joi, mai 19, 2022

Cresterea PIB – cinstire “muncitorului” roman

PIB-ul Romaniei a crescut cu 3,5% anul trecut si desigur ca fiecare dintre noi are propriile pareri despre aceasta cea mai buna evolutie din UE si una dintre cele mai bune din lume. Inclusiv politicienii, care daca n-ar fi incalciti in criza nedorita de la inceputul acestui an, ar putea avea parerea lor despre aceasta crestere, probabil deturnand-o dupa cum le-ar fi placul si obiceiul. Asa ca in absenta altor opinii educate cele mai interesante raman cele ale analistilor si consultantilor, si observ ca marea majoritate a acestora pun cresterea economica pe seama norocului, a efectului de baza, a unor sectoare care nu au nici o sansa sa repete performanta, sau, si nu in ultimul rand, considera ca este un act al Domnului.

Asa o fi, cum spun ei.

Dar, poate ca este binevenita si opinia unuia din linia intai, care se bucura si se mandreste cu cresterea economica din 2013. Fie ca este sustenabila sau nu, fie ca se vede in indicatori macro sau in buzunarul fiecaruia, fie ca serveste sau nu relansarii consumului, finantarii deficitelor, extinderii infrastructurii sau sprijinirii domeniilor publice, cresterea PIB-ului din 2013 trebuie privita ca un succes al “muncitorului” roman. Antreprenor mare sau IMM-ist, corporatist, agricultor sau la modul propriu muncitor calificat sau necalificat, la stat sau la privat, “muncitorul” roman din prima linie a dus greul anul trecut, la tranta cu economia reala.

Asta in conditiile in care politicul nu a reusit din pacate sa creeze niste mecanisme si directii care sa ajute cu adevarat mediul de afaceri.

Fiscalitatea complicata, ineficienta organelor de control si blocajele financiare nu reusesc sa domoleasca evaziunea si apetitul pentru munca la negru.

Bancile au inca rani nevindecate de la creditele neperformate din trecut, castiga imprumutand statul, participand in proiecte garantate de acesta sau din provizioane, deci chiar nu au motive sa inceapa creditarea de masa, si nici macar nu poti sa le condamni.

Scoala continua proiectul ei personal de a exporta absolventi, iar cei care din varii motive raman in tara au nevoie de costuri enorme pentru a fi recalificati

in ceea ce cu adevarat are nevoie piata muncii.

Diplomatia economica a Romaniei este absenta in zona BRICS (exceptand probabil cazuri oportuniste sau clientelare), tocmai intr-un context in care exporturile au devenit tinta de prima marime a tot mai multor afaceri.

In continuare esuam in a gasi formule de stimulare a repatrierii celor 3-4 milioane de romani din Europa care sunt deja renumiti pentru harnicie si profesionalism si care contribuie din ce in ce mai evident la PIB-ul de aiurea.

Cresterea din 2013 care sunt sigur ca a tras atentia asupra Romaniei (cu placere sau invidie) este si meritul “muncitorului” roman care roboteste de dimineata pana seara ca sa puna o paine pe masa, cum se spune. Ca un adevarat luptator de transee, “muncitorul” roman – erou necunoscut fie el antreprenor mare sau IMM-ist, corporatist, functionar public, agricultor sau la modul propriu muncitor calificat sau necalificat, la stat sau la privat – s-a adaptat la conditiile ostile de mediu si a adus cea mai buna valoare adaugata din 2008 incoace.

Cu un plan bun pe termen lung, combatand neajunsurile de mai sus si stabilind ceea ce se cere de mult, si anume planificare si prioritizare sectoriala, Romania nu poate avea probleme de dezvoltare sustenabila. Si asta pentru ca se bazeaza si in cele ce urmeaza pe “muncitorul” roman, calul de povara al economiei care a crescut datorita lui cu 3,5%.

___________________________

Opinia de mai jos a fost scrisa in 2014, ca reactie la cresterea record a PIB-ului Romaniei in UE din 2013.

Lucrurile raman la fel, avem o crestere record in UE in primul trimestru al anului 2017. Sa ne bucuram si sa ne laudam un pic.

Romania este economic vorbind o tara atipica, care desi nu are o foaie de parcurs foarte clara, ramane o forta in UE si lume.

Sa ne inchipuim cum ar fi daca chiar am avea o foaie de parcurs, care sa incurajeze inclusiv Cumpara Fabricat in Romania.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Cumpără Fabricat în România funcționează, cumpărătorul sau mandatarul prin lege al cumpărătorului fiind statul. A se vedea mai recent autostrăzi demolate, ori cartiere ANL cu termen de finalizare depășit cu anii. Mai an erau investițiile în borduri. Drumul de la materia primă luată practic pe gratis (râurile sunt ale patriei, nu?) la produsul finit cumpărat generos de stat e presărat cu muncitori din toate categoriile menționate de dumneavoastră. Iar controlul de calitate al produsului finit în timpul execuției e și el presărat cu muncitori așișderea. Toți cu asigurări de răspundere profesională la zi, pe care însă nimeni (statul, ca organizator al lucrărilor) nu le accesează. Desigur, acest mod de lucru se poate vedea și la alte domenii; când sistemul va fi cvasi generalizat se va chema abuziv a face politică când „se va face o alocare” preferențială între domenii. Deocamdată cumpărarea de produse agro-zootehnice mai așteaptă, stadiul de tatonare este faimoasa lege cu 51% la raft; se pare că magazinele cu produse pentru animale sunt scutite, altfel am vedea, în sfârșit, fân românesc la raft.

  2. Cifrele nu spun totul dar oglindesc unele aspecte.
    BIP Romania de 178 miliarde $ cu 3,5 crestere anuala inseamna un plus de 6,23 miliarde $ pe an. BIP pe cap de locuitori 9465 $ se poate compara cu vecinii in UE27.
    Grecia 17.989 $ pe cap de locuitor.
    Cehia 17.570 $ pe cap / BIP 182 miliarde $
    Slovacia 15.979$ pe cap

    … „… Romania este economic vorbind o tara atipica, care desi nu are o foaie de parcurs foarte clara, ramane o forta in UE si lume…. „…

    La ceilalti BIP pe cap de locuitor pe an:
    Luxemburg 102.717 $
    Elvetia 80.603 $
    SUA 56.084 $
    Austria 43.414 $

    … „.. Diplomatia economica a Romaniei este absenta in zona BRICS.. „….

    BIP in tarile BRICS:
    China 10.870 miliarde $
    Rusia 1.326 miliarde $
    Africa de Sud 312,8 miliarde $
    India 207,4 miliarde $
    Brasilia 177,5 miliarde $

    Cresterea economica, datoriile de stat, cifre….
    Datoria statului: Romania 63 miliarde $ / sunt 37,9 %
    Datoria Frantei 2.147 / 96,2 %
    Italia 132%
    Grecia 177%

    „Vreau o Romanie cu gloria Frantei si populatia Chinei”: tinarul Emil Cioran….

  3. si totusi cresterea PIB e o veste buna, fusei de curidn in Ro si mi s-a parut ca exista o adevarata dinamica, se construieste, se renoveaza…
    Mult succes inainte!

    • Imagineaza-ti ce boom ar fi fost daca ajungea bidon gol, pardon, Cretinel, favoritul tau, presedinte :P
      Ce-ai vazut tu in trecere este reeditarea vremilor lui Ginerica, cind economia bubuia atit de tare, incit a facut o gaura de 7% in buget.

      • cred ca raspunsul pe care-l meriti nu va fi publicat. Doar asa ca remarca, spre deosebire de altii eu nu am favoriti, nu am votat pe nimeni in ultimii 27 de ani, nu sustin persoane, ci doar, in cazuri speciale, idei.

        Desigur e greu de inteles asa ceva, mai ales de catre unul care traieste, respira, simte numai prin EL. Cine-l critica pe EL, cine Nu-l lauda pe EL e ca aia cu uzine.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Dragos Damianhttp://contributors
Presedinte PRIMER, Patronatul Producatorilor Industriali de Medicamente din Romania

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro