sâmbătă, iunie 15, 2024

Ce populații vor avea viitoarele regiuni administrativ-teritoriale? (2)

Completare la Partea a 2-a. Perspectivele populației țării

              Publicarea  acestui text se motivează prin două rațiuni. Ar fi urmat să apară în partea  finală a  articolului publicat vineri 9 iunie. Articolul era oricum mare și încărcat de figuri în forma publicată și o extindere cu trei figuri mari și text suplimentar ar fi putu afecta atenția și interesul cititorilor. Pe de altă parte, în cele trei figuri care sunt prezentate în această completare se poate citi și trecutul și viitorul populației țării. Se poate vedea în ce măsură și cu ce implicații trecutul populației se regăsește în viitorul ei și cum i-l modelează.

              Piramida vârstelor este cel mai cunoscut  grafic în Demografie. Este simplu de construit, ușor de înțeles și extrem, extrem de util și clar în analiza structurii populației pe vârste în trecut, în prezent și deopotrivă în viitor. În acest necunoscut „teritoriu”.  Încercăm să ni-l imaginăm, să-l construim, să-l colorăm optimist când nori negrii îl conturează.

Iată mai jos piramidele vârstelor in anii 2022, 2050 și 2075 pentru populația României.

Piramida pentru anul 2022 are mai multe deformări pe lățime, expresie a unor variații importante în numărul născuților în ultima sută de ani. Am indicat pe scara verticală și generațiile corespunzătoare vârstelor, pentru a se putea identifica anii de variație a numărului de născuți.

  Am putea spune că sunt trei mari secțiuni ale piramidei, delimitate de variații ale natalității. Natalitate scăzută în anii celui de Al Doilea Război Mondial, generațiile 1940-1944, la vârstele marcate A, natalitatea scăzută din anii 1957-1966, la vârstele marcate B. A doua secțiune este compusă din generațiile mai mari 1967-1989, la vârstele marcate C iar a treia secțiune este cea a generațiilor născute după anul 1989, vârstele marcate D.  Marile variații ale natalității înseamnă populație diferită pe vârste în timp, cu toate implicațiile:  efective școlare variabile ca mărime, oscilații ale populației active economic și perturbarea pieței muncii, intrări variabile ca mărime în populația de pensionari cu toate implicațiile bugetare.  Dacă încercăm să  vedem în ce măsură variațiile natalității provin din decizii ale cuplurilor,  probabil am fi numai în cazul B.  Anii războiului au fost ani de mobilizare (trecere sub arme), de separare a soților, de privațiuni și nesiguranță, ani de război. Anii 1967-1989 au fost anii politicii pronataliste brutale și forțate a vechiului regim. În schimb, anii 1957-1966 au fost ani de profunde schimbări politice, economice și sociale brutale odată cu instalarea regimului comunist, anii cooperativizării agriculturii, industrializării și urbanizării masive, în care populația tânără a abandonat masiv mediul rural. Accesul liber la întreruperea sarcinii (importat fără măsură de la Moscova) a concretizat deciziile de a amâna venirea copilului, de a avea un singur copil ori de a nu avea copii. Iată cât de veche este atitudinea de limitare a nașterilor în țara noastră după Al Doilea Război Mondial. Instalarea ei este opusă celei de redresare a natalității în cele mai multe dintre țările europene. În anii 1950 și 1960 în aceste țări a avut loc o apreciabilă  recuperare a nașterilor amânate în anii războiului, recuperare întinsă  până la mijlocul anilor 1960 (anii de baby-boom).

În piramida anului 2050 dispare secțiunea A a generațiilor născute în anii războiului iar secțiunile B și C din piramida 2022 sunt translate la vârste cu 28 de ani mai avansate și in reducere  numerică prin mortalitate.  Secțiunii D din anul 2022 a generațiilor 1990-2021 i se adaugă secțiunea E- generațiile mici 2022-2049. Privind ansamblul piramidei se poate vedea raportul dintre populația vârstnică, de 60 ani și peste și populațiile adulte și tinere.

Piramida anului 2075 este una cu totul particulară, o masivă populație vârstnică, o populație în vârstă de muncă și cea de la vârstele tinere în diminuare considerabilă, regularitate a efectivelor pe vârste. Ea ilustrează mai pregnant decât celelalte două piramide unde duce abordarea prospectivă de tip What-if.

Implicațiile economice ale schimbărilor din structura pe vârste sunt cele pe care le-am văzut în articol, în figura 11, reluată aici. Raportul de dependență a vârstnicilor urmează să se majoreze considerabil.

PS. Articolul ar  fi putut avea un motto  inspirat de interesantul și originalul articol semnat de Marin Marian-Bălașa,  „Noi în anul două mii/ nu vom mai avea copii…”, publicat sâmbătă 10 iunie și întâmplător plasat deasupra articolului pe care l-am publicat vineri 9 iunie.

Iată-l: Și tot noi înspre ’50/fără a avea copil/ne vom duce spre azil…

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Cum se apropie alegerile, cum se reciclează proiecte antice care trebuiau să fie deja funcționale … La teorie stăm bine, s-au făcut n studii, toată lumea se pricepe, toată lumea vrea, întrebarea este când se face, peste câte rânduri de alegeri se va și întâmpla ceva? Ne dați așa lecții cu lingurița la 4 – 5 ani, cred că proiectul ăsta s-a lungit atât ca să aibă unii o ocupație toată viața.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vasile Ghetau
Vasile Ghetau
Prof. univ. dr. – Diplomă de Excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Universitatea din București Din activitatea profesională: -Director al Direcției Statisticii Populației, Institutul Național de Statistică. -Director general al Direcției generale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din luna ianuarie 1992, Institutul Național de Statistică. -Titular al cursului de Demografie (1992-2010), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. -Director al Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici", Academia Română. - Autor a peste 300 de studii și articole cu tematică demografică, publicate în țară și străinătate. - Lucrări reprezentative: - Autor si Coordonator, Demografia României, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 9, 2018. - Capitolul 1. “Populația și evoluțiile demografice” în: Economia României după Marea Unire, vol. II –Economia sectorială, coordonatori Aurel Iancu-coordonator principal, George Georgescu, Victor Axenciuc, Florin-Marius Pavelescu, Constantin Ciutacu, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 16, 2018, pp. 1-42. - Drama noastră demografică, Editura Compania, 2013. - Declinul demografic și viitorul populației României, editura ALPHA MDN, 2007. - Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?, editura ALPHA MDN, 2004. - Misiuni de consultanță în domeniul populației sub egida ONU, Consiliului Europei și Comisiei Europene. - Membru ales al: - International Union for the Scientific Study of Population (IUSSP) (din anul 1974) - European Association for Population Study (EAPS)(din anul 2002) - Population Association of America (PAA) (din anul 2007) - British Society for Population Study (BSPS) (din anul 2001) - Association Internationale des Démographes de Langue Française (AIDELF) (din anul 1977, membru fondator).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro