pe termen lung prin taxe prohibitive, ne-ar conduce la esecul Suediei ( adevarat) socialiste din anii ’90.

  2. Verzii vor impunerea unei limite de viteza in Ge, pt cine nu stie pe aici nu exista limita de viteza pe autostrada.
    Cica sa reduca mortii pe autostrazi, li se spune ca nr mortilor in accidente scade masiv de la an, la an. Li se spune ca accidentele mortale din motive de viteza mare sunt extrem de mici, doar citiva pe an, cica si un singur mort e prea mult.

    Cei mai multi oameni mor in pat, deci ar trebui desfintat patul.

  3. Excelent articol.
    Cu o observatie : nu trebuie extrpolata o astfel de analiza asupra pandemieiCovid care ese un fenomen dinamic putin cunoscut si in desfasurare.

  4. In evolutia Terrei au existat perioade de glaciare si interglaciare pe zeci de mii de ani cu perioade climatice mai calde sau reci. Schimbarile climatice se evalueaza la sute de ani. La ora actuala, cresterea demografica puternica in unele tari, gradul inalt de poluare, defrisarile si puternice incendii, marile amenajari hidrografice au dus la cresterea intensitatii si frecventei multor fenomene meteorologice. Din aceasta perspectiva, omenirea va trebui treptat sa limiteze multe produse si servicii ce sustin consumerismul excesiv si inutil. Stilul de viata se va limita la strictul necesar, in ciuda unor solutii inovative, tehnice care si acestea se perimeaza in timp.

    • Aia voia și Pingelică săacu’: Șă ofere boborului „strictul necesar”. Și ce s-a mai bucurat nația când a ajuns la zid.

      Apropos, cine decide și pe criterii, ce anume e strictul necesar? Cum procedăm dacă strictul meu necesar e mai mult ca al dumneavoastră?!

  5. Am cumparat si citit „Apocalypse Never”. Am cautat si urmarit si link-urile din carte pe www. Astept cu interes alarmistii si vestitorii apocalipsei pentru a purta o discutie pe tema „sfarsitului lumii” :))

    Pentru mine e clar ca alarmistii se impart in doua categorii: cetatenii interesati care vand narativul in interes personal si persoanele dezechilibrate.

  6. „… iar evenimentele cataclismice prevăzute de înaltul funcționar ONU se refereau la anul 2000, nu 2030.”

    De dragul rigorii, domnule profesor – dl. Brown nu spunea în 89 că totul se va duce dracului până în 2000, ci că noi, oamenii, avem 10 ani la dispoziție (adică aveam atunci) pentru a inversa trendul și a evita ca astfel de catastrofe să se producă pe viitor. Poate în 2010 (clar nu !), poate în 2030 sau 2100.
    Odată făcută această precizare, există două posibilități: Brown avea dreptate sau se înșela. Dacă avea dreptate, atunci pa și la revedere – fereastra s-a închis demult, orice am face noi acum și oricât ne-am agita, nu mai putem evita catastrofele descrise de el, care vor veni cândva, la un moment pe care nu-l putem controla. Dumnezeu cu mila, hai să ne vedem de viață până atunci. Dacă nu avea dreptate, atunci ce ne face să credem că alarmiștii de azi, care cântă aceeași melodie (doar cu textul ușor schimbat pe ici, pe colo, pe la date), ar avea dreptate ?
    Vorba lui Farfuridi: din această dilemă nu puteți ieși ! Am zis !

  7. Am citit intr-un articol ca greutatea apei din oceane este atat de mare incat practic duce la „scufundarea” fundului oceanului, exact asa cum se intampla cu calota glaciara din Groelanda care a dus la tasarea uscatului cu sute de metri.Se poate calcula ce insemna doar si o mica crestere a acestuia la 70% din suprafata acoperita de apa.

    • Am citit intr-un articol ca greutatea apei din oceane este atat de mare incat practic duce la „scufundarea” fundului oceanului…

      Nu vă temeți, nu se va scufunda Pământul!!

      Pariez că articolul pe care l-ați citit nu a menționat niște nume – Airy, Pratt, Vening-Meinesz și modelele lor de ajustare izostatică a crustei terestre.

      Vă reamintesc că planeta noastra nu cunoaște decât două feluri de climă – glaciară și interglaciară. În timpul glaciațiilor, apa din oceane se transformă în ghețari care acoperă uscatul și îl supune unei presiuni litostatice, iar în timpul interglaciațiilor (de ex., AD 2020), apa din ghețari se transferă oceanelor, iar uscatul, eliberat de presiunea ghețarilor, suferă o re-ajustare izostatică, ridicându-se în raport cu oceanele din jur.

      De exemplu, în timpul ultimei glaciații (acum 21.000 ani în urmă), stocarea apei în ghețari a făcut ca nivelul oceanelor să scadă cu 120 metri (nu 120 milimetri, nu 120 centimetri!), Canalul Mânecii nu exista, se putea merge pe jos de la Paris la Londra :-). Pe de altă parte, odată cu începerea actualei interglaciații, nu doar nivelul oceanelor s-a ridicat prin adăugarea apei rezultate din topirea ghețarilor, ci și uscatul s-a ridicat ca urmare a reajustării izostatice.

      În câteva zone din Peninsula Scandinavă (de ex., Tornio sau Pori), porturile au trebuie să fie realocate de câteva ori, pentru că uscatul s-a ridicat mai rapid decât apa oceanelor. Astăzi, unele denumiri de localități conțin nume ca „insulă„ „skerry”, „canal” etc., deși se află departe de actuala linie a țărmului. De exemplu, insula Oulansalo este astăzi o peninsulă. Alte nume de localități de pe continent fac aluzie la statul lor marin de la începutul interglaciației: Koivukari „Birch Rock”, Santaniemi „Sandy Cape” sau Salmioja „the brook of the Sound”. (nu cunosc numele locale, anm preluat denumirile din manualul de geofizică).

      • Cum zicea Pingelică săracu’, fie-i betonu’ ușor :„Situația internațională e desosebit de gravă și complexă”.

        Luni seara am pus pe Craig’s list un caiac vechi la vânzare. Îl boțiseră băieții mai mari destul de rău de-a lungul timpului, ocupa loc aiurea în garaj și oricum la începtul primăverii luasem unul nou. Marți dimineața cum am ajuns la lucru am și văzut că unul îmi virase banii pe caiac. L-am sunat și l-am întrebat dacă nu vrea să-l vadă totuși înainte de a-l lua. Plutește dar e cam scorojit și are niscai îndoituri. Omul a zis ca-i numa’ bun așa um e. L-am sunat pe băiatul mai mare (e în vacanță) să scoată caiacul și să-l lase pe marginea drumului, lângă driveway. Într-o jumătate de oră fericitul cumpărător a trecut pe acolo l-a și luat. De-a lungul ziei cred că am mai primit vreo 10-15 mesaje de la diverși potențiali cumpărători, cu toate că pusesem eticheta „sold” pe anunț.

        Tot ieri, spre dupăamiază, am avut o discuție cu un furnizor de capotaje din fibră de sticlă și carbon. Tipul a zis mai în glumă mai în serios că divizia lor de bărci, caiace și canoe are lista de așteptare de peste 90 de zile și că sunt presiuni de la șefii lor să o lase mai moale cu ceilalți clienți și să se concentreze pe tot ce plutește…

        De aici am tras două concluzii: Fie lumea se pregătește de potop, fie de pe urma restricțiilor molimii chinezști oamenii au început să se dea mai des în bărci. Io zic deci să fiți prevăzător ca-n povestea cu vara căruță și iarna sanie :)

  8. Si totusi poluarea este un factor determinant in problemele medicale ale oamenilor . Schimbarea climei este evidenta. In multe zone de deal (exemplu zona Munteniei ) fata de anii 80 cand iernile veneau cu zapezi pana la streasena cazei , luni la rand (perioada noiembrie -februarie) in prezent mai ninge cateva zile pe an, si atunci cativa fulgi de zapata, in rest seceta crunta.

  9. Și de ce alarmă? De ce apocalipsă? De ce atâtea emoții pentru cetățeanul de rând? Oare nu pentru că acesta întoarce privirea de la propriul lui comportament toxic nefiind pregătit să renunțe la abundența, confortul și distracția care i se oferă ieftin și în rate? Poate că abordarea dramatică a ecologiștilor încearcă să contrabalanseze fix atitudinea cetățeanului “fermecat” (mai ales de ecran) care astăzi, în cetate, e capabil să-și desfășoare viața liniștit în vârful propriului munte de gunoi fără să-și pună câteva întrebări de bun simț. Îmi imaginez că dv. ați călătorit mult, ați văzut continente, culturi diferite, urban, rural, industrial și natural, mai mult decât majoritatea contemporanilor dv. În speranța că ați fost curios să cercetați viața oamenilor de peste tot la fel de mult ca știința, care vă sunt concluziile dincolo de studii și grafice? Au fost sau nu apa, aerul și solul agresate în timpul acestor ultime decenii de bunăstare și progres? Cât de sănătoase sunt raționamentul, discursul și comportamentul cetățeanului zilelor noastre? Este el capabil să își asume ca participant la viața cetății toate aceste transformări ale erei tehnologiei și informației astfel încât generațiile viitoare să îi fie mai degrabă recunoscătoare?

    • Pina la ce nivel trebuie sa renunte cetateanul de rind (si dece doar el?) „la abundența, confortul și distracția care i se oferă ieftin și în rate”? La nivelul anului 1.800, 1.500 ori chiar la nivelul anului 1.000?

    • Cred că, în frenezia sentimentelor (care nu e în sine un lucru de condamnat, mai ales dacă e condusă de bune intenții), faceți un ghiveci total, amestecând subiectul în discuție cu un milion de alte subiecte. Tema articolului de față este alarmismul în legătură strict cu problematica încălzirii globale, or articolul domnului profesor Crânganu demontează cu precizie inginerească strigările panicate ale proorocilor apocalipsei climatice. A, că omenirea tratează cu prea multă superficialitate alte aspecte ce țin de calitatea mediului (poluarea aerului, a apelor, periclitarea biodiversității etc…), este perfect adevărat, iar subiectele merită discuții separate. Însă mi se pare incorect să apelăm la argumente din domeniul B pentru a impune măsuri în domeniul A.

      Dacă dvs. și alții considerați că apelul la sentimentele oamenilor poate fi mai productiv decât apelul la rațiune, e absolut ok. Dar atunci mă aștept la două lucruri: 1. Începeți prin a practica dvs. personal ceea ce propovăduiți. Știu, efectul real, măsurabil, ar fi marginal, însă, deoarece vorbim de sentimente și nu de rațiune, această atitudine ar fi un catalizator important al sentimentelor la care faceți apel. 2. Nu veți mai putea pretinde oamenilor să-i „asculte pe oamenii de știință”, pentru că „abordarea dramatică a ecologiștilor”, cum singur ați numit-o, transcede cu mult limitele științei.

  10. Schimbarile climatice produc deja efecte

    All But One of the U.S.’s Endangered Species Are Vulnerable to Climate Change, Study Finds
    https://e360.yale.edu/digest/all-but-one-of-the-u-s-s-endangered-species-are-vulnerable-to-climate-change-study-finds

    The Effects of Climate Change
    https://climate.nasa.gov/effects/

    Climate change consequences
    https://ec.europa.eu/clima/change/consequences_en

    There were about 10.8 million new displacements worldwide between January and June 2019, 7 million triggered by disasters and 3.8 million by conflict and violence.
    https://www.internal-displacement.org/sites/default/files/inline-files/2019-mid-year-figures_for%20website%20upload.pdf

    „Schneider a făcut apel la ignorarea metodei științifice și a argumentelor raționale și înlocuirea lor cu apelul la emoții”
    Schneider nu a afirmat asa ceva, declaratia sa arata contrariul

    „On the one hand, as scientists we are ethically bound to the scientific method, in effect promising to tell the truth, the whole truth, and nothing but – which means that we must include all the doubts, the caveats, the ifs, ands, and buts. On the other hand, we are not just scientists but human beings as well. And like most people we’d like to see the world a better place, which in this context translates into our working to reduce the risk of potentially disastrous climatic change. To do that we need to get some broadbased support, to capture the public’s imagination. That, of course, entails getting loads of media coverage. So we have to offer up scary scenarios, make simplified, dramatic statements, and make little mention of any doubts we might have. This ‘double ethical bind’ we frequently find ourselves in cannot be solved by any formula. Each of us has to decide what the right balance is between being effective and being honest. I hope that means being both.”

    A afirmat ca oamenii de stiinta sunt in fata unei dileme, pe de o parte sa comunice adevarul stiintific in termeni tehnici greu de inteles, pe de alta parte trebuie sa comunice publicului un mesaj simplificat pe care acesta sa-l inteleaga, fara insa a inlocui insa adevarul stiintific („Each of us has to decide what the right balance is between being effective and being honest. I hope that means being both.”)

    Declaratia facuta de AOC este scoasa din context, a facut referire la perioada din raportul IPCC, daca in acest interval nu se iau masuri schimbarile climatice vor deveni ireversibile.

    „În noua religie a ecologismului apocaliptic, rolul preoților este interpretat de oamenii de știință, mai precis de cei 97% experți care sunt de acord cu încălzirea globală antropogenă.”

    Stiinta nu este religie, consensul se bazeaza pe dovezi stiintifice, nu e credibila demonizarea stiintei si a expertilor in acest fel.

    Comparatia intre mortalitatea cauzata de diverse boli si cea din cauza schimbarilor climatice poate induce ideea falsa ca aceasta din urma este mai putin importanta. La fel s-a spus si despre Covid si iata ce se intampla in SUA unde presedintele Trump a descris epidemia ca pe o simpla raceala. In felul acesta nici o cauza dincolo de primele 2-3 nu ar fi importanta, mortalitatea fiind in jur de 1-3%. Ar insemna sa bagatelizam cancerul, diabetul, SIDA etc.

    „Dacă se dorește cu atâta ardoare de-carbonizarea economiilor mondiale, soluția nu stă în proteste à la Extinction Rebellion sau Greta Thunberg, ci în creșterea investițiilor în cercetarea și dezvoltarea energiilor verzi.”

    Ironic. Cand oamenii de stiinta atrag atentia asupra schimbarilor climatice sunt numiti alarmisti, apostoli ai religiei schimbarilor climatice, mincinosi etc. Cand ONG-urile atrag atentia asupra schimbarilor climatice sunt numiti alarmisti, radicali, mincinosi. Cand o adolescenta chiuleste de la scoala pentru a promova o cauza nobila nu e bine, cand studiaza si ajunge expert climatic tot nu e bine, devine „preot apocaliptic”. Cand un politician propune masuri de decarbonizare a economiei tot nu e bine (vine marxismul, stalinismul, Gulagul etc).

    P.S. chiar si in acele statistici se observa o mortalitate ridicata cauzata indirect de arderea combustibililor fosili
    -4,2 milioane de decese cauzate de poluare

    Apoi daca adunam factorii de risc pentru fumul degajat de arderea combustibililor solizi(carbunele e inclus aici), poluarea urbana, schimbarile climatice si particulele din atmosfera (incluse aici si cele datorate arderii combustibililor fosili), rezulta un risc considerabil, undeva pe pozitia 6.

    Mortalitatea datorata schimbarile climatice tinde sa scada in tarile dezvoltate, insa ramane ridicata in tarile sarace. Dar nu din cauza ca aceste cauze s-au diminuat, din contra s-au amplificat, insa tarile dezvoltate au putut sa ia masuri mai eficiente de combatere a lor.

    Efectele schimbarilor climatice produc efecte negative dincolo de mortalitate
    „anthropogenic climate change threatens to undermine the past 50 years of gains in public health”
    https://sciencepolicy.colorado.edu/admin/publication_files/2019.15.pdf

    Schimbarile climatice sunt reale, se bazeaza pe dovezi stiintifice si au fost admise chiar si de producatorii de combustibili fosili. Insa in comunicarea publica le-au pus la indoiala din considerente financiare.

    Exxon stia din anii „80 ca arderea combustibililor fosili determina incalzirea globala
    https://www.youtube.com/watch?v=Ms-vVR7o-nM

    Exxon a dezinformat opinia publica, a mintit in mod deliberat pentru a-si proteja profiturile
    https://www.youtube.com/watch?v=ppfpFZ92JAY
    https://www.youtube.com/watch?v=aannOZw2shY

    • Nu vă mai lăsați aburit de petroliști și găzari! Nu le mai cumpărați otrava!

      Trăiți încălzindu-vă iarna la soare și îndopându-vă cu iarbă și bând ăpică de ploaie. Orice altceva (inclusiv elucubrațiile pe care le-ați postat mai sus), precum locuința dumenavoastră, hrana procesată, îmbrăcămintea, orice formă de transport, medicamente, comunicații, implică arderea combustibililor fosili.

      Când începeți?!

      • Domnul Maresal. va adresati unui specimen de o neonestitate rara. Precum trolii sovietici si chinezofili, nu raspunde niciodata la obiect, ci copy/paste materiale de propaganda, ca un bun apparatchik. Amaralutza piine mai maninca si parazitii astia apocalipsisti!

        • Domnule Absurdistan, nu este vorba de „apocalipse”, cu toate ca incendiile masive (de la finele anului trecut prin Australia, dar si de la inceputul anului prin Ucraina, China, etc) au declansat unele temeri la nivel emotional. Printre altele, este vorba si de businessul evolutiei tehnologice, iar painea noilor jucatori /monopolisti (Elon Musk, Bill Gates, Jeff Bezos, Larry Page, Mark Zuckerberg, si alti zisi „neomarxisti”) este mai dulce decat a vechilor carbunari de exemplu. Nu este cazul sa le duceti voi grija! Va place sau nu, Industry 4.0 (retele si baterii inteligente, turbine eoliene inteligente. integrarea parcurilor si a acoperisurilor solare, trading de energie cu ajutorul blockchain, AI, etc) va schimba si sistemul energetic. Noii jucatori pe piata (liderii noilor tehnologii si capitalul) nu vor avea mila de monopolistii de odinioara din industria carbunelui (si nici de altii de fapt). Cand apar noi oportunitati de business si de bani (de foarte multi bani;) nu exista mila si nici ideologie. A se vedea soarta lui Robert E Murray si evolutia actiunilor Tesla, NextEra Energy, etc.
          https://fortune.com/2019/10/29/coal-murray-energy-trump-bankruptcy/

          • Domnu’ Florin., Florix, etc.

            Ce plăcere să văd că nu v-ați pierdut presiunea socialistă! Mă temeam că v-ați făcut petrolist :) și v-ați băgat picioarele în revoluția pepenilor (verzi pe dinafară, roșii pe dinăuntru :))

            Ia spuneți-ne vă trăseră-ți până la urmă panouri solare și morișcă la garsonieră, sau continuați să ardeți gaz, petrol și cărbuni pentru nevoile de bază?

            • Iti dai seama ca nu am rezistat sa ignor oportunitatea creata de volatilitatea petrolului. Tu insa, cred ca mai degraba erai in stare sa iti tai o mana decat sa fi plasat si ceva bani in Tesla sau in Enphase Energy in prima parte a lunii lui Aprilie. Cum iti spuneam, banii nu au culoare ideologica si nici miros!
              P.S. Daca tot doresti sa stii cum merg treburile prin Germania, majoritatea producatorilor de automobile scot noi modele hibrid si EV, majoritatea constructiilor noi sunt bine izolate cu vata minerala, ferestre termoizolante, incalzite cu gaz, si sunt dotate cu panouri solare. Acest trend se va accentua in anii urmatori si Greandeal-ul va spori si numarul pompelor pe caldura, geotermale, etc.
              P.P.S. spor la ce stii tu sa faci mai bine (bascalie;)

            • @Florin/Florix, etc.

              Cred că v-am mai spus și cu alte ocazii, Tesla și cele de genul ei sunt niște treburi speculative în care e normal să investească doar cei ce știu cum sunt manipulate. Restul sunt doar papagli. În cazul dumrneavoastră nu e nicun pericol. N-aveți oroicum nimic de investit. Sunteți condamnat la voyeurism:) Până în ziua de azi Tesla nu a scos niciun USD profit. Personal nu investesc în afaceri fără profit.

              Producătorii germani de mașini electrice lucră cu multă aprindere. În țară există anul acesta un total 68000 de mașini electrice la un parc auto de aproape 48 de milioane de mașini. Asta înseamnă un grad de „electrificare” de 0.1% :) după 10 ani de eforturi În ritmul ăsta în nici 1000 de ani, țara va fi plină de mașini electrice :) Probabil că de aia și-o fi setat Hitler (mare ecologist & vegan) Reich-ul la 1000 de ani :)

              Cum se trăiește în Germania am văzut: Marea majoritate a oamenlor trăiesc în cuști de iepuri numite eufemistic „apartamente”. Sunt jupuiți până la os cam ca pe vremea lui Caragea Vodă pentru cauze nobile desigur. Și după toatea astea tot ard de 5-6 ori mai mult cărbune/capita ca amerecanii… Great job! Și verde pe deasupra :)

    • @adrian

      Procedeul dvs., cu masive copy/paste operațiuni, îmi amintește de unii comentatori ai primelor mele articole despre fracturarea hidraulică din 2014. De exemplu, cineva cu nickname-ul costel, după ce m-a luat la rost cu un tupeu greu de imaginat (Domnule autor, aceasta lista ati consultat-o?) a postat o listă lungă cu referințe biblografice pe care le preluase din site-urile fracktiviste. Când l-am întrebat dacă le-a citit și le-a înțeles pe toate, a dispărut ca măg…ul în ceață, fără să revină. Desigur, nickname-ul a fost schimbat.

      Nu sugerez că ați fi una și aceeași persoană cu costel, dar ar fi mult mai instructivă limitarea la una-două referințe per postare, cu contribuții personale, așa cum le-ați putut înțelege, și fără copy/paste din Wikipedia sau site-uri încălziriste.

      Când produceți o avalanșă/rafală de referințe fără contribuții personale, faceți imposibil sau foarte dificil dialogul, pentru că ar fi necesare noi și lungi articole pentru a contra-argumenta toate referințele pe care le produceți. Non multa, sed multum…

  11. Mulțumesc. Oamenii au nevoie de povesti, de frici, de speranțe, de acțiune, de cauze, de sens. Cum ar fi viața noastră fără sens bine stabilit? Trăim și doar atât? Nu se poate!

    De când e omul pe pământ, de la Ghilgameș încoace a rămas scris ca omul a avut nevoie de cauze, de zbucium, de căutări, de alegeri, de speranțe. La final, oricum murim. Dar asta este viața, o zbatere. O fi in ADN-ul nostru inscripționat (design theory)? Nu putem trai liniștiți fara să ne căutăm „sminteli”? Ar fi interesantă opinia unui psiholog. Peterson? Harari? Habar nu am, am sa caut pe YouTube.

    Considerând clima că și „goal”-ul mare, mă surprinde că nu se vorbește la fel de mult despre poluare. Despre deșeuri. Este o chestie directa ca și acțiune, cu efecte vizibile pe termen scurt. Efectele vizibile pe termen scurt ar fi mici victorii de etapa ce ar da un boost „razboiului” mare relativ la clima. Cum s-ar spune, un elefant mare (foarte nedefinit numit „clima”), poate fi mâncat doar bucata cu bucata. Cum ar fi sa începem cu poluarea, o felie. Apoi cu energia verde, alta felie, apoi cu reducerea termocentralelor, alta felie. Cu împăduririle și eliminarea mașinilor <Euro5, alte felii samd.

    Am sentimentul că se vorbește doar despre energiile verzi pentru că sunteți singurul care ridică aceasta problema. E și firesc pentru că sunteți direct implicat. Sigur, ne feliați, dar e absolut normal.

    Hm, ar fi interesant de urmărit cum merge "mâncată" fiecare felie a "războiului" dîn cazul "pizzei" mari numita Clima.

    • Nu trebuie amestecate două noțiuni distincte pentru că după aceea se creează confuzii terminologice. Clima și poluarea nu pot fi considerate în raportul parte-întreg. Am dat de multe ori definiția științifică a climei – acțiunea simultană și sinergetică a cinci sisteme (litosferă, hidrosferă, atmosferă, biosferă, criosferă) și definția „populară” – clima este „vremea” statistică (accentuîndu-se numai unele componente). Poluarea cu plastice sau gunoaie, de exemplu, nu este un sistem (componentă) climatic(ă). Faptul că chinezii, vietnamezii sau egiptenii aruncă materiale plastice în râuri, care le transportă apoi în mări și oceane, este o problemă de ecologie, nu de climatologie.

      • Ok(ish). Daca asociem încălzirea climatica cu poluarea atmosferei, „curățând” atmosfera, clima ar trebui sa revina la parametrii cunoscuți (nu știu exact care sunt aceștia, dar ok).

        Mă asteptam ca poluarea oceanului și a mediului să aibă, deasemenea, influenta asupra climei, macar a climei locale. Sunt curios daca poluarea din golful Mexic din anii 2010 a influențat sau nu clima locală sau daca sunt studii despre asta.
        La fel, poluarea atmosferica din Asia ar trebui să influențeze clima/vremea locală mult mai accentuat, vizibil și măsurabil, comparativ cu alte regiuni. Și totusi, butterfly effect, polii pământului sunt afectați mai mult, Siberia, Groenlanda samd, chiar daca acolo, local, poluarea atmosferei nu este atât de mare.
        (Vorbim de influența asupra climei a bălegarului vacilor din Argentina și a reziduurile umane a celor peste 7.8miliarde, dar plasticul e doar o problema de ecologie. Ok, fie, plasticul nu emana dioxid de carbon prin descompunere, deci nu avem efect de seră din cauza lui, deci poate fi neglijat și trecut la ecologie. Am înțeles!).

        Îmi cer scuze, v-am citit aproape toate articolele, dar nu am luat notițe. :) După cum vedeți, învățătura este ceea ce a rămas după ce am uitat totul. Deci o ecologizare/curățire a atmosferei ar putea conduce la o climă predictibilă. Nu o ecologizare dpdv al particulelor de praf, mizerie, gaze oarecare, aburi. Ci strict, focusat pe dioxidul de carbon care rezultă din arderi si care induce efectul de sera.

        Îndrăznesc să vă întreb: îmi amintesc că era un echilibru între gazele din atmosfera, CO2, azot, oxigen și altele. Crescând CO2 că proporție, oxigenul și azotul scad proporțional sau doar oxigenul, sau doar azotul? Sau cele de la „altele”?
        Inca o problema la care nu am fost atent (sau nu mi-a rămas în minte): care/cum exact este clima pe care „evangheliștii” o propovăduiesc? Exista un model, un standard, un prototip al climei către care sa se tindă?

  12. Adaptare și efectele mortale ale temperaturii în regiuni climatice din SUA

    Luna trecută, un grup de cercetători americani au publicat un studiu relevant pentru articolul meu. De aceea, îmi permit să redau rezumatul:

    Estimăm variația efectelor mortale ale temperaturii în regiunile climatice din SUA pentru a evalua daunele locale și naționale cauzate de schimbările climatice proiectate. Folosind 22 de ani de date Medicare, descoperim că atât zilele reci, cât și cele fierbinți cresc mortalitatea. Cu toate acestea, zilele călduroase sunt mai puțin mortale în locurile calde, în timp ce zilele reci sunt mai puțin mortale în locurile răcoroase.

    Incorporarea acestei eterogeneități în evaluările schimbărilor climatice de la sfârșitul secolului inversează concepția convențională asupra incidenței daunelor climatice: locurile reci suferă mai mult, nu mai puțin, povara mortalității…[s.m.]

    Detalii,
    Garth Heutel, Nolan H. Miller and David Molitor, June 2020, Adaptation and the Mortality Effects of Temperature Across U.S. Climate Regions, Review of Economics and Statistics

    Pentru detalii adupra mortalitălităților mai ridicate în cazul valurilor de frig decât în cazul valurilor de căldură, a se vedea și articolul Există, totuși, și beneficii ale schimbărilor climatice?

    • Nu-i vorba de mortalitate, ci de indispoziție. E 23 Iulie la 9 AM și afară sunt 15 grade. Nu că ar îngheța apa-n piscină, dar parcă totuși chiar n-ar strica un pic de încălzire globală :)

  13. Și totuși țicneala climatică nu s-a născut din cenușa prăbușirii Uniunii Sovietice așa cum sugerează autorul. Era bine merci cu mult înainte. E adevărat că pe la sfârșitul URSS se întețise grozav lupta pentru pace cu manifestații mamut și blocarea bazelor militare americane din Europa de către „activiști”. Dar apocalipsele climatice erau și ele pe felie.

    Vadim Kirpicenko, fost șef de centrală a KGB în orientul mijlociu și apoi șef al spionajului extern în epoca lui Gorbaciov, descrie în memoriile sale traduse în românește în anii 90 (la Chișinău) povestea nașterii codoiului și a efectului de seră. Admite că nu a partcipat la ședință, ci povestea i-a fost spusă de Andropov (șeful KGB din epocă). Poate e apocrifă, poae nu. Se non e vero, e ben trovato:)

    Se zice că undeva la sfârșitul anilor 60 Brejnev ar fi început să realizeze că URSS rămâne tot mai tare în urma vestului din piunct de vedere industrial și tehnologic. A cerut atunci Academiei de știință a URSS un plan concret de acțiune pentru recuperarea decalajelor. Președintele Academiei de Știință a URSS, Mâstislav Keldâș a avut ideea genială că nu e neapărat necesar să se accelereze dezvoltarea URSS (ceea ce nu era posibil), ci că poate e mai simplu să se încetinească dezvoltarea „inamicului principal”. În acest sens Academia de științe a URSS a recomandat plantarea în presa vestică a poveștii codoiului, care pe atunci avea efect invers decât azi. Efectul de seră impiedica radiața solară să încălzească pământul și de aia planet se răcea urmaând o nouă glaciațiune. Oricum ideea de bază rămânea generarea isteriei și impunerea cât mai multor reglementări care să frâneze expansiunea a vestului.

    KGB ar fi estimat costurile inițiale la $1.7 milioane. Orice alocare valută vestică de peste $0.5 milioane necesita aprobarea lui Brejnev. La ședința la care s-a discutat planul de bătaie împreună cu căpeteniile KGB și ale Academiei URSS, Brejnev (avea reputația de incult ce nu citește niciodată nimic), ce avea biroul plin de cereri de valută, însă mult prea puțină valută, s-ar fi luat cu mîinile de cap și l-ar fi întrebat pe Keldâș: ”Iar dumneavoastră Mâstislav Vseovolodovici chiar credeți că se vor găsi destui idioți să creadă gogorița asta?! Cât o să plătim pe fiecare dobitoc din ăsta?! $100?! $1000?!” Totuși, în pofida îndoielilor sale și cu adâcă durere, Brejnev ar fi aprobat până la urmă o bună parte din sumă. Toți participanții la acea ședință de pomină sunt morți demult. Cred că Brejnev ar fi plăcut surprins să afle că investiția sa de acum mai bine de 50 de ani a avut un succes dincolo de orice așteptări și că de fapt investiția/dobitoc nu e nicimmăcar de $1 ci e undeva la fracțiuni de cent :)

    • În documentarul BBC The Great Global Warming Swindle din 8 martie 2007, Lordul Nigel Lawson, fostul Chancellor of the Exchequer (similar ministrului finanțelor) al Marii Britanii pe timpul lui Margaret Thatcher și alții, au avansat o altă explicație pentru apariția „luptei împotriva CO2-ului”. Pentru că minerii britanici nu mai conteneau cu grevele, protestele și încăierările cu poliția (perioada 1984-85) primul ministru Thatcher ar fi avut ideea diabolizării CO2-ului și, prin ricoșeu, a minerilor. Preferințele ei mergeau către energia nucleară – fără mineri protestari.

      Versiunea germană a filmului, mult scurtată (doar 55 minute față de originalul de 73 min), a înlocuit referința la Margaret Thatcher cu alta despre Helmuth Kohl. Acesta ar fi promovat ideea luptei împotriva CO-ului pentru a sprijini energia nucleară în Germania.

      • E adevărat. Am citit și eu aceeași chestie. Atâta doar că deja în 1984 codoiul avea deja reputația „consolidată”. Încălzirea globală a metanului s-a npscut abia prin anii 90 – sau cel puțin atunci am auzit eu de ea.

        Iarna 1984-1985 a fost una din cele mai brutale cunoscute de Europa în secolul XX. În România circulația automobilelor private a fost oprită până prin Martie. Pe 1 Mai 1985 am mers prima oară la tenis în acel an. Am lovit fără să vreau un morman de zgură, Era de fapt zăpadă acoperită de zgură :) În mod interesant ahipelagul britanic s-a bucurat de o iarnă neobișnuit de blândă în același an. Minerii britanici au pus-o în epocă de o grevă de aproape un an între 1984-1985 pentru a bloca planurile de privatizare ale guvenrului Thatcher. Guvernul a reacționat plătind „studii științifice” care să dovedească că de fapt codoiul duce la încălzirea climei și că odată ce clima se încălzește e nevoie de mai puțin cărbune deci minerii n-au decât să stea în grevă cât au chef. Chestia a ținut. Minerii au abandonat greva în primăvara 1985, descurajați de iarna blândă ce nu provocase nicio criză de cărbune, fără să obțină nimic:)

        Manevra guvernului britanic l-a scos din izolare pe suedezul Bert Bolin, care a fost primul ce observase de pe la sfârșitul anilor 70 că de fapt clima se încălzește în pofida predicțiilor apostolilor codoiului ce susțineau o nouă glaciațiune. Inițial Bolin a fost acuzat că e „denier” vândut petroliștilor și că de aia susține modelul încălzirii globale în locul glaciațiunii.

        Totuși, clima se încălzea într-adevăr fără nicio urmă de glaciațiune. Verile celei de-a doua jumătăți a anilor 80 au fost secetoase și fierbinți în mare parte a esmisferei nordice. Cred că de revelionul anului 1986 sau 1987 a plouat cu tunete și fulgere :) Îmi amintesc de asemenea cum în 1986 după accidentul de la Cernobâl de la sfârșit de Aprilie și până în Iulie n-a căzut o picătură de ploaie. Răspândacii lui Pingelică lansaseră povestea absurdă cum că armata auncă ceva prafuri în aer ca să nu se formeze norii și să nu cadă ploi radioactive :)

        Studiile plătite de Tharcher doar au umplut paharul și toți ăștia cu ce umblau cu glaciațiunea în proțap au schimbat kalimera și au sărit în căruța încălzirii globale. Îmi amintesc că metamorfoza a durat mai puțin de doi ani. Bolin a fost răsplătit regește devenind primul nacelanic al IPCC. Și era cât pe ce să obțină în 2007 Nobelul la pachet cu Al Gore, dacă n-ar fi murit…

        Oricum povestea (apocrifă sau nu) inventării codoiului ca agent al schimbării climatice a apărut pe la începutul domniei lui Brejnev cu aproape două decenii înainte încăzlirea globală a lui Thatcher, În anii 70 conform volumului doi al Arhivelor Mitrohin (The world was going our way), ce însă nu menționează povestea lui Kirpicenko, gargara climatică era deja solid înfiptă în repertoriul „măsurilor active” ale KGB Thatcher are doar meritul de a fi schimbat macazul de la codoiul ce generază glaciațiune la codoiul ce generează încălzire globală. Asta ca să-i dăm fiecărui Cezar ceea ce i se cuvine :)

      • De fapt și în documentarul pe care-l menționați apare povestea „pionieratulului” lui Bolin și cea a motivelor ce au determinat-o pe Thatcher să finanțeze generos descoperirea încălzirii globale;)

  14. Raspunsul la intrebarea „Cât de catastrofice sunt schimbarile climatice?” depinde de citeriul ales. In articol se alege drept criteriu numarul de decese. Pentru a intelege care este problema cu acest criteriu sa consideram doua uragane, uraganul care a lovit in 1900 orasul Galveston din Texas si uraganul Katrina. La uraganul din 1900 au murit intre 6000 si 12000 de persoane si au fost pagube materiale de 1 miliard de dolari (sursa Wikipedia). Katrina a provocat intre 1245 si 1836 de morti si pierderi de 125 miliarde. Care din cele doua evenimente o fost mai rau? Daca ne luam dupa decese uraganul din 1900 daca ne luam dupa pierderile materiale, Katrina. Numarul de morti datorit unui dezastru climatic depinde si de marimea dezastrului dar mai ales de capacitatea de prognoza din momentul respectiv. In 1900, oamenii din Galveston n-au stiut ca vine uraganul si au fost surprinsi in oras. Acum se stie cu destul de buna precizie cand vine uraganul si poti parasi zona. Deci nu mori dar iti distruge casa. Deci eu as sugera drept criteriu nu numarul de decese ci pierderile materiale. Sa vedem care ar fi concluzia care se poate trage atunci.

    • Sugestia ta are o chichita: la 1900 omenirea nu stapinea atitea bunuri materiale ca pe timpul uraganului Katrina.
      In 2010 Galveston avea 47,743 de locuitori (la 1900 sigur avea mult mai putini). si zici ca au murit intre 6.000 si 12.000 In acelasi an New Orleans avea 343.829 de locuitori si au murit intre 1245 si 1836.
      In timp ce bunurile materiale pot fi, in general, refacute, vietile oamenilor nu.
      „Deci nu mori dar iti distruge casa. ”
      Preferabil.
      Parafrazind: o casa o mai cladesti, dar o viata nu.

      • Si alegerea numarului de decese are o chichita. Tocmai asta am si vrut sa spun. Atat alegerea numarului de decese cat si a pierderilor materiale luate ca unic criteriu pentru a estima consecintele schimbarilor climatice sunt nepotrivite. Nici numarul de decese fiindca datorita prognezei mai bune oamenii pot fi preveniti din timp si nici pierderele materiale datorita faptului ca numarul populatiei a crescut. Daca ai pest 60 de ani de exemplu si pierderea casei poate fi traumatica. Daca traiesti intr-o zona cu uragane frecvente asigurarea la casa va fi mare si multi pensionari de exemplu nu vor putea sa o plateasca.
        In esenta, pentru a evalua consecintele schimbarilor climatice trebuie luati in considerare mai multi factori, nu unul singur ca in articolul prezentat. Asta este ideea de baza.
        Fenomenul acesta cu alegerea criteriului care-ti convine si ignorarea celorlalte e frecevent atat la cei care sustin o extrema (apocalips climatic) cat si la cei care o sustin pe cealata (nimic nu trebuie schimbat).

        • Tocmai asta e, decesele nu „se aleg”, ci se numara. Si mai e ceva: asta spun zgubiliticii incalziristi, ca va disparea omenirea, nu casele. Si sa ne aducem aminte de ceea ce spuneau comunistii in bla bla-urile lor: omul e cel mai valoros capital.
          Nu spune nimeni ca distrugerile materiale nu conteaza; tu ai scornit-o, si o pui pe seama altora.
          Dar omul e principalul.
          In cazul situatiei de fata, cu Covid 19, ce se raporteaza? sumele cheltuite sau decesele/imbolnavirile/vindecarile?

          • Eu nu am scornit nimic. In articolul publicat (nu in comentarii) nu se spune nimic destre distrugerile materiale ci numai despre decese. Ca si cand decesele ar fi singurul criteriu de luat in considerare. Eu asta am vrut sa spun ca trebuie luate in considerare si decesele si distrugerile materiale si alti factori (risc de razboi, etc). Daca intradevar nivelul marii va creste (nu spun ca este asa sau nu fiindca nu sunt specialist) oamenii nu vor muri inecati – au timp suficient sa plece – dar costuri vor fi. Din cauza asta chiar senatorul Marco Rubio, care e republican spune ca trebuie facut ceva:
            https://www.usatoday.com/story/opinion/2019/08/19/rubio-on-climate-change-we-should-choose-adaptive-solutions-column/2019310001/
            Cititi va rog abstractul la articolul acesta:
            https://web.archive.org/web/20180830231854/http://www.pnas.org/content/112/11/3241
            Deci seceta a contribuit la declansarea razboiului (nu a fost singurul factor dar a fost unul din factori). Dar mortii din razboi sunt considerati morti datorita gloantelor nu secetei.
            Ca fapt divers, locuiesc intr-un oras din US situat la 1500m altitudine. La ultimile alegeri pentru primar a fost si un candidat de stanga care a ridicat problema schimbarilor climatice si cresterii nivelului marii. La care primarul (care e republican, a si fost reales) a spus: „Ce ne pasa noua de cresterea nivelului marii. Suntem oras la 1500m altitudine”
            In legatura cu Covidul. De ce sunt mai preocupati multi (inclusiv multi politicieni)? De numarul de decese sau de impactul material (economie, somaj, vacante, deschiderea scolilor, etc)?

    • Câți oameni locuiau pe coastă în 1990 și câți locuiesc azi? Merită urmărită creșterea densității populației îmn zonele de coastă… Cu cât mai mare e populația coastelor cu atât pagubele sunt mai mari. Apoi merită de asemenea făcută o comparație între prețurile proprietăților în 1990 față de 2005. Preșurile proprietăților și terenurilor au urcat mult peste rata inflației.

      Oricum dacă veni vorba de Katrina să nu uităm că acolo paguba a fost provocată de cedarea unui dig. Apoi tot vis a vis de Katrina, după ea au urmat 12 ani de acalmie (2005-2017) în care niciun uragan de gradul 4 nu a mai lovit SUA. E cea mai îndelungată perioadă de acalmie din 1860 încoace, de când se documentează uraganele. Precedenta a avut loc între 1860 și 1869… În mod normal astfel de uragane loveau coastele americane măcar odată la doi ani dar au fost și mai multe într-un an. Treaba e un pic mai complicată decât pare la prima vedere…

    • Catastrofele climaterice, de la o ploaie mai abundenta, pina la uragane, vor produce mult mai multe pagube pt simplu fapt ca inmultirea populatiei a dus la constructii in zone de risc, zone care nu ar fi trebuit sa fie locuite.

  15. Catastrofele climaterice, de la o ploaie mai abundenta, pina la uragane, vor produce mult mai multe pagube pt simplu fapt ca inmultirea populatiei a dus la constructii in zone de risc, zone care nu ar fi trebuit sa fie locuite.

  16. Unul din motivele isteriei ecologice este ca Occidentul trăiește numai din tehnologie si acum, gratie bunăvoinței sale, toată lumea are acces la aceeași tehnologie. Brusc au descoperit ca nu mai vând si atunci trebuie sa inventeze noi piețe. Așa cum s-a creat piața pastei de dinți sau a medicamentelor care scad colesterolul…Sincer, credeți ca normele euro la mașini au fost de dragul poluării? Nu, au fost sa tina in afara Europei si nu numai mașinile indiene, chinezești etc, alea ieftine cu tehnologie din vremea războiului mondial… Ei, tot ce vedeți acum are exact același scop. Caci altfel, prețurile produselor din Asia sunt mult, mult mai mici…

  17. Ipocrizie sau cinism?

    Conform datelor existente, în 2017-2019, cauze NATURALE – climatice, meteorologice, hidrologice, evenimente extreme, au provocat moartea a 25.954 persoane. Consensul celor 97% experți care sunt de acord cu încălzirea globală antropogenă a cerut peremptoriu ca o creștere a temperaturii globale să nu depășească 1,5 – 2 grade Celsius față de valorile pre-industriale. Iar politicienii liberalo-progresiști și activiștii încălziriști și-au unit eforturile pentru introducerea unor Deal-uri cât mai verzi ca să „corecteze” natura și clima ei.

    În aceeași trei ani (2017-2019), datele existente indică faptul că peste 4 milioane persoane au murit din cauza accidentelor de circulație, cauză 100% ANTROPOGENĂ. Dar, de data aceasta, nu mai funcționează un consens (de 97% sau mai mare) al oamenilor de știință, care să ofere soluții politicienilor și activiștilor pentru care viața are, sau ar trebui să aibă totuși, o importanță la fel de mare ca natura. Personal, n-am văzut nicio Greta Thunberg sau Alexandria Ocasio-Cortez care să ceară public restricționarea circulației auto pentru diminuarea accidentelor.

    Știu, de la André Malraux citire, că Une vie ne vaut rien, mais rien ne vaut une vie. Dar, cu riscul de a fi considerat cinic, îmi permit să compar cele două numere: pest 4 milioane decese cu o cauză 100% antropogenă vs. aproape 26.000 decese cu cauze naturale: primul număr este de 154 ori mai mare decât al doilea!!!

    Unde sunt oamenii de știință și politicienii, care să ofere legi, programe politice, directive, taxe etc. pentru a micșora drastic numărul deceselor cauzate de accidentele de circulație?

    Un posibil scenariu:

    Dacă politicienii ar întreba oamenii de știință cum să limiteze numărul deceselor produse de accidentele de circulație la o limită (aproape imposibilă) de zero, o recomandare bună ar fi limitarea vitezei de circulație la 3 mile pe oră (4,8 km/h)*. Nimeni nu va mai muri. Dacă politicienii vor să adopte o politică de tipul ALM (All Lives Matter), atunci ar trebui să introducă în toate țările o lege care să restricționeze viteza autovehiculelor la 4,8 km/h. Asta înseamnă un compromis adevărat între salvarea vieților omenești și o societate conectată prin mijloace auto.
    _________________________________
    * Am sugerat limita de 3 mile/h (4,8 km/h) pentru că, conform Cărții Recordurilor Guinness, prima persoană omorâtă de un automobil a fost Bridget Driscoll (UK), care a fost lovită de o mașină circulând cu viteza de 4 mile/h (6,4 km/h) pe terenul de demonstrații de la Crystal Palace, Londra, pe 17 august 1896.

    • in GE AU CRESCUT MASIV Seit Jahren steigt die Zahl toter Radfahrer
      Innerhalb der Gruppe der Verkehrstoten sticht die Gruppe der Fahrradfahrer heraus. Danach kamen insgesamt 158 im ersten Halbjahr 2019 ums Leben. Das waren 16 mehr als im Vorjahreszeitraum. Das ist einen Anstieg um 11,3 Prozent.
      numarul accidentelor si mortalitatii biciclistilor a crescut cu 11,3 %.
      o solutie ar fi interzicerea bicicletelor, si mai ales a trotinetelor electrice.
      In acelasi timp au crescut masiv numarul muscatilor de diferiti ciini, a alergicilor muscati de viespi, dar a scazut numarul barbatilor batuti de femei.

        • Va multumesc pentru linkul la articolul respectiv. Este total adevarat ca seceta nu a fost singurul factor al razboiului civil din Siria. Dar cu siguranta a fost un factor. O mica analogie. Daca un om are o conditie medicala preexsitenta si moare de covid nu inseamna ca nu trebuie inclus in nici un fel in cazul fatalitatilor provocate de covid. In esenta lucrul care mi se pare incorect este sa considerati practic numai numarul de morti din baza de date EM-DAT ca factor determinant pentru gravitatea catastrofelor produse de schimbarea climatului. Nu cred ca vreunul din cei muriti de gloante in Siria au fost inregistrati in EM-DAT desi seceta a fost un factor in declansarea razboiului civil. Datorita prognozei mult mai bune pentru uragane si inundatii numai cei care nu asculta sfatul autoritatilor si nu parasesc zona mai mor in mod direct din aceaste cauze acum. Dar consecintele materiale sunt importante. Iar acestea se pare ca nu le luati in considerare.
          Nu sunt adeptul limitei de 3 mile pe ora ca sa nu moara nimeni din cauza accidentelor de circulatie. Dar nu sunt nici adeptul niciunei limite de viteza in zonele rezidentiale. Limita de 25 de mile utilizata in multe orase este poate cea mai buna, reduce mult din accidente si nici nu intarzii prea tare unde vrei sa ajungi. Asa si cu shimbarile climatice. Niciuna din extreme nu cred ca e corecta.

      • Nu știu ce orientare are consigliul ăla dar articolul pe care-l citați e profund leninst în fond și formă. Pornește de la premise false, ignoră realitățile esențiale și trage desigur concluzii aiurea în sprijinul cauzei. E exact ceea ce Lenin numea cu admitrație și mândrie „jurnalism angajat”.

        https://en.wikipedia.org/wiki/Demographics_of_Syria#/media/File:Syria-demography.png

        Graficul de mai sus arată evoluția populației Siriei între 1960 și 2015. Se observă că ea a crescut de la 3.8 milioane în 1960 la 22.5 milioane în 2010. Adică de aproape 7 ori în 50 de ani. Adică mult mai mult ca-n precedenții 2500 de ani. Motivele principale ale creșterii sunt reducerea masivă a mortalității infantile (vaccinări, asistență medicală, etc,) și tradiția islamică. Țara are resurse limitate ce abia ajungeau pentru jumătate din populația actuală. Țara a dus din 1960 încoace 3 războaie catastrofale cu Israelul și unul deloc mai reușit în Liban. Toate pierdute. Arabii nu au fost niciodată excesiv de harnici și nici foarte întreprinzători. Siria nu prea produce nimic afară de giugiuc, sugiuc și gloanțe. Deci au apărut într-un timp relativ scurt milioane de oameni, săraci, frustrați și lipsiți de orice perspectivă. Rețeta perfectă a eploziei sociale. Figura se repetă peste tot în Orientul Mijlociu din Maroc până în Iran.

        Problema nu e deloc foametea sau setea generate de încălzirea globală (agricultura siriană producea 2010 mai mult ca-n 1990 sau 1960) ci faptul că populația țării a crescut într-un ritm exploziv în timp ce resursele nu au putut să creacă nici pe departe în același ritm.

    • https://web.archive.org/web/20150927020217/http://icasualties.org/iraq/index.aspx

      Apelând la accidente rutiere se poate susține orice fenomen ca fiind acceptabil. După cum susține site-ul de mai sus în al doilea război din Irak au murit „doar” 4800 militari americani. Aproape 60 mii au murit în Vietnam.
      În războiul din Coreea au murit peste 4 milioane de oameni între 1950 și 1953. Tot milioane au murit în Vietnam. În Irak 2 au murit intre 100 mii și 600 mii de oameni (în funcție de sursă) până la sfârșitul ocupației în 2011. Trendul pare să fie descrescător, iar războaiele preferabile deplasării cu autoturismul, nu așa?!
      Față de atacurile teroriste care au adunat abia câteva mii de victime în ultimele decenii, șofatul pare să fie cel mai ucigător flagel al timpurilor noastre. Dictatorii din lume ar putea să le ofere gratis bibiuri supușilor.

  18. Cred ca trebuie discutat mai mult despre interpretarea datelor transmise de dl. Cranganu. Domnia sa ne arată ca numărul de decese datorită schimbărilor climatice tot scade, însă nu e clară interpretarea acestui rezultat.

    Datele trebuie interpretate prin prisma evoluțiilor tehnologice din ultima sută de ani. Materiale mai rezistente au dus la un număr mai redus de victime ale cutremurelor. Indiguiri au dus la micșorarea celor morți din cauza inundațiilor. Sisteme performante de avertizare previn moartea provocată de vulcani activi, și astea sunt numai câteva exemple.

    Însă schimbările climate pot să aibă și altfel de efecte, asupra calității traiului uman. Să zicem că temperaturile la suprafață devin insuportabile și omenirea se mută sub pământ sau pe altă planetă. Nimeni nu moare și tehnologia oferă o șansă de supraviețuire, însă cu ce preț asupra calității vieții?

    • Schimbările astea climatice se tot produc ele de miliarde de ani. De când are planeta atmosferă. Și vor continua să se producă cu sau fără oameni mult timp de acum înainte.

      Nu cred că există suficiente dovezi solide care să susțină ideea că activitatea umană normală influențează cu adevărat clima. TOATE simulările și prorocirile alarmiștilor au eșuat lamentabil. Cu toate astea avem haite de propagandișțti isterici care cer cu furie să distrugem tot ce e în jur pentru a salva planeta. Ăștia cu mintea bine odihnită, așa ca dumeavoastră, ne cereți să distrugme tot ca să salvam ce va nebulos și imposibil de definit. Chiar vă așteptați ca cineva să se autodistrugă de dragul gărgăunilor dumneavoastră?! Întreb și eu așa de curiozitate…

      • By the way, Svejko,

        Iar imi pui in gura vorbe care nu le-am spus. Arata-mi si mie o singura postare in care am propus eu distrugerea la ceva, nu stiu ce solutii climatice, sau nu stiu ce stangime incerci sa imi spui in spinare. Pe bune, omule, esti de-a dreptul delirant si penibil! Tot ce spun este extrem de punctual si nu are de-a face cu o ideologie anume. Daca ai un raspuns, pune-l, daca nu, raspunde in alta parte. Sunt satul de cei ca tine care pretind ca le stiu pe toate, insa de fapt incearca sa intimideze interlocutorul si sa il hartuiasca. Nu merge cu mine. Si daca tot spui de schimbari climatice, gandeste numai la cea care a dus la disparitia dinozaurilor. Omenirea nu ar rezista la asa o catastrofa usor, si la un meteorit gigant cazand pe pamant, care s-a intamplat la scara geologica si se va mai intampla, un scenariu ca al meu de sus e perfect posibil. Nu o sa se intample maine, probabil, insa se poate intampla oricand, devreme ce nu exista tehnologie precisa de detectare a asteroizilor.

        • Insinuările că trebuie făcut ceva împotriva schimbărilor climatice (de ce și nu împotriva rotației pământului? :) ). Acel ceva înseamnă taxe mai mari și regelementări debile. Căci acolo sfârșesc toate victoriile ecologice. Taxe și reglementări înseamnă automat sărăcie și distrugere. Nimic altceva. În esență e ceea ce propovăduiți QED.

          Dinozaurii n-ar fi oprit meteoritul ce le-a venit de hac nici dacă aveau taxe pe carbon, minister al mediului și IPCC :)

            • Nu trebuie să vp faceți probleme. Nu sunteți singurul care citiți fără a pricepe. E plină România de analfabeți
              (dis)funcționali.

          • Domnule Svejk, de cand inseamna investitiile in cercetare (in domeniul cresterii eficientei energetice) saracie? Cap avem, minte nu ne mai trebuie; daca ar fi dupa tine trebuie sa asteptam sa le faca chinezii.

            • Tac=xele domnu Florn/Florix. taxele. Ele generează sărăcie.

              Exact asta e problemaȘ În loc să se investească în cercetări spre a dse descoperi alternative VIABILE hidrocarburi se taxează aiurea energia spre a se impune vechi și fărăr perspective. Panourile solare sunt utilizate de peste 65 de ani, eolienele de pese 120 de ani și niciunele nu au rezolvat depenendența noastră de hidrocaburi.

              Știu că pentru mintea dumneavoastă odihnită de vechi comunist e greu de înțeles, dar fiscalitatea excesivă generează întotdeauna sărăcie.

            • @Svejk
              Economiile nationale nu functioneaza asa cum scrie in carticica ideologilor (politicile fiscale si bugetare sunt parghiile guvernelor de implementare a strategiilor de dezvoltare economica). In Germania si in Japonia de exemplu, taxarea excesiva a combustibililor a fost unul din stimulentele principale a investitiilor in domeniul cresterii eficientei energetice (in aceste tari, bunastarea creata de industria automobilelor nu a evoluat in mod intamplator). Administratia Trump apeleaza si ea la astfel de parghii – spre ex. urmareste cresterea productiei industriale in SUA prin taxarea produselor din import.

            • Da domnu’ Florin/Florix, etc . Ieconomia funcționează după cum vi s-a povestit că zicea Marx :) (Nu vă văd capabil să citiți). Cu cât mai mușlte taxe pe burgheki cu atât mai bne :)

              Nu știu cum e în cazul Japoniei, dar în cazul germaniei după atâtea șpolitici geniale de taxare a hidrocarburilor s-a ajuns ca neamțul să ardă de vreo 5-6 ori mai mult cărbune/capita ca americanul Curat iecologic!

              Taxele vamale ale lui Trump sunt măsuri de retorsiune împotriva celor ce taxează produsele americane direct sau indirect. Și cu ttoate taxele astea vamale un VW Passat e în SUA 70% din prețul exact aceleiași mașini îb Germania. Și ca să fie șoi mai frumos, VW face profit în America în timp ce Germania majopritatea mașinilor sale sunt vândute în pierdere.

          • Cred ca dezamagit o sa fii domnia ta. Site-ul pe care il citezi cu patos spune clar in disclaimere ca lista contine numai asteroizii confirmati in observatii. NASA nu poate publica ceea ce nu stie pentru ca nu a observat sau nu are elemente destul sa publice date exacte.

    • „Să zicem că temperaturile la suprafață devin insuportabile și omenirea se mută sub pământ sau pe altă planetă. ”
      Te rog eu scrie dom`le un roman SF si umileste-l pe Asimov :D

    • Este ce mai mare eroare sa credem ca tehnologia ne va putea apara in fata unor fenomene climatice, ne poate eventual apara pe unii insa nu pe toti, adaptarea fiind de fapt rezolvarea problemei, care problema ? natura nu poate fi considerata o problema, ea fiind ceva dat.

  19. Câteva extra-comentarii

    1. Pentru că nu vreau să „sperii” prezumtivii cititori, încerc să păstrez lungimea articolelor mele în limita a 2.500 – 3.000 cuvinte. După publicare, aproape fără excepție, am adăugat comentarii care trebuie citite și considerate ca parte integrantă a articolului inițial.

    2. De exemplu, n-am comentat detaliat modul de colectare a datelor reprezentate în Fig. 2 (Climate-related deaths).

    Deși trendul de scădere a deceselor cauzate de cele patru categorii (climatice, hidrologice, meteorologice, temperaturi extreme) este dramatic după anii 1970, în realitate ar trebuie să fie și mai accentuat. De ce? Pentru că, în primele decenii ale secolului al 20-lea, multe dezastre naturale au fost sub-raportate.

    O cauză majoră a fost lipsa datelor satelitare. În prezent, putem observa întreaga lume în timp real, așa că putem urmări topirea calotelor glaciare, incendiile din Amazon și alte arii afectate de dezastre cu mare ușurință. În 1950, dacă se producea un dezastru în mijlocul a ceea ce este astăzi Bangladesh, s-ar fi putut înregistra corect fatalitățile apărute? În general, putem admite că în deceniile recente s-au înregistrat mai multe decese – informatizarea, digitalizarea, mass media etc., contribuind la o colectare corectă a datelor. Pe când, în primele decenii ale sec. al 20-lea, putem presupune că o colectare a datelor nu a fost exhaustivă.

    Pentru unele zone, pur si simplu nu există date de încredere, pentru că în țări subdezvoltate, precum Haiti sau Etiopia, nu cunoaștem exact câți oameni au trăit într-o anumită zonă înainte de apariția unui dezastru. În prezent, informațiile sunt mult mai precise. Și, pentru că datele statistice sunt direct legate de ajutoarele internaționale, există tendința supra-raportării de decese naturale.

    3. Tendința marcat descrescătoare a deceselor cu cauze climatice din ultimele decenii este cu atât mai remarcabilă și mai demnă de contemplare admirativă cu cât populația lumii a crescut uluitor, iar dezastrele climatice nu au scăzut. În contrast, oamenii au devenit mai bogați, mai sănătoși, cu o durată medie de viață mult mai lungă decât în 1900. Invit cititorii onești, fără vreo agendă ascunsă, să recitească alte date elocvente pe care le-am prezentat în articolele Paradoxul progresului (I). Asaltul mediatic al știrilor negative și Paradoxul progresului (III) – Când se obține mai mult din mai puțin…

    4. Există un grup de comentatori care, fie nu sunt familiari cu restul articolelor mele publicate pe Contributors, fie le cunosc, dar le place să bage bățul prin gard pentru a stârni câinii… Evident, ignor toate aceste încercări de troll-are și nu răspund decât unor comentarii autentic interesante, care ajută la o mai bună clarificare a intențiilor inițiale ale articolelor mele.

    • Pentru exemplificare Hans Rossling „Factfulness” , carte care merita citita dincolo de lozinci, este partea reala a lumii in care traim.

  20. Exceptional articolul! Documentat solid si cu perspectiva politica si sociala corecta.
    Acum cativa ani am comentat ca aveti „suflet de profesor” in cel mai frumos sens!
    Nu v-as recomanda sa veniti sa va expuneti parerile in EU sau UK pentru ca ati fi stigmatizat si „pus la zid” ca negationist, retrograd, extremist, opus programului verde marca EUSSR adica un dusman al umanitatii.
    Totusi ceea ce conteaza cred si este intra-adevar util este reducerea dependentei de tari producatoare de petrol si gaze. majoritatea dictaturi sau cu sisteme politice autoritariste.
    Ca sa nu se mai ajunga la penuria impusa de dupa razboiul de Yom Kippur si duminici pentru masinile cu numere pare si impare.

  21. Ce mai mare problema este gunoiul si plasticele pe care le lasam in urma noastra, in rest lozinci ale unor grupari eco-comuniste care trebuie combatute astfel incat sa nu poata prelua puterea alfel „vremurile apuse” ale comunismului romanesc pot fi considerate „parfum” pe langa ce va putea urma in urma agendei eco.fasciste.

  22. O întrebare care n-a fost pusă

    În perioada 2017-2019, au fost înregistrate 24,36 milioane decese provocate de diverse cauze non-naturale și numai 25.954 victime ale unor cauza naturale – climatice, meteorologice, hidrologice, evenimente extreme, pe care, cu îngăduință, le putem pune în cârca încălzirii globale non-naturale. Chiar dacă raportul 25.954/24,36,000/ este insignifiant (0,01%), se poate, totuși, pune o întrebare:

    Dacă planeta nu s-ar fi încăzit, oare rata descreșterii mortalității climatice n-ar fi fost încă și mai redusă decât este în prezent? Adică, nu s-ar fi putut salva unele din cele aproape 26.000 vieți, toate celelalte elemente fiind egale?

    Poate că da – dar niciodată nu vom ști precis, pentru că întrebarea este retorico-speculativă, nu este știință. Apoi, elementele contributive ale raportului de mai sus nu sunt complet egale. După primele decenii ale secolului trecut, energia ieftină, abundentă, scalabilă și cu producție fezabilă, obținută din cărbuni, petrol și gaze, a permis omenirii o dezvoltare continuă, posibilități mai multe de pregătire pentru și reziliență în fața dezastrelor naturale.

  23. Schimbarile climatice ignorate de multi isi arata efectul prin: 1. Reducerea stratului de gheata in Groenlanda si Antarctica. 2 Instabilitatea permafrostului in zona de Canadei si Rusiei, cu prabusiri de case si drumuri. 3. Reducerea ghetarilor montani din Alpi, Anzi si Himalaia si implicit a resurselor de apa.4. Declansarea de incendii forestiere de mare anvergura.5. Cresterea perioadei de seceta cu reducerea resursekor de apa in Pens. Arabia. 6 Migrarea unor specii de pasari si insecte din zonele temperate devenite mai calde, catre nord. 7.Reducerea anotimpurilor de primavara si toamna ca durata.9. Cresterea nivelului apei marilor si oceanelor. 8. Extinderea unor culturi agricole catre partea de nord a Europei si Am.de Nord-ex.noi plantatii de vita de vie. Si exemplele pot continua. Mii si sute de ani asemenea amploare a unor fenomene ca cele amintite erau reduse ca numar si intensitate.

    • „Mii si sute de ani asemenea amploare a unor fenomene ca cele amintite erau reduse ca numar si intensitate.”
      Ba, nici nu prea erau schimbari climatice; totul era cunoscut si previzibil acum „Mii si sute de ani”.
      A innebunit Pamintul :D
      NB,
      grija ta pentru iresponsabilii care ignora schimbarile climatie mai are un efect: 8 ii urmeaza lui 9 :D

    • @Aristotel
      Eroziunea solului ignorata de dvs si de toti ceilalti isi arata de milioane de ani efectele prin modificarea geografiei muntilor si vailor;
      componenta antropogena este evidenta si se adauga la cea naturala;
      Interziceti agricultura si excavatiile in sol ! How dare you ?!

    • Domnu’ Aristotel,

      Debitați niște aberații cât China.

      1. În secolele IX-XIV vikingii au colonizat Groenlanda și au numit-o „țara verde”. Au făcut acolo agricultură și creșterea animalelor aproape 4 secole. După care care gerurile micii glaciațiuni i-au alungat de acolo. Azi trăiesc în Gronelanda ~ 20000 de suflete 100% dependende de subvenbțiile de la Washngton DC și Copenhaga. Oafre cine-i subvenționa pe vikingi?! Ce activități antropogene au provocat încălzirea globală pe vremea lor?

      Ortodroma loricărui zbor dinspre Europa spre America de Nord trece peste Groenlanda pe timpul zilei. Oricine poate vedea vara că e înghețată beton în pofida poveștilor din tabloide.

      2. Fiul lui Erik cel Roșu (colonizatorul Groenlandei), Leif Erikson, a navigat spre vest și a descoperit Newfoundland-ul de azi. L-a numit „Vinland” (țara vinului) din cauză c-a găsti acolo ceva ce semăna cu strugurii. Azi în Newfoundlană-ul înghețat cresc în cel mai fericit caz ceva boscheți și licheni.

      3. Prin 2008-2009 s-a format societatea de transport arctic ce trebuia să ducă la faliment Cnalul Panama pe motiv că datorită încălzirii globale Pasajul Nordic va deveni navigabil măcar vara în câțiva ani. S-a reușit cu chiu cu vai și mari întârzieri trecerea unei singure nave portcontainer în 2014 prin pasajul nordic. Și asta doar cu ajutorul sprăgătoarelor de gheață canadeze. Nimani n-a mai îndrăznit să repete figura. Societatea cu pricina e defunctă de mult. Canalul Panama e bine merci: )

      Dacă v-ați permite să zvburați în Extremul Orient ați vedea că arctica aia ce se tot topește prn tabloide e de fapt înghețată bine de tot vara. Ortodromele zborurilor dinspre America și Europa spre China, Japonia si Coreea trec peste Polul Nord. Vara e acolo zi 24/24 deci se poate vedea clar banchiza compactă de dedesubt.

  24. Eoziunea de suprafata este data de factori externi, respectiv a apei, aerului si vantului care modifica geomorfologic aspectul reliefului. Efectele antropogene sunt date de forme de poluare si exploatari masive, vezi Rosia Poieni din Apuseni, aici intervine reecologizarea. Eroziunea solului este data de defrisari si alti factori antropogeni. Asa s-a procedat in Delta Dunarii cand au fost redate in natura, vechi canale, inchise pentru agricultura. Stimate Fanel, mai pune de citeste o carte de geomorfologie si de geografie fizica, glaciologie, oceanografie marina ca nu mai scrieti ceva trece prin minte, ci ceva adevarat demonstrat stiintific.

  25. Despre costurile implicate în combaterea schimbărilor climatice

    Cea mai bună cercetare actuală (Nordhaus, 2018, unicul Nobel laureat pentru economie climatică) arată că costurile aferente schimbărilor climatice până la sfârșitul acestui secol, dacă NU facem nimic să le combatem (business as usual), vor reprezenta circa 3,6% din PIB-ul mondial. Costurile includ toate impacturile negative , nu doar cele legate de furtuni mai puternice, ci și pe cele implicate de decese provocate de valurile de căldură și pierderea unor zone litorale din cauza creșterii nivelului oceanic. Asta înseamnă că în locul creșterii veniturilor cu 450% până în 2100, ele vor crește „doar” cu 434%. Este o problemă, desigur, dar nu o catastrofă climatică, producătoare de panică nejustificată și alarme false.

    Chiar și IPCC – organism oficial al ONU – a comentat în aceeași direcție:

    În majoritatea sectoarelor economice, impactul schimbărilor climatice va fi mic în comparație cu impacturile altor factori, precum schimbările în populație, vîrstă, venituri, tehnologie, prețuri relative, reglementări, guvernanță și multe alte aspecte ale dezvoltării socioeconomice. [s.m.]

    Referințe:

    Nordhaus, W., 2018, Projections and Uncertainties about Climate Change in an Era of Minimal Climate Policies, American Economic Journal: Economic Policy, vol. 10., no. 3, pp. 333 – 360.

    IPCC, 2014, Key Economic Sectors and Services. In: Climate Change 2014: Impacts, Adaption, and Vulnerability. Part A: Global and Sectoral Aspects. Contribution of Working Group II to the Fifth Assessment Report of Intergovernmental Panel on Climate Change, p. 662.

    • Efortul financiar este al doilea argument în favoarea ignorarii efectelor schimbărilor climatice. Primul, adică numărul de vieți datorate acestor schimbări, era cam tras de păr, neluând în considerare avansul tehnologic în ultimul secol. E ca și cum, comparând dpdv al siguranței un autoturism din 1900 cu unul modern, ultimul mult mai performant atât ca dinamică dar mai ales ca accesorizare (airbag-uri, centuri de siguranță, asistență la frânare și direcție șamd), concluzia ar fi că un impact la viteza de 50 km/h este mai puțin periculos pentru pasageri decât unul la 10km/h, ultima fiind măsurată la vehicolul din 1900.
      Revenind la criteriul financiar, costurile or fi arătând așa cum susține premiantul Nobel. Este însă greu să faci previziuni mai ales despre viitor. Datorită schimbărilor climatice zeci de milioane de oameni sunt obligați să migreze, iar unele populații (guarana, baka, boșimanii) sunt amenințate cu dispariția. Când mă gândesc câte emoții au provocat în Europa lui 2015 doar 2 milioane de refugiați și cât își dorește cel mai stabil geniu de pe mapamond să investească într-o construcție faraonica de frica câtorva mii de „ilegali” încep să am dubii privind exactitatea calculelor premiatului.
      Schimbările climatice și scăderea alcalinitatii oceanelor produc deja distorsiuni în majoritatea lanțurilor trofice ce susțin cam toate ecosistemele. Plancton, microcrustacee, alge, fungiforme sunt afectate și implicit întreaga piramidă trofica la baza cărora se află. E ca și cum în pivniță s-ar vedea primele fisuri. Până la infiltratii și crăparea zidurilor mai pot trece generații. Dar dacă bunicul nu ia măsuri la timp, nepotul va fi nevoit să își construiască o casă nouă. Cu planeta e mai greu.

      • „unele populații (guarana, baka, boșimanii) sunt amenințate cu dispariția”

        Judecind dupa comentariile celor care il contrazic aiurea pe dl. profesor, precum maimuta pe astronaut, dimpotriva, guarana, baka, boșimanii s-au inmultit la greu si se exprima pina si pe bietele forumuri autohtone.

        • @Absurdistan
          Avand in vedere ca stiinta se bazeaza atat pe masuratori cat si pe „teorii” este firesc sa existe tabere „pros & cons”. In acest context (si nu numai) adjectivele la adresa cercetatorilor (incepand de la negationisti pana la neomarxisti si maimute) sunt cam deplasate, Spre exemplu, in urma unor experimente, cercetatorii de la Geomar (Helmholtz Centre for Ocean research Kiel) avertizeaza ca ecosistemele marine pot intampina dificultati in ceea ce priveste adaptarea la o acidificare rapida a oceanelor.
          https://www.geomar.de/en/news/article/ocean-acidification-stimulates-mass-development-of-toxic-algae

        • @Florin,

          În cazul dumenavoastră comparațiile nu sunt deloc deplasate.

          Dl. Absurdistan însă riscă să fie dat în judecată de maimuțe pentru calomnie :) Ele au toate motivele să se simtă ofensate de comparațiile domniei sale.

          • @Svejk, ca tot omul fara expertiza necesara in domeniu (oceanografie, biologie, climatologie, geofizica, etc) ma orientez si eu dupa opiniile asociatiilor oamenilor de stiinta si a institutelor reputabile de cercetare din jurul lumii (de la NOAA, NASA, The Geological Society of America, The Royal Society /UK… pana la GFZ Potsdam, Leibniz-Gemeinschaft, Helmholtz Centre for Ocean research in Kiel, etc),.

            https://www.geosociety.org/documents/gsa/positions/pos10_climate.pdf
            https://royalsociety.org/topics-policy/projects/climate-change-evidence-causes/basics-of-climate-change/

            • De orientat, vă orientați, nu-i vorbă. Problema e că nu păreți a pricepe mare lucru :)

            • Svejk, ramane cum ne-am inteles! Cercetatorii de la NOAA, NASA, The Geological Society of America, The Royal Society of UK, GFZ Potsdam, Leibniz-Gemeinschaft, Helmholtz Centre for Ocean research in Kiel, etc, nu sunt nici „maimute” si nici leninisti. Punct.

            • @Florin, Florix, etc.

              Nu, nu ne-am înțeles deloc. Știu că nu vă e ușor dar încercați să începeți să vă folosiți creierul. „Cercetătorii” ăia de la NASA, NOAA, etc, nu ar trebui să judece în locul dumneavoastră. Mai ales că în 8 ani de Obama aceste instituții au fost infestate de activiști politici. Ei sunt ușor de angajat dar greu de concediat. Au fost prinși ștergând date neconvenabile, sau alterându-le.

              Fac cam ceea ce ați făcut și dumenavoastră când ați pretins că verzii germani nu spirjină limitarea vitezei pe autrostradă. Mint în slujba cauzei….

              Deci nu mai înghițiți pe nemestecate. Folosiți-vă creierul înainte de toate.

      • Din comentariul de mai sus se intelege ca:
        a) Ar fi de dorit stoparea evolutiei si probabil dafe-uri cu orice a scris Darwin
        b) Ar fi de dorit o reintoarcere la natura si la carul cu boi, pe modelul deja propovaduit inclusiv in Romania
        c) Ar fi de dorit infiintarea de rezervatii safari pentru populatiile care ar fi afectate si evident pentru deliciul turistilor din lumea „civilizata” in loc de progresul economic al lor.
        d) Stiam de marele zid chinezesc, de zidul lui Adrian, de zidul de la Berlin, de zidurile de la granitele Israelului. Nu stiam de ziduri construite de faraoni; poate indicati site-urile arheologice.
        e) O legatura de cauzalitate intre schimbarile climatice si emigrare spre Europa si America. Cauzele sunt de natura economica si pe fondul adoptarii si mentinerii abordarilor europene falimentare. Austeritate, lipsa de investitii in tarile subdezvoltate cuplate cu aroganta marca UE.

      • Găsesc că dl Crânganu avea dreptate.
        Există un grup de comentatori care, fie nu sunt familiari cu regulile logicii, fie le cunosc, dar le place să bage bățul prin gard pentru a stârni câinii… Voi ignora deci toate aceste încercări de troll-are și nu voi mai răspunde decât unor comentarii autentic interesante, care ajută la o mai bună clarificare a interventiilor mele.

        • Cred ca ar fi recomandabil sa revedeti metoda logica numita reducere la absurd. Unii au invatat-o in liceu.
          Este cea mai utila pentru eliminarea rapida a aberatiilor.
          O alta recomandare, nu va mai prezentati in postura de canin iritat de opinii diferite.

        • Aiasta-i metoda lui Puie Monta, plagiat de joasa speta:
          – „4. Există un grup de comentatori care, fie nu sunt familiari cu restul articolelor mele publicate pe Contributors, fie le cunosc, dar le place să bage bățul prin gard pentru a stârni câinii… Evident, ignor toate aceste încercări de troll-are și nu răspund decât unor comentarii autentic interesante, care ajută la o mai bună clarificare a intențiilor inițiale ale articolelor mele”.
          dl profesor Constantin Crânganu.
          Si:
          – „Există un grup de comentatori care, fie nu sunt familiari cu regulile logicii, fie le cunosc, dar le place să bage bățul prin gard pentru a stârni câinii… Voi ignora deci toate aceste încercări de troll-are și nu voi mai răspunde decât unor comentarii autentic interesante, care ajută la o mai bună clarificare a interventiilor mele.
          @ Hantzy.
          Bravos natiune :D

            • Raspuns tipic: cind am scris io teza, nu se inventasera ghilimelele.
              Si eu am dat sursele :P
              Reciteste-ti postarea si reciteste ce a scris dl profesor Constantin Crânganu.

            • Nu e teza, ci doar un comentariu și am indicat de la bun început cu cine sunt de acord. Nefiind o copiere “mot à mot” nu se impuneau ghilimele.
              În schimb, Tu ai copiat trunchiat. Degeaba ghilimelele!

            • @ Hantzy,
              insistind ca am dat citatele eronat, te descalifici si mai mult.
              Dar e voia ta; iti recomandasem sa recitesti :D
              Neinventarea ghilimelelor era afirmatia lui Ponta cind a fost prins cu plagiatul.
              Ai dreptate, ai schimbat „5%” si nu mai era nevoie de ghilimele; citatul iti apartine, asa a zis si Ponta :D

            • Victor L, te contrazici singur. M-ai umplut de admirație: adevărul e că îți trebuie o anume dexteritate să te pălmuiești de unul singur.

  26. Pe mine ma lasa efectiv fara cuvinte cand vad predictiile alarmiste cu cresterea nivelului oceanelor.
    Am cateva comentarii:
    1, Controlul fantastic facut in Olanda. Presupun ca alarmistii nu au auzit sau vizitat Olanda, ci probabil doar mananca branzeturi Gouda.
    2. Legea lui Arhimede a fost suspendata? Volumul calotelor de gheata care s-ar topi nu ar genera de fapt o reducere a nivelului oceanelor? Ce trebuie sa strigam in loc de Evrika?
    3.. Poate asa am redescoperi asezari care au ajuns sa fie inundate ca urmare a racirii climatice care a avut deja loc. Nu stiu daca Atlantida sau daca Plato „batea campii” …
    4. Dar Northern Passage este doar o utopie? Sau este ceva asemanator cu Groenlanda?

    Dar aproape nimic nu ma mai mira de cand am vazut asta:
    https://www.campusreform.org/?ID=10005&fbclid=IwAR2Xuq5Ybb_2423Fy_zGwTPdYqr8ij4D-t5u5iWbzzd6sfD2qesQ4cGiEw4
    Moartea matematicii … fizica este evident „la pachet”.

    • 1. Inundarea Olandei nu este iminentă. La o creștere a temperaturii cu 1-3 grade celsius, nivelul oceanului va creste într-un secol cu 5-6 cm, adică de câteva sute de ori mai puțin decât un flux obișnuit.
      2. Nu calota polara ar fi responsabilă pentru creșterea nivelului oceanic, ci gheața de pe Groenlanda. Dacă s-ar topi cele 290 milioane de kmcubi de gheață, apa ar curge în ocean, iar nivelul acestuia ar crește cu 7 metri. Dacă se topește și gheața din Antarctica se mai adaugă câțiva metri. Și încă câțiva metri pentru dilatarea apei oceanice.
      3. Pure speculații. Scufundarea unor (cel puțin deocamdată) ipotetice orașe poate avea multe alte cauze.
      4. Există deja câteva rute navigabile în oceanul Arctic care, spre deosebire de acum câteva decenii, sunt navigabile aproape tot timpul anului. E un efect pozitiv și e corect să fie luat în considerare.

      • Domnu Hantzy,

        2. Timp de aproape 400 de ani, (secolele IX-XIII) vikingii se ocupau cu creșterea animaelor și agircultură în Groenlanda. Bag seama că o parte din gejața de acolo o fi fost topită. Cum naiba de nu s-au înecat alde Londra și Lisabona?!

        4. Diferența dintre noi doi e cp eu am ajuns ăn Nordul Canadei, în zona ei arcică, pe timp vară acum doi ani. Era tare frumos dar nu-mi imaginez cum niba ar fi fost zona aia navigabilă. După știința mea, după marele tam-tam de prin 2008-2009 cu deschiderea pasajului nordic os ingură navă comercială a reușit să facă exursia pe a colo și și aia a trebuti scoasă dintre ghețuri de spărgăroarele de gheață canadeze.

        În rest, cum vă mai petrecețși timpul? Vă dați cu trotineta pe Marte?

        • Când aveau Vikingii SMA-uri și IAS-uri in Groenlanda, era cam tot atâta gheață pe insula cât este și in prezent. Pe măsura ce gheața se retrage nu se mai descoperă noi vestigii care sa releve altceva. Cei 5000 de locuitori ai insulei făceau agricultura de subzistenta , majoritatea cerealelor și lemnul fiind aduse de pe continent. Citiți “Collapse” de Jared Diamond pentru a afla mai multe!
          Diferența dintre noi este ca eu nu mă rezum la o singura informație care sa îmi susțină convingerile, in vreme ce dumneata faci des aceasta eroare. Nu folosește la nimic sa vezi pasajul nord-estic acum dacă nu l-ai văzut acum 100 ani. Chestie de referință! Alături de strawman, confirmation bias, vulgaritate și suficiență nu va recomanda drept un interlocutor onest.
          Spre exemplu, evoluția gheții pe insulele Franz Josef.
          https://arctic.ru/climate/20200121/901148.html

          • Domnu’ Hantzy,

            Ce-i al dumneavoastră, e al dumneavoastră! Reușiți mereu să mă înveseliți!

            Deci să le luăm la rând: Timp de 400 de ani (secolele (IX-XIV) în Groenlanda a fost suficient de cald ca vikingii să o poată coloniza. Azi TOȚI locuitorii Gronelandei trăiesc acolo doar datorită subvențiilor masive de la Copenhaga și Washington DC. Practic nu se poate face niciun fel de agicultură și singurele animale de acolo sunt cele de companie. Cine anume le plătea subvențiile vikingilor?! Trump?! :)?!

            Știm din Saga lui Leif Erikson că prima generație de vikingi ce colonizaseră Groenlanda făceau agricultură, aveau chiar animale de casă și tăiau lemne. Leif își construiește vasele cu care ajunge în America din lemn tăiat în Groenlanda. Dumneavoastră ne asigurați că nu e așa. Saga minte fiind probabil mituită de „denierii” zilelor noastre. :)

            Ne mai asigurați că cerealele și lemenele erau aduse din Europa, De ce?! Cu ce le cumpărau vikingii din Gronelanda?! Cu subvențiile lui Trump :)?!

            La un muzeu din Oslo există o un drakkar (vas viking) foarte bine prezervat și restaurat. E de fapt o barcă mai mare, lungă de 10-15 m, fără punte ce abia putea transporta cele necesare pentru subzistența echipajului. De unde cereale și lemne?! Poate dacă le comandau cu Amazon Prime :)

            Mai mult decât atât, s-au găsit pe lângă vestigiile unor case de piatră și biserici de piatră – ceea ce indică o comunitate destul de prosperă și ce era departe de trăi de pe o zi pe alta.

            Deci în concluzie în Groenlanda micii încălziri globale medievale, oameni ce posedau tehnici agricole primitive puteau trăi relativ îmbelșugat (ca să-și permită biserici de piatră și expediții de explorare) din agricultură și creșterea animalelor. Azi acest lucru, cu tpată tehnologia noastră, e practic imposibil din cauza climei mult prea reci. Cu toate astea pretindeți că cantitatea de geață a Groenlandei epocii mici încălziri globale era cam aceeași ca și azi.

            În mod normal ar trebui să-mi exprim sincera compasiune pentru halul în care ați ajuns, dar trebuie să mărturisesc că inepuizabila dumneavoastră rezervă de sofisme ieftine e mai tare ca orice maniere și continuă să mă umfle râsul. Scuze…

            • Zpe barca aia lungă de 10-15 m, vikingii au trecut marea cu porci și vite pentru a le aclimatiza pe insulă. Granele și lemnul nu aveau nevoie de provizii și nici se zbat pe valuri. Și puteau fi folosite ca lest pentru stabilizarea ambarcațiunii. Sau, la nevoie, aruncate peste bord.
              Locuitorii de pe Groenlanda nu cultivau decât un fel de lăptuci, iar cereale doar în cantități insuficiente. În schimb vânau foci și cetacee mici, a căror grăsime o foloseau drept combustibil pentru iluminat și încălzire. Făceau comerț cu fildeș de morsă, cu blănuri și cu fanoane, toate fiind produse foarte apreciate pe continent și cumpărau în schimb cele ce lipseau pe insulă.
              Dar dacă dumneavoastră credeți că în ultimii 500 de ani s-a format stratul de gheață de până la 3 km grosime, atunci dumneavoastră sunteți cel vrednic de compasiune. Aveți o imaginație debordantă și faceți niște deducții ce merită studiate de medicii de specialitate.

            • @Svejk
              Citisem pe undeva ca temperaturile regionale (microclimate) pot fi influentate de anumiti factori, curenti de aer, curenti de apa, etc. Intensitatea curentului Gulf Stream de ex ar putea modifica microclimatul pe coasta de sud a Groenlandei (si nu numai).

              In fine domnule politolog, sarind peste istoria schimbarilor climatice (la nivel regional sau global) atata timp cat nu poti evidentia stiintific ca dioxidul de carbon nu este un gaz cu „efect de sera” (respectiv atata timp cat nu poti explica plauzibil cauzele cresterii temperaturii globale cu aprox. 1°C din ultimile decenii) „bascalia” ar fi cam singurul motiv care ne-ar putea determina sa ne umfle Rasul pe marginea acestui topic

              https://agwobserver.wordpress.com/2009/09/25/papers-on-laboratory-measurements-of-co2-absorption-properties/

              https://earthscience.stackexchange.com/questions/7502/is-there-any-experiment-to-prove-that-co2-with-the-atmosphere-concentration-can

            • @Hantzy,

              După cum vă spuneam și mai sus sunteți inepuizabil Bănuiesc căs unteți foarte popular în cercurile cunoscuților care abia așteaptă să-i înveseliți :)

              Deci după mintea dumneavoastră, vikingii au cărat constat timp de aproape 400 de ani lemne, porci, vite și cereale cu ambarcațiuni de 15 m lungime fără punte, în excursii de peste 2000 de km la o viteză medie de 6 km/h, ce durau câte două săptămâni. Pentru ce?! Ce le puteau plăti groenlandezii pentru toate aceste eforturi imense?! Și dacă treaba asta avea sens de ce s-au oprit în jurul anului 1200 odată cu răcirea climei?!

              Nu în ultimul rând cum facem cu Saga lui Leif Erikson care ne spune clar că vikingii din Gronelanda cultivau acolo cereale, creșteau animale și că Leif și-a construit navele cu care a ajuns în Canada de azi cu lemnul tăiat în Groenlanda?! Să fi fost Leif mituit de Trump?! :)

            • @Florin/Florix, etc.

              Epoca mici încălziri globale medievale nu a fost deloc limitată la anumite zone geografice.

              Știm că pe lângă colonizarea Groenlandei de către vikingi, în franța centrală creșteau citrice, iar în Anglia struguri, la nivelul la care nobilii francezi cereau regelui lor taxarea vinului englez ce făcae concurență celiuo francez. Știm de asemenea că în jurul Beijing-ului creșteau niște portocale mici și dulci numite „mandarine”, care însă azi cresc doar la vreo 1500 km sud de Beijing. Deci fenomenul era unul global cel puțin pentur emisfera nordică i a durat 400 de ani. Ce emisii antropogene de codoi l-or fi provocat?!

              PĂuteți să ne descrieți un experiment care să dovedească efectul de seră al codoiului la concentrația atmosferică 0.04%?! După știința mea nimeni n-a reușit. Cum puteți deci să credeți ăn ceva ce nu poate fi demonstrat experimental?!

            • Svejk, primul link postat mai sus demonstreaza proprietartile de „gaz de sera” a CO2-ului. In al doilea link Q&A gasesti si raspunsuri la intrebarile tale. Daca te mai intereseaza si altceva inafara de polemice (ceeea ce nu prea cred) gasesti tone de material pe la institutele de cercetare in domeniu.

            • @Florin, Florix, etc.

              Lin-urile pe care le-ați dat nu demonstrează NIMIC.

              Primul vorbește de
              studii despre abosrbția radiației infraroșii de către codoi, dar omite detaliul extrem de important al densității codoiului. Orice grădinar cu seră știe asta și de aia are generator de codoi în sera lui. Efectul e vizibil DOAR la concentrații de 25-50 de ori mai mari ca cele atmosferice. De ce nu sunteți capabil să descrieți un astfel de experiment (efect de seră la 0.04% codoi) dacă el există?!

              Al doile link n-are absolut nicio legătă cu subiectul încălzirii globale medievale sau al activității umane ce ar fi generat-o și mai ales nu explică cum de n-a fost sfârșitul lumii dacă între csecolele IX și XIII a fost mult mai cald ca azi?

              Haideți, nu vă sfiiți. Cu cuvintele dumneavostră…

      • Va (re)amintesc ca aisbergurile au marea majoritate a volumului sub nivelul apei. De aici si expresia „este doar varful aisbergului”.
        Va sfatuiesc sa faci doua experimente simple acasa:
        1. Sa faceti o baie dar sa umpleti cada bine in prealabil ca sa vedeti daca apa se revarsa cand faceti imersiunea. Daca reusiti sa faceti „aparaie” pe podea o sa aveti satisfactia ca ati repetat experimentul lui Arhimede si puteti sa strigati Evrika, nu prea tare, ca sa nu deranjati vecinii.
        2. Luati o sticla de bere sau orice alt lichid si raciti-o la congelator pana ingheata. O sa aveti surpriza ca probabil s-a crapat sticla. Mare atentie la eventualele cioburi!
        Aveti confirmarea opusului a ceea ce spuneti dumneavoastra in comentariul de mai sus cu „dilatarea apei oceanelor”.
        Pe scurt, insist sa revedeti de urgenta materia de fizica elementara care se invata de la varste fragede!
        Pentru a promova nu pe pile ci pe stiinta, raspundeti la intrebarea: Ce materiale isi maresc volumul la scaderea temperaturii?

        • 1. Durak, dacă înțelegeți un text simplu, eu am scris clar că nu calota polara este cea responsabilă pentru creșterea nivelului oceanic. Nu înțeleg ce doriți deci să demonstrați cu experimentele pe care mi le propuneți. Cel care este rezistent la asimilarea cunoștințelor generale e comilitonul dumitale. Eu nu am reușit să-l conving, încearcă dumneata!
          https://www.contributors.ro/schimbarile-climatice-%c8%99i-rolul-lor-in-apari%c8%9bia-%c8%99i-dezvoltarea-civiliza%c8%9biei-umane-implica%c8%9bii-pentru-un-viitor-probabil/
          2. Poate vi se pare formidabil, dar apa ca orice alt material se dilata. Datorită punții de hidrogen însă, apa prezintă o anomalie densitatea ei cea mai mare fiind atinsă la 4 °c. De aia ea nu Îngheață de jos în sus. Dar la 13°c, cât este media termică a oceanului, dacă apa se încălzește cu 3 °c, atunci o coloană de apă cu înălțimea medie de 4 km, cât reprezintă media adâncimii oceanice, se va lungi cu circa 2,6‰, adică 10, 4 m. Matematica nu minte!

          • Azi e zi de extemporal si laborator!
            Intrebari:
            1. Care este formula densitatii?
            2. La o presiune constanta, daca creste temperatura, scade sau creste volumul?
            Folositi legea lui G-L, nu jeleu!
            3. Subiect de laborator:
            Ca sa nu fie plangeri de la vecini cu experimentul lui Arhimede si sa vina sectoristul sau administratorul de bloc sa verifice de ce vecinii se plang de urlete de Evrika, Evrika si pete de igrasie pe tavanul vecinului de la etajul inferior, puteti sa fredonati fara a face nici un experiment „Ciao bella” in spirit de caramaderie a la comiltoni vechi . Nota pentru laborator o sa fie data de profesorul de muzica.

            • @Durak, daca imi permiteti: legea Gay-Lussac se aplica la gaze ideale, nu la lichide.

          • @Hantzy
            care e media termica a oceanului la suprafata si care e media termica a oceanului la adancimea medie de 4km ?
            sigur media lor da 13C ?
            ca daca ai vreo 4C constant la -4km, la suprafata ar trebui ca media sa fie de 22C; iar ca sa se dilate cum zici dumneata, ar trebui sa ajunga la 28C;
            (#perlebyHantzy) (#baejtiformidabil)(#numatematicaeceacareminte)

            plus ca apa oceanului nu ingheata la 4C; nici la 1C; nici la 0C;

            • Fănele, eu nu am scris că apa oceanului îngheață nici la 4°c, nici la 0°c. Deci strawman. Eu am scris că se dilata, iar dumneata pari să fii de acord. Dacă valorile sunt cele cu care u ești de acord, atunci fie cum spui tu. Mulțumit?!

            • @Hantzy
              iar eu zic ca in nici un caz nu se dilata cu 10m; si nici macar cu 5m (daca am calcula pe baza de medii aritmetice si cu coeficientul de dilatare valabil la suprafata), ci cu mult, mult mai putin;
              dilatarea ar trebui sa scada exponential cu adancimea, efectul de 0,26% (daca cifra e corecta) fiind aplicabil cel mult pe o adancime nesemnificativa; motiv pentru care nivelul oceanelor nu sufera modificari, desi temperatura variaza mult mai dramatic decat media de 3C profetita: zi/noapte, vara/iarna, an de intensitate solara maxima / an intensitate minima; iar o modelare de precizie ar trebui sa ia in calcul integrarea atat pe axa Oz, cat si pe axele Ox si Oy; motiv pentru care nici nu m-as mira ca enigma lui Munk sa provina din erori de calcul;

          • bun, acum hai sa zicem ca oricum nu prea e relevanta temperatura efectiva (desi are efect asupra valorii coeficientului de dilatare), ci variatia ei;
            insa dilatarea e un fenomen ce rezulta, ca si legea arhimedica, din echilibrul presiunilor absolute; la suprafata avem 1bar, la -10m avem 1+1=2bar, iar la -4km avem 401bar;
            presupunem un corp care la 1bar se dilata cu 10cm;
            daca asupra aceluiasi corp aplicam o presiune rezistenta ce corespunde unei forte de comprimare de sens opus dilatarii, la presiuni de 2bar sau de 400bar, oare se va dilata tot cu 10cm ? parca nu se cade sa aplicam la tot volumul de apa acelasi coeficient de dilatare valabil la suprafata…
            plus ca la -4km mai intervine si variatia acceleratiei gravitationale….

            cum restul e doar matematica si matematica nu minte, zic ca de-aici incolo dl.Hantzy ar putea sa se descurce singur sa aplice calculul integral, tinand seama de variatia graduala, functie de adancime, a tuturor parametrilor ce influenteaza dilatarea;

  27. Când energia solară susține – fără subvenții – o (anumită) industrie…

    Un exemplu pur de capitalism eficient, propulsat de o economie de piață pură, fără discuții despre schimbările climatice și alte considerații etice:

    Se sapă în deșert un foraj adânc de 100 m sau mai mult până se întâlnește apa subetrană, se instalează o pompă electrică la talpa forajului, după care pompa se racordează la câteva panouri solare și voilà, apa începe să curgă în deșert!!! Ce fericire mai mare se poate închipui pentru locuitorii de acolo!

    Având apă în deșert, afganii din provincia Helmand (136.798 ha) au creat o înfloritoare industrie de opiu (produs din florile de mac). Opiul afgan – 6.400 tone anual – este apoi prelucrat cu beneficii mari în heroină, unul dintre cele mai puternice droguri de pe planetă.

    Cred că este singurul exemplu în care energia solară, chiar intermitentă fiind, reușește să pună în mișcare o industrie fără nicio subvenție guvernamentală sau propagandă climatico-ideologică. Tot timpul am scris că ingeniozitatea umană va găsi soluții pentru rezolvarea problemelor energetice și înlocuirea combustibililor fosili :-)

    Recomand reportajul publicat astăzi de BBC:

    What the heroin industry can teach us about solar power

    • Ha, ha, ha… Monumental!

      Oare pe pliculețele vândute scrie „Made with 100% renewable energy” sau „Green energy product”?! Ăștia măcar ar fi onești…

      Ceea ce nu se poate spune și despre nemți :) Am luat anul trecut din Frankfurt un set de halbe de bere cu capac, din alea de Oktoberfest. În cutie era bonus și un deschizător de sticle de bere din oțel și plastic cu magnet și scutul orașului. Mie mi-a scăpat, dar soția mea a văzut că pe cutia deschizătorului de bere scria că-i făcut cu 100% energie verde. Tot ea și-a dat cu presupusul că o fi din plastic meteoric :)

      • Exista deja mase plastice care se obțin din plante, folosind energie verde. Cantitățile astfel produse nu sunt uriașe, dar suficiente pentru produse manufacturiere, suveniruri si ambalajele aferente.

      • @Svejk
        Tu te numeri printre acei romani care nu inteleg ca strategiile de dezvoltare ale Germaniei sunt trasate pe termen mediu si lung (lidership-ul in economie circulara si in tehnologii regenerbile se numara printre obiectivele lor). In rest, harnicia, perseverenta, disciplina si „lucrul bine facut” sunt caracteristici intalnite la multi nemti (spor in continuare la facut bascalie;)

        • Bascalia este preferabila cand de fapt:
          1. Harnicia este de fapt zel fara initiativa proprie
          2. Perseverenta este de fapt incapatanare si lipsa dubiilor
          3. Disciplina care de fapt este obedienta totala
          4. „Lucrul bine facut” dar doar pentru ca astea sunt instructiunile care trebuie urmarite masinal.
          Bineinteles, nu trebuie generalizat pentru toata lumea …
          Progresul omenirii a fost facut de oameni inteligenti si cu predispozitii de lacomie sau lenevie! :)

          • Da, a se vedea de ex. cum merg treburile prin complexele energetice „de stat” din Romanika (eficienta si randamentul acestora exprima rezultatul mediocratiei, al leneviei, al lacomiei si al lucrului facut de mantuiala;)
            ___
            P.S. Progresul omenirii este facut de oameni inteligenti, „creativi” si harnici (si nu de putine ori, o doza de perseverenta si ambitie personala este necesara).

      • @Hantzy

        Așa-i domnu’ plasticu-i din răgălie și oțelu’ din gulie, lăsate eco la soare :)

        Asta vi se trage de la pliculețele cu marfă eco afgană sau dumneavoastră trageți pe nas?

        @Florin,

        Ce legătură are o minciună absurdă de pe un ambalaj cu „strategiile” Germaniei?! Ași trecut și dumneavoastră pe marfă eco afgană? :)

    • Acum 5 ani am calatorit hai hui prin Australia, de la Sydney la Darwin via Cairnes. Sistemele de pompa solara erau foarte frecvente pentru adaparea vitelor Zebu ce salasluiau linistite prin savanele intinse ale Teritoriilor de Nord si Queensland. Sunt convins ca nici acolo nu aveau subventii si era o metoda grozava de tinut septelul la nivel :)

      • Exemplul dat suplimentează pe cel din Afganistan și îmi place să cred că producătorii de produse lactate și brânzeturi din Australia nu subvenționează panourile solare care oferă apă de băut vacilor Zebu. Și, repet încă o dată, energia solară, suferind de intermitență, factori meteorologici, densitate de putere redusă ș.a., este doar o energie de nișă, un adjuvant care nu va putea rezolva în viitorul apropiat problema de-carbonizării planetare. Să nu ne amăgim cu declarații demagogice, mustind de ambiții politice deșarte, că Acordul de la Paris sau detronarea președintelui Trump ar fi soluții viabile.

        Ceea ce mă deranjează teribil în propaganda verde este conceptul, patentat de ONU, leapfrogging conform căruia popoarele cele mai sărace vor putea face un „salt de broască”, trecând direct de la arderea excrementelor animale și a lemnelor la energie solară, scurcircuitând energia electrică și energia pentru transporturi pe care țările bogate le produc preponderent arzând combustibili fosili. Este adevărat că dacă pe o colibă din jungla congoleză se instalează un panou solar (sbvenționat de un ONG verde), familia respectivă, poate și niște vecini, își vor putea încărca telefonul mobil. Dar nu mai mult de atât. Cazul celebru al doctorului dintr-un sat kenyan, care nu putea folosi simultat un bec și un frigider alimentate cu energie solară de pe acoperișul spitalului său, este grăitor despre limitările inerente ale energiilor verzi.

        Tuturor încălziriștilor aș vrea să le adresez o simplă întrebare: Credeți că revoluția industrială, ale cărei roade le folosiți și voi și restul omenirii, ar fi putut avea loc folosind energii regenerabile? Toate societățile pre-industriale au fost societăți cu densitate energetică scăzută, bazate pe energie solară (lemne, ierburi) sau eoliană (mori de vânt). Cărbunii au fost prima sursă energetică a cărei densitate a depășit pe cea a lemnelor. După care au urmat, în ordine crescătoare, petrolul, gazele, uraniul etc.

        Acum, fanii Green New Deal încearcă să ne convingă că roata istoriei energetice se poate re-întoarce în timpurile pre-industriale, când se foloseau lemnele și morile de vânt.

        Energia este sângele care circulă permanent în vasele sanguine ale economiei mondiale, fâcând-o să se dezvolte și să prospere. Când afluxul de sânge energetic scade, viața economică planetară suferă de anemie cronică, greu vindecabilă.

  28. Concluziiile nu pot fi decat ca BBC:
    a) promoveaza energia solara pentru beneficiul publicului amator de senzatii dionisiace
    b) sustine legalizarea drogurilor
    c) sustine eforturile UE de promovare a energiei solare si pentru marirea productiei de droguri, urmate de scaderea preturilor si cresterea calitatii drogurilor, ceea ce s-a si intamplat in ultimii ani. Probabil ca o contrapondere la drogurile ieftine cu continut dubios cunoscut.
    d) sustine consumul de droguri ca o alternativa la obezitate, mai ales la copii si adolescenti.

    … Nu stiu cu ce emoji sa inchei postarea asta …

  29. Din nou, despre analogia viteza de circulație sigură vs. schimbări climatice, mai mult sau mai puțin, catastrofale

    Am scris mai sus că, dacă vrem să reducem la zero decesele de circulație, se poate adopta (teoretic) o lege universală care să oblige toate autovehiculele să nu depășească o viteză sigură de 3 mile/h (4,8 km/h).

    Lăsând gluma deoparte, cred că nicio o persoană responsabilă nu va argumenta că nu avem nevoie să limităm viteza de circulație, tot așa cum nicio persoană responsabilă nu va argumenta că nu trebuie să facem nimic în legătură schimbările climatice. Dar, în același timp, orice persoană responsabilă va argumenta că nu trebuie să limităm viteza la 3 mile/h (4,8 km/h), chiar dacă această măsură ar salva multe vieți, deoarece costurile financiare și personale ar deveni prea mari și greu de suportat. Cu alte cuvinte, este necesar să găsim și să adoptăm un compromis: un interval de viteze undeva între 55 – 75 mile/h (90 – 120 km/h) (cu unele restricții bine marcate în funcție de traseu).

    Oamenii îngrijorați de potențiale accidente vor circula cu viteza inferioară sau chiar mai mică.

    Oamenii îngrijorați de implicațiile financiare ale liberei circulații sau care au urgențe de rezolvat, vor „alerga” cu limita superioară a vitezei impuse. Intervalul astfel sugerat mi se pare rezonabil și acceptabil.

    Actualii activiștii climatici, care cer imperios o reducere dramatică, în doar câțiva ani, a emisiilor de carbon din întreaga lumea, sunt cei ce vor să cirule cu o viteză „sigură” de 3 mile/h. Dar nu îmi este ușor să-i văd astfel grăbindu-se dimineața să-și înceapă slujbele în ONG-urile de unde ne „binecuvântează” cu înțelepciunile lor.

    • Eu vad biciclistii agresivi si inconstienti la Londra.
      Problemele de transport serioase care au adus Anglia sa rezolve asta in urma cu 150 de ani sau chiar mai mult cu tuneluri si double-deckers s-au agravat de atunci.
      Nu sunt sigur daca incendiul din 1666 in Londra ar fi rezolvat partial problemele prin o sistematizare mai timpurie gen Regina Victoria si printul Albert doua secole mai tarziu.
      Cat priveste ONG-urile, sunt multe doar instrumente de lobby care, din cate stiu eu sunt legiferate cel putin in materie de persoane in US dar nu in UE.

      • In Germania de ex, lobeistii sunt chiar „asociatiile” producatorilor, constructorilor, agricultorilor, fermierilor, horticultorilor, pescarilor, samd. Pretutindeni este aceasi poveste (toata lumea vrea bani, beneficii fiscale, etc). Strategiile de dezvoltare (prioritatile) sunt insa trasate de guverne.

        • Așa-i dom,nu’ Florxi/Florin, etc. Toată lumea vrea bani:) Vrea să nu vă dea banii ăia cu care vă miluiește statul social.

          Așa de curiozitate, purtați șapcă a la Lenin sau barbă a la Marx?

          • Mda, retorica cu statul social si Germania este rea (cheltuielile sociale /capita nu sunt cu mult mai mici nici in SUA, nici in UK sau prin alte tari dezvoltate). In rest, pe aici prin Germania lumea poarta barba a la Marx si sapci leniniste. Asta este domnule politolog, speranta ramane in administratia complexelor energetice „de stat” din Estul si Sud-Estul continentului (acolo unde mediocratia, nepotismul si hotia sunt la ele acasa:) Hotii striga hotii!

            • Domnu Florin,

              Nothing personal, just business :) .

              Nu vă faceți probleme că nu vă tai eu milosteniile sociale. O să vi le taie ăia de acolo când se vor sătura să vă mai tot ducă în cârcă. E un fenomen inevitabil…

            • @Svejk
              Foarte belicoasa replica dvs domnule politolog (Kindergarten este putin zis;). Asta este, dar eu raman la opinea mea anterioara: „hotii striga hotii”

  30. cred că nicio o persoană responsabilă nu va argumenta că nu avem nevoie să limităm viteza de circulație,

    Eu fac parte din acei „iresponsabili”, care cred ca NU trebuie limitata viteza de circulatie. Cred ca fiecare persoana responsabila circula cu viteza adaptata conditiilor respective. Ma irita limitarile, de ex. in curbe, cica 50, dar 50 e valabil si pt un camion si pt un Porsche. Absurd.
    In ge nu exista limitare pe autostrazi si nr. de accidente respectiv raniti/morti cauzate de viteza ridicata e extrem de mic, mult mai mic decit in alte tari unde exista limitari.
    Merg des cu 180-200, pot spune ca sunt mult mai atent la aceste viteze, decit cind merg in Franta cu 120 si ma apuca somnul.

    • In sfarsit cineva cu capul pe umeri, s-a constat ca cele mai multe accidente au loc la viteze de ca. 120 KM/ora datorita neatentiei, la viteze mai mari concentratia asupra condusului fiind mult mai mare.
      Limitarile sunt o aberatie datorate ecologistilor care doresc reducerea consumului de carburant. Daca autostrada permite, poti circula cu viteze mari 180 Km/ora cu o masina buna fiind ceva normal, in rest te adapteti traficului iar cei iresponsabili vor plati intr-un fel sau altul.
      Personal circul la fel, unde pot merg repede si sper ca in Germania regula sa ramana, fara limitare generalizata de viteza. Ce se se va intampla insa daca verzii vor ajunge la putere ?

  31. 100% de acord. Dar pentru asta trebuie un guvern care sa isi trateze cetatenii ca pe niste adulti responsabili, iar nu ca pe niste copii inconstienti carora nu trebuie sa le lasi un cutit la indemina ca sa nu se raneasca pe ei sau pe altii.
    Intrebarea mea e de ce lucrul asta se intimpla doar in Germania.
    Altfel, in Romania persoanele depistate cu covid erau internate automat, chiar daca nu aveau simptome – tot asa, guvernul nu are deloc incredere in capacitatea cetatenilor de a se comporta responsabil.

    • De acord cu dumneavoastră.
      Acum că ați spus, coronascepticii și negativistii par a fi că niște adolescenți zgomotoși si rebeli. Se poate si varianta adulta de coronasceptic: matur, asumat, discret, fără zdrăngăneli. :|

      • Ei, știm cu toții cum sunt „denierii”. Asta e deja răsufșată. N-ați vrea mai bine să ne faceți și un portret luminos al dreptcredinciosului ideal?

        • @Josef Sveik, în nordul țării exista o mare comunitate de bucovineni care sunt penticostali (cred că nu greșesc). Ei sunt pentru mine dreptcredincioșii ideali. Discreți, harnici, uniți, hotărâți, respectuoși și distanți. Au credința lor, viața și regulile lor. Nu zăngăne aiurea, nu incerca sa te convertească, nu sunt vocali, nu impun, nu deranjează.

        • Sa fac si eu o contributie pozitiva la „portretul luminos al dreptcredinciosului ideal”.
          1. Liceu cu profil umanist
          2. Mare admirator al UE si dezgustat si rusinat de apartenenta propriul popor.
          3. Predispozitie de a urma instructiunile guvernului fara a pune intrebari
          4. Credinta nestramutata in tot ceea ce intelege a fi clasificat ca stiinta, indiferent de cine face clasificarea
          5. Stil inchizitorial/robespierrian/nazist/bolsevic de punere la zid, stigmatizare si demonizare a oponentului.
          6. Lipsa gandirii critice
          7. Posibile motivatii de natura pecuniara rezultate din natura veniturilor si nedeclararea conflictului de interese.

          Note:
          a) Aplicabilitatea profilului de mai sus este posibil sa fie partial reflectata si in profilul negationistilor ferventi.
          b) profilul de mai sus este de obicei catalogat ca „elita urbana”. Este cred intr-un fel reflexia peste decenii a clasei politice – baza a sistemului comunist.

    • Marian: trebuie un guvern care sa isi trateze cetatenii ca pe niste adulti responsabili, iar nu ca pe niste copii inconstienti carora nu trebuie sa le lasi un cutit la indemina ca sa nu se raneasca pe ei sau pe altii

      În principiu sunt de acord cu cele scrise, dar nu pot să nu remarc că, în perioadele electorale, se înmulțesc comentariile care afirmă despre alegători cum că ar fi needucați, proști, iresponsabili. Și, coincidență sau nu, de cele mai multe ori cei care fac aceste afirmații mizează pe responsabilitate în restul timpului.
      Fără niciun fel de aluzie.

      • @Hantzy – Nu inteleg prea bine la ce va referiti, dar e drept ca nu prea urmaresc dezbaterile romanesti (chiar, va referiti la Romania?) ca sa remarc inconsecventa comentariilor de care vorbiti.
        Eu am dat doua exemple opuse si, fiecare dintre ele, izolate.

        Doar Germania le permite oamenilor sa decida cu ce viteza sa mearga pe autostrada, fara sa aplice o limita uniformizanta, de tip cel mai mic numitor comun, care ii penalizeaza pe cei care ar putea merge mai repede in conditii de siguranta (pentru ca au masini puternice, stabile, cu sisteme de asistenta performante, au multa experienta de condus, nu sint obositi etc). Si, uneori, oamenii chiar au nevoie de cele citeva zeci de minute care se pot cistiga mergind repede pe autostrada, iar statul accepta ca nu are un motiv valabil sa le „fure acel timp”.

        Invers, solutia internarii obligatorii a persoanelor asimptomatice diagnosticate cu covid este una proasta si la care celelalte tari europene nu au recurs (sperie si descurajeaza oamenii sa se testeze cit timp nu au forme grave, ceea ce impiedica un contact tracing precoce si eficace, concentreaza persoanele infectate in acelasi loc amplificind incarcatura virala a mediului in care stateau acei oameni, uneori cu saptaminile, ceea ce creste riscul aparitiei formelor grave ale bolii etc). Aceste dezavantaje clare ale politicii aplicate in Romania au fost probabil considerate mai putin importante decit nevoia de a combate iresponsabilitatea crtatenilor, prezumata ca fiind preponderenta. Or cit timp guvernul are aceasta perceptie fata de proprii cetateni (nu contest ca ar putea fi intemeiata, in sine) si actioneaza pe baza ei, relatia cu cetateanul va fi in mod necesar antagonica si viciata si nu are cum sa duca macar la tipul de relatie care exista in Europa de vest.

  32. Prototypescu Fănel: @Hantzy
    iar eu zic ca in nici un caz nu se dilata cu 10m; si nici macar cu 5m (daca am calcula pe baza de medii aritmetice si cu coeficientul de dilatare valabil la suprafata), ci cu mult, mult mai putin;
    dilatarea ar trebui sa scada exponential cu adancimea,

    Dumneata ești un teoretician prin excelență, dar de data asta cred sincer că te înșeli. Având în vedere că lichidele sunt quasi-incompresibile, moleculele de la baza coloanei de apă înaltă de 4 km sunt deja „înghesuite”, aici existând mai multă materie pentru elementul de înălțime dh. Expansiunea determinată termic se aplică deci unui număr mai mare de molecule corespunzând dh de la baza colanei decât celui de la capătul ei superior. Iar ca urmare, alungirea oricărui dh este aceeași. De altfel coeficientul de dilatare termică nu este determinat de densitate sau de presiune. Iar Delta P este nul în cazul nostru: exact aceeași cantitate de apă apasă pe moleculele fiecărui strat, înainte și după dilatare, chiar dacă volumul apei aflate deasupra crește.
    Unde probabil ai dreptate, este faptul că încălzirea apei nu se va produce constant pe toată înălțimea coloanei, așa cum greșit am presupus inițial. Cred ca adâncimea până la care atmosfera poate influența temperatura apei oceanice este de cel mult 700-800 m. Refacând calculele pentru această înălțime obținem cam 2 metri. Însă atenție, eu nu am considerat încălzirea superficială a oceanului și cu periodicitate zilnică sau anuală, așa cu pare că ai înțeles dumneata, ci un interval de timp în care s-ar topi ghețarii de pe Groenlanda, adică 3 grade de-a lungul a câtorva mii sau zeci de mii de ani (scrisesem că inundarea Olandei nu e iminentă).
    De asemenea, există câțiva factori perturbatori, care influențează rezultatul. Unii i-ai amintit dumneata, alții ar putea fi variația accelerației gravitaționale cu latitudinea, forma de geoid a Terrei, cantitățile diferite de gaze (compressible) dizolvate la diferite adâncimi, concentrația de fitoplancton la diferite adâncimi, gradul crescut de evaporare odată cu încălzirea apei șamd. Și da, dilatarea are loc tridimensional, dar la o Temperatura mai ridicată se dilata și continentele, micșorând astfel suprafața liberă a apei oceanice. E imposibil deci să poată fi elaborată o formulă infinitezimala pentru calculul integral propus de dumneata. Cred că e mult mai bine să cădem de acord asupra afirmației mele inițiale „câțiva metri datorită dilatarii termice” și să adăugăm o marjă de eroare ± 20%.
    Sperând în aplanarea definitivă a diferendului, mă retrag.

    • @Hantzy

      Și da, dilatarea are loc tridimensional, dar la o Temperatura mai ridicată se dilata și continentele, micșorând astfel suprafața liberă a apei oceanice.

      Chiar așa?!? Își măresc continentele suprafețele și forțează apa din oceane să se ridice cu „câțiva metri datorită dilatarii termice”?!
      De obicei, șterg comentariile care propagă pseudo-știință sau fake-news. De data aceasta, am publicat afirmațiile de mai sus pentru a avea posibilitatea de a le demonta spre beneficiul celor care v-ar lua în serios.

      Există variații regionale ale regimului termic al lithosferei care influențează un proces geodinamic numit isostazie termică continentală. Acest proces cauzează schimbări în elevația continentelor, nu în suprafața lor orizontală. Schimbările în elevație au loc datorită variației densității rocilor ca răspuns la expansiunea termică.

      Din modestie, nu vă indic drept bibliografie teza mea de doctorat, Heat Flow In Oklahoma (1997), ci o lucrare de referință a profesorului David Chapman (Univ. of Utah), care a fost îndrumătorul de doctorat al îndrumătorului meu de doctorat, profesorul David Deming (Univ. of Oklahoma):

      Continental thermal isostasy: 1. Methods and sensitivity
      Continental thermal isostasy: 2. Application to North America

      • Mulțumesc pentru corecție, dle Profesor.
        Se subînțelege din răspunsul dumneavoastră că informația furnizată nu este una accesibilă oricui, devreme ce cele scrise de mine „ar fi putut luate în serios”.
        Dumneavoastră scrieți că este vorba despre variații regionale ale regimului termic al lithospherei. Inginer fiind, fac analogie în acest caz cu flambarea unui corp bidirecțional, de exemplu o foaie de tablă încălzită neuniform. Într-adevăr, această foaie de tablă s-ar deforma local, formând anumite umflaturi pe cea de a treia dimensiune. Încălzită uniform însă, ea și-ar modifica mărimea, dar si-ar păstra forma inițială. Asta în cazul unui corp omogen. Dacă însă acesta ar fi eterogen și /sau cu structură compozită, cum e cazul lithospherei, deformația predominantă ar fi perpendiculară pe suprafață. Renunț deci la argumentul respectiv, pe care l-ați demontat atât spre beneficiul celorlalți cât și al meu. Fapt pentru care vă mulțumesc încă o dată.

        Totuși, permiteți-mi două observații.
        Prima ar fi că nu am pus cei „câțiva metri” exclusiv pe seama expansiunii pe orizontală a continentelor ci, dimpotrivă, am enumerat acest aspect printre factorii care perturbă rezultatul, atribuindu-i deci o variație insignifiantă în raport cu cea produsă de dilatarea termică a apei.
        A doua observație ar fi că există, chiar pe această pagină, și alte comentarii care conțin informații neverificate – prefer această variantă mai puțin belicoasă decât „pseudoscience” sau fakenews – dar care nu au fost remarcate și corectate.

      • „Și da, dilatarea are loc tridimensional, dar la o Temperatura mai ridicată se dilata și continentele, micșorând astfel suprafața liberă a apei oceanice.”

        Chiar așa?!? Își măresc continentele suprafețele și forțează apa din oceane să se ridice cu „câțiva metri datorită dilatarii termice”?!
        De obicei, șterg comentariile care propagă pseudo-știință sau fake-news. De data aceasta, am publicat afirmațiile de mai sus pentru a avea posibilitatea de a le demonta spre beneficiul celor care v-ar lua în serios.

        —–

        Domnule profesor, demonstrați o gentilețe de sfînt. Spre liniștirea spiritelor, vă garantez că nimeni în afară de locvacele „fake scientist” nu ia în serios asemenea teorii rizibile.

        Pînă și pedagogul de școală nouă din Caragiale s-ar rușina.

        Pentru un zîmbet . . . ca să înțelegem și noi cum „se dilată continentele” . . .

        „Profesorul (necăjit): Ionescule! dacă cineva te întreabă că-s câke-s emisferele pământului tu ce vei răspunghe?

        Ionescu: Două, dom’le!

        Profesorul: Nu-s mai mulke?

        Ionescu: Nu, dom’le!

        Profesorul (iritat): Ba da, loază!

        Ionescu: Care, dom’le?

        Profesorul: Acele care sunt, boule! emisferul austral, emisferul boreal, mai gheparte apoi emisferul oriental şi emisferul ocţidăntal, măgarule!

        Meri la loc, vită! ”

        N-am zis-o eu, a zis-o Caragiale! Pledez nevinovat.

      • nefiind familiarizat cu teoriile geofizicii, interpretarea mea ar fi mai degraba una din mecanica materialelor:
        in tehnica, dilatarea e una dintre cele mai serioase probleme; dar intotdeauna corpurile se dilata in directia care opune cea mai mica rezistenta; in cazul unei sfere, directia e radiala, care induce si o componenta de intindere orizontala; cum forta de intindere radiala e mai mare in zonele inalte componenta orizontala are efect maxim in zonele de depresiune, favorizand aparitia de rifturi pe fundul oceanelor si distantarea tectonica;

        PS:
        nu ma impresioneaza argumentul incompresibilitatii apei; nici otelul nu e mai compresibil decat apa, dar in cazul betonului armat discutam de cu totul alti parametri de dilatare;
        la cresterea presiunii apei, presupun ca dilatarii i se opune eficient si cresterea vascozitatii, care franeaza atat dilatarea cat si compresiunea

    • @ Hantzy,
      la un alt articol al dlui profesor Crânganu am aflat, de la un comentator, ca sub greutatea apei fundul oceanelor se scufunda; deci nu ar fi o problema topirea ghetarilor. Scufundarea fundului oceanelor face loc unui surplus de apa.
      Tu ne temperezi entuziasmul: degeaba se scufunda fundul oceanelor, caci uscatul se dilata la temperaturi mari.
      Nu te retrage. Dupa cum observi problema nu e transata :D , ce zici tu e ca la piata: „Cred că e mult mai bine să cădem de acord asupra afirmației mele inițiale „câțiva metri datorită dilatarii termice” și să adăugăm o marjă de eroare ± 20%.”

    • @Hantzy
      chiar ma supraestimezi in ce priveste teoria; mai bine imagineaza-ti niste cauciucuri sau un cric gonflabil care sustin o masina; forta de dilatare e similara fortei care umfla cauciucul; daca forta are aceeasi valoare, pneul nu ridica cu aceeasi inaltime o masina de 400tone in raport cu una de 1tona; similar, nu poti sa expandezi volumul unui pneu gros la fel de usor ca volumul unui balon de jucarie; sau un balon de jucarie peste care tocmai ai asezat un dulap;

      de fapt, nici n-am mai insistat pe partea teoretica, tocmai pentru ca e dificil de inteles si de catre cei care chiar sunt dispusi sa inteleaga;
      principiul 1 al termodinamicii: corpul mai cald incalzeste corpul mai rece, niciodata invers in mod spontan;
      in cazul oceanului, apa este cea care incalzeste atmosfera; invers e doar un fenomen local de redistribuire a energiei;
      cand lucram cu temperaturi medii, nu mai exista redistribuire, pentru ca reducem sistemul la conditii statice;
      temperatura apei este determinata de energia absorbita de la soare, pe care o cedeaza aerului;
      in conditii statice, apa nu mai poate fi incalzita de aerul mai cald provenit din zona uscatului;
      reducand sistemul la apa-aer, aerul nu va putea niciodata sa depaseasca temperatura apei, nici daca ar contine 100% sau 1000% codoi;
      codoiul nu poate sa creasca temperatura atmosferei peste temperatura sursei, care in cazul nostru este suprafata terestra; daca vrei si practica; incearca sa cresti temperatura unui calorifer invelindu-l cu zece plapume;
      gradientul termic al atmosferei:
      – pleaca din temperatura suprafetei terestre, determinata strict de intensitatea radiatiei solare
      – in vecinatatea suprafetei terestre are o forma curba, cu profil asimptotic la verticala, din pricina coeficientului de convectie si a modificarii lungimii de unda la trecerea dintr-un material in altul; cu alte cuvinte, pentru aceeasi calitate a suprafetei terestre percepem ca este mai calda sau mai rece in functie de calitatea atmosferei din imediata vecinatate, care poate reduce mai mult sau mai putin abrupt temperatura suprafetei; in nici un caz calitatea atmosferei nu poate determina cresterea temperaturii suprafetei terestre;
      – apoi gradientul coboara destul de liniar pana la limita troposferei;
      ce se intampla daca pompam masiv codoi in atmosfera ?
      – temperatura suprafetei radiante ramane aceeasi la intensitate solara constanta;
      – caderea de temperatura in vecinatatea suprafetei se atenueaza si gradientul liniar pleaca dintr-o pozitie mai inalta
      – rezulta o descrestere mai lina a atmosferei; matematic, atmosfera se dilata; incalzirea se transfera paturilor superioare ale atmosferei;
      – temperatura aerului se masoara standard la 1,5m de sol; daca marim concentratia codoiului, nu creste semnificativ temperatura la 1,5m de sol, ci creste progresiv temperatura paturilor superioare; de exemplu, in loc sa vrem un gradient de 7C/ km, vom avea unul de 4C/km;
      e vreo apocalipsa daca va creste cu 3C temperatura la 1km deasupra solului in timp ce la sol ramane practic nemodificata ?

      • Prototypescu Fănel, deși intervenția lămuritoare a gazdei noastre ar trebui să fie semnalul pentru încheierea disputei, răspunsul dumitale și ironia lui Victor mă obligă la o ultimă replică. Promit însă să fiu cât mai succint.

        Închipuiți-vă, nu unul, ci două cricuri gonflabile umplute cu același gaz la aceeași presiune, pe care le încărcați cu sarcini diferite, primul cu 1 tonă, celalalt cu 401 tone. Bineînțeles, al doilea va fi mai turtit și scriem H1>H401. Încălzind aerul din cele două cu aceeași diferență Delta T, primul cric se va alungi cu dh1, iar al doilea cu dh401. Relația dintre cele două dilatații este:
        dH1/H1 = dH401/H401 = b*DT, unde b este coeficientul de dilatație termică. Deci nu susțin că alungirile sunt egale, ci că sunt proporționale față de dimensiunea inițială a fiecărui cric.

        Nici cu modelul propus al caloriferului nu pot fi de acord. Mai potrivit mi se pare cel al unui calorifer în care se pompează apă din ce în ce mai caldă în primele 6 ore până când apa atinge 100°C, după care apa pompată va fi răcită treptat în următoarele 6 ore, iar în ultimele 12 ore nu se mai pompează apă, lăsând caloriferul care a atins temperatura maximă de 45°c după 8 ore să se răcească în voie până la temperatura inițială după care se reia ciclul.
        Dacă însă este înfășurat cu mai multe pături, atunci există mai multe șanse ca la începerea unui nou ciclu de 24 ore, caloriferul să aibă o temperatură inițială mai ridicată decât în ziua precedentă și ca urmare să ajungă la 45°c după 7,5 ore și să stabilească un nou record de temperatură, adică 48°c după 8,5 ore, deși apa pompată în corpul său păstrează aceeași variație ca în ziua precedentă. Temperatura medie a caloriferului în cea de a doua zi va fi evident mai ridicată. QED

        • @fara adresa
          „Mai potrivit mi se pare cel al unui calorifer în care se pompează apă din ce în ce mai caldă în primele 6 ore până când apa atinge 100°C,”
          „Dacă însă este înfășurat cu mai multe pături, atunci există mai multe șanse ca la începerea unui nou ciclu de 24 ore, caloriferul să aibă o temperatură inițială mai ridicată decât în ziua precedentă și ca urmare să ajungă la 45°c după 7,5 ore”

          asadar, dupa strategia „arunca piatra si fugi”, ramanem cu „enigma lui Hantzy”:
          exista sansa ca a doua zi apa pompata cu 100C sa atinga 101C ?

  33. Câteva detalii despre isostazia termică și „dilatarea” continentelor

    Litosfera oceanică este creată din rocile fierbinți ale mantalei în regiunea dorsalelor oceanice (de ex., în Oc. Atlantic). Litosfera oceanică se răcește și se îngroașă prin transfer de căldură către suprafață (apă și atmosferă). Încălzirea consecutivă a apei și atmosferei nu are nicio legătură cu variațiile climatice, sursa de energie fiind fluxul termic (heat flow) din interiorul planetei. Pe măsură ce litosfera oceanică se răcește, densitatea ei crește și, în consecință, are loc un fenomen de subsidență. Fenomenul respectiv controlează volumul bazinului oceanic, mărindu-l în funcție de vârsta (răcirea) litosferei.

    În aceste condiții, nivelul mediu oceanic este controlat pe termen lung de dinamica bazinelor, nu de schimbările climatice aleatorii și variabile. Un studiu publicat în 2008 în Science, intitulat Long-Term Sea-Level Fluctuations Driven by Ocean Basin Dynamics, atestă faptul că nivelul mediu oceanic este setat să scadă de-a lungul timpului geologic, făcând ca actuala creștere pusă pe seama schimbărilor climatice să fie doar o scurtă întrerupere a unei tendințe geologice de durată.

    Trecând de la bazinele oceanice la teritoriile uscate, trebuie precizat că elevațiile (nu suprafețele!) continentelor rezultă dintr-o combinație a compoziției mineralogice, forțelor geodinamice și flotabilității termice. Efectele isostaziei termice sunt adeseori mascate de variațiile compoziționale care se traduc în variații de densitate și grosime, generând creșteri ale reliefului topografic.

    Pe de altă parte, nu putem vorbi în reologia rocilor de dilatări/comprimări specifice unor materiale mult mai puțin complexe (apă, oțel, beton etc.) decât rocile. Comportamentul rocilor sub acțiunea stresului termic depinde, printre altele, de gradienții termici, compoziția mineralogică, elasticitate, conductibilitate termică, anizotropie, porozitate, tipul și gradul de umplere cu diverse fluide.

    Variațiile densității rocilor, sub stres termic, produc variații pe verticală ale grosimii stratelor, ajungând până la aproape 3 km diferență de relief între zonele reci (flux termic scăzut) ale cratoanelor/scuturilor continentale și zonele calde (flux termic ridicat) ale rifturile oceanice.

    Dacă apar „dilatații” pe orizontală ale continentelor, ele sunt nesemnificative în raport cu „dilatația” pe verticalî. În plus, plăcile continentale de toate tipurile sunt delimitate de margini și discontinuități, care estompează/anulează dezvoltările orizontale ale continentelor.

    Concluzii:

    Nivelul oceanelor nu este influențat pe termen scurt (150 – 200 ani) de „dilatarea” continentelor produse de o creștere a temperaturii cu circa 1 grad Celsius. Mult mai importantă de studiat este expansiunea termică a apei oceanice, mai ales că aceasta ocupă o suprafață mul mai mare decât uscatul continental.

  34. Ajungem si la alte nelamuriri, cel putin pentru mine.
    1. Este cresterea perceputa a temperaturii rezultatul adaugarii de noi puncte de masurare sau avem alte metode indirecte de verificare a temperaturii in diferite epoci trecute? Eu stiu ca da, dar ar fi de dorit o clarificare de specialitate.
    2. Eu presupun asa zisa crestere a temperaturii nu este legata decat cel mult absolut insignifiant de consumul de energie uman. Dar chiar daca nu este asa cum cred, nu se ajunge la un consum de energie semnificativ redus pentru incalzire si dependenta redusa de tari producatoare de petrol si gaze ca urmare a cresterii temperaturii? Sau consumul de energie pentru incalzire este asteptat sa fie echivalat de cel de consum energie cu aerul conditionat?
    Si cei din tarile nordice nu ar avea mai putina dorinte sa calatoreasca in vacante in tarile din sudul Europei deci reducerea faimosului CO2, gaz al vietii din cate stiu eu, nu gaz toxic asa cum este prezentat de alarmistii climatologi?

    • 1. Despre măsurarea temperaturilor în diverse locații și calcularea unei temperaturii medii globale am oferit detalii în articolele:

      Când vremea devine climă…

      Există o temperatură medie a planetei? Despre paradoxul Simpson și implicațiile sale

      2. Despre contribuția umană la actualul episod de încălzire globală, părerile sunt împărțite. De exemplu, în 2013, IPCC a scris că este extrem de probabil că între 1951 – 2010, peste jumătate din încălzirea globală a fost cauzată de activitățile umane. Ce s-a întâmplat înainte de 1951 nu este menționat, iar „peste jumătate” poate însemna orice între 51% – 100%. Nu trebuie, totuși, să vă mire alte afirmații, conform cărora contribuția umană a depășit cu mult 100% (s-a sugerat chiar 146% !!!), adică oamenii au „învins” decisiv variațiile naturale, cu tendințe descrescătoare, ale temperaturilor globale (scăderea activității solare, emisii de aerosoli naturali și umani, cicluri oceanice etc.)

  35. Marea Mediterană a fost mult mai caldă în urmă cu 2.000 ani, în perioada Imperiului Roman, decât este în prezent

    Luna trecută, revista Nature a publicat studiul Persistent warm Mediterranean surface waters during the Roman period.

    Folosind măsurători ale raportului isotopic Mg/Ca pe resturi fosilizate ale unei foraminifere planktonice, cei opt cercetători italieni și spanioli au reconstruit variațiile SST (Sea Surface Temperature) din perioada Imperiului Roman (27 î.Hr. – 476 d.Hr.). (Raportul izotopic Mg/Ca este puternic influențat de variațiile temperaturii).

    Rezultatele obținute de cercetători au stabilit că perioada Imperiului Roman a fost cea mai caldă din ultimele 2 milenii, aproximativ cu 2°C mai caldă decât valorile medii ale secolelor recente în regiunile Sicilia și vestul Mării Mediterane.

    Mai mult, studiul a constatat că această încălzire accentuată în perioada romană este aproape în concordanță cu alte înregistrări marine din Oceanul Atlantic și cu reconstrucția anomaliilor continentale din Europa, o fază climatică care corespunde așa-numitului „Optimul Climatic Roman”, caracterizat prin prosperitate și extinderea imperiului. (O perioadă de încălzire globală fără arderea combustibililor fosili!!).

    Pentru prima dată, putem afirma că perioada romană a fost cea mai caldă perioadă din ultimii 2.000 de ani, iar aceste condiții au durat 500 de ani, a spus unul din membrii echipei, profesoara Isabel Cacho, de la Departamentul pentru Pământ și Dinamică Oceanică al Universității din Barcelona.

    După perioada romană, s-a instalat o tendință generală de răcire în regiune, cu mai multe oscilații minore, notează cercetătorii, sugerând existența unei legături potențiale între acest Optim Climatic Roman și expansiunea și declinul ulterior al Imperiului Roman.

    Tot luna trecută, un alt studiu (Extreme climate after massive eruption of Alaska’s Okmok volcano in 43 BCE and effects on the late Roman Republic and Ptolemaic Kingdom), publicat în PNAS, a propus că o erupție vulcanică masivă în Alaska cu 40 de ani înainte de nașterea lui Hristos a stârnit un șoc climatic global în Europa, cauzând căderea Republicii Romane și ascensiunea ulterioară a Imperiului Roman.

    Căderea Republicii Romane și ascensiunea Imperiului Roman s-a produs într-o perioadă extremă de rece ca urmare a unei erupții masive a vulcanului Okmok din Alaska la începutul anului 43 î.Hr., au afirmat autorii studiului.

    Proxy-urile climatice și documentele scrise indică faptul că la Roma a avut loc o luptă împotriva puterii republicane în timpul unei perioade de vreme neobișnuit de rece, cu foamete și boli în regiunea mediteraneeană, notează cercetătorii. Analizând roci vulcanice produse de erupții, studiul arată că una dintre cele mai mari explozii vulcanice din ultimii 2.500 de ani au avut loc la începutul anului 43 î.Hr. și că 43 și 42 î.Hr. au fost printre cei mai reci ani ai mileniilor recente în emisfera nordică, marcând începutul unora dintre cele mai friguroase decenii.

    • In urma cu +25 ani intr=o vara f calda un gehtar din Anatoloa s=a topit.
      Si au aparut ruinele unui templu roman!
      Dovada ca in anii aia (Imperoiului Roman) era ceva mai cald , desi cvadrigeloe nu consumau nici benzina si nici motorina!!!!

  36. O lovitură serioasă adusă modelelor climatice actuale

    Pe 29 iulie 2020, Paul Voosen a publicat în revista Science comentariul Missed wind patterns are throwing off climate forecasts of rain and storms în care discută o nouă analiză a 169 modele climatice, publicată în aceeași zi de revista Nature.

    Doug Smith, liderul echipei de 39 cercetători ai analizei, a declarat:

    Clima este mult mai previzibilă decât am crezut anterior. Dar modelele [climatice] nu surprind această predictibilitate, ceea ce înseamnă că este puțin probabil ca ele să prezică corect schimbările pe termen lung care sunt influențate cel mai mult de modelele vânturilor pe scară largă: precipitații, secetă, inundații și furtuni extreme.

    Comentând rezultatele analizei celor 169 modele climatice, cercetătoarea Isla Simpson s-a arătat îngrijorată de valabilitatea predicțiilor care nu iau în considerare importanța vânturilor:

    Întreaga problemă [a predicțiilor climatice], se leagă de acest aspect. Este posibil să nu avem predicții corecte ale climei în viitor.

    Analiza celor 169 modele climatice actuale ridică îndoieli asupra multor prognoze ale schimbărilor climatice regionale. Mai înseamnă, de asemenea, că eforturile de a atribui evenimente meteorologice specifice încălzirii globale, acum în vogă, sunt pline de erori.

    Problema principală, în opinia mea, este că aceste modele climatice, deși fac prognoze îndoielnice, sunt materialul primar pe care unii politicieni (AOC; Green New Deal, EU Green Deal) și activiști încălziriști, gen Greta et comp., îl folosesc pentru a justifica cheltuirea a zeci de mii de miliarde dolari în deceniul următor pentru a „repara” ceva despre care nu se știe exact unde e „stricat”.

  37. In America inca neobliterata total de secularismul agresiv inca se mai publica lucruri interesante si care nu ignora deliberat, din cauze ideologice, macar informatia istorica din Vechiul Testament,

    https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2442724/

    Conclusions and Outlook
    The present analysis of the origin of the Old Testament plagues offers a possible unifying theory of interrelation of a single atmospheric event with a series of unseasonable climate changes causing all calamities.

    sau
    https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18575083/
    si multe altele.

    S-ar putea sa fie doar o incercare oarecum patetica, dar sper utila de a aduce in discutie geologia, vremea, clima, epidemiile, istoria intr-un context mai cuprinzator etc.

    • Un „pic” de discuție despre geologie și altele, se poate citi și aici:

      Iar ziua Domnului va veni ca un fur, când cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arzând, se vor desface, şi pământul şi lucrurile de pe el se vor mistui. Deci dacă toate acestea se vor desfiinţa, cât de mult vi se cuvine vouă să umblaţi întru viaţă sfântă şi în cucernicie, aşteptând şi grăbind venirea zilei Domnului, din pricina căreia cerurile, luând foc, se vor nimici, iar stihiile, aprinse, se vor topi!

      (II Petru, 3:10-12)

  38. ONU este o organizație mondialistă. Ca și diverse think-tank-uri pentru care lucrează diverși domni care ne prezintă montaje abile de argumente.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre zăcămintele de petrol și gaze, suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a aparut în 2015. Ultima carte publicată este Mașina de răsucit idei incomode – Eseuri (aproape) incorect politic, Editura Integral, 2019. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. DISCLAIMER: Întreaga mea activitate de cercetare, desfășurată la University of Oklahoma și City University of New York, cu începere din 1993 până în prezent, a fost finanțată numai din contracte publice, câștigate prin concursuri naționale. Nici o companie sau altă entitate din domeniul combustibililor fosili nu a contribuit la susținerea mea financiară sau a studenților mei.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Gâlceavă pe Nil. Cum au ajuns Egiptul, Etiopia și Sudanul în prag de război

Un conflict major, implicând trei țări cu o populație însumată de peste 260 milioane de oameni - ceva mai mult de jumătate...

Scrisoare deschisă către Ministerul Educației și Cercetării, în sprijinul cercetătorului Livius Trache

66 de cercetători din toată lumea semnează o scrisoare deschisă adresată Ministerului Educației și Cercetării și conducerii IFIN-HH în care își manifestă...

Studiul lui Andrei Ursu, Roland Thomasson și Mădălin Hodor despre Contrarevoluția Securității în decembrie 1989 ar fi trebuit să-i oprească pe mistificatori. Ei rămân...

Numărul din 24 iulie-28 august al Evenimentului Istoric semnalizează cu litere mari un articol din interior cu titlul: „Operațiunea GRU din decembrie...

Alegerile prezidențiale din Belarus: începutul sfârșitului pentru Lukașenko?

Duminică, 9 august, vor avea loc – într-o atmosferă extrem de tensionată - alegeri...

De ce să scriem despre lucrurile care dor

În preajma împlinirii unui secol de la semnarea tratatelor de la Trianon (care au sancţionat juridic dezmembrarea regatului maghiar la finele Primului...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.