luni, martie 24, 2025

Ce „vrăji” mai fac modelele climato-economice supra-încălzite?

În 2099, Islanda va avea cei mai bogați locuitori din lume,  Mongolia va deveni o super-putere economică, iar România și Statele Unite ale Americii vor avea PIB-uri pe cap de locuitor similare

În ultimii ani, estimările modelelor climatice referitoare la creșterea temperaturilor din cauza încălzirii globale antropogene s-au îngemănat cu proiecțiile unor modele economice într-un efort de a estima magnitudinea provocărilor și a costurilor economice asociate acestora. A apărut astfel un soi de economie climatică sau climatologie economică, ale cărei studii încearcă să lămurească modalitățile prin care schimbările produse mediului înconjurător, anticipate de modelele climatice, vor afecta societatea umană prin efectele lor anticipate asupra sănătății, infrastructurii sau a economiei.

Dacă partea climatică a acestor studii hibride este suficient de solidă (la urma urmei, este acceptată de consensul celor  97% experți care sunt de acord cu încălzirea globală antropogenă!), partea economică este rizibilă de multe ori.  Proiecțiile costurilor iminente și inerente pe care le vor impune schimbările climatice au început să se bazeze pe analize statistice ale efectelor variațiilor de temperatură, creând corelații între temperaturile actuale și efecte precum mortalitatea sau creșterea economică. În continuare, corelațiile obținute pe scară mică sunt extrapolate la perioade mai lungi, cu încălzire globală anticipată mult mai mare decât cea apărută în intervalul folosit inițial. Astfel, se obține un răspuns proporțional mai mare al efectelor climatice, respectiv al costurilor pe care societatea va trebui să le plătească pentru ameliorarea unor impacturi viitoare semnificative. Cu alte cuvinte, catastrofismului climatic i se adaugă  catastrofismul economic.

Câteva exemple edificatoare pentru cei interesați sunt listate mai jos[1].

Articolul pe care îl voi discuta în continuare se intitulează „Global Non-Linear Effect of Temperature on Economic Production”, are ca autori trei profesori (Marshall Burke, Solomon Hsiang și Edward Miguel) de la reputatele universități americane Stanford și University of California at Berkeley, și a fost publicat pe 15 noiembrie 2015 în revista Nature (vol. 527, pp. 235 -239).

Folosind date din 166 țări pe o perioadă de 20 ani (1980 – 2010), autorii compară variațiile temperaturii medii dintr-o țară cu variațiile din aceiași ani ale creșterii economice (PIB, respectiv PIB/cap de locuitor). După care au construit un model climato-economic (îl voi numi în continuare modelul Burke) pe baza unei singure ecuații non-lineare, care corelează cele două variabile.

Analizând corelațiile obținute, autorii au găsit că în țările cu o temperatură medie sub 13°C (aprox. temperatura medie din Baltimore, Beijing, Milano sau Wellington), creșterea economică a fost mai susținută în anii călduroși. Țările cu temperaturi medii mai mari de 13°C, au obținut creșteri economice în anii mai reci. Deci, temperatura ideală pentru creștere economică este 13°C. Cu cât ești mai aproape de această temperatură, cu atât mai bine. Cu cât ești mai departe de 13°C, cu atât mai greu va fi să obții creștere economică. Întrucât modelele climatice indică o creștere anuală a temperaturilor globale, rezultă că și creșterea economică va suferi o scădere anuală.

Odată găsită această corelație temperatură-productivitatea muncii-creștere economică, modelul Burke a fost aplicat unei viitoare umanități, mult mai calde decât în 2010. Perioada anticipată, cu încălzirea aferentă, a fost considerată până în anul 2099.

Principala consecință a încălzirii globale conform modelului Burke va fi o scădere spectaculoasă, cu 23%, a veniturilor globale medii (PIB/cap de locuitor). Practic, reducerea prognosticată este cu un ordin de mărime mai mare decât oricare altă estimare anterioară (de exemplu, administrația Obama a estimat în 2010 că reducerea veniturilor globale va fi de ordinul a 1% – 4%). Nu trebuie să ne mire că această sumbră prevestire a primit o largă atenție și publicitate mass-media. Faptul că articolul a fost publicat cu exact o lună înainte de semnarea Acordului climatic de la Paris (15 decembrie 2015) poate fi o coincidență. Poate nu. Oricum, dacă semnatarii de la Paris l-au citit, nu cred că le-a scăpat avertismentul scris chiar în Abstract:

unmitigated warming is expected to reshape the global economy by reducing average global incomes roughly 23% by 2100 and widening global income inequality, relative to scenarios without climate change.

Numai că modelul Burke este pe cât de uimitor, pe atâta de absurd.

Sentimentul mongol al schimbărilor climatice

Folosind datele furnizate de autorii înșiși, am reprezentat câteva din valorile produse de modelul Burke pentru anul 2099.

Conform Figurii 1, în timp ce economia lumii va scădea vertiginos din cauza încălzirii globale, țările cu climat rece vor atinge un nivel de bogăție inimaginabil.

Figura 1. Proiecțiile PIB/cap de locuitor, urmând schimbările climatice din perioada 2010 – 2099. Sursa datelor: Burke et al., 2015; Replication data, disponibile la https://web.stanford.edu/~mburke/climate/data.html , „Projected per capita GDP with climate change (based on SSP5 and RCP8.5), 2010 – 2099”

Astfel, cei mai bogați locuitori din lume, cu un PIB de $1.500.000 dolari SUA, vor fi  trăi în Islanda, o țară cu 300.000 oameni, mai puțini decât cei din sectorul 2 al Bucureștiului. Islandezii vor câștiga mai mult decât dublul oricărei alte țări, cu excepția Finlandei ($860.000).

La polul opus, cea mai săracă țară din lume în anul 2099 va fi India, cu un PIB/locuitor de numai $1.657. Tot la polul sărăciei se va plasa și China, cu un PIB/locuitor de $10.362.

Un alt aspect nemaipomenit al modelului Burke este faptul că, finalmente, datorită încălzirii globale, românii vor atinge un nivel de bogăție individuală similar cu cel al americanilor: România (2099), cu $86.216, va ocupa locul 31 în lume, în urcare de pe locul actual 70; SUA (2099) cu $90.429, vor fi pe locul 28! Prin urmare, rog respectuos pe acei români, mai ales tineri, care nu mai prididesc cu criticile la adresa viitoarei încălziri globale, să nu scape din vedere acest aspect esențial: Ceea ce nu au realizat generații de români, de-a lungul istoriei milenare a patriei, va obține gratis încălzirea globală în următorii 80 ani! :-)

Dar de departe, cea mai spectaculoasă predicție a modelului Burke este apariția unei noi super-puteri economice mondiale: Mongolia! De pe actualul loc 118 în ierarhia economică mondială, cu un venit actual de $861/locuitor, Mongolia va deveni a 7-a țară din lume ca PIB/locuitor. Cu un PIB/locuitor de $390.000 datorat încălzirii globale din anul 2099, mongolii vor fi de peste patru ori mai bogați decât americanii. Vorbesc de Mongolia, țara cu aprox. 3 milioane de locuitori, din care cca. 40% sunt nomazi, crescători de cai și cămile. Probabil că încălzirea globală, bine incorporată în modelul super-încălzit Burke, va produce niște minuni nemaiîntâlnite vreodată.

Un alt exemplu frapant este cel al statului Israel (Figura 2).

Figura 2. Evoluția PIB/cap de locuitor în Israel, ca urmare a schimbărilor climatice din perioada 2010 – 2099 (Sursa: vezi Figura 1)

Este vorba de Israel, o țară care a făcut deșertul să înflorească prin tehnicile revoluționare de management al apei și al irigării, o țară care a avut surplus de apă în timpul secetelor intense din zonă, pe care unii le consideră o cauza a războiului civil din Siria[2]. Modelul Burke prevede că cetățenii Israelului vor atinge un maxim al bogăției lor în jurul anului 2055, după care, venitul lor din 2099 va fi similar cu cel din 2010, adică va scădea cu peste 2% pe an.

Dacă raportăm valorile PIB totale, furnizate de modelul Burke, apare o situație ilustrată în Figura 3.

Figura 3. PIB-ul national pentru țări selectate (Sursa datelor: pentru PIB/locuitori aceeași ca ăn Figura 1; pentru estimările populațiilor, am folosit https://purl.stanford.edu/wb587wt4560 , Shared Socioeconomic Pathways SSP5, /data/input/SSP/SSP_PopulationProjections.xls

Și aceste predicții zgâlțâie serios bunul simț de fiecare zi. În ciuda venitului per locuitor relativ mic, Statele Unite vor continua să fie puterea mondială No. 1 pentru că populația actuală se va dubla, ajungând la peste 713 milioane locuitori. Pe baza aceleiași prezumții șocante (populațiile se înmulțesc mai repede în țările mai reci), Canada, cu peste 81 milioane oameni, se va plasa pentru prima dată în istoria sa pe locul doi al puterilor economice planetare. Mai mult chiar, economia Canadei va fi de peste 7 ori mai mare decât cea al Chinei pentru că – ați ghicit! – încălzirea globală va reduce nemilos numărul chinezilor și chinezoaicelor, de la 1,4 miliarde în 2018 la doar 644 milioane în 2099, adică o înjumătățire! Miraculos, India își va menține în 2099 o populație de 1,1 miliarde, chiar dacă va fi cea mai săracă de pe planetă.

Cât despre România, autorii modelului Burke n-au vești prea bune: în 2099, PIB-ul național va fi de $760 miliarde pentru că aceeași încălzire globală va determina o scădere a populației neaoșe de la 19,5 milioane în 2018 la doar 8,8 milioane în 2099.

Bizareriile modelului Burke nu se opresc la cele descrise mai sus. Categoric, rezultatele pentru Islanda și Mongolia sunt aberații și cineva mai cârcotaș ar putea replica: ei, și ce dacă două exemple sunt deraiate greu de pe linia firească a logicii socio-economice? Schimbă ele calitatea modelului super-încălzit? Da, schimbă totul. Pentru că ori credem în premisa că schimbările gradate ale temperaturii globale afectează creșterea economică conform funcției inventate de Burke et al., 2015, ori nu credem.

Dacă un model statistic face predicții care pot fi ușor falsificate, avem de-a face cu un model prost, indiferent de cine sunt autorii sau unde a fost publicat.

Cu un astfel de model climato-economic supra-încălzit, lumea va împărtăși din plin sentimentul mongol al schimbărilor climatice.

Ce este greșit în modelul Burke?

Pe scurt, trei sofisme minează credibilitatea și valoarea acestui demers climato-economic:

(1) Autorii consideră că aceleași răspunsuri, evidențiate în cazul unor variații minore (fracțiuni de grad Celsius) și întâmplătoare ale temperaturilor istorice, se vor transforma în manifestări proporționale în cazul unor viitoare schimbări climatice, majore (câteva grade Celsius), graduale și permanente.

(2) Autorii consideră că societatea umană din următoarele opt decenii nu se va schimba sau adapta în niciun fel pentru a ameliora/contracara efectele viitoare impuse de schimbările climatice.

(3) Autorii construiesc un univers alternativ, care în prezent nu există. Analizele lor nu consideră efectele adaptării la schimbările climatice, impulsionate de creșterea bogăției naționale și de avansurile tehnologice, care vor furniza soluții multor probleme climatice. Adaptări biofizice, comportamentale și sociale sunt și ele posibile.[3]

Ce răspunde Marshall Burke la criticile făcute deja? Fiind acuzat că confundă „vremea” (studii de temperatură de scurtă durată) cu „clima” (studii pe durate lungi cu variabile multiple), doctoratul lui fiind în economie agricolă, Marshall ignoră cu superbie să răspundă la chestiunile vizând calitatea sau plauzibilitatea prognozelor sale. În schimb, cere socoteală criticilor săi pe blog:

Spunând doar că răspunsurile derivate din studiul „vremii” sunt un ghid prost pentru înțelegerea „climei” nu este satisfăcător. Arătați-ne cum vor fi diferite răspunsurile pe termen lung.

Poate că criticile din acest articol (pe care le voi coordona cu cele ale lui Oren Cass) vor primi un alt tip de răspuns. Dar oare va publica Nature o critică la adresa modelului Burke? Este aproape imposibil de sperat. În ultimii 25 ani, de cînd citesc revista Nature, n-am văzut nici o interpelare sau o critică la adresa unui articol publicat anterior. Aș putea să încerc o eventuală publicare în Science, revista rivală a lui Nature. Doar că, entuziasmul mi-a fost retezat de

Cireașa de pe tort – Editorii revistei Science și Photoshop-ul

În 2010, Science a publicat un important articol despre integritatea științifică a studiilor climatice și a oamenilor care produc aceste studii. Sub titlul Climate Change and the Integrity of Science, un mare număr de membri ai Academiei Naționale de Științe a SUA s-au declarat profund deranjați de escaladarea recentă a atacurilor politice asupra oamenilor de știință în general și asupra specialiștilor în domeniul climei în special. Fiind un cititor consecvent al revistei nu pot fi mai puțin îngrijorat de apelul la apărarea integrității științei, în general, și a celei climatice, în special. Cu condiția ca reputata revistă în care academicienii americani și-au publicat apelul să nu joace alba-neagra cu cititorii ei.

Pentru că apelul vorbea de încălzirea globală ca parte a schimbărilor climatice, editorii revistei au găsit de cuviință că cea mai bună ilustrare a problemei ar fi bietul urs polar a cărui banchiză de gheață se topește continuu din cauza oamenilor (răi) care ard combustibilii fosili, contribuind astfel la dispariția mediului său de viață.

Numai că poza aleasă să ilustreze această tragică situație a bietului urs polar a fost o manipulare crasă[4], făcută în Photoshop (Figura 4). Pinguinul din poza originală, care nu-i așa spectaculos ca ursul Fram, a fost înlocuit artistic cu Ursus Bogus, o nouă specie descoperită și patentată de editorii celebrei reviste Science.

Figură 4. Editorii revistei  Science au descoperit o nouă specie de urs polar: Ursus Bogus. Trăiască Photoshop-ul!

Faptul că editorii au ales să ignore avertismentul expres postat de proprietarii pozei

This image is a photoshop design. Polarbear, ice floe, ocean and sky are real, they were just not together in the way they are now.

doar de dragul propagandei ecologice, mi-a tăiat orice speranțe că ei nu au o agendă ascunsă. În aceste condiții, a publica un articol critic la adresa catastrofismului economic declanșat de catastrofismul climatic, precum  în modelul Burke, mi se pare o acțiune la fel de ireală ca aceea pe care am încercat-o în anii ’80 să critic regimul comunist și pe Ceaușescu în ziarul Scânteia. Nu m-am ales decât cu două dosare DUI (Dosar de Urmărire Informativă), „Geologul” și „Corbul”, precum și cu interdicția de a călători în străinătate.[5]

Utilizarea Photoshop-ului pentru demonizarea schimbărilor climatice se practică și pe la alte case mari. De exemplu, în 2008, NOAA/NCDC (National Oceanic and Atmospheric Administration și National Climatic Data Center) au publicat imagini photoshopate ale unor case inundate pentru a mari impactul emoțional al consecințelor schimbărilor climatice.  Raportul inițial, intitulat Global Climate Change Impacts in the United States, a trebuit să fie retras după ce s-au descoperit „vrăjile” Photoshopului.

CONCLUZII

Cu aproape un an în urmă, publicam articolul De-ale modelelor climatice. Ce „vrăji” mai face încălzirea globală?. Acolo am descris pentru prima dată poziția mea în legătură cu hegemonia tiranică a modelelor climatice, care acum s-au hibridizat, devenind climato-economice. Pentru că nimic nu s-a schimbat de anul trecut, mă văd nevoit la auto-citare:

Suntem martorii unei hegemonii (tiranii?) exercitate de predicțiile climatologice impuse peste sau contra realităților contingente, imaginative și umaniste ale vieții sociale și viziunilor despre viitor. Modelele climatice sunt acum privite ca adevărații predictori ai schimbărilor pe care clima le-ar putea suferi. Este o hegemonie care conduce la inflamarea disproporționată a puterii discursului social și politic bazat pe modelările posibilelor schimbări viitoare ale climei.

Ceea ce mi se periculos în actualul reducționism climatic este că practicanții lui cedează viitorul planetei comunității epistemice a modelatorilor climatici. După care, folosind proximități, transferă concluziile lor analiștilor sociali, economici și politici. Consecințele acestor  coproducții modelări climatice – interacțiuni sociale- consecințe economice – politici ecologice pot, și sunt de multe ori, asimetrice, cu impacturi dificil de estimat asupra vulnerabilității și rezilienței diverselor societăți.

Pe de altă parte, ceea ce mă neliniștește în legătură cu noile modele climato-economice este ascensiunea lor rapidă în cancelariile administrative ale puterii decizionale americane. U.S. Government Accountability Office (GOA) și U.S. Environmental Protection Agency (EPA) au lucrat în ultimii doi ani pentru a revizui efectele economice potențiale ale schimbărilor climatice și riscurile aferente pentru guvernul federal[6]. Cele două organisme federale au folosit modelele climato-ecologice indicate în nota 1, a căror recentă critică a fost făcută de Oren Cass.

Studiile folosite, de tipul modelării Burke, au doze variabile de alarmism nejustificat produs de extrapolarea unor corelații temperatură-efecte socio-economice. A adăuga catastrofism economic la catastrofismul climatic nu ajută deloc. Ba, dimpotrivă.

De exemplu, studiul produs de Hsiang et al., 2014 (Hsiang este al doilea autor al modelului Burke din 2015) estimează că până în 2100, costurile cauzate de efectele schimbărilor climatice din SUA vor ajunge la $228 – $945 miliarde dolari pe an. Cel puțin 71% din această sumă este bazată pe estimări ale unor studiile individuale de temperatură.

Studiul publicat de EPA în 2015 estimează că până în 2100, schimbările climatice vor costa anual Statele Unite între $1,3 trilioane și $1,8 trilioane. Cel puțin 89% din suma estimată se datorează studiilor de temperatură de tipul celui folosit de modelul Burke.

Dar când studii și modelări climato-economice sfidează bunul simț, făcând estimări aberante și alunecând primejdios pe panta alarmismului nejustificat, integritatea științei suferă nu doar din cauza lui Ursus Bogus sau a atacurilor politice asupra savanților climatologi.

Oare factorii decizionali, care au semnat Acordul climatic de la Paris, au avut cunoștință de „vrăjile” modelului supra-încălzit Burke, publicat doar cu o lună înaintea ceremoniei oficiale, într-una din cele mai importante reviste științifice din lume, cu autori angajați în faimoase universități americane? Just asking…

NOTE___________


[1] Deschênes, O.  and M. Greenstone, 2011, Climate Change, Mortality, and Adaptation: Evidence from Annual Fluctuations in Weather in the US, Applied Economics, v. 3, no. 4, pp. 152–185.

Hsiang, S. et al., 2014, American Climate Prospectus: Economic Risks in the United States, Rhodium Group, https://gspp.berkeley.edu/research/working-paper-series/american-climate-prospectus-economic-risks-in-the-united-states

Zivin, J. G. and M. Neidell, 2014, Temperature and the Allocation of Time: Implications for Climate Change, Journal of Labor Economics, v. 32, no. 1, pp. 1–26.

Garcia-Menendez, F. et al., 2015, U.S. Air Quality and Health Benefits from Avoided Climate Change Under Greenhouse Gas Mitigation, Environmental Science & Technology, v. 49, pp. 7580–7588.

Mills, D. et al., 2015, Climate Change Impacts on Extreme Temperature Mortality in Select Metropolitan Areas in the United States, Climatic Change 131, no. 1, pp. 83–95.

Barreca, A. et al., 2016, Adapting to Climate Change: The Remarkable Decline in the US Temperature-Mortality Relationship over the Twentieth Century, Journal of Political Economy, v. 124, no. 1, pp. 105-159.

Hsiang, S. et al., 2017, Estimating Economic Damage from Climate Change in the United States, Science, v. 356, no. 6345, pp. 1362–1369.

Critici ale acestor articole au fost făcute cel mai recent de Oren Cass, Senior Fellow at the Manhattan Institute for Policy Research:
Doomsday Climate Scenarios Are a Joke, March 11, 2018, The Wall Street Journal

Overheated: How Flawed Analysis Overestimate the Costs of Climate Change, Report March 2018, the Manhattan Institute for Policy Research, 20 p.

[2] Cranganu, C., 2016, Siria, războiul civil și schimbările climatice: O posibilă conexiune? Portretul geopolitic al unui stat fragil și vulnerabil

[3] Aja, S. U. and C. Crânganu, 2017, Exploring the Earth System, 2nd ed., ch. 21 – Taking sides: Climate Change Debate, KendallHunt, pp. 269 – 284.

[4] O acțiune asemănătoare am descris în articolul O nouă manipulare à la Gasland – Ursul polar care moare din cauza încălzirii globale

[5] Am oferit detalii în articolul Moartea unui general.

[6] U.S. Environmental Protection Agency, 2015, Climate Change in the United States: Benefits of Global Action.

U.S. Government Accountability Office, 2017, Climate Change: Information on Potential Economic Effects Could Help Guide Federal Efforts to Reduce Fiscal Exposure.

Distribuie acest articol

118 COMENTARII

  1. Este evident ca variatia non-lineara a modelului Burke nu tine cont decat de latitudinea si oarecum de altitudinea geografica, ignorand densitatea populatiei ce traieste pe paralela respectiva.
    Cu obiectivitatea care m-a obisnuit, dl Cranganu introduce in ecuatie si acest factor, tocmai pentru a stabili PIB-ul pe cap de locuitor inghesuit din India sau care se lafaie in stepa din Mongolia. Astfel se obtin usor valorile incredibile din proiectia respectiva.
    Nasol e ca schimbarile de clima nu tin cont de granitele administrative, iar modelul cercetatorilor ia in calcul doar variatia medie care, pentru o proiectie cat mai probabila, ar trebui coroborata cu Status quo-ul economic actual al diferitor state.

    In rest, sunt de acord ca adaugarea catastrofismului economic celui climatic nu ajuta. Ba chiar dimpotriva! Dar pentru ca factorul politic nu este sensibil decat la presiunea contribuabililor, sensibilizarea prioritara a acestora pare sa fie strategia la care apeleaza cercetatorii. Scopul scuza mijloacele!

    • Aha, Adică minciuna sfruntată e OK. Bag seama că de asta o practică progrsimea cu atâta entuziasm: Că doar „scopul scuză mijloacele”… N-așa?!

      • Intervenția matale are două părți. După ce dovedești că ar fi, într-adevăr, „o minciună sfruntată”, discutăm și partea a doua.

        • Ceva ce nu se poate demonstra nici analitic și cu atât mai puțin experimntal se numește minciună sfruntată. Avum puteți trece la partea a doua a întrebării.

          • Păi nu spuneai chiar mata că vikingii făceau cândva agricultură în Groenlanda?! Mult, puțin era un PIB. A venit gerul și s-a dus PIB-ul! Temeraturile medii s-au îndepărtat de optimul 13°C.
            Acum, odată cu retragerea ghețurilor, tot mai mulți localnici, pe lângă pescuit, cultivă cartofi. A crescut turismul în zonă. De asemenea, multe prospecțiuni relevă existența unor importante zăcăminte de metale rare sau pietre prețioase. Ele nu sunt încă utilizabile din motive logistice, dar locuitorii din Nuuk abia așteaptă să o facă. Și, cum sunt doar vreo 50 mii pe cea de-a doua insulă ca mărime din lume, odată cu diversificarea economică va crește și PIB-ul, simultan cu apropierea temperaturii medii locale de valoarea 13°C. În 80 de ani ar putea depăși Islanda. ;-)
            Dacă susțineți în continuare că factorul climatic nu are nici o influență asupra PIB-ului, atunci trebuie să o demonstrați. Științific sau empiric, la alegere. Altfel e, după propria dumitale teorie, minciună sfruntată.

            • @Hantzy – există o influență a climei asupra activităților economice, dar asta nu înseamnă că există o relație între PIB și temperatura medie. Exemplu: înainte de 1974, Norvegia era doar o țară de pescari, cam cum sunt astăzi Insulele Feroe. Criza petrolului a fost generată artificial prin măsurile adoptate de OPEC, exploatarea rezervelor de petrol ale Norvegiei a devenit rentabilă și a crescut PIB-ul până la cer, dar asta nu înseamnă că a avut temperatura medie vreo relevanță. Faptul că a avut unde să exporte acel petrol a adus bani Norvegiei, nu altceva. Dacă volumul exploatării de petrol s-ar fi limitat la nevoile proprii, Norvegia n-ar fi impresionat astăzi pe nimeni.

              Creșterea și scăderea diverselor activităților economice depind în mult mai mare măsură (de zeci sau de sute ori) de alți factori, nu de climă. Pentru orice activitate care crește în urma creșterii temperaturii medii, se poate găsi oricând un exemplu contrar. Și invers.

              Propaganda ”liberalilor” (după cum se declară astăzi unii eco-marxiști) pornește de la două axiome false: aceea că variațiile climatice se datorează neapărat activității umane și aceea că variațiile climatice ar avea neapărat efecte negative. În realitate, efectele variațiilor climatice sunt atât de complexe încât se pot găsi nenumărate efecte pozitive și nenumărate efecte negative, imposibil de cuantificat în totalitate, deci nu se poate pune în final nici semnul +, nici semnul – pentru un rezultat cumulat al tuturor efectelor.

              PIB-ul tocmai asta reprezintă dpdv statistic, un rezultat final al activității economice, iar factorii reali care conduc la creșterea sau la scăderea lui sunt nenumărați. Numai catastrofele majore gen cutremure, erupții vulcanice, impacturi de asteroizi etc. ajung într-adevăr să aibă o influență dramatică asupra PIB-ului, exercitată (și) prin intermediul climei.

            • @Hantzy

              Domnu’ Hantzy,

              Slăbuț, tare slăbuț… Parcă era vorba să dovediți componenta antropogenă a încălzirii globale. Adică efectul de seră al CO2.

              1. Puteți decrie un experiment care să dovedească efectul de seră detectabil al CO2 la concentrații (~ 0.04%) comparabile cu cea atmosferică?! Eu v-am dat două exemple dar nu v-au priit pentru că probau fenomenul la concentrții de CO2 de 12-25 de ori mai mari ca cea atmosferică.

              2. Io văd Groenlanda din avion măcar de câteva ori pe an. Așa cum arată ea azi vikingii în mod cert nu ar fi putut să cultive nimic cu tehnologia agricolă medievală așa cum o făceau în secolele IX-XIII

              Până atunci povestea cu încălzire globlă antropogenă rămâne cum am stabilit: E o minciună sfruntată. Acum puteți să explicați de ce susțineț miniuni sfruntate? Sunteți cumva vreo-un fost votac de al lui dottore Ponta?

            • Harald,
              Rețin din deschiderea comentariului tău că există o influență climatică asupra activităților economice. Cum acestea au, la rândul lor, o influență directă asupra produsului intern brut, nu mai poți nega influența climei, mai exact a variațiilor ei, decât cu riscul de a te contrazice singur.
              Că variațiile climatice nu constituie singurul factor de influență în complexele procese economice, conjuncturale prin excelență, este iarăși foarte adevărat. De asemenea, ponderea fiecărui factor de influență este foarte diferită de la caz la caz și exemplul Norvegiei relevă tocmai acest fapt. Iar eu n-am negat asta, ci dimpotrivă, într-un comentariu mai jos, pe care l-a reluat @Victor-L, scrisesem același lucru.
              Spui că unii ar susține că variațiile climatice au neapărat efecte negative. Exemplul meu anterior cu Groenlanda infirmă tocmai acest lucru. Chiar modelul Burke arată că, pentru regiunile cu temperaturi medii sub 13°C, anii călduroşi au fost mai profitabili. Deci afirmația ta e falsă. Dar greșeala pe care o săvârșesc unii „conservatori” (așa cum își spun acum iliberalii fundamentaliști), este că văd doar paiul din ochiul celorlalți. Într-un excelent eseu despre agnotologie, dl Crânganu descria tipurile de ignoranți și erorile la care sunt ei expuși, cum ar fi apelul la autoritate sau confirmation Bias. Acestea nu sunt „rezervate” doar „celorlalți”, așa cum pare să fi înțeles dumneata.
              Modelul Burke o fi, poate, aberant, pentru că nu răspunde perfect impresiilor noastre despre dezvoltarea viitoare a planetei dpdv economic, iar cele câteva cazuri prezentate în articol susțin această sentință. Eu nu cunosc însă niciun instrument care să fi fost perfect la prima sa ediție sau despre care măcar să se poată afirma că optimizarea sa s-a încheiat. Cert e că ideea indusă de acest model imperfect și desigur criticabil, este acceptată: variațiile climei pot influența activitățile economice.
              Tot astfel, deși e un fake, poza ursului pe sloiul de gheață rămâne verosimilă. Se non è vero, è ben trovato! E uimitor că Science a apelat la un fake când e plin internetul de poze asemănătoare, dar netrucate. Unele dintre ele chiar mai dezolante.

              https://www.google.de/search?q=polar+bear+on+iceberg&prmd=ivsn&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjjwJr57YndAhVJaFAKHXjtAgcQ_AUIESgB&biw=800&bih=1280

              @Švejk,
              Nope, acum suntem la capitolul influența variațiilor climatice asupra produsului intern brut. Aveti neplacutul obicei de a schimba subiectul, insistând pe teme despre care aveti impresia că au fost eficiente sau relevante. Eu nu am timpul necesar să combat toate erorile dumneavoastră.

              De-a lungul istoriei sale, clima pământului a fost întotdeauna studiată în raport cu compoziția atmosferei. În schimb, energia primită de la soare pe o suprafață de 1cmp, perpendiculara pe direcția radiației solare, în afara atmosferi terestre este ca și constantă și egală cu 1,37×10^6 erg/cmp.
              Cu toate că CO2 se găsește în concentrații procentuale mici în atmosferă, el a fost și este întotdeauna menționat, tocmai pentru că are o influență mare adupra climei, dar și pentru că este cam singurul constituent atmosferic pe care omenirea l-ar putea controla cât de cât. În zilele senine aportul celor 0,04% CO2 la efectul de seră terestru este de până la 25% din total. În decursul ultimei glaciatii concentrația sa a atins un minim de 0,018%. Doar o sutime de procent a însemnat finalul ei. Un grafic ce indică dependența climei de concentrația de co2 găsești chiar pe wiki, pplatformă pe care ati folosit-o și dumneavoastră pentru a-mi transmite informații :

              https://en.wikipedia.org/wiki/Glacial_period

              Dumneata ești cel care refuzi să accepți această realitate. Ție îți revine deci obligația de a aduce dovezi care sa îți confirme teoria. Exemplele oferite până acum nu sunt relevante. Am explicat deja de ce. Case closed!

    • @Hantzy – Modelul Burke o fi, poate, aberant (…). Eu nu cunosc însă niciun instrument care să fi fost perfect la prima sa ediție

      Cine are nevoie de un asemenea instrument? Cui prodest ?

  2. Au uitat sa analizeze umiditatea corelata cu temperatura in cresterea sau scaderea PIB. Iar daca introducem in ecuatie si procentul de oxigen din localitati/tari cu altitudini diferite , e clar si stiintific prevazut ca in 2099 USA va fi colonie a imperiului romanesc. China doar un vasal. Iar Rusia , o imensa gradina pentru turistii romani.
    Foarte interesant ce cercetari primesc finantare.

  3. Pe asemenea termene de timp influenta factorilor ignorati de model face intregul demers o pura explorare intelectuala, destul de greu de acceptat DAR, e interesant, incitant, si ne pune pe ganduri, deci fundamental un castig.

    • Un astfel de model isi propune izolarea unui singur factor sau a unui grup de factori, care ar putea sa influenteze o anumita marime. Bineinteles ca la evolutia finala a marimii respective contribuie o multitudine de alti factori, iar rezultatul cumulat e greu de analizat din perspectiva unuia singur. dar si la interpretarea, cat si la critica modelului se face cam aceeasi eroare logica: cum hoc ergo propter hoc.

      Vracii medievali preferau sa-si toarne otrava in vinul preferat al victimei. Aroma acestuia acoperea gustul amar, ce ar fi putut avertiza victima, asa cum s-ar fi intamplat in cazul apei insipide si incolore. Astfel, desi victima sorbea un vin pe care-l credea de aceeasi calitate cu care se obisnuise, inghitea de fapt otrava fatala. Fiecare componenta isi indeplinea pana la urma „fisa postului”.

      • „Un astfel de model isi propune izolarea unui singur factor sau a unui grup de factori, care ar putea sa influenteze o anumita marime. Bineinteles ca la evolutia finala a marimii respective contribuie o multitudine de alti factori, iar rezultatul cumulat e greu de analizat din perspectiva unuia singur. dar si la interpretarea, cat si la critica modelului se face cam aceeasi eroare logica: cum hoc ergo propter hoc.”
        Limbaj mai de lemn Tanase, nici ca se poate :P

    • Deci minciuna gogonată e un câștig dacă e împahetată în țipla unui „model de simulare științific”. Mai ales dacă de pe urma catastrofismului climatic nenumărați impostori duc o viață tihnită și îndestulată de șoarece de siloz. Foarte intersant gândiți dumnanvoastră… Bag seama că sunteți ceva bugetar ce trăiește ronțăind cu demnitate niscai pomeni publice…

    • „…face intregul demers o pura explorare intelectuala, destul de greu de acceptat DAR, e interesant, incitant, si ne pune pe ganduri, deci fundamental un castig.”

      Mdeah. Cam cum zice, iscusit nevoie mare, și băiatul intervievat (și complet demolat) de Tucker:
      „I’m not racist towards white people. I’m just trying to have a conversation.”

      https://youtu.be/nd89zQGK4P8

      Dar… tontuși… what’s the point of this „conversation”?

  4. Pentru ca din statistici se poate argumenta orice, iata cateva exemple din aceeasi categorie cu modelul Burke:
    1. Pentru a planta un stalp de gard, un om sapa groapa necesara in 60 de minute. Prin urmare, 60 de oameni vor sapa acea groapa intr-un minut;
    2. TGV-urile franceze de pe LGV-Est (cele mai moderne) au o viteza de croaziera de 320 km/h. Prin urmare, 10 astfel de trenuri vor parcurge distanta Paris – Istanbul intr-o ora;
    3. Dupa cum bine se stie, pentru a naste un copil sunt necesare 9 femei, insarcinata fiind fiecare timp de o luna.

    • Nu ai inteles ce e cu modelul respectiv. Aici nu e vorba de statistica. E vorba de un model . Acest model aproximeaza evolutia unui parametru/sistem doar pe baza unei variabile de intrare. De aceea poate duce la niste resultate aberante in anumite cazuri.
      O sa incerc sa dau un exemplu. Daca ai un balon plin cu diverse gaze si il lasi pe masa , care v-a fi volumul lui dupa 10 zile? Probabil ca vei zice ca depinde materialul din care e facut, cat de flexibil , ce gaze are inauntru, poate a a mai fost golit sau umflat, daca a fost mutat sau nu din locatia respectiva s.a.m.d Toate astea sunt greu de prezis dar atunci poti aproxima evolutia luand doar un parametru. De exemplu daca masuram doar variatia oxigenului pe baza unor observatii empirice anterioare ( are volumul x la temperatura y) dupa 10 zile vom still exact care e volumul ocupat dupa ce a trecut prin diverse temperaturi estimate. Ca intre timp cineva poate l-a spart, a mai scos aer din el , a mai bagat si alt gaz etc nu e important si nu face modeul gresit in nici un fel. Cum zicea si cineva mai jos, daca vrei sa modifici modelul trebuie sa adaugi variabile in plus de care sa tii cont. Cei care au studiat automatica sau cibernetica stiu asta si stiu ca multe modele pot suferi de erori destul de mari in functie de datele de intrare sau de evolutia sistemului in timp, asta nu inseamna ca trebuie sa asteptam pana gasim un model perfect ca sa putem sa facem un lucru sa mearga

      Uneori pe baza cunostiintelor existente poti aproxima destul de bine anumite situatii particulare. De exemplu, daca dai un sut intr-o minge stii ca :
      * nu o sa se rostogoleasca la infinit
      * ca distanta pe care o pargurge depinde de impulsul dat de piciorul tau, greutatea mingii , forma , poti folosi un plan drept, frecare, inclinatia pantei, forma drumului pe care o parcurge etc
      * pe baza datelor de mai sus poti aproxima majoritatea timpului unde se va opri mingea pe baza unei erori acceptabile daca de exemplu vrei sa alegi un plan drept si o minge cu greutatea de 500 de G si un om cu greutatea de 70KG
      * acum poti sa imi zici , dar daca esti pe un plan inclinat sau daca cineva pune un zid in fata ta care sa devieze mingea ? Nu are importanta, tot vei avea o idee pe unde e mingea si alt model mai bun nu ai acum . Insa modelul asta nu va da erori astronomice cum ca , va ajunge pe luna , sau va calatorii 100KM dar e posibil sa dea erori de km daca ii dai un sut de pe varful muntelui de ex.

      Asa si modelul prezentat mai sus, poate a dat eror in cazul zonelor slab populate si nu tine cont de o gramada de variabile, dar cand vrei vrea sa faci un model mai bun pe viitor in legatura cu evolutia pib-ului, vei putea sa adaugi si rezultatele modelului acesta la o multitudine de alte variabile( ex evolutia pib in funtie de educatie, de pozitia geografica , de stabilitatea politica etc) si vei avea o aproximare mai buna a evolutiei PIB de-a luncul timpului comparat cu atunci cand nu il iei in considerare deloc

  5. „iar România și Statele Unite ale Americii vor avea PIB-uri pe cap de locuitor similare”
    Aha!I
    Il iau SUA pe Dragnea ca mare specialist la ei. Bravo lor!

  6. OK, cred ca este destul. Am citit aproape fiecare articol pe care l-ati scris pe tema schimbarilor climatice si am inteles stimate domn. Nu este nevoie de atatea articole. Pentru cine le scrieti totusi? Ce doriti sa demonstrati cu toate aceste articole? Parca ar fi doua tabere fiecare cu propaganda ei, una care sustine încălzirea globala antropogena, iar alta care incearca sa demonstreze contrariul. Eu cred ca adevarul o fi undeva la mijloc: ne aflam intr-o era (interglaciara ?) datorata acestor faze glaciare aparute inca din Quaternar (precum Donau, Gunz , Mindel, Riss si Wurm), iar omul, pe de alta parte, contribuie si el prin activitatile industriale precum un catalizator la intensificarea acestor fenomene climatice.

    • Dmnu’ Yuan, da’nimeni nu vă obligă să citiți dom’le! Nu trebuie să vă enervați atâta că, (Doamne ferește!) mai damblagiți pe forumuri… Nu-i mai simplu să evitați genul ăsta de articole ce vă ridică inutil tensiunea?! )

      Așa ca fapt divers, cam asta era reația suporterilor lui Iliescu în vremurile eroice ale începtului PSD-ismului în România: Ochii iești din cap ca melcu’, gohăieli guturale dispeate și scuipat din belșug zburând printre dinții lipsă: „Ce are ăștia cu noi dom’le?! Ce mai vrea?! Ce tot turuie atâta de ne doare capu’?! Ducă-se în Occientu’ ăla al lor învârtindu-se! Nouă nu ne trebuie de astea! Noi muncim și nu gândim!” Ehei! Marile spirite se întâlnesc, nu-i așa?:)

    • MI-a placut la nebunie:
      „Am citit aproape fiecare articol pe care l-ati scris pe tema schimbarilor climatice si am inteles stimate domn. Nu este nevoie de atatea articole. Pentru cine le scrieti totusi?”
      To(n)tusi, esti sigur ca ai inteles articolul de fata macar?
      Caci nu e vorba de „tema schimbarilor climatice”, ci despre ce aberatii se prognozeaza pe baza schimbarilor climatice.
      Daca chiar vom ajunge America intr-un tirziu, ce atita chichirez gilceava contra actualei guvernari?

    • @ion

      Dacă vi se pare că este destul, aveți dreptul să nu mă mai citiți (ceea ce vă și recomand).

      Dar nu aveți dreptul, decât riscând a deveni nepoliticos sau mai rău, să-mi spuneți ce și cât să scriu despre un subiect anume.

      • Pai mai schimbati subiectele macar; nu mai vorbiti doar despre clima si schimbari climatice. Vad ca aveti foarte multi adepti care va aproba fara sa clipeasca, insa nici unul nu incearca sa-si puna intrebari sau sa analizeze un pic mai mult aceste fenomene prezentate aici.
        Nu neg ceea ce spuneti in principiu, insa ce este prea mult, este prea mult.

        • @ ion,
          chiar nu iti dai seama de ridicolul revoltei tale dupa ce afirmi „Nu neg ceea ce spuneti in principiu”.
          Da, dom`le, ai dreptate in principiu, dar ma enervezi! Asta vrei sa spui?

        • Nu neg ceea ce spuneti in principiu, insa ce este prea mult, este prea mult.

          intr-adevar este absolut enervant cind cineva are dreptate, nu stii de unde sa-l apuci, nici macar acel „va multumesc ca existati” nu se potriveste.

          Am citit pe undeva un studiu care dovedea ca persoanele cu ochi albastri au mai mult noroc in dragoste, consecinta a fost ca au crescut la greu vinzarile de lentile de contact care dau o nuanta albastra. Ciudat e ca mai ales pensionarii au apelat la acest truc, unii spun cu mare succes.

        • @Ion- este un articol de relaxare, de detensionare a relatiei cu cititorii, dupa contrele din ce in ce mai tari primite la ultimele articole de domnul Cranganu, de la diversi comentatori.
          Rezultatele studiului sunt rizibile, nu putem sa ne anclansam in discutii serioase pe marginea lor, dar tocmai prin enormitatea prezicerilor arunca un dubiu, un semn de intrebare si asupra altor concluzii mai bine fundamentate despre potentialele efecte ale incalzirii globale, cum ar fi de exemplu dispartia Bangladeshului, inghitit de apele oceanelor in crestere.

          • @Ioan – știți ce spunea bunică-mea despre comentatori ca dvs.? ”Are școală bună!” :)

            Există 5 sau 6 comentatori (inclusiv @Ioan, evident) care poluează articolele Dl.Crânganu cu comentarii incluzând tot soiul de aberații, cel mai adesea din categoria trolling. Asta vă rămăsese ultima problemă nerezolvată, relația Dl.Crânganu cu comentatorii.

            Dacă mâine Germania închide exploatările de lignit de la Garzweiler și de la Hambach, ce ziceți, salvați Bangladesh-ul? Sau a jurat Mutti cu mâna pe inimă că-l salvează chiar dacă exploatează încă 25 de ani lignit, așa cum e prevăzut?

            • @Harald
              Bravo, cei car nu sunt „in linie” cu opiniile voastre (tu, Svejk, VictorL) sunt etichetati in trolleri, poluatori, etc, de parca voi ati fi inzestrati cu harul dreptatii.

              In cele mai mult cazuri, adevarul se afla undeva la mijloc. Si chiar daca avem opinii diferite (ca omul de tip nou inca nu s-a nascut) important este sa putem dialoga in mod civilizat. Denigrarile, atacurile la persoana, improscaturile cu noroi etc. sunt contraproductive (duc eventual la conflict) nicidecum la schimburi de opinii, idei si argumente. Ar fi pacat sa se scufunde si aceasta pagina intr-un spatiu unde ne intalnim sa ne lipim reciproc etichete.

            • @Explorer – acum nu mai ești @YellowSubmarine, ai devenit @Explorer ?

          • Pai daca ca e sa ne relaxam. hai sa o facem la modul serios.
            Cresterea nivelului oceanelor (datorita incalzirii globale, sau orice altceva) nu va duce la disparitia Bangladeshului, ci la cresterea nivelului de trai a bangladestenilor, dupa exemplul oferit de olandeji in lupta lor eroica, harnica si intrepida cu Marea Nordului.
            Daca nu ies la restorant in wikendul asta, o sa elaborez modelul matematic non-linear care sa sustina acest adevar elementar, de altfel.

          • Sunteri ca primarul din piesa „Revizorul” a lui Gogol (citez din memorie): „Sigur ca inspectorul mai scapa cate o minciunica ca tot omul, dar si daca macar jumatate e adevarat, cu ce om important ne-am procopsit!” . Stiu ca n-ati citit piesa, deci ca sa va scap de suspans va spun de pe acum ca inspectorul mintea 100%, iar protipendada locala l-a mituit la greu pe degeaba. :) Cam asa sta si treaba cu cheltuielile dementiale pe excrocheria incalzirii globale antropogene…

            P.S.: Nu uitati sa ne scrieti cand s-o ineca Bangaldeshu’ ca ar fi pacat sa pierdem evenimentul.. Pana una alta prin iarna 2017-2018 a inghetat ca niciodata – fenomen unic in istoria tarii.

            Vis a vis de inundatiile din Bangladesh am niste amintiri placute. :) Acum mai bine de 20 de ani prima mea slujba a fost la o companie ce facea ventilatoare industriale si tubulaturile afenrete. Trebuia sa trimitem tot sitemul de ventilatie pentru o fabrica textila din Bangladesh. Astia de le-au amblat erau beti turta. Incurcasera o gramda de componente deci sansele ca tubulatura sa poata fi asamblata erau undeva pe la 0. Tipul care trebuia sa mearga sa supervizeze instalarea s-a imbolnavit in mod strategic chiar inainte de a trebui sa pelce cu echipa de muncitori acolo sa le asambleze. Am picat eu de fazan sa-l inlocuiesc si chiar fusesm la Bucuresti sa-mi iau vuiza de Bangladesh. Nimeni n-a spus nimic oficial si asteptau cu totii resemnati sa se intampe dezastrul. A dat Dumnezeu de a doua zi dupa debarcarea lazilor in port (cu doua zile inainte de a trebuei sa plecam acolo) sa vina ditai indundatia care n-a mai lasat mare lucru din ele. Asigurarile au platit totul si toata lumea era fericita. :) Asa ca n-am mai apucat sa vad Bangladeshu’…

    • Stimabile Ion, clima se schimbi mereu iar momentan nici nu e atat de cald cat era cu 5 milioane de ani in urma. So, daca ti-ai face lectiile, ai afla ca miscarea orbital a Pamantului si activitatea solara is principalii factori, aia declansatori. Dupa aia e complexa treaba, curentii de aer si oceanici isi schimbi cursul, etc….Activitatea antropogenica isi are aportul ei, doar ca unii nu considera ca e triggerul. So, hilar e faptul ca unii cred ca schimbarile climatice pot si controlate, chiar stopate si mai pun si oameni la plata. E ca si cum ai taxa IQ-ul asteptandu-te ca oameni sa devina mai destepti. Nu e surprinzator faptul ca marea majoritate a oamenilor accepta sa fie taxati, jumuliti mai bine zis, pt a Salva Planeta…ei poluand si distrugand Planeta in continuare.
      PS: nu e hilar, e trist sa vezi ca dupa atattea mii de ani de evolutie, prostia e constanta.

  7. […] dacă folosim un model pesimist de încălzire globală, vom evalua economic niște țări semnificativ mai mici. Până în 2099, topirea calotelor ar putea acoperi câteva sute de orașe de coastă care valorează, cel puțin pe hârtie, mai mult decât restul planetei la un loc.

    • @pehash – reformulare: ”ar putea acoperi (…) pe hârtie”, orice orașe de coastă vor eco-marxiștii. Totul e ca profeția să se refere la un moment destul de îndepărtat în timp încât nimeni dintre cei care o discută să nu mai fie în viață la vremea aceea.

      Numai că Obama s-a dus, iar Mutti nu se simte nici ea prea bine. O mulțime de băgători de seamă cu privire la soarta planetei vor trebui să-și caute o muncă cinstită. Chiar că vin vremuri grele … :)

    • @pehash

      Modelul Burke nu este nici pesimist, nici optimist, este pur și simplu aberant.

      Au fost analizate, după cum am scris clar în articol, 166 țări – mari, mijlocii și mici.

      Dacă veți avea răbdarea și îndemânarea să lucrați cu datele folosite de modelatori, veți constata că clasamentul primelor 7 țări („7 magnifici”) beneficiare ale presupusei încălziri globale din anul 2099 sunt, în ordine:

      1. Islanda
      2. Finlanda
      3. Norvegia
      4. Elveția
      5. Canada
      6. Suedia
      7. Mongolia

      O altă aberație a modelului Burke este prezumția că, deși Statele Unite vor avea în 2099 un venit/locuitor similar cu al României, populația americană se va dubla, iar cea a României se va înjumătăți. De ce oare?! Adică oamenii se vor înmulți în America în ciuda faptului că venitul lor va fi de 4 ori mai mic decât al mongolilor, iar românii se vor împuțina, chiar dacă ar deveni (climatic) al fel de bogați ca imperialiștii americani !!

      Toate aberațiile astea ar fi de râs, dacă nu ar fi de plâns… Articol publicat peer-reviewed în Nature… Autori de la două universități de prestigiu…

      • Modelul Burke nu presupune niciunde ca distribuția profitului ar fi uniformă între țările cu aceeași temperatură medie. Evident, dacă se consideră această uniformitate, țările avantajate vor fi cele cu densitate de populație mică. Toate cele șapte „magnifice” îndeplinesc în primul rând acest criteriu. Așa cum „lanternele roșii” ale clasamentului sunt țări cu densități de populație de excepție.

      • Domnule Cranganu, inteleg ca „aberatiile” astea au la baza un model matematic. Ati descoperit cumva o greseala in model? Sau trebuie sa va credem doar pentru ca sunteti expert in fosile comprimate? Intamplator eu sunt absolvent de cibernetica (economica) si va anunt ca un model matematic publicat, peer-reviewed, se poate combate doar prin completare, nu cu vorbe goale.

        Ce este aberant? Ca Mongolia ar putea creste economic de 10 ori in 80 de ani?
        Stiti cum arata micul emirat numit Dubai in urma cu 80 de ani? Un amarat de sat de culegatori de perle. Similar si Islanda, o colonie de pescari. Dar Singapore? O colonie britanica de 2-300.000 de locuitori, 80 de ani mai tarziu are PIB mai mare ca Romania si trei sferturi din statele americane.
        Astazi sunt orase in China care depasesc la standard de viata state intregi din SUA (exemplu – Shanghai). Desi nu au un gdp/capita la nivelul SUA, un coeficient Gini mult mai mic duce la o speranta de viata mai lunga si o speranta de viata sanatoasa mult mai lunga… Doar asta ar fi suficient sa va dea de gandit.
        Poate vreti un exemplu mai aproape de acasa? Miracolul numit Norvegia – un stat vasal, economie bazata exclusiv pe agricultura de subzistenta dupa primul razboi mondial. Azi depaseste semnificativ SUA ca venit/locuitor si nivel de trai.

        Daca ne mai uitam si la evolutia puterii de cumparare a populatiei, care creste extrem de incet in SUA de zeci de ani, solutia data de model nu mai este atat de „aberanta”. Realitatea de azi (SUA stagneaza, alte state cresc rapid) poate duce la surprize de proportii peste 80 de ani.

        • @pehash – Mongolia n-are decât să crească economic și de 50 de ori în 80 de ani, nu asta e problema. Corelația artificial inventată între variațiile climatice și creșterea economică e problema.

          Norvegia și Dubai au crescut economic datorită faptului că sute de milioane de oameni din cu totul alte regiuni ale planetei au plătit petrolul exportat de ele, nu datorită variațiilor climatice. Iar succesul Dubai-ului în transporturile aeriene are legătură cu locația geografică, asigurată de Allah, nu de variațile climatice.

          Singapore a crescut economic pentru că e un fel de paradis fiscal detașat artificial de Malaezia, căreia îi ”smântânește” economia, nu datorită variațiilor climatice. Dacă orice multimilionar din zonă se mută în Singapore și dacă orice exportă Malaezia se exportă prin Singapore, ce treabă are asta cu variațiile climatice? Dacă Rotterdam ar fi detașat de Olanda sau dacă Hamburg ar fi detașat de Germania, ar deveni exact asemenea paradisuri fiscale, fără nicio legătură cu variațiile climatice.

          Se poate inventa orice model matematic, oricât de absurd, atât timp cât verificarea rezultatelor e destul de îndepărtată în timp și scopul e profitul imediat, prin introducerea de legislație aberantă. În esență, despre asta e toată povestea, despre legislație eco-marxistă destinată ”viitorului luminos al omenirii”, dar aducătoare de sărăcie în prezent și despre modele matematice aberante, destinate să o justifice.

        • @pehash

          Modelul Burke suferă de cel puțin trei erori fundamentale, discutate pe scurt în articol.

          Pentru că m-ați provocat :-), voi descrie și alte aspecte aberante ale modelului:

          1. Spre deosebire de modelele climatice, ale căror predicții viitoare pot fi verificate cu extrapolări în trecutul planetei, modelul climato-economic Burke, ca și altele din aceeași categorie, nu pot fi verificate pe date reale, pentru că, în ultimii 250 de ani de civilizație, temperatura medie globală a crescut cu doar 0,85°C, nu 4°C, după cum consideră modelul Burke că se va întâmpla în următorii 80 ani.

          2. Autorii ar fi putut, dar nu au făcut-o, să folosească măcar date existente. Să considerăm următorul exemplu:

          Țara X are în prezent o temperatură medie de 15°C. Conform modelului, din cazua încălzirii globale, temperatura sa medie va crește cu 4°C, astfel încât în 2099, în țara X, temperatura medie va fi de 19°C. Modelul Burke greșește aici de două ori: a) Nu consideră perfromanțele economice ale unor țări care ÎN PREZENT au temperaturi medii de 19°C (ar fo fost o calibrare excelentă) și b) Consideră că saltul de 4°C va avea loc BRUSC, fără adaptare la schimbare gradată a temperaturii. Presupunerea că toate cele 166 țări analizate se vor comporta precum ciobanul din Miorița – apatic, non-actic, non-adaptabil, așteptându-și resemnat soarta – este o aberație. Aș numi această ultimă greșeală lipsa contextului.

          3. Simpla analiză a datelor din prezent indică invaliditatea modelului Burke:

          – Din cele 47 țări cu o temperatură medie sub 13°C, 45% au avut o creștere economică mai mică în anii calzi;

          – Din cele 118 țări cu o temperatură medie este 13°C, 42% au avut o creștere economică mai mare în anii calzi.

          Cred că un subtitlul potrivit pentru modelul Burke ar fi cel sugerat de Goya: Somnul rațiunii naște monștri.

            • Micșorarea teritoriului statului Louisiana nu este cauzată de creșterea nivelului mării pe baza încălzirii globale sau de exploatările de petrol și gaze, cum se susține propagandistic în filmulețul pe care l-ați indicat.

              Indiana găzduiește delta fluviului Mississippi, cel mai bogat curs de apă din America de Nord. Ca urmare, cantitățile colosale de sedimente pe care Mississippi le transportă fără încetare către Golful Mexic produc un fenomen numit subsidență, caracteristic tuturor deltelor din lume și probat prin descoperirea așa-numitelor paleo-delte – depozite de aluviuni cu imens potențial petrolifer.

              Un studiu publicat în 2006 (imediat după Katrina) în revista Geology afirmă răspicat: The rapid wetland loss in coastal Louisiana is likely due, to a considerable extent, to the compaction of Holocene strata.

              Fiind un fenomen absolut natural, locuitorii din Louisiana știu că nu poate fi oprit prin voința politică sau ecologică. Dacă ei au ales să trăiască acolo, au făcut-o în deplină cunoștință de cauză.

              Măsurile de adaptare există (diguri, baraje, canale de deviere a apei), dar sunt scumpe și de lungă durată. După Katrina, nu s-a remarcat o depopulare a Louisianei. La fel, după accidentul Deep Horizon. Oamenii locului știu să facă analiza riscurilor, cântărind avantajele de a locui și munci în delta Mississippi sau New Orleans, vs. dezavantajele provocate de scufundarea fundamentului geologic care va conduce la invazia apelor oceanice.

              Prima dată când am vizitat New Orleans, am fost șocat să văd cimitire cu morminte suspendate. Practic, fiecare loc de veci este construit pe o platformă cu înălțime variabilă, pentru a preîntâmpina eventuala inundare a decedaților în cazul unui uragan sau a creșterii sistematice a nivelului apei.

              How stable is the Mississippi Delta?

            • Nici nu am insinuat ca ar fi cauzata de incalzirea globala.
              Vorbim strict de adaptarea pe care o presupuneti dvs – „Presupunerea că toate cele 166 țări analizate se vor comporta precum ciobanul din Miorița – apatic, non-actic, non-adaptabil, așteptându-și resemnat soarta – este o aberație”. Iata ca exact aberatia asta se intampla in exemplul meu – resemnare in fata sortii. Care soarta, in treacat fie spus este evitabila, ca delta aia nu s-a format la altitudine mii de ani si dintr-o data a inceput sa se scufunde, nu? Doar ca unii prefera jumatati de adevar..

              Cum sa modelam optimist o adaptare pe termen foarte lung cand toate exemplele pe care le avem pana acum arata ca politica se face, in cel mai fericit caz, pe termen mediu?

            • Păi dacă oamenii sunt resemnați în fața sorții, precum ciobanul mioritic, ce vreți să faceți dumneavoastră? Să-i salvați cu forța?!? Contra voinței lor? De ce? Cine vă dă dreptul să-i scoateți din resemnarea lor?

              Vă amintiți ce sfat i-a dat Miorița ciobanului resemnat? „Stăpâne, stăpâne/Îți cheamă ș-un câne/Cel mai bărbătesc/Şi cel mai frățesc” Păi dacă ciobanul s-a resemnat în fața sorții și a apucat calea îngropăciunii astrale, ce vină avem noi? Ce vină mai are Miorița?

              Însă situația Louisianei și altor zone americane nu se compară cu Miorița: v-am spus că pentru prima dată am văzut morminte aeriene, ceva care m-a luat prin surprindere totală. Adaptarea la situația impusă de subsidența inexorabilă a Deltei fluviului Mississippi nu a condus la depopularea zonei, ci, dimpotrivă, oameni au găsit soluții de adaptare în timp.

              Vă mai dau exemple de cum văd eu adaptarea la condiții climatice neprielnice:

              Dacă nu instalați un aparat de aer condiționat într-un an în care temperatura a atins doar într-o singură zi valoarea de 33°C, asta nu înseamnă că nu veți instala acel aparat dacă vor fi 50 zile cu temperaturi de 33°C.

              Dacă programul dvs. de lucru standard implică 8 ore de muncă în aer liber, chiar dacă temperaturile se schimbă de la 27,8°C la 27,9°C, asta nu înseamnă că nu vă puteți ajusta programul de lucru dacă temperatura medie atinge 33°C.

              Oamenii care trăiesc în zone unde temperaturile variază cu ±5°C în jurul valorii medii anuale de 27°C ar putea teoretic să se comporte ca și cum într-un an temperatura este 22°C, iar anul următor, 32°C. Dar acest lucru nu este posibil. Oamenii își vor adapta comportamentul caracteristic temperaturii optime de 27°C, cu variabilitatea menționată. Dar dacă temperatura medie anuală se schimbă GRADAT, de la 27°C la 32°C, atunci diferite tipuri de adaptări (biofizice, comportamentale, tehnologice, sociale și economice) vor fi la îndemâna celor care nu sunt resemnați ca ciobanul mioritic.

              De aici rezultă, în opinia mea, principala aberație a modelului Burke: Efectele variațiilor temperaturii, detectate pe o scară mică și pe termene scurte, nu pot fi extrapolate la o scară mare și pe termene lungi.

        • e aberant sa faci predictii asupra optiunilor altora; in mod cert, pe cei mai multi poti sa-i saracesti cu taxe, impotriva vointei lor, dar pe ailalti nu ii poti obliga sa se imbogateasca cu forta;
          poate ca mongolezii vor sa traiasca saraci si cinstiti precum Ion Iliescu, pana-n 2099;
          sau pur si simplu poate vor sa se converteasca la religia ecologista si se vor ambitiona sa demonstreze stimabilului @J.S. si urmasilor-urmasilor sai ca sunt ferm hotarati sa puna in aplicare ceea ce propovaduiesc, prin exemplu propriu, izolandu-se definitiv in sanul naturii, precum triburile amazoniene;

    • Aaaa…. Pai fiti mai destept ca ei! Nu va mutati in orasele ale ce vor fi inghitie de potop :)

      Asa ca sa ne amuzam un pic pana acum vreo 7-8 erau pe val smecherii ce incercau sa vanda tutror cate o bucata de teren in nordul Canadei pe motiv ca incalzirea gloaba va parjoli totul, in cale. De ceva vreme incoace s-a schimbat directie. A inceput panica noii glaciatiuni. Acum aceeasi smecheri vand terenuri prin Guatemala si Panama ca mde atunci can America va fi acopertia de ghetari o palma de pamant acolo va valora o avere…

      Azi 24 August la ora 8.35 la Paralelea 45 (latitudinea Ploiestilor) in Midwest sunt 18C. La Chicago (cam la altitudiena Madridului) sunt 22C. Tocmai am verificat. Am trait acolo cativa ani buni pana in 2008. Intre Iulie si inceput de Semptembrie temperaturile nu coborau nici ziua si nici noapte sub 25 C nici macar dupa zile in sir de ploi si furtuni. Arareori coborau sub 30C… Deci cel putin pe acici incalzirea gliobala e subiect de bancuri.

      • Excelent exemplu. Ma refer la Chicago… care pe 24 August 2018 a avut o temperatura maxima de doar 22 de grade. Concluzia dvs?.. Incalzirea globala nu exista!

        Pai va propun sa verificati toate celelalte 24 (ca azi e 26 si inca nu stim sigur..) de zile din august 2018 si sa ne spuneti in care zi a a mai avut Chicago o maxima sub 26 de grade. Momentan media este 25.

        Si pentru ca sigur nu stati bine cu mediile si/sau cu memoria, hai sa vedem cat a fost temperatura medie in Chicago in anii cand stateati acolo:
        2007 – 24 de grade media in August, 18 minima;
        2006 – 24 si 19;
        2005 – 24 si 19;
        2004 – 20 si minima 13… in August.

        Deci zilele alea in care nu scadea temperatura sub 30.. era vorba de Fahrenheit?

  8. Domnule profesor inteleg de ce nu sunt intemeiate astfel de predictii pe termen lung mai ales in cazul de fata.Dar trebuie sa recunosc ca este singura predictie pe termen lung care ne spune ca SUA in 2099 va avea cel mai mare PIB global!Dincolo de extrapolarile fortate de la clima pe o perioada scurta la o pereioada de un secol e complet neplauzibil sa consideram ca PIBul Chinei va fi asa de mic iar PIBul Canadei sa fie cu mult mai multe ordine de marime mai mare.De asemenea toate modelele de proiectie a PIBului pe o perioada asa de lunga vorbesc de faptul ca PIBul Chinei va fi cu mult,mult mai mare fata de cel al SUA chiar!Mi-ar fi placut desigur sa gasesc fie si o proiectie intemeiata pe baze plauzibile in care PIBul SUA sa fie mai mare ca al Chinei in 2099!Nu e cazul in aceasta predictie bazata pe extrapolari fortate si pe actiunea unui singur factor aspra economicului ignorand factori ce pot aparea in viitor.Nu prea inteleg ce model de clima va avea Mongolia de ar fi asa de favorizata!

  9. Nu imi permit sa siluiesc nimic cu atat mai putin matematica!Imi exprimam o dorinta nicidecum o certitudine sau macar plauzibilitate!Aratam de fapt ca sunt de acord cu articolul dumneavoastra fara a uita insa de vechea mea „obsesie” cu America singura superputere globala pe termen lung.Nu confund insa obsesia cu plauzibilitatea:si mie mi se pare neplauzibil ca Pibul SUA sa fie mai mare fata de cel al Chinei.Am dat de inteles ca mi-as dori sa traiesc intr-o lume cu America Superputere Globala!E o obsesie,ca toate obsesiile doar partial motivata de realitate dar nu este in nici un caz un delir organizat sau dezorganizat!Nu caut sa traiesc intr-o realitate paralela,nici paradiasica nici infernala.Ma subestimati profund cand credeti ca nu am inteles esenta articolului dumneavoastra(mai putin motivatia,poate).Stiu insa ca ati mai avut un articol care isi propusese sa raspunda exact la intrebarea-obsesie a mea.Doar ca intre timp in America a ajuns la putere Donald Trump care nu stiu daca precipita declinul relativ al SUA sau din contra il incetineste.2+2=4 chiar si pt Viorica Dancila!

    • „Declinul relativ” al SUA e o aberatie in sine. PIB-ul per capita e un simplu rezultat statistic, americanul mediu si chinezul mediu nu alearga pe o pista de atletism, ei sunt personaje fictive. Chiar a uitat toata lumea tonele de otel pe cap de locuitor pe care le producea economia lui Ceausescu? Fiecare tona de otel vanduta la pret de dumping accentua saracia din Romania, chiar daca productia crestea. Exact asta face si China astazi.

  10. Ce spune domnul profesor (sau asta cel puțin înțeleg eu) este că grav nu e faptul că un „om de știință” scoate o aberație după”studii intense”, problemă e că este băgat în seamă de factorii de decizie și studiul respectiv devine baza unor decizii politice la nivel înalt. Poate că asta este și principala calitate a lui Trump (referitor la acordul de la Paris și nu numai); o fi cioban, fără maniere samd dar are common sense-ul să spună că o aiureală este o aiureală chiar dacă este susținută de o grămadă de neomarxisti, PC , etc

    • După publicarea raportului său din luna martie 2018 (Overheated: How Flawed Analysis Overestimate the Costs of Climate Change), Oren Cass a fost invitat să depună mărturie în fața lui House Committee on Science, Space, and Technology pe 16 mai 2018.

      Pe lângă modelul Burke, Oren Cass a criticat cu argumente tari și alte modele catastrofiste, menționate în articol. În fața legiuitorilor, Cass și-a focalizat criticile pe rapoartele elaborate de două organisme federale, GOA și EPA, care s-au bazat pe modele climato-economice aberante. Reiau din articolul meu cele două paragrafe care, așa cum bine ați remarcat, reprezintă motivația principală pentru care l-am scris:

      studiul produs de Hsiang et al., 2014 (Hsiang este al doilea autor al modelului Burke din 2015) estimează că până în 2100, costurile cauzate de efectele schimbărilor climatice din SUA vor ajunge la $228 – $945 miliarde dolari pe an. Cel puțin 71% din această sumă este bazată pe estimări ale unor studiile individuale de temperatură.

      Studiul publicat de EPA în 2015 estimează că până în 2100, schimbările climatice vor costa anual Statele Unite între $1,3 trilioane și $1,8 trilioane. Cel puțin 89% din suma estimată se datorează studiilor de temperatură de tipul celui folosit de modelul Burke.

      Depoziția lui Oren M. Cass poate fi citită aici: https://docs.house.gov/meetings/SY/SY00/20180516/108299/HHRG-115-SY00-Wstate-CassO-20180516.pdf

  11. Turnbull Trounced: RE Obsessed PM Ditched Over Ludicrous Plan to Double-Up on Subsidised Wind & Solar

    25 august 2018

    Primul ministru al Australiei, Malcolm Turnbull, un înfocat încălzirist, și-a pierdut funcția atunci când a încercat să treacă prin parlament o lege care să controleze emisiile de gaze cu efect de seră. Dl. Turnbull este un darling al eco-activiștilor pentru că a susținut că dublarea producțiilor de energii solară și eoliană va micșora drastic prețul electricității la consumator.

    Rezultatul politicilor sale a fost exact pe dos: Australia de Sud, unde s-au instalat cele mai multe generatoare solare și eoliene, s-a confruntat cu creșteri istorice ale prețurilor electricității și cu episoade de blackout.

    Nu știu dacă guvernul condus de Malcom Turnbull a avut la dispoziție sau s-a lăsat influențat de vreun model Burke sau altul asemănător. Cert este că Australia nu-și va putea onora angajamentul climatic semnat la Paris în 2015. Cred că bunul simț științific și economic să ghideze pe noul prim ministru australian.

    Iarăși, nu speculez că Australia va urma exemplul Statelor Unite în legătură cu Acordul de la Paris. Poate fi doar o coincidență. Poate nu. Oricum, aștept cu interes cum vor decide canadienii soarta „frumosului” Trudeau anul viitor.

    • „We need to acknowledge that we are starting from a very bad position of sky-high household and business electricity bills. In the decade ending 2017-18, real average retail electricity prices increased by 56 per cent.
      During this same decade, renewable energy increased from less than 5 per cent of electricity generation to about 17 per cent. It will, in all likelihood, reach 23 per cent by 2020; it may climb further to more than a third of electricity generation by 2030, according to the Energy ­Security Board.”

      Autorul articolului ignora cauzele cresterii pretului la energie din ultimii ani: faza ascendenta a ciclului economic, cresterea costurilor, etc. Salariile s-au majorat cu aprox. 50% in perioada de referinta, pretul carbunelui australian s-a dublat in ultimii ani, iar agentii economici din sectorul energetic trebuie sa castige si ei niste bani.
      https://www.indexmundi.com/commodities/?commodity=coal-australian&months=180
      https://tradingeconomics.com/australia/wages

    • Malcolm Turnbull a mai pierdut o dată șefia Partidului Liberal, tot din cauza legislației eco-marxiste pe care o promova. În 2009 era sprijinitorul unei versiuni australiene de certificate verzi (Carbon Pollution Reduction Scheme) care fusese introdusă de laburiști. De altfel, multe decizii din cariera lui conduc la ideea că a fost mereu o cârtiță laburistă în Partidul Liberal. Iar dacă legislația eco-marxistă l-a făcut să-și rupă gâtul de două ori, căsătoria între persoane de același sex a reușit să o introducă în legislație, în 2017.

      • Australia cu resursele ei vaste de energie solara ar putea produce in desert cantitati imense de energie base load (de zeci si sute de ori mai mari in comparatie cu cererea actuala) la un pret convenabil, sub 20 centi /kw in retail. In timp, cu ajutorul tehnologiei pretul pentru consumatori poate sa scada si sub 15 centi, deci ar ramane loc si pentru o taxa. Un fel de „flat rate” forever, independenta de fluctuatiile pretului la combustibili fosili. Si deserturi exista aproape pe toate continentele si subcontinentele planetei (SUA, Mexico, Chile, in jurul Marii Mediterane , China, India samd). Din pacate lipseste “vointa politica“ respectiv, guvernele, pe o parte sunt ostaticele economiei centrate in jurul energiei bazate pe fosili, iar pe cealalta parte sunt incapabile sa substituie veniturile din taxe si impozite incasate pe o resursa epuizabila. Unii lideri vorbesc cu jumatate de gura ca ar fi bine sa reducem emisiile cu un 20-30% (pun caruta in fata calului invocand pericolul schimbarilor climatice) iar ceilalti lipesc in mod agresiv etichete in stanga si in dreapta cu sintagme „eco-marxistii” si tot asa. Jocul cu alba-neagra!

        P.S. Cat timp avem la dispozitie pana la epuizarea resurselor /fezabile de hidrocarburi? Chiar daca incepem sa investim masiv in alternative, perioada de tranzitie poate dura chiar o generatie si implica o majorare masiva al consumului de energie (avem resurse suficiente sa acoperim consumul acestei tranzitii?) Cam acestea ar fi intrebarile care preocupa generatia din care eu fac parte. Provocarile incalzirii globale sunt „vax” in comparatie cu adevaratele provocari care ne asteapta dupa colt!

        • @Explorer – generația din care tu faci parte este total debusolată, a adus la putere niște politicieni care propun societății teme și obiective false (etatism în economie, regenerabile, căsătoria între persoane de același sex, limitarea libertății de exprimare prin cenzura pe Internet și prin pedepse cu închisoare pentru diverse exprimări etc.).

          Generația mea, la fel ca și generația autorului, au trăit destul de multă vreme într-un regim marxist, astfel încât să știe unde duc astfel de lucruri. Generația din care faci tu parte încă nu înțelege pe ce lume trăiește, are impresia că statul și politicienii există doar pentru binele cetățenilor.

  12. By the way desi nu stiu daca si in topic:
    https://playtech.ro/2018/arctica-gheata-rupere-topire/

    NOTĂ:

    Astfel de linkuri, către articole românești traduse aiurea (heatwaves = unde ???) din tot felul de publicații cu titluri de tip Clickbait, nu aduc o valoare adăugată celorlalte comentarii. Pe viitor, nu voi mai accepta publicarea lor.

    Pentru că păreți interesat de varii subiecte, este preferabil să mergeți la sursa primă a articolelor traduse și să verificați și credibilitatea acelei surse pentru a depista eventuale fakenews (pe cât este omenește posibil).

    Pentru mine, traducerile din Playtech nu sunt literatură științifică de calitatea comentariilor de pe Contributors.

    Constantin Crânganu

      • Întâmplarea dvs. este tipică pentru epoca Google, Wikipedia, YouTube și al numeroaselor rețelele de socializare – Facebook, Twitter, Instagram etc. : accesul gratuit la tot felul de publicații on-line oferă o pletoră de informații aproape științifice, pseudo-științifice, junk science, fake science etc.

        Ca regulă, ele sunt traduceri/adaptări ale unor articole științifice făcute de non-experți, oameni cu diferite meserii, care se cred popularizatori ai științei dacă își expun traducerile lor făcute pe genunchi. De multe ori, acele publicații au o agendă foarte clară, de exemplu anti-hidrocarburi, pro-energii solare, anti-fracturare, pro-transporturi electrice ș.a.m.d.

        Nu este de mirare că acele publicații vor filtra tot ce contrazice agendele lor și vor utiliza titluri tip clickbait pentru a atrage cititori care cred sincer că agenda propagată este și cea corectă științific.

        De aceea, recomand, precum doctorii: nu vă mai autotratați cu diverse pilule gratuite găsite pe internet. Știu că pilule adevărate – articole real științifice – sunt scumpe și de cele mai multe ori, greu de înghițit (aka, de înțeles corect în limbajul lor expert-prohibitiv). De aceea, m-am hotărât în 2014 să părăsesc „turnul meu de fildeș” și să pășesc în arena publică, unde am depus până acum 141 articole despre diverse aspecte științifice la care mă pricep mai bine decât autorii autodidacți, semi- sau sferto-docți, absolvenți la cursurile fără frecvență ale celebrelor „universități” Google, Wikipedia sau YouTube.

        Consum mult timp și energie pentru a scrie și comenta articolele publicate aici cu începere din 2014. Faptul că am distrus o mulțime de mituri, că am călcat pe mulți pe picioare, este argumentat și de faptul că sunt singurul autor de pe Contributors care are publicat un Disclaimer in informația sa BIO. Și cu toate acestea, aproape nu există articol despre încălzirea globală în care să nu fiu acuzat că sunt „petrolist”, deși meseria mea este de inginer geofizician. Faptul că predau un curs de Geologia petrolului este inacceptabil pentru unii orbiți de patimi ecologiste. Ca și cum un profesor care predă la farmacie un curs despre droguri devine automat un membru al celebrelor carteluri de traficanți de droguri ilegale.

        Ce lume… ce oameni…

        • Intru totul de acord cu dvs . De fapt articolul fiind destul de greu de inghitit si recunosc neavand timp sa-l verific l-am postat doar ca link cu speranta ca cineva mai documentat va reactiona. Ati reactionat si este foarte bine. Eu nu stiam nimic despre acest Playtech(este prima oara cand imi iese in cale) si de acea am dat semnalul.Cred ca este bine ca v-am dat ocazia sa lamuriti problema si sa scrieti si textul la care replic acum apreciindu-l in totalitate. :)

  13. Bre, dar ce v-ați mai înverșunat pe dl. Ion!
    Avem așteptări mai mari de la dumneavoastră, vrem să combatem pe mai multe fronturi! Nu vă îngrijorează faptul că practic nu există păreri contra în comentarii? La ce servește discuția dacă obțineți doar ecouri ale propriilor opinii? Aa, căutăm numai confirmări că să ne întărim convingerea că avem dreptate! Dezbaterea clasică teză/antiteză nu ne mai place, e depășită?! Hai sa dezbatem problem din alt punct de vedere: PRODUCȚIA DE ENERGIE trebuie sa urgenteze tranziția de la consumul de hidrocarburi la surse alternative. De ce? Păi hidrocarburile au utilizari in industria chimică și farmaceutică unde pot fi greu substituite

    • @DIONISIE – stimate domn, dacă ai veleități antreprenoriale, ești binevenit în economia reală, unde poți să ți le pui în valoare. La fel și orice politician care se crede antreprenor. Însă nu e treaba politicienilor să ghidoneze artificial economia și să crească arderea de hidrocarburi în numele regenerabilelor.

      Pentru că asta se întâmplă în realitate, se ard mai mult hidrocarburi de când cu regenerabilele și cu taxele pe emisiile de carbon, nu mai puține. Taxele pe carbon și suibvențiile pentru regenerabile duc la sărăcie și la creșterea consumului de hidrocarburi, poți face efortul să înțelegi asta?

      Dacă vrei să scazi consumul de hidrocarburi, în primul rând ar trebui să promovezi centralele nucleare, nu să le închizi. Dar dacă ai construit Nordstream 1 și acum vrei să construiești și NordStream 2, tu zici că asta duce la reducerea consumului de hidrocarburi în scopuri energetice?

      • Harald,

        Actualmente, consumul de petrol la nivel global este in jur de 36 miliarde de barili pe an si din pacate aceasta resursa valoroasa este epuizabila (cati ani vom putea mentine acest ritm de exploatare? 30? 40? 50?) Schimbarea economiei centrate in jurul consumului de energie produsa din hidrocarburi (centrale electrice, transport, incalzirea cladirilor) se poate realiza numai printr-un efort orchestrat la scala globala. Desigur, acest efort imens va avea un pret corespunzator (de mare) dar in lipsa atlernativei trebuie sa il suportam cu totii, inclusiv pensionarii din tarile dezvoltate care se plang ca le va creste factura la energie cu €18,36 pe luna sau cat o fi (nici la palarie nu-i doare pe ei de viitorul generatiei mele si al copiilor nostri).

        In ceea ce priveste gazoductele Nordstream ai dreptate. Merkel & Co. isi dau ochii peste cap numai cand aud despre automobile electrice. Ardem toate resursele in cazane sa ne incalzim… si sa ne dam cu masina pana se termina. Ce fac la pensie, ma incalzesc cu lemne si carbune, imi trimit baiatul sa lupte prin bazinul Cqaspic pentru ultima picatura (numai de dragul pensionarilor de astazi?) UE trebuie sa mai traga inca 5,6 gazonducte, statii de lichefiat, daca se poate din toate directiile posibile (atata timp cat mai este) sa produca ciment, cablu, otel si sa se apuce de construit retele moderne de inalta tensiune pe intregul continet, pe sub Marea Nordului (pentru parcurile eoliene offshore) si pe sub Marea Mediterana pentru centralele CSP din deserturile din nordul continentului African. Fondurile europene acolo trebuie sa mearga (nu la poloneji si la Orban care incaseaza 100 de miliarde pe ciclu, dupa care se mai si stramba din nas). Este obligatia liderilor sa explice oamenilor lucrurilor pe nume i.e. hidrocarburile sunt resurse limitate si conform estimarilor si tehnologiilor actuale, avem X decenii la dispozitie pentru transformarea intregului sistem energetic. Tintele astea cu 20/80, 40/60 50/50 la electricitate au fost doar un joc de glezne (pentru inceput). Intrebarile principale sunt cele mentionate si in postarea anterioara: cate decenii avem la dispozitie si daca avem resursele necesare sa atingem tinta. Ramane de vazut daca se poate ajunge la un nou acord international (cu tinte, norme cu capacitati anuale de productie, etc). Provocarile cu emissile de dioxid de carbon sunt secundare (1 grad in plus nu strica,pot fi chiar si doua, daca este necesar suportam si trei), securitatea energetica are prioritate!

        • @Explorer – nu e nevoie de niciun ”efort orchestrat la scară globală”, efortul orchestrat la scară globală a fost Acordul de la Paris. La scară globală, numărul generatoarelor de energie, precum și numărul companiilor care dețin aceste generatoare este suficient de mare încât să existe o piață reală a energiei, fără intervenția statului.

          Mai mult decât atât, datorită taxelor pe hidrocarburi, reducerea consumului ar duce la săcderea veniturilor publice, iar statele nu urmăresc așa ceva. Dimpotrivă, statele cresc consumul de hidrocarburi și cresc taxele încasate, dar sărăcesc cetățenii, prin promovarea unui sector fals al economiei, regenerabilele. Orice sumă extrasă din economie sub formă de taxe duce la reducerea activității economice.

          Nu e nevoie de Nordstream 2, capacitatea conductelor existente prin Polonia și Ucraina e mai mult decât suficientă. Construirea Nordstream 2 este o cheltuială inutilă, destinată să permită Rusiei șantajul asupra Poloniei și Ucrainei, în timp ce își încasează liniștită veniturile din exporturile de gaz în Germania. Iar securitatea energetică nu se obține închizând centrale nucleare, așa se obține doar securizarea unui market-share pentru Rusia în ce privește aprovizionarea Germaniei cu energie.

          • @Harald

            1. Cand discutam despre securitate energetica si „viitor”, creierul generatiei voastre se limiteaza la un orizont de timp de 30 de ani. In contrast, creierul generatiei mele se gandeste la un orizont de timp in jur de 50 ani si daca ne gandim si la copii nostri ajungem la 70+ ani. Cam atat despre “descreiratii“ generatiei mele!

            2. Nivelul actual al consumului de petrol (aprox 36 miliarde barili pe an) poate fi mentinut pe o perioada de circa 40 de ani… si asta in scenariul optimist (“best case“) cu o rata de recuperare de 60%. Ramane de vazut cand vor apela si tarile producatoare la dreptul sa spuna “stop“ la export (probabil cel traziu cand paharul va fi 3/4 gol, unii poate chiar si la 2/3). In concluzie, sunt necesare investitii mari in cercetare pentru a mai stoarce un 10-15% din toate depoziele, incl tight oil (nu doar din cele de tip tertiary, altfel rata de recuperare de 60% trebuie revizuita in jos cu vreo 10%). Cine pune acesti bani la dispozitie?

            https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_proven_oil_reserves
            https://www.eia.gov/analysis/studies/worldshalegas/

            3. Ponderea hidrocarburilor din consumul total de energie este in jur de 54%, in timp ce ponderea electricitatii este in jur de 9% (este evident ca avem de a face cu o economie centrata in jurul hidrocarburilor asa cum am mentionat si in postarile anterioare). Asadar, creierul meu rational imi spune ca o mare parte a economiei mondiale trebuie urgent electrificata (in urmatoarele 3,4 decenii), incepand cu sectorul energetic, incalzirea si climatizarea cladirilor si bineinteles electrificarea celor peste 1 miliard de automobile. Asta ar presupune o crestere a productiei de electricitate din surse regenerabile cu cel putin 2.500 TWh pe an. Ma indoesc ca acest target poate fi atins fara pavarea deserturilor cu tehologie Solar-tower care sa asigure un nivel de 30+% de electricitate base load. O astfel de misiune “imposibila“ presupune un efort extraordinar si extrem de bine coordonat la scara globala (intre guverne, companii si societate civila). https://www.youtube.com/watch?v=QXx02iMsDqI

            https://yearbook.enerdata.net/total-energy/world-consumption-statistics.html

            • @ Explorer,
              ai inaintasi: prin anii `70 ai veacului trecut „bunicii” tai calculau ca se va termina titeiul. Acum a i venit tu sa ne anunti ca in 40 de ani, ioc titei. Dar peste cei 40 de ani vor veni „urmasii” tai sa ne sperie si ei ca in spe zeci de ani benzina ioc.
              Nu e timpul sa fiti mai imprastiati, baieti?

            • Este aberant sa planifici ceva pentru 70 de ani, deja 30 de ani este prea mult in majoritatea cazurilor. Cam tot ce depaseste 5-10 ani e apa de ploaie. Insa a planifica „viitorul luminos al omenirii” a fost intotdeauna apanajul regimurilor marxiste. Desi in 1985 Ceausescu nu era in stare sa-si anticipeze propria executie in mai putin de 5 ani. In schimb avea programe ideologice cu tinte dincolo de 2000.

              La cate aberatii postezi aici, inclin sa cred ca esti sincer convins de un asemenea „viitor luminos”, adica esti genul de activist ca Ion Iliescu, hotarat sa contribuie la realizarea propriilor lui profetii. Lui i-a mers, dar tu te-ai trezit cam tarziu :) Daca nu provoci un razboi full-scale in Europa, oamenii nu vor mai accepta reducerea nivelului de trai pentru a instala regenerabile, pentru a importa musulmani sau pentru a transforma homosexualii in semizei. Ideologia merge cat merge, dar in final invinge bunul simt. Putin si Merkel au ei impresia ca pot reusi acolo unde au esuat Brejnev si Honecker, dar se imbata cu apa rece.

            • @Harald

              Mda, e bine ca resursele globale ajung pentru urmatorii 30 de ani, asa cum scrie si pe pagina EIA. Sunteti constient ca schimbarea sistemului economic centrat in jurul hidrocarburilor nu se poate realiza in 20 ani si nici nici in 30 si nicidecum pe ultima suta de metri (cand resursele vor fi tot mai greu de stors). Dar voi sa aveti un apus fericit, linistit si sa fiti sanatosi, restul nu mai conteaza. Cine incearca sa deschida gura este rapid plesnit -peste ochi- in cel mai elegant mod. O atitudine foarte egoista (dar si impertinenta) din partea voastra.

        • @Explorer – schimbările pe care le vrei tu vin din economia reală, nu prin decizie politică. O ceată de politicieni (eco-)marxiști poate fi destul de iresponsabilă încât să spună că ”prostimea are prea multe mașini, hai să le facem mai scumpe, ca să nu și le mai permită oricine”, dar exact o politică de genul ăsta le-a adus Ceaușeștilor execuția.

          Pentru schimbările pe care le vrei tu, e nevoie de cantități de energie de 10 ori mai mari decât sunt disponibile în prezent, iar moriștile și panourile solare nu vor face avioanele să zboare. Ce faci dacă mâine China începe să instaleze reactoare nucleare pe navele comerciale? Instalezi și tu moriști și panouri solare pe navele tale și încerci să ții pasul, după ce ai lăsat tehnologia nucleară de uz civil să se piardă?

          Răspunsul la problemele energetice va veni din economia reală, nu din cancelariile eco-marxiste, dar deocamdată combustibilii fosili reprezintă soluția cea mai ieftină. Iar soluțiile ieftine sunt tocmai cele necesare pentru a asigura un minim nivel de trai și pentru oamenii săraci. Cât timp Putin mai are printre politicienii germani marionete recrutate cu mâna lui, se mai poate întinde câțiva ani circul ăsta cu regenerabilele. Dar dacă în Bavaria se va putea instala la toamnă un guvern fără SPD, ai să o vezi și pe Mutti zburând în secunda 2, iar în secunda 3 se termină și cu Energiewende.

          • @Harald

            Economia reala este strans legata de politicile fiscale si monetare (este mult mai complexa decat iti imaginezi, „economie libera” exista numai in carti). De la ultima criza, datoriile guvernamentale au crescut, bancile centrale pe o parte au cumparat in veselie (si mai cumpara ai azi) imprumuturi neperformante, iar pe cealalta parte ne subventioneaza dobanzile la consum precum si la achizitii de active mai mult sau mai putin speculative (anul trecut valoara derivatelor pe piata a fost de $11 trilioane, anul acesta presupun ca pariurile au crescut in paralel cu volatilitatea aparuta pe burse, dobanzi. etc). Bulele activelor cresc in volum pe piata imobiliara (vezi UBS global real estate bubble index), pe Wall Street si pretutindeni. Chiar si GM cu un debt/equity ratio mai mare decat 2, are un P/E ratio peste 35. Recunosc ca in ultimii 8 ani am castigat si eu bani din investitii speculative (daca bancile centrale si guvernele ne servesc pe tabla paharul cu sampanie asta este). Cam atat despre economia reala.

            Dincolo de evolutia pozitiva marcata pe ansamblu de indicatori macro si reliefata de statistici, economia reala continua sa se confrunte cu provocari fundamentale. In conditiile in care ne apropiem de finele ciclului bull, cu dobanzi si taxe minime istorice, ramane de vazut cum scoatem camasa la urmatoarea criza (parghia monetara este ciuntita, dar si o bucata buna din parghia fiscala). In opinea mea, singura optiune la „japonizarea” economiei mondiale este politica fiscala coerenta, i.e. taxe coerente, subventionarea proiectelor durabile gen infrastructura si decarbonizarea economiei (ca sa nu avem discutii, la subventii ma refer in primul rand la reduceri de taxe, garantii guvernamentale si credite cu dobanzi reduse). Vezi aici un pas „timid” in directia corecta. https://ec.europa.eu/info/news/new-energy-performance-buildings-directive-comes-force-9-july-2018-2018-jun-19_en

            Cum am mentionat si in alte postari anterioare, decarbonizarea economiei (aducerea economiei la urmatorul nivel) prevede un efort la scara globala si de lunga durata. Bineinteles, consumul materiilor prime, inclusiv al energiei, carbune, gaze, petrol, electricitate va creste cel putin pe durata primelor doua, trei decenii. Un boom sustenabil (bazat pe economie reala in adevaratul sens al cuvantului care) care totodata va asigura si existenta noastra si a copiilor nostri.

            Din pacate, liderii politici (incl Merkel, Obama, Gabriel, Seehofer, Trump, Macron, si mai stiu eu care) fiind cu totii ostatecii economiei centratate in jurul carbonului, fac doar propaganda din moment ce eolienele si fotovoltaicele cu greu pot depasi pragul de 50-60% din consumul total de electricitate (electricitatea la randul ei reprezinta doar un 10-15% din consumul total de energie). Este evident ca fara cresterea semnificanta a productiei de petrol, gaze, carbune, otel, ciment, sticla, cupru, cablu, lithium, aluminium, etc “Energiewende“ ramane o iluzie (asa cum ramane si cresterea sustenabila pe perioada urmatoarelor decenii). Asa cat suna de “absurd“, initiativa de decarbonizare /electrificare reala a economiei trebuie sustinuta tocmai din partea actionarilor industriei carbonului (si in final de ce nu? este o situatie win-win). In acest context, cred ca sunt necesare noi studii si un nou Acord International de electrificare reala a economiei. In opinea mea, drapelul sustenabilitatii si al viitorului „the next level” nu poate fi politizat asa cum au incercat sa se impaneze cei cu floarea soarelui sau cei de stanga (vezi ce se intampla cu Acordul de la Paris sau in Australia, sau in SUA). In final, trebuie sa fie vointa, efortul si beneficiul tuturor.

            • @Explorer – ești incorigibil :) Tu chiar ai sincer impresia că economia mondială ar putea fi administrată mai bine, când în realitate complexitatea ei depășește cu mult orice capacitate de administrare.

              Într-o democrație autentică, atunci când administrația Obama a sărit calul cu tendințele de a ghidona economia, oamenii simpli au dat dovadă de cel mai autentic bun simț economic și au schimbat macazul. În Europa, soluția bolnavă care s-a găsit a fost transformarea democrației în butaforie. Asta a adus de fapt mai multă instabilitate, la care liderii au răspuns cu cenzură pe Internet și cu pedepse draconice pentru infracțiuni minore, exact cum procedau regimurile comuniste în anii ’80.

              Trebuie să nu înțelegi nimic din comportamentul uman, ca să crezi că asta rămâne așa. Dar ca să nu anticipăm prea multe, hai mai bine să așteptăm alegerile de la toamnă din Bavaria, peste două luni deja o să știm cum stăm. Între timp, s-a găsit un britanic progresist inteligent care a crezut că rezolvă problema dacă trimite instituțiilor publice bavareze cruci montate special ca să ajungă atârnate invers. Ce crezi, asta e soluția?

            • @Harald

              Iti raspund pe subiecte (incep de la coada;)

              1. Re: alegeri in Bayern. Cam toti actorii principali gatesc cu aceasi apa (exceptie fac extremistii de dreapta si de stanga).

              2. Re: Lectii de stiinte economice, filozofie, etc. Inteleg ca sunteti traumatizat de greutatile prin care ati trecut in regimul comunist, dar nu e cazul sa ma convingi cu „teoria chibritului” despre ideologiile eronate din secolul trecut. Nu vad lumea doar in „alb si negru” si stiu sa diferentiez varfurile aripilor politice de centru. Daca doresti, putem filozofa despre mecanismele economiei de piata, macroeconomie, econometrie, politica bugetara, finante publice, piete de capital, istoria incepand cu comertul fenicienilor de la sfarsitul neolithicului si primele monede ca mediu de schimb, despre avantajele comertului liber si al globalizarii ca motor al dezvoltarii si cresterii economice, necesitatea si mecanismele interventionismului (incl. regementari) in economia contemporana, necesitatea reglementarilor la nivel international in cadrul globalizarii, samd. Daca te intereseaza, putem discuta si alte subiecte mai palpitante (ie. pietele de capital si strategii de investitii /hedging in contextul actual ;)

              3. Avand in vedere importanta hidrocarburile ca „resursa limitata” si existenta alternativelor la consumul acestora in anumite sectoare, initiativa de decarbonizare a electricitatii, precum si electrificarea automobilelor si a incalzirii /climatizarii cladirilor trebuie sa urmeze fara prea multe „codeli”. Sectorul privat nu traseaza prioritati pe tema de „securitate” energetica si nici politici bugetare nu face. Asadar, initiativa trebuie sa vina din partea politicului (probabil ca societatea civilia trebuie sa se implice mai mult in acest sens). Exista temeri si reticiente in randul companiilor din sectorul energetic, dar si sectorul automotive si bineinteles in randul politicienilor. Panica insa nu este motivata, deoarece tranzitia va dura decenii bune, iar noile locuri de munca (in sectorul constructiilor, regenerabile, tehnologii) va compensa locul celor pierdute. Componenta „sustenabilitate” va fi oricum castigul-net in orice calcul, care, este virtual imposibil de substituit – cel putin pentru orice om (cu toate tiglele pe casa) din generatia mea. Cert este ca hidrocarburile sunt o resursa epuizabila folosita ca materie prima in industrie si chimie, deci mult prea valoroasa pentru a fi arse in motoarelele automobilelor si in cazane. http://www.visualcapitalist.com/visualizing-u-s-energy-consumption-one-chart/

              P.S. consumul de petrol la nivel global a ajuns in jur de 36 Miliarde de baril pe an si nu am primit raspuns la intrebarea mea din postarile anterioare i.e cat timp avem la dispozitie pana la epuizarea resurselor de petrol (la resursele exploatabile fezabil dpdv economic ma refer si eventual scenarii worst/base/best despre potentialul de crestere al acestor resurse in viitor,).

      • @Explorer – nu faci decât să te întorci mereu la același perpetuum mobile în economie. Tu asta pretinzi, că poți lua bani din economie sub formă de taxe, cu care să creezi locuri de muncă în compensație pentru cele pierdute datorită taxelor pe care le-ai luat. Astea sunt idei marxiste și demolează întotdeauna economia din care iei bani pentru a crea locuri de muncă.

        E adevărat că Germania are o marjă de manevră mai mare pentru că își obține producția în țările central- și est-europene și practic se joacă de-a crearea locurilor de muncă pe banii acelora, dar mecanismul rămâne la fel de bolnav. Numai că afectează întreaga UE, în loc să se rezume la statul care îl practică.

        Este absurd să presupui că un politician sau o ceată de politicieni înțeleg mai bine realitățile economice decât însăși actorii economici. Nu există un termen-limită pentru petrol, nu se va termina niciodată, la fel cum nu s-a terminat nici lignitul. Ori se va renunța la el, dacă apar soluții superioare, ori va fi produs sintetic din cărbune, dacă extragerea celui natural se va dovedi la un moment dat prea scumpă. Iar pentru maximum de productivitate, se va folosi energie nucleară pentru a obține petrol din cărbune, dacă va fi cazul.

        Acțiunile politicienilor sunt pur și simplu ideologice, duc lumea de nas cu pretenția că rezolvă niște probleme inventate chiar de ei înșiși. Însă în timpul ăsta oamenii chiar devin mai săraci, din cauza sumelor exagerate extrase din economie sub formă de taxe. O bucată merge, dar la un moment dat oamenii văd că alte state n-au problemele pe care le au ei și se revoltă.

        Iar cu Bavaria unde ”toți gătesc cu aceeași apă” las-o mai moale, că nu sunt toți la fel. Dacă începând de la toamnă CSU va putea guverna în Bavaria fără SPD, ai să vezi imediat cum se despart apele și la Berlin. Acum, înainte de alegeri, CSU poate fi uneori nevoită să meargă pe sârmă, ca să nu piardă alegători în favoarea AfD, dar dacă va avea de ales, cu AfD va guverna, nu cu SPD.

      • @Explorer – „sustenabilitatea” despre care vorbești tu are sensul complet deformat, exact cum vorbea mereu Ceaușescu despre ”valorificarea superioară a resurselor”. În realitate, tocmai Energiewende e nesustenabil și irosește resurse, la fel cum și economia lui Ceaușescu irosea resurse.

        Degeaba îi tot dai cu generația ta, vârsta oricărui individ e o simplă realitate, nu un merit personal. Te învârți într-un șir de minciuni elaborate, la fel cum se învârtea și Ion Iliescu, asta poate păcăli niște oameni, prin comparație cu rudimentarul Ceaușescu, dar asta nu face socialismul cu nimic mai viabil.

        În lumea reală, niște oameni produc bani reali, satisfăcând nevoi reale ale societății, în timp ce alți oameni satisfac nevoi inventate și nu produc nimic, doar consumă din banii reali produși de primii. Într-un final, piața rezolvă întotdeauna lucrurile astea și le rezolvă de la sine, dar orice încercare a politicienilor de a restricționa manifestările pieței duc ulterior la căderi economice mult mai severe.

    • @Grigore

      Toate figurile și calculele din articol îmi aparțin și sunt publicate pentru prima dată în România.

      După cum am detaliat în legendele figurilor, am folosit bazele de date pe care autorii înșiși și-au construit modelul. Adică, am folosit „armele” adversarului pentru a le demola modelul!

      Revistele foarte importante – Nature, Science, PNAS – obligă autorii de modelări să facă/mențină publice bazele de date utilizate pentru modelare. Și eu nu am făcut decât să exploatez datele autorilor. Nimeni și nimic nu vă împiedică să descărcați fișierele autorilor și să vă faceți singur în Excel sau alt program grafic (eu am folosit, de exemplu, și OriginLab 2018 pe lângă Excel) și să verificați figurile mele. De asemenea, puteți să refaceți demersul meu pentru oricare altă țară sau grupuri de țări din cele 166 analizate și prognosticate climato-economic.

  14. Printre atatea previziuni corecte sau nu exista totushi si certitudini pe care nimeni nu le poate ignora: Se produce mai mult bioxid de carbon decat pot plantele consuma prin fotosinteza. Ca rezultat al acestul dezechilibru concentratia de bioxid de carbon creshte si cea de oxigen scade. Pe Venus unde concentratia de bioxid de carbon este 90% temperatura medie este de 300 de grade Celsius. Nu stiu care va fi temperatura pe Pamant cand bioxidul de carbon va reprezenta 90% din atmosfera dar sigur toata viata va dispare mult innainte de 90% bioxid de carbon. Toate plantele de azi respira deci vor dispare si ele daca concentratia de bioxid de carbon creshte. Exista doar fosile de plante terestre de mult disparute care nu respirau deci puteau trai si fara oxigen. Daca asemenea organisme vor putea fi create prin inginerie genetica si transportate pe Venus poate va putea fi re-introdusa viata acolo.

    • @Munteanu – Pe Venus, concentratia de bioxid de carbon este 90% pentru că temperatura medie este de 300 de grade Celsius. Nu invers.

      • Harald, dar de ce sunt 470°C (nu doar 300°C) pe Venus? E chiar mai clad decât pe Mercur, unde doar maximul termic atinge 430°C, dar temperaturile coboară chiar și la -100°C. Pe Venus în schimb, temperatura variază relativ puțin, intre 440°C și 500°C. Cum explicați?

        Cuptorul electric al nevestii are un program de autocuratare prin piroliza. Se încălzește până pe la 500°C. Devine atunci cuptorul, chiar curat fiind, un generator de co2?

  15. OFF TOPIC

    O idee al cărei timp ar putea veni: Centrale nucleare plutitoare

    Cele trei accidente nucleare de până acum (Harrisburg – Pennsylvania, Cernobîl și Fukushima-Daiichi) au creat o psihoză publică în legătură cu posibilele accidente ale centralelor nucleare.

    Iată că o idee relativ nouă prinde tot mai mult contur: plasarea centralelor nucleare pe platforme offshore, diminuând astfel drastic riscurile unor accidente.

    Dintr-un articol publicat ieri în The New York Times reiese că Rusia este cea mai avansată țară în implementarea acestei idei. Urmează apoi alte țări, precum SUA și Franța.

    În competiția cu electricitatea ieftină, abundentă, scalabilă și de încredere produsă de gazele naturale, energia nucleară are avantajul că, lăsând la o parte costurile mari de start-up, nu produce gaze cu efect de seră.

    Detalii:

    The Nuclear Power Plant of the Future May Be Floating Near Russia

    Offshore reactors could be cheaper, safer and more flexible, proponents say, making them a useful weapon against climate change. Critics are incredulous.

      • Probabil pentru că accidentele din minele de cărbuni sunt mult mai frecvente decât cele trei accidente nucleare (primul, cel din Pennsylvania, a fost mai degrabă un semi-accident, fără victime. Noroc de filmul China Syndrom, multi premiat și nominalizat, prezentat pe ecrane cu 12 zile înaintea accidentului propriu-zis de la Three Mile Island. O dovadă în plus că (uneori) și filmul bate viața :) Poate vă mai amintiți că la Iași filmul a rulat cu un titlu anodin, ales așa din motive politice: Accidentul.

  16. Cer gazduire / adapost / refugiu Domnului Profesor cu un mesaj care nu pare sa incapa in limitele libertatii cuvintului precum imaginate de politologii profesionisti hraniti de sinecurile de la Bruxelles.

    Se pare ca daca nu il injuram pe Trump si nu laudam o leguma decedata precum senatorul McCain nu avem dreptul la opinie. Puteti observa ca mesajul, chiar si justificat ostil unui mit sau unei persoane, este bazat pe realitate si continut.

    În lumea reală – nu în „media bubble”, americană sau din provincii – John McCain a fost și este chiar și acum un om profund disprețuit, un oportunist epitomic, un politician „profesionist” care s-a agățat de putere timp de decenii fără să producă rezultatele economice, sociale sau politice pe care Donald Trump le obține într-o singură zi. Chiar astazi.

    John McCain se mindrea cu faptul că nu este „partizan” – prietenul lui cel mai bun în Senat era democratul Ted Kennedy, un alt om de extrem de joasă calitate, care a fost ridicat în slăvi și în viață și la moarte, în pofida faptului că, printre altele și fără remușcări și/sau consecințe legale, a băgat într-un mormint timpuriu o fată nevinovată, Mary Jo Kopechne. Ceea ce însemna a nu fi partizan însemna a se face în mod voluntar preș și găleată de gunoi pentru „colegii” democrați. John McCain este lăudat acum pentru că era „the designated loser” din partea falșilor conservatori. Singurele motive pentru care l-am votat, țînîndu-mă de nas, au fost: faptul că „celălalt” era Obama (2008 a fost un fel de alegere Iliescu – Vadim) și faptul că VPul era Sarah Palin.

    Un patriot real, în momentul în care știa că are cancer la creier și nu își poate exersa profesiunea pentru care este plătit de plătitorul de taxe american, ar fi demisionat în timp util. Acest om mic, orgolios și fără nici un fel de realizări s-a agățat de putere, platit pentru nimic, pînă la ultima să răsuflare. Toată agitația din media nu reflectă absolut deloc sentimentele votanților americani.

    Donald Trump a adus mult mai multe beneficii SUA in cinci minute de munca decit acest om de joasa calitate, McCain, in multe decenii de parasitism tipic politicienilor eterni din Washington.

    • Eu nu cred ca McCain era chiar de capul lui, nu stiu daca putea sa demisioneze cand vrea el. A fost sparring-partner pentru Obama si a fost mereu in cardasie cu diversi democrati corupti. Astfel de cariere nu se construiesc doar pe cont propriu.

    • @Absurdistan

      Nu esti singurul.

      Le-am trimis si eu o diatriba de doua ori chiar, a doua oara renuntind la niste termeni mai duri, dar nimic! n-au vrut s-o lase nici in ruptul capului! In principiu le spuneam ca acea scrisoare nu putea fi emanatia lui McCain la data de 2 august 2018, pentru ca pe McCain nu l-a mai vazut nimeni de vreo 8 luni. Toate tweeturile, comunicatele si injuraturile la adresa lui Trump emanate de McCain in 2018 au fost scrise de o cabala de never-trumperi care l-a tinut impaiat pe McCain tocmai in acest scop.

      Printre altele le-am zis si eu ca McCain a fost un om mic nedindu-si demisia dupa diagnostic, deprivind Arizona de un senator si pe republicani de un vot. Ca sa vezi coincidenta… :-)

  17. Ce sesizez eu: un antiamericanism, latent pina mai ieri, care a rabufnit sub pretextul ca Trump aduce Apocalipsa. Indiferent ca e vorba de Tratatul de la Paris, tratatul cu Iranul, ba, analistii nostri sint profeti in privinta vecinatatii SUA cu Mexicul si Canada, prevazind ca America va fi izolata („“Statele Unite și Mexic au ajuns la un acord în privința termenilor comerciali importanți, pe măsură ce presiunile se îndreaptă spre finalizarea renegocierii privind Acordul de Liber Schimb Nord-american (North American Free Trade Agreement – NAFTA), la care este așteptată și Canada, relatează BBC.”), analistii nostri stiu totul exact ca in vremea Iepocii de Aur.
    Nimic ce vine din SUA nu e bun (poate doar militarii americani sa ne apere, ca noi avem alte treburi)
    Exista analisti dimboviteni (sau de pe malurile altor riuri :P ), care propaga antiamericanismul cu metoda. Au jucat pe margini sa vada cum se descurca Trump cu nebunul coreean, zimbind cu subinteles, au prevazut sfirsitul Lumii odata cu intilnirea finlandeza dintre Trump si Putin. Dar nu au vazut-o pe ministresa austriaca in „genunche” in fata rusuluiu. Rus care, plin de elan, s-a intilnit cu Merkel; ei doi aveau voie sa se intilneasca, numai sa nu fie Trump.
    Asa ca, daca dl profesor Cranganu ar fi scris din Germania, altfel ar fi fost intimpinat; din America lui Trump, nimic bun.

    • Concluzia lui Stevie Wonder la moartea extraordinarei Aretha Franklin (RIP): cei care neaga incalzirea globala sint partial responsabili de cancerul care a rapus-o pe Aretha Franklin. Si cam de toate relele din lume.

      “I just feel that all these various diseases that we have and all that is happening in the world in part is because there are those who don’t believe in global warming,”

      https://youtu.be/cj4xO1z-m74?t=1m50s

    • Nicolas Hulot nu este victima nimanui, nici macar a „schimbarilor climatice”… fapt cu care nu se pot lauda multi dintre detractorii lui ale caror minti infierbantate clocotesc, cand de furie, cand de extaz! :)
      E un om integru, care nu a acceptat sa fie ministru ca sa se imbogateasca si nici ca sa-si faca publicitate (le avea pe amandoua!), ci ca sa actioneze efectiv, la nivel cat mai inalt, in conformitate cu principiile in care crede. A avut si succese, a facut si concesii, iar cand suma concesiilor depasea pe cea a realizarilor preconizate, a demisionat. Cu demnitate. Pe aici, toata lumea,inclusiv adversarii politici, ii arata numai respect si consideratie!
      E trist ca unii oameni nu sunt capabili sa aprecieze valoarea altora, decat daca le impartasesc ideile…
      La fel de trist, si imai ales pagubos, este cand pe cei carora le impartasim valorile, ii consideram excelenti in toate domeniile.
      Patima si excesul judecatii de valori de tip ori/ori, impiedica luciditatea si gandirea moderata,
      Bine ar fi daca „impulsurile” autorilor cu succes la publicul romanesc, ar tine cont de asta, si n-ar mai da apa la moara furiosilor…

      • @ Ela,
        (scrisoare de dragoste cinste cui te-a scris!).

        Ba, tocmai victima schimbarilor climatice a cazut dl ministru. Chiar el spune asta, ca demisioneaza pen`ca e frustrat de realizari (adica pasi prea mici), si ca problematica incalzirii globale este la sfirsitul oricarei liste de prioritati.
        Nu i s-a contestat cinstea ori competenta omului, ci s-a constatat ca a intrat intr-o hora in care nu stia/putea sa joace.
        Asa ca „calmeaza-te” si tu :P

      • Ela. ” La fel de trist, si imai ales pagubos, este cand pe cei carora le impartasim valorile, ii consideram excelenti in toate domeniile.”

        Nu e trist, e doar poveste: Fat-Frumos era si destept, si frumos , si viteaz, si devreme acasa, dar si smecher nevoie-mare: avea si pieptene, si cute, si oglinda, dar si cal inaripat, ce manca jaratec si se lua neaparat cu cea mai frumoasa, cea mai balaie, cea mai cosanzeana dintre toate Ilenele pamantului.
        Zmeii erau toti urati, nebuni, autoritari si rai. Doar ceva putere fizica aveau, dar nici chiar ca Fat-Frumos, care-i infingea in pamant pana la gat si le lua capul.

        In afacerea Keating Five, McCain fu eliberat de orice acuze, fiind in cele din urma criticat doar pentru lipsa sa de previziune in scandalul respectiv. A fost apoi chiar reales Senator prin vot nominal, electoratul sau aratandu-i deci din nou incredere.
        A-l besteli acum mi se pare obscen.

        • @Hantzy – era inevitabil să ajungi și la povești cu Făt-Frumos McCain, altfel nu te treceau în pontaj astăzi :)

          Ce ”lipsă de previziune” poate dovedi un senator când îl cheamă la o întâlnire pe șeful unei instituții de control? Pentru ce l-a chemat, să-l întrebe despre vreme? McCain nu avea nici măcar ceea ce se cheamă ”cinstea hoților”. Făceau trafic de influență împreună (așa se cheamă ”lipsa de previziune” dpdv juridic) iar când a ieșit scandal, McCain a scurs în presă tot ce a putut, astfel încât să-și facă noi prieteni. Și i-a reușit.

          • (…) altfel nu te treceau în pontaj astăzi :)

            Era inevitabil ca Harald să nu se bage ca musca-n lapte cu o speculație de doi bani. Înțeleg că eșecurile suferite lasă urme, dar măcar o urmă de demnitate ar fi fost de așteptat. N-a fost să fie nici atât.
            Dacă suntem de acord că în SUA statul de drept este funcțional, atunci eliberarea de sub orice acuzație a senatorului McCain n-ar mai trebui reluată și interpretată unilateral. Doar frustrările personale ale unor Feți-frumoși sau scutieri de duzină mai pot împinge la astfel de răbufniri.

            • Si in Soare sint pete :P
              ” in SUA statul de drept este funcțional.”
              Corect, dar mai da si rateuri, caci e in firescul uman.
              (Cele mai tari argumente ale tale sint incercarile de a jigni;)

            • Victor_L, or fi și în soare pete, dar cu „argumentul” ăsta poate fi negată orice evidență. Până una-alta, ăsta e punctul de vedere oficial, așa cum Trump e președintele Statelor Unite, deși mai mulți alegători au votat altfel. Eu n-am susținut niciodată că ar exista pete și în algoritmul electoral american, deci nu-mi veni cu sofisme siropoase!
              Cât despre „încercările de a jigni”, ar fi indicat să vezi realitatea: citatul din precedentul meu comentariu ii aparține lui Harald. Eu nu mi-am permis niciodată să sugerez asemenea bazaconii, iar dl Crânganu este foarte sensibil la astfel de insinuări. Cei care îl stimeaza în mod declarativ, ar putea să o facă și printr-un comportament adecvat.
              Ce lume… ce oameni…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. 2024 este Annus Mirabilis: Patru cărți publicate ca singur autor (o tetralogie) -Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature; The Dynamic Earth - Introduction to Geology and Climate Change, KendallHunt; Clima în schimbare De la frică la realitate, Editura Trei/Colecția Contributors. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro