Tema celei de-a optzeci și una sesiuni a Adunării Generale a ONU a fost „Redarea încrederii, gestionarea transformării: o Organizație a Națiunilor Unite care obține rezultate în avantajul tuturor”. Adunarea Generală a fost prezidată de Khalilur Rahman[1], ministrul de externe din Bangladesh. Sesiunea 81 a Adunării Generale a ONU s-a deschis la 8 septembrie 2026, iar în intervalul 22-29 septembrie au avut loc dezbaterile generale și întâlnirile la nivel înalt.
În cadrul „Dezbaterilor Generale” – reuniunea anuală a șefilor de stat și de guvern de la începutul sesiunii Adunării Generale, liderii mondiali susțin discursuri în care își prezintă pozițiile și prioritățile. Dezbaterile generale în cadrul plenarei Adunării Generale a ONU se desfășoară timp de două săptămâni, sesiunile organizându-se la sediul ONU din New York.
Adunarea Generală a ONU este unul dintre cele șase organisme[2] care alcătuiesc arhitectura instituțională al ONU. Adunarea Generală poate discuta orice problemă referitoare la Carta ONU sau la funcțiunile oricărui organism al Organizației. Poate face recomandări statelor membre și Consiliului de Securitate în orice problemă, cu excepția dosarelor deja aflate în dezbaterea Consiliului.
SĂPTĂMÂNA LA NIVEL ÎNALT A ADUNĂRII GENERALE A ONU ÎN CÂTEVA FLASH-URI
● Președintele american Donald Trump a susținut un discurs în plenul Adunării Generale a ONU și a făcut declarații controversate. Iranul a ocupat un loc important în intervenția președintelui american, care a apărat decizia administrației sale de a recurge la forță, susținând că obiectivul a fost împiedicarea Teheranului să obțină arma nucleară. Trump și-a apărat de asemenea politica față de Venezuela, a cerut Mexicului să recâștige controlul asupra teritoriului său în fața grupărilor criminale și a menționat administrația sa urmărește o schimbare fundamentală a situației din Cuba. În fine, a declarat că intenționează să continue demersurile pentru oprirea conflictului din Ucraina și că este pregătit să instituie noi sancțiuni împotriva Rusiei, dacă se va dovedi necesar. Nu în ultimul rând, a abordat și chestiunea competiției pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, insistând că respinge apelurile pentru instituirea unei „scheme globaliste de control” a dezvoltării și folosirii instrumentelor AI.[3]
● Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, s-a întâlnit la sediul ONU din New York cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Este prima întrevedere dintre șefii diplomației celor două țări de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Anterior, Johann Wadephul declara că invitația adresată de Donald Trump lui Vladimir Putin la summit-ul G20 din decembrie ac. ar putea oferi o șansă pentru negocieri serioase privind războiul. Discuția dintre cele două părți a durat aproximativ 20 de minute și s-a desfășurat fără accesul presei.[4]
Serghei Lavrov a acuzat Europa, în discursul pe care l-a susținut în plenul Adunării Generale a ONU, că se opune sistematic inițiativelor de pace în Ucraina, în contrast cu poziția Statelor Unite: „Europa face tot ce îi stă în putință pentru a zădărnici negocierile de pace dorite de administrația Trump”. Folosind o retorică vehementă, Serghei Lavrov a avertizat că Moscova nu concepe să nu-și atingă obiectivele militare în Ucraina: „Obiectivele operațiunii militare speciale vor fi atinse, amenințarea la adresa securității Rusiei va fi eliminată, iar viața pașnică va reveni”.[5]
● Președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, a acuzat Israelul într-un mesaj video adresat Adunării Generale a ONU că politicile sale nu amenință doar soluția a două state, ci însăși viața și existența poporului palestinian. Liderul palestinian a afirmat că situația din Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est este consecința unui plan al Ierusalimului care ar urmări îngreunarea vieții palestinienilor, pe care-i forțează să-și părăsească teritoriile.[6] Boicotat de mai multe delegații, care au părăsit ostentativ sala, în discursul său premierul Benjamin Netanyahu a respins acuzațiile și s-a angajat într-un rechizitoriu împotriva detractorilor Israelului – numind astfel guvernele Franței și Marii Britanii sau pe primarul New Yorkului, Zohran Mamdani – și a minimalizat violențele din Cisiordania ocupată. Netanyahu a fost primit la New York de ample demonstrații pro-palestiniene.[7]
● Donald Trump l-a întâmpinat pe Xi Jinping la aeroport cu covorul roșu și survolul de aeronave militare, pentru trei zile ale vizitei în Statele Unite, într-un moment considerat istoric.[8] La cina de stat oferită la Casa Albă în onoarea președintelui chinez, lista invitaților a inclus câțiva importanți actori ai competiției tehnologice mondiale, printre care Jensen Huang, Sam Altman, Sundar Pichai, Jeff Bezos, Michael Dell sau Elon Musk. A lipsit Dario Amodei.[9] Președintele Trump i-a oferit lui Xi Jinping o primire cu onoruri la Casa Albă, într-o ceremonie atent pregătită. Cei doi lideri au susținut câte un discurs înainte de discuțiile bilaterale. Donald Trump a afirmat că dialogul bilateral va urma agenda de la Beijing (mai ac.) și se vor concentra pe comerț, securitate, tehnologie și inteligență artificială. Xi Jinping a reluat mesajul potrivit căruia relația dintre SUA și China trebuie să evite conflictul și confruntarea, iterând că în relațiile chino-americane „capcana lui Tucidide poate fi depășită”.[10]
Niciun mare post de televiziune american nu a transmis live ceremonia oficială de primire a lui Xi Jinping la Casa Albă. Evenimentul a fost transmis live de CCTV, televiziunea de stat chineză. Principalele rețele americane de televiziune: ABC, CBS, CNN, Fox News, NBC au refuzat să asigure transmisia video live obișnuită (rotația TV Pool). Protestul îl vizează desigur pe președintele american, după ce acesta a interzis accesul CNN, MS NOW și Politico la evenimentele oficiale ale Casei Albe.[11]
● Negociatorii americani și iranieni prezenți la Adunarea Generală a ONU s-au întâlnit la New York pentru o discuție care a durat câteva ore, într-o nouă tentativă de relansare a dialogului dintre cele două capitale. Donald Trump a descris discuțiile drept foarte bune, productive și a declarat că o nouă rundă este programată în viitorul apropiat. Steve Witkoff, emisarul Casei Albe, a precizat că negocierile s-au desfășurat prin intermediul mediatorilor.[12]
Președintele iranian, Massoud Pezeshkian, a declarat într-un interviu acordat postului Fox News că Statele Unite sunt cele care trebuie să decidă dacă vor să oprească războiul, insistând că nu Iranul a pornit conflictul. A reamintit că Washingtonul și Teheranul au ajuns la un acord de principiu în iunie ac., care este baza pe care se pot purta negocieri în continuare.[13]
● Ministrul saudit de Externe, Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat în cadrul Adunării Generale a ONU că stabilitatea regiunii are o legătură directă cu securitatea energetică la nivel global. Faisal bin Farhan Al Saud a subliniat că protejarea rutelor maritime și a lanțurilor de aprovizionare necesită cooperare internațională, referindu-se la Strâmtorile Ormuz și Bab el-Mandeb, precum și la Golful Aden și Marea Roșie: „Protecția navigației internaționale și a lanțurilor de distribuție este o responsabilitate împărtășită, care cere o cooperare internațională serioasă”.[14]
● Miercuri (23 septembrie), președintele României, Nicușor Dan, a susținut intervenția națională a României în cadrul dezbaterilor generale ale Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. În prima parte a intervenției, președintele României a reafirmat angajamentul țării noastre față de principiile Cartei ONU și a legat aceste principii de parcursul democratic al României după 1989. O parte semnificativă a discursului a fost dedicată războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. România a resimțit direct efectele conflictului, inclusiv prin încălcări ale spațiului aerian și prin prăbușirea unei drone pe teritoriul național, care a rănit câteva persoane și a produs pagube materiale. Președintele României a vorbit despre războiul hibrid împotriva Europei, despre necesitatea creșterii cheltuielilor militare și despre obiectivul de 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare. A atras atenția asupra unei amenințări la adresa democrațiilor noastre, care nu primește atenția cuvenită: manipularea prin intermediul rețelelor sociale. În privința Orientului Mijlociu, a susținut implementarea planului de pace pentru Gaza, conform rezoluției Consiliului de Securitate, a menționat sprijinul României pentru evacuarea medicală a pacienților și a cerut dezarmarea Hamas. A reiterat că Iranul nu trebuie să dețină arma nucleară și că diplomația trebuie să rămână prima opțiune. A subliniat importanța securității maritime și a libertății de navigație în strâmtoarea Ormuz, în Marea Neagră și în alte zone.[15]
● Președintele american Donald Trump și liderii Groenlandei – Jens-Frederik Nielsen și Danemarcei – Mette Frederiksen au semnat, în cadrul unei ceremonii organizate în marja Adunării Generale a ONU de la New York, un acord care permite o prezență militară americană mai amplă în Groenlanda. Acordul prevede instalarea de noi zone de apărare americane în sudul și estul insulei, dezvoltarea activităților în baza americană Pituffik din nordul Groenlandei și oferă garanția suveranității Groenlandei.[16]
● Australia, Barbados, Brazilia, Canada, India, Kenya și Uniunea Europeană au creat „Partners for Multilateralism”, un parteneriat deschis statelor care susțin dreptul internațional, cooperarea globală și rolul central al Națiunilor Unite. Inițiatorii au cerut celorlalte state să adere la declarație, iar înalții funcționari ai țărilor participante au primit sarcina de a crea un mecanism de coordonare și de a identifica domeniile prioritare de cooperare.[17]
●Africa de Sud și Malaezia au convocat la sediul ONU o reuniune la nivel înalt dedicată consolidării aplicării dreptului internațional. La reuniune au participat miniștri de externe și de justiție, precum și diplomați de rang înalt din patruzeci de state. Ministrul sud-african al relațiilor internaționale – Ronald Lamola și ministrul de externe al Malaeziei – Mohamad Hasan au reafirmat necesitatea respectării și aplicării dreptului internațional.
Participanții au propus crearea unui mecanism al ONU, inspirat de Comitetul Special împotriva Apartheidului înființat în 1962, care să monitorizeze respectarea dreptului internațional. Discuțiile au inclus și susținerea unui embargou asupra armelor livrate Israelului, prin intermediul Consiliului de Securitate al ONU, precum și măsuri coordonate pentru protejarea Curții Penale Internaționale, a judecătorilor și a oficialilor săi împotriva sancțiunilor și intimidării.[18]
● Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a fost invitat de Franța, la fel ca omologii săi Dario Amodei de la Anthropic și francezul Clement Delangue de la platforma AI Hugging Face, să prezinte o imagine de ansamblu a dezvoltării AI și a riscurilor acesteia la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU. Franța a convocat această reuniune a Consiliului de Securitate în urma creșterii îngrijorărilor față de traiectoria de dezvoltare a AI.[19]
DELEGAȚIA ROMÂNIEI ÎN ÎMBRĂȚIȘAREA NEW YORK-ULUI: ÎNTRE ASPIRAȚII ȘI CERTITUDINI
Delegația României a participat la New York la mai multe întâlniri cu unii dintre cei mai importanți finanțatori și investitori internaționali ai țării noastre, în marja celei de-a optzeci și una sesiuni a Adunării Generale a ONU. Cel mai important moment din această serie a fost întâlnirea de la sediul JPMorgan Chase, delegația noastră fiind condusă de președintele Nicușor Dan, cu implicarea echipei și a ministrului de finanțe Alexandru Nazare.
Un alt moment important la care au participat președintele Nicușor Dan și ministrul interimar de finanțe Alexandru Nazare a fost un eveniment organizat de Atlantic Council, intitulat „Anchoring the Eastern Flank: Critical Infrastructure and Transatlantic Capital in Central and Eastern Europe”, unde discuțiile au vizat prioritățile strategice pentru România, respectiv obiectivele de investiții necesare în infrastructură pentru următorii ani și planurile de finanțare. Separat, președintele Dan și echipa sa de consilieri a avut o întâlnire cu CEO-ul Atlantic Council, Frederick Kempe.
După întâlnirile de la Atlantic Council, președintele Dan a declarat: „Dialogul cu organizații precum Atlantic Council este important pentru că un think tank de acest tip reunește decidenți, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri și poate contribui la conectarea discuțiilor strategice despre securitate cu oportunități concrete de investiții și cooperare economică. Pentru România, relația cu Statele Unite nu înseamnă doar cooperare în domeniul securității și apărării. Parteneriatul strategic trebuie să aibă și o dimensiune economică puternică, mai multe investiții, proiecte comune, tehnologii și locuri de muncă.”[20]
În cadrul unui alt eveniment organizat la Atlantic Council, de această dată cu public, ministra de externe Oana Țoiu a fost invitată de vicepreședinta executivă a Atlantic Council, Jenna Ben-Yehuda, la o discuție axată pe rolul strategic al României în regiune și pe perspectivele de adâncire a cooperării dintre Statele Unite și România.
Răspunzând întrebărilor formulate de gazda sa, intervențiile ministrei de externe Țoiu au conturat poziția țării noastre în parteneriatul cu Statele Unite și proiecțiile pentru viitorul acestei relații, din perspectiva Bucureștiului.[21]
Parteneriatul cu Statele Unite a avut de la început ca principal obiectiv cooperarea în domeniul securității. În ultimii ani, datorită diasporei românești din Statele Unite și a comunității americane de afaceri din România, cooperarea a dobândit noi piloni, noi dimensiuni: people-to-people și business-to-business.
Oana Țoiu a confirmat soliditatea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite și a subliniat dialogul strâns purtat cu oficialii de rang înalt ai administrației americane: cu secretarul de stat Marco Rubio – cooperarea strânsă în materie de securitate pe Flancul Estic al NATO, descurajarea riscurilor regionale, parteneriatul extins privind securitatea economică și lanțurile globale de aprovizionare; cu secretarul pentru energie Chris Wright – discuții care s-au concentrat pe dezvoltarea energiei nucleare civile în România, exploatarea gazelor naturale și creșterea rezilienței energetice în regiunea Mării Negre; cu ambasadorul Jamieson Greer, reprezentantul pentru comerț al guvernului Statelor Unite – dialog care a vizat conectivitate regională, investițiile comerciale și rolul României ca poartă de acces economic a Uniunii Europene la Marea Neagră și către Caucazul de Sud.
Marea Neagră este principala preocupare a României și o temă adusă în discuție în aceste zile în cadrul dialogului partenerial cu Statele Unite. Asigurarea securității în regiunea Mării Negre presupune încheierea războiului din Ucraina, ca soluție ideală. Până să se ajungă la pace mai sunt însă multe de făcut. România se concentrează pe diminuarea riscurilor pe care le ridică războiul și vede totodată, ca și alte state din regiune, o oportunitate în dobândirea unei mai mari autonomii strategice prin decuplarea de resursele energetice ale Rusiei.
Pentru a reuși în acest deziderat, este nevoie să producem mai mult în termeni de energie. România este pe cale să devină cel mai important producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Urmărește de asemenea să-și dubleze capacitatea instalată în centrale nucleare în anii următori – un subiect predilect al discuțiilor cu secretarul Wright, proiect pentru care s-au construit parteneriate cu companii din Japonia și Coreea de Sud.
Decuplarea de resursele energetice ale Rusiei implică și grija ca în proces să nu fie afectate competitivitatea economiei românești și calitatea vieții cetățenilor. În fond, pentru ca aceste chestiuni cheie de politică externă să devină realitate, date fiind realitățile geopolitice, guvernul are nevoie de mandatul și susținerea cetățenilor și a mediului de afaceri. Schimbările strategice au în vedere un set de valori, dar implică în același timp soluții pentru ca energia să ajungă la prețuri rezonabile, suportabile la consumatorii români: gospodării și companii.
Oana Țoiu la Atlantic Council. Sursa: atlanticcouncil.org/event
„Coridorul Vertical„[22], a menționat Oana Țoiu, este menit să faciliteze livrarea de gaze naturale din Statele Unite pe piața europeană. În ultimul an am căutat să scădem costurile pentru a ne aduce contribuția la reușita proiectului. Avem nevoie însă să investim, pentru a îmbunătăți conectivitatea infrastructurii noastre de transport la acest coridor. Ne-am asumat și un rol politic. Președintele Dan a găzduit o reuniune a liderilor statelor din regiune implicate, pentru a ne alinia politic și administrativ în rezolvarea cerințelor ridicate de implementarea proiectului coridorului vertical.
România continuă să promoveze un rol pe care-l vizează, anume de hub energetic în regiune. Pe măsură ce Uniunea Europeană se extinde cu Moldova, Ucraina și țările din Balcani, România se mută geopolitic spre centrul Europei, de la periferie. Așadar conectarea rețelelor energetice, dar și a șoselelor de mare viteză și feroviare este capitală pentru contribuția României la succesul extinderii și pentru adâncirea integrării. Prin parteneriatul strategic cu Statele Unite, România devine un partener valoros în regiune, inclusiv ca poartă de acces la piața Uniunii.
Cât privește Triunghiul Odesa – România, Ucraina, Republica Moldova[23], despre rutele de export de cereale s-a discutat într-un panel la reuniunea de la ONU, alături de Franța, alte țări ale Uniunii și din țările noastre vecine. Sunt peste 60 de milioane de tone de cereale care trec prin portul românesc Constanța. Când apar disfuncționalități pe acest traseu, acestea se reflectă imediat în costul aprovizionării Orientului Mijlociu sau al Africii. Este un subiect pe care l-am adus în discuție și la Davos, că să fie deplin înțeles rolul crucial al rutei cerealelor care trece prin portul Constanța și Marea Neagră.
Cât privește programul european SAFE, de finanțare a cheltuielilor de apărare, suntem într-adevăr a doua țară din regiune, după Polonia, ca sume de care beneficiem din instrumentul european. Acest instrument este destinat revitalizării industriei noastre de apărare și a celei europene în general. Avem aici oportunități și oferte concrete de cooperare și investiții cu actori economici din Statele Unite. Acestea vor impulsiona crearea de noi locuri de muncă și inovația. Știm că nu este sustenabil să cumpărăm acum echipamente militare și muniție de peste tot din lume, că ceea ce trebuie să facem este să impulsionăm parteneriate care să asigure producție locală și mentenanța aproape de unde este nevoie de ele. Aproximativ 2 miliarde de euro sunt destinate dezvoltării infrastructurii cu dublă utilizare; este cazul conectării pe autostradă cu Republica Moldova au creșterea capacității de operare a portului Constanța.
La 1 septembrie, în acest an, a intrat în vigoare un acord între țările noastre în domeniul asigurărilor sociale.[24] Acest acord va simplifica mobilitatea forței de muncă între țările noastre. Cu cât suntem mai profund integrați și mai activi în Uniunea Europeană, cu atât devenim un partener mai valoros și pentru Statele Unite.
*
Sintetizând într-o declarație pentru presă obiectivele cuprinse în programul delegației României la vizita din Statele Unite, pentru săptămâna Dezbaterilor Generale la Adunarea Generală a ONU și o serie de evenimente din marja reuniunii, consilierul prezidențial Marius Lazurca a menționat:
„Vizita la Națiunile Unite nu este o vizită bilaterală. Programul președintelui a inclus și contacte din SUA, dar OCDE nu face parte dintre obiectivele principale ale misiunii președintelui din New York în aceste zile. Mai important pentru președinte, din punctul de vedere al agendei economice, a fost să dea asigurări marilor companii americane, marilor investitori în obligațiuni românești, că România face eforturi să rămână stabilă și că instituțiile românești rămân dedicate agendei de corecție fiscală pe care trebuie s-o facem.”[25]
ÎN LOC DE CONCLUZIE: PARTENERI PENTRU MULTILATERALISM, ÎN APĂRAREA DREPTULUI INTERNAȚIONAL
Deunăzi, presa[26] a preluat un material publicat de The Wall Street Journal – „The Mystery Man Shadowing Kimberly Guilfoyle as She Pushes Deal Across Europe”[27] – care citează o sursă care susține că, în martie ac., la o cină la Atena la care au participat oficiali greci și americani, ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle a avut un schimb de replici cu ministrul grec al energiei, Stavros Papastavrou, în fața celorlalți oaspeți. Referindu-se la prăbușirea iminentă la București a guvernului Ilie Bolojan, Kimberly Guilfoyle a afirmat: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”. Vexat, evident, ministrul Stavros Papastavrou i-a replicat ambasadoarei că Statele Unite nu pot înlocui după plac guvernul Greciei, care a fost ales de popor.
Istoria în sine, care a provocat un scandal la București în aceste zile, așa cum l-a scandalizat în primăvară și pe ministrul grec Papastavrou, dar a alertat și autoritățile din Bulgaria[28], are multe fire care leagă proiectul „Coridorului Vertical” de gaze din Europa de Est de interesele familiei președintelui Donald Trump. Ambasadoarea Kimberly Guilfoyle a fost într-o vreme logodnica lui Donald Trump Jr., fiul președintelui și personajul a cărui nuntă a fost finanțată în parte de Umar Kremlev, un apropiat al Kremlinului[29].
Dacă se va dovedi că la masa de la restaurantul „Isoletta” ambasadoarea Kimberly Guilfoyle a participat activ, alături de liderii PSD, AUR și reprezentanți ai Cotroceniului[30] la debarcarea unui guvern legal, votat în Parlament, acesta nu este doar un afront la adresa suveranității statului român, ci și o provocare adresată Uniunii Europene.
Astfel de provocări, care amestecă netransparent și fără precedent acțiuni ostile sau cel puțin neprietenești gândite și puse în operă de la Moscova dar și de la Washington au sunat de ceva vreme alarma în capitalele europene. Nu este de mirare așadar că Uniunea Europeană se regăsește co-sponsor alături de Australia, Barbados, Brazilia, Canada, India și Kenya la inițiativa politică de cooperare și coordonare „Partners for Multilateralism” – P4M.
În declarația de intenții, publicată pe pagina Consiliului European și a Consiliului Uniunii Europene[31], se subliniază că sistemul multilateral construit în jurul Cartei ONU rămâne indispensabil, dar trebuie reformat pentru a deveni mai reprezentativ, inclusiv și eficient. Inițiatorii invocă explicit egalitatea suverană a statelor, integritatea teritorială, soluționarea pașnică a conflictelor și interdicția amenințării sau folosirii forței.
P4M este gândit ca o rețea deschisă, nu ca un club închis. Declarația prevede întâlniri regulate și posibilitatea participării unor parteneri din toate regiunile lumii pentru dialog, coordonare și cooperare practică. Declarația menționează explicit inițiativa „UN80”[32] și obiectivul de a reforma instituțiile multilaterale astfel încât acestea să poată preveni mai bine conflictele, să răspundă crizelor și să ofere rezultate în domeniul dezvoltării și drepturilor omului.
P4M critică explicit utilizarea interdependenței economice ca formă de leverage[33]: de exemplu, presiuni asupra comerțului, lanțurilor de aprovizionare, investițiilor sau finanțării dezvoltării. Membrii inițiatori își propun să promoveze lanțuri de aprovizionare cât mai diversificate și reziliente, reforma sistemului comercial multilateral și îmbunătățirea arhitecturii financiare internaționale.
P4M poate fi privită ca o încercare de a crea o coaliție politică globală pentru multilateralism, în interiorul sau în jurul sistemului instituțional ONU, dar fără a crea încă o organizație supranațională. Declarația a fost deja semnată de Albania, Bosnia și Herțegovina, Consiliul Europei, Croația, Cipru, Finlanda, Guatemala, Liechtenstein, Luxemburg, Moldova, Norvegia, San Marino, Slovacia, Spania, Turcia și Uruguay.
Dincolo de eforturile Uniunii Europene de a apăra interesele statelor membre într-o lume tot mai turbulentă și mai violentă, în care comportamentul de prădător a devenit politică de stat acolo unde altă dată domnea statul de drept, mai există o întreagă zonă de acțiune pe care o pot acoperi doar cetățenii, care iau în serios ideea de libertate și vor să trăiască pe mai departe în state democratice și nu în regimuri autoritariste.
Este o misiune pentru fiecare dintre noi, ceva ce nu se poate rezolva prin discursuri de la tribuna ONU din New York. Este ceea ce trebuie să facem la noi acasă, prin alegeri înțelepte și implicare civică: la București, Paris, Londra, oriunde în Europa, dar și în Statele Unite, în egală măsură.
[1] https://uncpga.world/dr-khalilur-rahman/
[2] Împreună cu: Consiliul de Securitate, Consiliul Economic și Social -ECOSOC, Consiliul de Tutelă, Curtea Internațională de Justiție și Secretariatul
[3] https://www.mediafax.ro/externe/discurs-exploziv-al-lui-trump-la-onu-ce-a-spus-despre-iran-ucraina-si-venezuela-23812034
[4] https://spotmedia.ro/stiri/eveniment/germania-redeschide-dialogul-direct-cu-rusia-prima-intalnire-a-ministrilor-de-externe-dupa-invazia-ucrainei-video
[5] https://hotnews.ro/de-la-tribuna-onu-rusia-acuza-europa-ca-face-totul-pentru-a-zadarnici-planurile-de-pace-in-ucraina-2359011
[6] https://www.bursa.ro/afp-mahmoud-abbas-afirma-ca-politicile-israeliene-ameninta-8222insasi-viata-si-existenta8221-palestinienilor-64873068
[7] https://www.bursa.ro/benjamin-netanyahu-respinge-acuzatiile-comunitatii-internationale-la-adunarea-generala-a-onu-01283060
[8] https://hotnews.ro/trump-l-a-primit-pe-xi-la-washington-sua-si-china-au-convenit-sa-prelungeasca-armistitiul-comercial-2356885
[9] https://www.bursa.ro/efe-musk-altman-huang-si-cook-au-fost-prezenti-la-cina-lui-trump-cu-xi-jinping-84383064
[10] https://cursdeguvernare.ro/xi-jingping-vizita-sua-donald-trump-primire-casa-alba-agenda-comert-securitate-ai-militar-competitie-summit.html
[11] https://www.washingtonpost.com/politics/2026/09/23/trump-greets-xi-jinping-airport-rare-gesture-summit-starts/
[12] https://cursdeguvernare.ro/negocieri-sua-iran-trump-kaja-kallas-redeschidere-stramtoare-ormuz-ridicare-blocada.html
[13] https://www.bursa.ro/massoud-pezeshkian-sua-sunt-cele-care-trebuie-sa-decida-daca-pun-capat-razboiului-cu-iranul-80283069
[14] https://www.bursa.ro/afp-arabia-saudita-denunta-la-onu-deficientele-comunitatii-internationale-in-conflictul-din-orientul-mijlociu-03204065
[15] https://ziare.com/nicusor-dan/discurs-trei-limbi-diferite-onu-laude-donald-trump-2037122
[16] https://cursdeguvernare.ro/acordul-sua-groenlanda-danemarca-semnat-noi-baze-militare-si-scut-golden-dome-in-arctica-groenlanda-se-angajeaza-sa-ramana-in-nato-si-in-cazul-independentei.html
[17] https://www.bursa.ro/batalie-pentru-controlul-global-dupa-brics-si-sco-apare-o-noua-alianta-privind-lumea-multipolara-03943065
[18] https://www.bursa.ro/anadolu-ajansi-africa-de-sud-si-malaezia-cer-consolidarea-aplicarii-dreptului-international-la-onu-24493066
[19] https://www.bursa.ro/sam-altman-indeamna-la-8222o-atentie-extrema8221-fata-de-dezvoltarea-ia-26563066
[20] https://cursdeguvernare.ro/presedintele-dan-intalnire-sediu-jpmorgan-cu-marii-finantatori-investitori-romania-obligatiuni.html
[21] https://www.atlanticcouncil.org/event/romanias-foreign-minister-on-black-sea-security-energy-and-connectivity/
[22] Coridorul Vertical de gaze este o rută strategică de infrastructură energetică menită să transporte gaze naturale (inclusiv gaz natural lichefiat – GNL) din Grecia spre Bulgaria, România, Republica Moldova, Ucraina și alte state din Europa Centrală și de Est
[23] https://www.g4media.ro/triunghiul-odesa-format-din-romania-ucraina-si-republica-moldova-a-avut-prima-reuniune.html
[24] https://www.juridice.ro/830255/acordul-de-securitate-sociala-dintre-romania-si-sua-a-intrat-in-vigoare.html
[25] https://hotnews.ro/ce-a-facut-nicusor-dan-la-new-york-important-a-fost-sa-dea-asigurari-marilor-companii-americane-un-consilier-explica-mesajele-presedintelui-la-onu-2356875
[26] https://www.romaniajournal.ro/politics/wsj-us-envoy-in-greece-made-remark-before-bolojan-fall/
[27] https://www.wsj.com/articles/kimberly-guilfoyle-mystery-man-energy-5adeb541
[28] https://hotnews.ro/scandalul-ambasadoarei-americane-ajunge-si-in-bulgaria-cum-a-presat-guilfoyle-sofia-sa-cumpere-gnl-printr-o-firma-greceasca-potrivit-wall-street-journal-2359319
[29] https://www.news.ro/externe/nunta-lui-donald-trump-jr-a-fost-finantata-partial-de-un-oligarh-rus-confirma-cuplul-1922404315002026090522735982
[30] https://www.g4media.ro/kimberlygate-momentul-adevarului-pentru-sorin-grindeanu-si-george-simion-au-demis-guvernul-romaniei-pentru-o-afacere-cu-companii-din-cercul-maga.html
[31] https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2026/09/21/declaration-of-the-partners-for-multilateralism-p4m-summit-21-september-2026/
[32] https://www.un.org/un80-initiative/en
[33] Mijloc de influență
