Fără îndoială, ne va trebui timp să ne dezmeticim. Dar un lucru e cert: votul din 24 noiembrie nu vine de nicăieri și nici dintr-o dată. El e tsunami-ul produs de un val care a crescut neîncetat în ultimii 10 sau – poate – chiar 35 de ani. În mod straniu (mai ales pentru cei care au pasiunea comploturilor și a înțelegerilor ascunse), totul a fost – tot timpul – la vedere. Însă nimeni nu a acordat prea multă atenție unor lucruri care, luate în parte, nu sunt în măsură să ne zdruncine viețile. Numai că ele s-au dezvoltat, s-au agregat și au produs unda de șoc care ne-a lovit în plin la finele lui noiembrie. Despre ce e vorba?
Mai înainte de toate, de diabolizarea stângii. Noi am ieșit din comunism cu o ură tenace împotriva ideologiei partidului unic. Se numea, generic, ”materialism dialectic” sau ”marxism – leninism” dar, în fapt, era o grămadă de afirmații apodictice – pe care nimeni nu mai îndrăznea (și nu se mai obosea) să le verifice – ilustrate cu citate fără noimă din discursurile lui Ceaușescu. Partea cu adevărat tristă e aceea că gânditorii noștri de stânga, atâția câți erau, au fost fie omorâți (Pătrășcanu), fie marginalizați (Stahl). Or, dacă ne uităm la celelalte țări estice, vedem că disidența a pornit, aproape invariabil, din mediile de stânga. Probabil pentru noi stânga nu a însemnat nimic tocmai pentru că nu am avut o disidență articulată și coerentă. Firava noastră opoziție a fost opera unor persoane, în general din mediile intelectuale, care nu au reușit nici să constituie grupuri, nici să facă legătura cu muncitorimea industrială. Când a venit Revoluția s-a produs – în sfârșit – și la noi destalinizarea (pe care Dej o eludase, iar Ceaușescu o mimase). Și ne-am pomenit cu valuri de mărturii ale celor care trecuseră prin pușcăriile comuniste, dublate de revelațiile ororii din fosta Uniune Sovietică și din celelalte șări ale ”lagărului” (unde se deschideau arhivele). Astfel că, foarte repede, comunismul și stânga de la care se revendica s-au identificat cu Gulagul. Cum în 1989 fusese bicentenarul Revoluției Franceze și violența revoluționară (inclusiv masacrele din Vendeea) nu mai era văzută ca o excepție, ci se tematiza explicit pentru a fi inclusă în istoria evenimentului, cei interesați de subiect din lumea noastră au rămas cu impresia că toată stânga e artizana crimei în masă. Capacitatea modernizatoare a stângii (legată de stabilirea duratei zilei de lucru, a concediilor plătite, a asigurărilor de sănătate etc.) și efortul de luminare și organizare a muncitorimii abrutizate de muncă nu ne-au spus nimic. Noi retrăiam drama vieților zdrobite în malaxorul sistemului carceral comunist chiar în momentul în care lumea noastră începea să se polarizeze din punct de vedere social și economic. Faptul de-a nu fi avut o gândire de stânga nu ne-a permis să elaborăm o critică structurată a procesului de privatizare și a succesivelor valuri de austeritate cărora a trebuit să le facem față. Le-am tratat la nivelul purei reactivități (”mafia”, ”hoții”, ”m..e X”) fără a înțelege un lucru banal: explicația rațională disipează spaimele și tensiunile sociale în vreme ce cea în termeni de voință și de complot le potențează.
Când, la finele anilor 2000, a apărut primul nostru partid care se revedica de la stânga europeană (cele din anii ’90 fiind mai curând niște rezervații ale dinozaurilor ceaușismului), l-am potcovit cu apelativele LGBTși ”sexo-marxism” de care nici el, nici aripile desprinse din el nu s-au putut scăpa niciodată. Nici USR-ul, nici Plus-ul, Nici REPER-ul nu au dus campanii pe teme sexuale, iar ”progresismul” cu care-au fost asociate ținea mai curând de anticorupție. Poate de aceea au și deranjat atât de mult. Ceea ce au cerut a fost un lucru simplu (și, în treacăt fie spus, cât se poate de liberal) ca statul să nu se amestece în viața privată a oamenilor stabilind ce e normal și ce nu e acolo unde e vorba de propriul corp și de relații liber consimțite. Numai că toate acestea au fost sancționate nu de cetățenii țării (mai curând indiferenți la subiect – cum a arătat-o referendumul Coaliției pentru Familie), ci de ”războiul cultural” din America, importat la noi de fundamentaliștii cultelor neoprotestante. Odată cu ”războiul” am importat și vocabularul lui și cei care își imaginau că acționează în numele libertăților civice s-au trezit caracterizați ca ”sataniști”. Cam așa cum le spune Putin ucranienilor. Mai merită observat un lucru: marile teme ale ”suveranismului” nostru sunt de import, la fel ca și Coca – Cola și telefoanele pe care se conectează reprezentanții curentului!
Ceea ce e cu adevărat important e faptul că refuzând stânga ne privăm deopotrivă de instrumentarul unei analize a prezentului și de alternativa politică la dreapta. Cum să înțelegem, în logica dreptei, intervenția statului în economie (atât de necesară în lumea noastră)? Cum să conturăm o mișcare sindicală autentică, opusă deopotrivă arbitrariului statului și celui al patronatului? Cum să analizăm – dincolo de cazurile individuale – burnout-ul care-i afectează pe tinerii coropratiști? Sau scăderea calității produselor sincronă cu dezvoltarea companiilor?
Al doilea lucru îl reprezintă ambalarea religioasă a dreptei. Sigur, mai înainte de toate e puțin straniu faptul că – după Revoluție – PNȚ-ul (perceput în interbelic ca de stânga), ba chiar și PSD-ul (lui Cunescu) s-au trezit la dreapta. Cum stânga era FSN-ul lui Iliescu (care, împreună cu PSM-ul și PRM-ul adunaseră cam toată nomenclatura lui Ceaușescu care s-a convertit la politică și la afaceri), tot restul era – în mod necesar – de dreapta. Dreapta, în anii ’90, însemna două lucruri: restructurarea economiei (prin privatizare rapidă) și a sectorului de stat și integrare europeană. Numai că, treptat – treptat, dreapta noastră s-a colorat foarte diferit. Mai întâi, cât au mai trăit ultimii supraviețuitori ai interbelicului, a fost intens mitologizată ”aristocrația” vechii lumi. Târziu, prea târziu, i-a pus capăt scandalul colaborării cu securitatea al lui Constantin Bălăceanu – Stolnici. Dar între timp s-au întâmplat multe. Idealizarea interbelicului – în opoziție cu comunismul (și în siajul recuperării marilor nume ale exilului) – a dus la publicarea mai multor lucrări din acei ani care vădeau poziții cât se poate de puțin democratice. Să nu uităm că deomocrația interbelicului nostru eșuase (și încă cu repetiție: în 1938 și 1940) și generația tânără a celor vremuri era tentată de ”a treia cale” (germană și / sau italiană) care propunea în epocă un model de societate care era (ziceau ei) ferit și de păcatele democrațiilor care împinseseră lumea în Marele Război, și de ororile Revoluției bolșevice. Naționalism de anii ’30, ”organicism”, ”etnocrație”, cultul voinței și alte multe lucruri au început să se deverseze în spațiul public.
Dacă s-au sedimentat, au făcut-o într-o altă formă decât cea intelectuală. Începând de la finele anilor ’90 lumea culturală (în marea ei majoritate) s-a delimitat de derapajele (pe atunci) tinerilor corifei ai interbelicului. Dar, reduse la zvonuri și apoi la meme, ideile lor au prins reactualizând o tematică speculată de naționaliștii hard (Vatra Românească, PUNR-ul și PRM-ul): aceea a ”excepționalismului românesc”. O variantă a acestuia – protocronismul – fusese intens speculată și în ultimii ani ai lui Ceaușescu. Ideea excepționalismului e simplă: tot ceea ce, la o primă privire, pare a fi un dezavantaj al civilizației românești e – la un nivel mai adânc – o șansă unică în lume. Nu știm nimic despre limba dacilor; nu e nici o problemă – limba lor era limba universală și originea tuturor celorlalte limbi. N-avem decât o mână de date despre prezența lor în istorie; nu-i nimic – ei au fost creatorii unei protoistorii fabuloase, în raport cu care istoria nu e nimic. Protoistorie pe care neamurile cu istorie ne-o ascund cu îndărătnicie. Am intrat târziu în modernitate; cu atât mai bine – am rămas puri sufletește și necontaminați cu relele ei. Și așa mai departe. Lucruri care au căzut bine peste o altă temă a interbelicului – și, trebuie s-o spunem, a lumii premoderne – alianța tronului cu altarul. Naționalismul și-a găsit un aliat de nădejde într-o bună parte a clerului care a văzut mereu în ortodoxie ”Biserica națională”. (Să nu uităm că, sub turci, sistemul milleturilor făcea ca autoritatea religioasă a creștinilor să fie deopotrivă conducătorul lor. Națiunea și comunitatea religioasă erau același lucru.) În fașa asaltului modernezării (întotdeauna cosmopolită), Biserica s-a retranșat adesea într-un naționalism tradiționalist și romantic. Și lucrurile au alunecat, progresiv, spre ”poporul ales”, ”născut creștin”, ”Grădina Maicii Domnului” etc. Chiar Ceușescu, cel al ultimilor ani, se gândea să speculeze acest filon.
Dar ceea ce s-a adăugat a fost și mai spectaculos: cultul ”sfinților închisorilor”. Nu suferința – cât se poate de reală – a acestor oameni este problema, ci nediferențierea mobilurilor care i-au adus pe mulți dintre ei în închisoare, plasarea în aceeași clasă a celor ce aveau de-a face cu legionarismul interbelic, cu guvernul antonescian (și exacțiunile acestuia la adresa evreilor și a romilor) ori cu crimele de război din Est, cu cei ce au intrat în închisoare pentru idealurile și valorile lor democratice, anticomuniste. Moartea dramatică în detenție sau mărturia lor ca supraviețuitori veneau să le confirme – celor ce-i descopereau după Revoluție – ”măreția” și ”victoria” ”crezurilor de tinerețe” a celor ce pactizaseră sau au fost parte activă a extremei drepte românești interbelice. Pe fondul demitologizării istoriei naționale – adică a deschiderii arhivelor, a formării unor noi generații de istorici și a adecvării metodologiilor locale la cele universale – aceste teze (parțiale și simpliste) s-au încărcat de aura ”rezistenței”. Mulți au început să fie convinși că doar din aceste mărturii poate fi recompusă ”adevărata” istorie a românilor, care e una martirică și de rezistență la invaziile care vin deopotrivă din Est și din Vest. Pentru o populație debusolată, căreia Răsăritul i-a adus drama ”obsedantelor decenii” comuniste și Apusul o emigrație de masă (mai dramatică decât în vreme de război), aceste apeluri au funcționat impecabil. Lor li s-a adăugat imaginarul suveranist al filmelor ”marii epopei naționale” ceaușiste difuzate și redifuzate – în lipsă de altceva mai bun – de toate televiziunile după 1989. Și, poate și mai dramatic, prăbușirea școlii într-un schematism absurd și învățare pentru examene, care au transformat istoria (națională și universală) în ceva similar cărții de telefon: liste de nume și date. Istoria învățată în școală e o litanie stupidă care nu explică nimic; absolut nimic. Explicațiile – pentru majoritatea oamenilor – vin din această vulgată a excepționalismului garantat religios. Iar dreapta a ajuns un soi de partidă național–religioasă. Ceea ce, onest vorbind, nu o face conservatoare (cum se pretinde), ci reacționară. Nu e pentru ceva, ci împotriva a ceva.
E straniu felul în care un popor care a cultivat ca principală virtute istorică supunerea a ajuns să se imagineze pe sine însuși ca rezistent. Singura rezistență reală pe care o opunem, de două veacuri, e cea la modernitate. Modernitatea a ajuns să fie asimilată stângii și ”satanismului”. Nimeni nu se gândește că modernizarea înseamnă refacerea infrastructurii de circulație, fără de care nu e cu putință o agricultură performantă sau un comerț la scară mare. Pentru mulți dintre noi modernizarea a ajuns să fie identificată cu ”Occidentul cel rău”: crize economice, migranți, minorități sexuale. În loc să ne vedem de problemele noastre, noi ne luptăm, vitejește, cu racilele Apusului. Iar acesta, cu policromia lui culturală, ni se pare – văzut dinspre omogenitatea la care ne-au redus săsrăcia și comunismul – ”noul Babilon”, ”Sodoma și Gomora”. Pentru noi, schimbarea ar fi trebuit să funcționeze doar la modul lui mai mult: vom rămâne aceiași (copii uimiți de lume), dar vom avea mai multe, până când ne vor fi satisfăcute toate dorințele. Nu ne-am gândit la faptul că schimbarea lumii presupune și schimbarea oamenilor. E banal să o spun: telefoanele mobile ne-au schimbat în ultimele două decenii mai mult decât toate guvernele care au condus România. Întrebați cu privire la schimbare, mai toți românii ar răspunde că și-o doresc; în fapt, cam toți i se opun.
Noi ne-am imaginat că dreapta românească e constelație de partide care sunt capabile să ne ofere modernizarea fără șocurile la care ne-ar expune progresismul stângii. În fapt, o vedem acum, din ea au crescut forme monstruoase care ne propun un oximoron: revoluția restaurației. Acesta e modelul american al momentului și – ne place sau nu – suntem profund contaminați de el. Peste toate certitudinile și incertitudinile noastre cade mesianismul și milenarismul american: vom fi mai sănătoși consumând nu-știu-ce produse (evident, fabricate bio), ne vom imerge în tradiție (cea mare, care le integrează pe toate), ne vom întoarce la origini (ale nației și ale bisericii) și – mai ales – ne vom regăsi așa cum ne dorim. Iar lucrurile acestea nu pot fi făcute decât printr-o răsturnare totală a istoriei. Lucrul cel mai ciudat dintre toate e felul în care dreapta radicală i-a expropriat stângii ideea Revoluției!
Realitatea este ca cea diabolizată a fost dreapta, de la I Iliescu, la Romașcanu sau Ciolacu șamd.
Astfel ca în prezent o formațiune politică de dreapta NU există în România.
PNTCD practic a fost ucis de A Pavelescu, pentru ca deranja cleptocrația.
Liberalismul este esențialmente o doctrină de stânga.
Extremele politice tind să se atingă și chiar să se identifice, așadar, este futil să căutăm în ideologiile lor detalii de dreapta sau de stânga.
PNTCD era singurl partid 100% antimoscovit si proNATO. In plus, nu a existat decat un singur ministru corupt, dupa stirea mea.
A fost distrus din interior, de slugile Moscovei. Si de cleptocratii mioritici.
PNȚcd-ul cu pricina ce păzea, cînd era distrus?
Zic asta pentru că după laudele ce i s au adus și aduc, trebuia să fie cel puțin din beton armat…
„PNȚcd-ul cu pricina” se blocase la momentul 1944, cand nu fusese capabil sa se faca macar bagat in seama de catre Aliati (pentru ca erau si atunci setati pe alt an, 1918) pierzand initiativa in fata lui Patrascanu, si el unul ne-autorizat de partidul in numele caruia se bagase in treaba.
Ratiu (cel din 1989) aparea ca din alta lume decat partidul pe care traditia de familie il obliga sa-l reprezinte. Era de departe un liberal (in sensul momentului 89-90) . Asta, in timp ce liberalii lui Campeanu semanau atat de mult cu pcr…
Asa s-a ratat momentul.
@Mircea Ordean _ „…ce păzea, cînd era distrus?”
Întrebarea este în sine o construcție sofistică plină de candoare.
Seamănă cu construcțiile logice ale lui C Georgescu, că tot este vorba despre el zilele acestea, care neagă că e război în Ucraina. „Ați fost acolo? Ați văzut cu ochii dumneavoastră?”
Spre exemplu, se poate întreba, în linia acestui raționament, …”Ce păzea PNȚ atunci când FSN s-a transformat în partid și a candidat la alegerile din 1990?”
Astfel de întrebări își găsesc răspunsul în istoria ultimilor 35 de ani, dar cei care le formulează ăi vizează pe cei care nu o cunosc și nici nu au disponibilitatea de a se informa cu privire la modul în care au fost neutralizate forțele socio-politice ce s-au opus capturării statului de către cleptocrație.
Cu siguranță aceste întrebări nu se îndreaptă către cei care au participat la marile demonstrații din 28 ianuarie și 12 februarie, către cei care au fost fugăriți de mineri în Piața Universității, ori către cei care au înghețat la protestele din Piața Victoriei.
Si in PNL si in PNTCD..era infectie de „LASATA SEC-ULUI”..asa ca au actionat cum era ordinul si innteresul..pt urma sa ajunga la zdup!
Da, dar în timp ce PNL s-a adaptat și guvernează cu [urmașul] FSN, PNTCD a refuzat compromisul și practic a dispărut.
…Si nici nu a mai apărut o formațiune de dreapta autentică.
Corect scris! Acum avem proeropenii si antieuropenii, adica suveranistii, deci care stanga si care dreapta?!!!
avem:
1. pro-europenii SI
2. pro-rusii formati din:
2.1 conturi false finantate din strainatate.
2.2 urmasii fostii Securitati, nostalgici dupa rafturile goale comuniste.
2.3 anaflabeti-functionali ‘ieducati’ mai mult de tikitok/facebook decat in scoli.
Păi ne-am europenizat până ce ne-am manelizat. Poporul român și elitele sale nu înțeleg mecanismele democratice și scopul acestora, respectiv apărarea drepturilor și libertăților cetățenești. Așa s-a întâmplat și în perioada interbelică când am intrat într-o perioadă de autoritarisme, totalitarisme, dictatură și în final comunismul.
Nu poporul este vinovat ci elitele lui. Văicăreala asta prelungită mi se pare că este iresponsabilă și ipocrită.
„Ceea ce au cerut a fost un lucru simplu (și, în treacăt fie spus, cât se poate de liberal) ca statul să nu se amestece în viața privată a oamenilor stabilind ce e normal și ce nu e acolo unde e vorba de propriul corp și de relații liber consimțite.” Este un lucru normal ca statul sa nu se amestece nicicand in viata noastra privata, insa atunci cand partidele de stanga („moderne”) ne impun agresiv sa acceptam neconditionat si fara drept de apel o lume in care copiii nu mai au voie sa spuna in scoli „mama” sau „tata”, ci parinte „1” sau parinte „2” sau atunci cand pe cartile de identitate nu mai este trecut sexul (doar pentru ca unii se considera „asexuati”), atunci avem o problema. Aceste partide stangiste au reusit sa instaureze o frica printre noi, o teama de exprimare fata de ceilalti, lucru care a dus la izolarea oamenilor in timp si la crearea de „bule” pe retelele sociale speculate de catre politicieni si diversi activisti. La fel se intampla si in era comunista, oamenii isi creau „bule” in care dezbateau intens subiecte variate. Astfel, a fost posibila campania lui Geogescu pe TikTok (si nu numai, el incepand pe FB si alte retele mai demult) prin mesaje adresate doar unei anumite „bule” sociale. Aceasta este „corectitudinea politica” si una dintre cauzele care au dus la votul din primul tur al alegerilor prezidentiale. „Revolutia restauratiei” din SUA este doar efectul acestor politici stangiste corecte politic si nu cred ca putem compara civilizatia americana cu cea romana in ce priveste modernitatea sau acceptarea strainilor indiferent de rase sau gen. Votul americanilor pentru Trump este similar cu cel al romanilor pentru Georgescu, pentru ca este vorba de o saturatie la care au ajuns societatile occidentale. Atunci cand la Hollywood producatorii sunt obligati sa respecte „cote” de gen, indiferent de talentul actoricesc, avem o problema. Acestea sunt lucruri reale, care se intampla in timp ce scriem aici, nicidecum inventate. Nu au stiut sa se opreasca la timp aceste partide stangiste si nu au stiut sa transmita mesajele catre noi. Poate altul ar fi fost rezultatul astazi, iar caderea din modernitate n-ar mai fi avut loc sau ar fi fost macar amanata.
@mike. Te pomenesti ca oi fi Mihai neamtu, traseistul habotnic care acum e in hAur?! Ce spui e o colectie de clisee si prostii fara legatura cu realitatea de la noi. Lasa-l pe trump, nu are nicio legatura cu cg.
La noi nu a fost niciodata nici macar propus political correctness ca in Vest, nici parinte 1 si parinte 2, nici sexomarxism si alte bazaconii. NU, astea sunt niste false subiecte si false etichete. Asa ca ori esti fraier si mergi dupa fente, ori dezinformezi intentionat.
Niciun partid mare de la noi (Psd, Pnl, Usr) nu sustine prostiile de mai sus, asa ca lasa minciunile de pe tiktok. E clar ca la noi explicatia e alta, si e legata de scarba fata de mandatele lui iohanis si fata de blatul psd-pnl in timp ce au furat si nu au facut nimic bun pt tara, iar pe acest fond s-a manipulat la greu cu niste narative estice anti-occidentale si anti-sistem pe retele.
„copiii nu mai au voie sa spuna in scoli „mama” sau „tata”, ci parinte „1” sau parinte „2” …”?
Vorbiti serios? De cand este Regula asta? Exista sau va inchipuiti doar?
Cand o dati ca si cum ar fi o regula, poate ca inseamna ca v-ati gandit ca ar putea fi o regula. Sau o regula similara, dar una de pe pozitia dumneavoastra, in oglinda (de exemplu sa interzici cuiva sa se creada altceva decat ordona Autoritatea) …
Auzeam azi/ieri pe radio o tanti mamica romanca, foarte revoltata, vorbind din Anglia, ca un coleg de scoala al copilului sau minor se declara „hamster” si cica, legea britanica ar interzice oricui sa-i contrazica alegerea? Really?
(un argument, pentru dumneaei de a vota calin-file-de-delir, desi asta nu se intampla in Ro cu sau fara Calin, de la care, altfel, ma astept, sunt pregatit sufleteste, in contrapartida, la reguli mai severe si mai putin dispuse la contestari – retineti, ca Calin e de parere ca partidele vor disparea, de la sine sau de la … mai vedem)
De unde le scoateti!!!???
Va mai aduceti aminte de „codul eticii si echitatii… bla bla”… (anii ’80, secolul daca nu, chiar mileniul anterior…) in afara de o bascalie generala, inclusiv din partea celor lipsiti de simtul umorului a mai avut vreo urmare practica?
Despre ce vorbim? Cleptocratia din Romania foarte (mult prea, incat sa nu ne punem intrebari) asemanatoare cu cea din fosta URSS (avand aceleasi baze de putere si stil de lucru) a declarat dusman national „progresismul”. Si daca nu au zis „progresistii” se poate pune ca si cum ar fi zis…
Astfel incat, dupa marea revolutie a lui KWI, cand peeeseeedeeee a fost reclasificat din pozitia de rau suprem in solutia suprema, (momentul cand putea fi redus la minim istoric) toate tunurile au fost puse pe „progresisti” – si asta, din ambele directii, dinspre PDLPNL si dinspre AUR intr-o alianta spontana, de genul „uniti in cuget si-n simtiri”.
Rezultatul il vedem: un „partid” USR aschilambic fara sanse de a obtine vreodata – intr-un viitor previzibil – o majoritate care sa aiba sanse cat de cat sa preia controlul din mana caracatitei post securistocomuniste.
E drept ca in aceasta ecuatie o buna parte din contributie la autosabotare si-au adus-o ei insisi, facand din orice idee divergenta oricat de neimportanta, un subiect de discordie si de un nou partid… jdemii de partide cu procent subunitar, dispersate pe motive pentru nimeni altii decat ei, relevante.
Avem noi, în România, stânga și dreapta? Nu sunt doar niște etichete? Cu atâția kleptocrați n-ar fi mai utilă împărțirea sus-jos …
Sigur, unii fura cu dreapta, altii cu stinga!
ref. ultimul paragraf
– intoarcerea la bio o regasim si la suveranisti dar si la progresisti;
– ce are in comun suveranismul cu ideologia de dreapta ? suveranistii is etatisti pana-n maduva oaselor;
– care „dreapta romaneasca” ? asa ceva nu exista;
– ce are in comun progresismul cu modernizarea ? moristi ? incluziune sociala ? suprareglementare ? si aici felia de electorat are limite destul de clare: hipsterii si intelectualii utopic-visatori la socialism „cu fatza umana”; inca mai e loc sa scada, ca destui dreptaci au pus stampila pe progresisti in lipsa alternativei de dreapta; nici o sansa sa rupa din electoratul de sub radar, ca e nevoie de mult mai multa demagogie; saracii nostri is prea mandri sa se multumeasca doar cu incluziune sociala, sau cu justitie fara executii pe stadioane;
– ce legatura o fi intre modelul american (sau noua radicalizare europeana) care se opune deraierilor stangiste sau suprareglementarilor supraetatiste si antioccidentalismul suveranist autohton, profund anticapitalist ? probabil ca ambele se opun imigratiei ?
Lucrurile sunt mai simple, si nu cred ca au neaparat legatura directa cu anii ’90, Cunescu, stanga din comunism, etc. E clar ca ultimii 10 ani au fost marcati prin aroganta si indiferenta lui iohanis, si prin blatul facut de Psd si Pnl. Iohanis a vrut doar sa ii fie lui bine, sa nu aiba probleme, sa nu-l suspende, si sa isi faca vacante de lux pe bani publici. Atat, eventual sa si schizez si sa joace golf… un presedinte absent, arogant, lent in gandire, sub-mediocru. Bine macar ca a tinut linia Vest si pro-Nato. Partidele doar s-au balacarit si au furat, si-au pus pilele in functii, scandaluri mari, plagiate, pensii speciale, etc. Deci viermuiala fara sa faca mai nimic pentru tara.
E clar si ca acum au existat ingerinte din afara tarii (pe titok si alte retele) pt a propaga niste narative anti-occidentale, habotnice, de atomizare si tampire a societatii, etc. Pe acest fond vin acesti „suveranisti” care nu sunt ceva original, ci doar niste demagogi anti-occidentali. Evident ca cei care au dorit modernizarea si reformarea Romaniei, de exp Usr, au fost facuti in fel si chip, neomarxisti, etc. Se vede in procentele luate de Usr 12%, Pnl 14%, Sens, Reper, Fd, etc. La noi sunt putini oameni care mai gandesc cu capul lor. Mult mai multi sunt fie nemultumitii cu joburi prost platite si fara educatie din tara si capsunarii/muncitorii din Vest (electorat Aur, sosoaca, etc), sau pensionarii si o parte din bugetari (electorat Psd).
Pericolul e mare, si toata societatea ar trebui sa inteleaga acest lucru, daca vrem sa pastram ce am castigat cu greu in 35 ani dupa Revolutie.
Hai lasati sperietoarea! Atunci cand va fi un proces al comunismului pe planeta, o sa ma mai gandesc la smiorcaiala stangii ca n-are destule drepturi! Numarul mortilor si ororilor din societatile comuniste, stangiste nu a fost atins de nicio alta ideologie. Gulag-ul rusesc, campiile mortii din Cambodia, revolutia maoista ,masacrele lui Pol Pot, nebuniile din America de Sud si iadul din Coreea de Nord nu cred ca sunt „mici excese”. Tribul lui marx nu doarme, ci ne someaza „You will own nothing and you will be happy” impreuna cu lgbtq+-istul transhumanist Harari, care este deranjat de liberul arbitru si de „mancatorii inutili”. Abia a trecut „pandemia” si ati uitat cum si cat de iute pot fi eliminate libertatile si drepturile in numele unei asa-zise sigurante? Toate sunt luate din manualul bolsevicilor.
@monica. Alo, te simti bine?! Ia mai lasa sperietoarea cu cambodgia, pol pot, etc.! Amesteci aiurea intr-un ghiveci niste chestii fara nicio legatura cu ce se intampla acum in Romania. E mai bine sa votezi un misticoid pro-rus anti-occidental neolegionar, care sustine ca va desfiinta partidele si care vrea sa ne scoata din Nato?!
Ai mintea varza cu retelele sociale si conspirationismul stupid din mediul online. Tocmai ca apropierea de dictaturile estice ne va duce spre pierderea libertatilor, spre gulaguri si un regim politienesc. Si va fi ceva permanent si oribil, nu micile restrictii (necesare de altfel dpdv sanitar) din vremea pandemiei. Asa-i ca esti cu sosoaca, ai luat toate ineptiile ei?!
@Fagaras, ei lasati-o pe biata doamna Monica!!! Ca majoritatea trumpistilor, dinsa traieste intr-o realitate paralela convinsa fiind ca supermanu’ de la Casa Alba va fi ca Fat -Frumosul din poveste in lupta cu balarului progresist.Iar noi, ceva mai rationali ne miram ca Mesia de Dimbovitza, cel Dintii Calaretz al tarii se declara mare fan Trump.Cred si eu; „Dilii din toata lumea, uniti-va!!!!” Ei as!! Scapam cica de progresisti si dam de mesianisti!!!!!!
Iar in USA „In Trump we trust!!” Pun pariu ca daca iese dilimache presedinte duminica si declara din nou „ca raminem in NATO, DAR scutul de la Deveselu trebuie evaluat” Trumpache &comp il va mingia pe crestet: (dupa cum il simpatizeaza pe Orban spre bucurie lui Horthy II) „Georgescu is a great patriot, he loves his country” Yes he does.Pe vechiul stil rusesc…hortodox preavoslavnic cu ceva accente New Age.
Nu degeaba Putin rinjeste si ride in hohote; are de ce!!!!
Monica, fie esti troll, fie bati campii … esti cg sub pseudonim? Sa faci paralela intre UE pe de o parte, si gulagurile sovietice/revolutia maoista, e de noaptea mintii, un fals ordinar! Habar n-ai de istorie!
Care au fost marile eliminari de libertati din timpul pandemiei? ca trebuia sa porti masca si a fost incurajata vaccinarea? se pare ca nu stii ce e aia regula sanitara. Ti se pare o „eliminare de libertate” si sa te speli pe maini sau sa iti speli ciorapii ca put, n-asa?
Stai sa vezi gulaguri daca vin rusii. Uita-te ce fac in Ucraina. Hai sictir..
Asa este, pastrarea libertatii de miscare indiferent de context este esentiala, dar nu numai pentru “plandemistii” covidieni moderni, ci si in timpuri clasice de raspandire a holerei sau ciumei. Discriminarea pe baza de boala este nedemocratica si ar trebui extinsa si in interiorul spitalelor de boli contagioase.
@Madame Monica lasa ca tribul lui Trump e la putere acum si supermanu de la Casa Alba garanteaza victoria finala.Partea proasta ca la noi – ce sa-i faci atit poate poporul degeaba ii reprosam- tribul admiratorilor lui Trump e format dintr – o sleahta de indivizi dubioshi,mediocrii si submediocrii,suveranisti absoluti iubitori de moaste sfinte ( pai in replica d- tale pt mine,madame conservatoare hard core adica trumpista m – ai facut sa inteleg ca ii cam dispretuiesti pe pupatorii de moaste,ca nu prea te identifici cu ei) si iubitori de Pax Rusa in frunte cu Cel Dintii Calaretz al Tarii,Cacalin Georgescu care se declara „fan ultra Trump”.Dezamagitor,nu-i asa,stimata doamna?!?O fi stinga cum o fi ( de parca asa cum subliniaza domnul Maci tot ce inseamna stinga se reduce la marxism,neomarxism bolsevism adica simplificari tipice alb negru ca sa se potriveasca cu discursul d – voastra tipic adica ” toti cei care ne combat si nu ne plac sint neomarxisti”asa da dialectica adica ” nu esti cu noi,deci esti dusmanul nostru”) dar nici dreapta aia conservatoare nu mai e ce a fost….Daca un individ cu probleme serioase la mansarda ca Trump( dupa cum bine le zice romanul asa nestiutor) e etalonul vostru in materie de dreapta conservatoare atunci cel putin dragi trumpisti lasati ipocrizia si NU va mai plingeti de jalnica oferta suveranista de pe plaiurile mioritice pt. ca,vorba unui ilustru comentator de aici,” poporul a votat”.Inclusiv cel dintii Calaretz al Tarii care se declara ca fiind un ultra trumpist,o aliata gen atentie!!! gabarit depasit!!!! se viseaza prim- ministru si aprinde luminari la monumentul dedicat „patriotului” ” absolut”CZC, iar poporul se trezeste tot cu eternul pesede ca factor cheie al guvernarii…Ca sa scape ce circarii din cele 3 partide suveraniste care se viseaza pe cai mari,totul spre deliciul tzarului de la Moscova care rinjeste si ride in hohote de alegerile noastre.NU mai visati vise portocalii maretze de tip supermanu’ portocaliu care scapa America din ghearele progresistilor,ca la noi in Romania asta e.Si mai ales asa cum au punctat colegii de mai sus,NU mai demonizati USR ul!!!! Dar ma rog, asa se intimpla cind nobilele idealuri conservatoare de dreapta se lovesc de realitate.Poate o sa- l avem pe Mesia de Dimbovitza presedinte incepind cu duminica viitoare, dar deh, poate pt voi e alternativa fata de cica incapabila Lasconi.Doar e trumpist ULTRA !!!! Visati,dragi trumpisti ,visati ca cu ( cacofonie intentionata) visele ramineti!!!!!!!!In rest, „poporul voteaza” si viitor de AUR tara noastra are!!!!
Eu nu cred ca Iohannis a fost atat de inocent, …un simplu fripturist? Hm!
Ar fi putut obtine avantaje materiale chiar mai consistente, plus recunostinta vesnica a romanilor, daca chiar lasa PSD sa se duca la ghena.
Acum ne-a lasat prizonieri ai unei revolutii antisistem care, desi pretinde asta, in loc sa inlature cleptocratia / plutocratia securista, ne duce catre un regim arbitrar, in care stiinta este inlocuita cu inspiratia transcendentala.
”Iohannis (…) ne-a lasat prizonieri ai unei revolutii antisistem care (…) ne duce catre un regim arbitrar, in care stiinta este inlocuita cu inspiratia transcendentala.”
Nu e nicio ”revoluție antisistem”. Există câteva milioane de cetățeni revoltați pentru cum merg lucrurile în România, așa că PSD pozează în salvatorul democrației. Elena Lasconi va fi nevoită să desemneze un premier de la PSD, foarte probabil tot pe Ciolacu, iar Ciolacu și PSD vor face exact ce-au făcut și până acum.
Un asemenea rezultat nu rezolvă nimic, Lasconi va fi prizonieră la Cotroceni, exact cum e Zurabişvili în Georgia. Nemulțumirea populară va crește, dar controlul serviciilor secrete asupra economiei și asupra societății în ansamblu va crește și el. Revolta anti-sistem se va produce, probabil, abia prin 2026. În mod normal, rolul democrației este tocmai acela de a evita asemenea revolte. Însă deturnarea democrației de către PSD nu va dispărea de la sine și nici revenirea la democrație nu se va petrece cu actuala garnitură de la conducerea partidului.
Ceva-ceva rezolva. Nu suntem Georgia. Ciolacu nu este (nu indrazneste sa fie) prorus… Cel putin o vreme vom mai avea de auzit niste voci altele decat psdpnl si care slavadomnului nu sunt teleghidate de la kremlin.
Pretul e ca Ciolacu nu a fost scos din joc. Iar pnl mai are sanse sa se resapeze. A reusit sa se salveze de dezastru numai pentru ca Bolojan a preluat carma in extremis… cu listele facute de ciolacu&iohannis, din pacate.
O pauza de respiratie. Poate ne trezim…
las mister H ca in 2025 ne vom trezi cu alt dilimache Mesia Iubitor de Tara si Popor.Pina sa controleze serviciile(ca ele oricum controleaza) ai circ garantat in parlament cu cele 3 partide cica antisistem.
Deocamdata sunt curios cine va fi urmatorul Mesia.
In realitate, in Ro nu a existat realmente nicio formatiune clara de stanga si dreapta. Un inceput timid a fost pana in 2004 cu Conventia Democrata, dupa care totul a devenit o simpla cacealma de interese, putere si bani. Ion Ratiu si Radu Campeanu au incercat ceva dar mineriadele i-au lecuit. Apoi ar trebui schimbata si legea electorala, cum sunt acceptati si verificati viitorii alesi si presedinti. Practic, pentru presedinti de tara sa detina rezidenta de cel putin 10 ani in tara, sa detina o pregatire solida, sa demonstreze cu acte pregatirea si functiile avute, ca nu a facut politie politica, certificat de sanatate mintala si caracterizare psihologica. Verificarea sa fie pe 3 luni pt a avea toate detaliile. Asa votam toti impostorii.
Domnu Maci, intii te voi lingusi un pic, esti printre favoritii mei pe aceasta platforma.
De data asta insa, nu prea sunt de acord!
Traiesc de 35 de ani in Germania. Si nu traiesc intr-un ghetto, asa cum se mai intimpla, ci am trait multi ani numai printre nemti, saptamini in sir vorbeam doar germana. Nu am TV romanesc! Stiu ca multi care nu au trait in occident au o parere extrem de idealizata vis a vis de OMUL occidental. Parerea mea e ca nu sunt diferente intre romani si nemti (occidentali), nici macar in ceea ce priveste mult invocata educatie., ci omenii sunt la fel, cam peste tot.
Un mic exemplu:
Pe vremuri mergeam des in delegatii cu avionul. Ajunsese ca si cum as lua autobuzul. Se pleca f devreme, dis de dimineata. Odata s-a anulat un zbor si s-a anuntat ca trebuie sa ne prezentam la un ghiseu sa ni se dea banii inapoi, sau sa se gaseasca alta solutie. Marea majoritate a pasagerilor erau oameni educati, care mergeau la munca, dar la o munca cit de cit intelectuala, nu la spalat vase. S-a pornit o lupta pe viata si pe moarte. S-au uitat toate bunele maniere, se impingeau, se injurau se scuipau care sa ajunga mai in fata la coada care se formase. Nu era nici o deosebire fata de cozile ca lapte din perioada cirmaciului!
Ca d-aia spun, omul de rind e la fel peste tot, cind trebuie sa stea la rind!
Daca-mi permniteti o opinie, cu scuze pt. lungime, dar altfel nu se poate.
Stanga isi are pacatele ei, compromisurile, iluziile, complicitatile, dar a avut si o contributie esentiala la demascarea Comunismului sovietic. Care nu e congruent cu socialismul european democratic, Bolsevismul a fost un mix ideologic, ca si Fascismul, ´nici de stanga nici de dreapta´, o nebuloasa monstruoasa, avand elemente de stanga si de dreapta, chiar daca e iesit din stanga. Comunismul are o austeritate de accente conservatoare.
Fara nici o indoiala insa populismul actual vine din Conservatorismul postbelic, e foarte evident la republicani. Conservatorii au atacat continuu liberalismul, chiar si asa numitul ´Conservatorism liberal´, dar si ´Liberalismul Razboiului rece´ au avut aceasta tendinta impotriva Liberalismului progresist, New Deal, etc. A fost o ´revolutie conservatoare´, replierea generala pe pozitii mai conservatoare dupa Razboi ( Crestin-democratii ), Liberalismul cu adevarat clasic, iluminist si progresist, optimist, fiind subminat si asimilat cu Comunismul si ´totalitarismul´, prin neincetatele razboaie culturale. De la bun inceput acest Conservatorism a avut tendinte radicale si reactionare, fiind de fapt o repozitionare continua si progresiva a polului ´reactionar´, prin intelectuali emigranti europeni, etc. Populismul actual e la capatul acestor procese. De la Barry Goldwater la R. Reagan, neoconservatorii dinastiei Bush si D. Trump. Desigur, nici Liberalismul democrat nu a mai fost ce era, fiind influentat de curente mai radicale, indeosebi de poststructuralismul si deconstructivismul francez, dar americanizate. S-a pierdut ´centrul´, echilibrul politic si social, care sunt insasi conditia democratiei liberale. Totusi, cred ca democratii s-au pastrat mult mai aproape de centru si au asigurat, cat au rezistat, continuitatea traditiei politice americane, iluministe, Statele Unite sunt inseparabile de aceasta traditie, constitutiva.
Situatia noastra. A lipsit un pol democratic si intelectual de stanga, PSD nu e in nici un caz de stanga, e un partid birocratic si populist, ´postcomunist´, pastrand aspectele mai conservatoare ale Comunismului. Eu cred ca a fost o mare iresponsabilitate, plina de consecinte, a Intelighentiei conservatoare postcomuniste, care imita in special tendinte la moda din Franta, apoi din Statele Unite, de la Liberal-conservatorismul aronian si nouveaux philosophes ( Maoccident) la neoconservatorism. Influenta acestor intelectuali a fost foarte mare, formativa, lipsind o contrapondere critica, ca in Occident, au format noi generatii, care au mers si mai departe, s-au radicalizat. Culegem ce am semanat. O actiune dizolvanta, prin critica culturala de dreapta, cultura noastra democratica, putina cata a fost, a fost macinata. Temele criticii culturale conservatoare sunt aceleasi cu cele exploatate de contracultura populista de azi, cceea ce se poate numi de-acum un ´anarhofascism´, prin generalizarea unor aspecte mai problematice ale adevaratului Liberalism ( care nu e nici Liberalismul pietei austriac sau neo-liberalismul, tipuri fundamentaliste , ´anarhocapitalism´ ), drepturile minoritatilor, corectitudinea politica, care, cel putin in proiect, avea rolul unei igiene politice minimale. Exista o diferenta de grad intre retorica conservatoare ´respectabila´ si aceea populista sau de extrema dreapta, nu una de natura. S-au pus in miscare niste procese, altii mai radicali au venit si le-au dus pana la ultimele consecinte, nu s-a invatat niciodata lectia ca intotdeauna radicalismul mai mare va avea castig de cauza. Situatia s-a mai intamplat cu ascensiunea Fascismelor, dupa Primul Razboi mondial, tot cu spirijinul conservatorilor si al clerului. Conservatorii au fost si primele victime ale fascistilor, ar fi trebuit sa fi invetat ceva. Fascismul a fost puiul bastardizat al Conservatorismului traditionalist-romantic ( care deja era ´socialist´ in felul lui ), mult mai agresiv, in esenta, o ideologie de razboi, pur distructiva, ce anunta intotdeauna conflagratii. Tot sapand la radacinile detestatei civilizatii moderne si seculare, de ce te mai miri ca aceasta se va prabusi in cele din urma peste tine? Iar la noi cosmelia era foarte subreda, s-au imitat niste mode culturale occidentale, aceasta manie contestatara nu are sau nu ar trebui sa aiba, teoretic, nimic ´conservator´, Conservatorismul este sau ar trebui sa fie realist, sa plece de la starea de fapt si sa se foloseasca de materialele la indemana.
Conjugarea modernitatii cu utopia traditionalista e o pura iluzie, ar insemna sa fie salvata de ea insasi si impotriva ei insesi. Alta nu avem, e acelasi vis utopic de a o imbunatati, unind-o cu o ´traditie´ informa, o inventie literar-romantica. Traditia culturala conservatoare provine in principal din Romantismul tarziu, decadentism si urmasul acestora, modernismul cultural interbelic. De aceea, nu e niciun paradox ca si Conservatorii sunt, in felul lor, ´revolutionari´, desi nu le mai place cuvantul. E o forma de ´arheomodernism´ si ´arheofuturism´, visand la o impacare ´dialectica´ finala a ´modernitatii´ cu ´traditia´ ( conceputa insa tot modernist, vitalist-existentialist, ca in traditionalismul interbelic, deci e chiar de doua ori modernist ), la ´sfarsitul Istoriei´, e, cum s-a tot repetat, doar proiectul unei modernitati alternative, antiliberale, ceva in sine contradictoriu. Populismul e pur si simplu forma postmodernista a conservatorismului, relativista si anarhista.
Acum totul se surpa in jurul nostru, sub actiunea agentilor haosului, e un colaps, sfarsitul lumii moderne, de care nu va putea profita nimeni, nici Rusia, nici China, caci sunt parti ale aceluiasi ´sistem´, sfarsitul hegemoniei americane, ca si caderea Imperiului roman, va insemna sfarsitul unei ere, nu poate exista vreun castigator. Marea criza globala actuala nu e provocata nici de Rusia, nici de China, chiar daca acestea cred ca o pot exploata in folosul lor. A avut loc un adevarat razboi civil in Statele Unite, unul in care ´sudistii´ au invins de aceasta data. Iar ceea ce se intampla la noi zilele acestea e o unda de soc, violenta, am avut ghinionul de a fi primii loviti dupa marele cutremur care a fost victoria lui Trump, dar poate ca, ironic vorbind, nici nu ar trebui sa ne facem prea multe griji, avand in vedere ceea ce ar putea sa urmeze in intreaga Europa si in lume, o epoca de mari convulsii. Populismul e incoerent si contradictoriu, e anarhist, faza terminala a unor procese de dezagregare. Suna ´declinist´, catastrofic, dar realitatea se arata a fi altfel ?
Mie lucrurile mi se par mai simple. Trăim o Nouă Revoluție Tehnologică și Industrială care modifică TOTAL societatea, inclusiv cea occidentală/democratică. Ca urmare, apar NOI valori sociale și culturale, total diferite față de vechile valori conservatoare/liberale specifice celei de-a III-a Revoluții Industriale. Deci, o Lume Nouă este în curs de constituire, cu alte valori sociale, culturale, morale,etc.
Pai musiu Satanescu (LA ca de obicei, chapeau!!!!) CUM se incadreaza asa zisa noua revolutie tehnologica cu dialectica aia hegeliana de baza la care tot te referi?! CE NOUA revolutie dom’le ca dupa noile dezvaluiri despre Mesia de Dimbovitza (reteaua Caraman-Sergiu Celac in a carui anturaj a lucrat ilustrul candidat la presedentie, seful bodygurazilor lui,sef de organizatie paramilitara de sorginte neolegionara,etc) PLUS dezvaluirile de azi ale CSAT referitoare la atacurile hibride adev razboi informational si mediatic marca noul KGB (asta DA, revolutie tehnlogica) parca istoria se REPETA, sintem cam ca in anii 30 cind minunata democratie romaneasca ceda sub atacurile dezlantuite atit ale Garzii de Fier si ale partidului ei cit si ale lui Carol al II-lea.
Bati cimpii domnule!!!!
Domnule, nu există nicio contradicție între dialectica lui Hegel și conceptul de Revoluție fiindcă, conform dialecticii „acumulările cantitative duc la salturi calitative. Iar „salturile calitative” cumulate cu cealaltă lege a dialecticii ( lupta absolută a contrariilor) duc taman la Revoluție în sens larg( socială, culturală, individuală, civilizationala,etc). În legătură cu situația din România, da, și România ca și SUA, EUROPA,etc trece prin această nouă Revoluție a Lumii. Care Lume, în decursul Istoriei, a trecut prin nenumărate Revoluții….
Aha deci acumulasera regii Frantei cam mult si saltul calitativ l-a facut pe king Louie nr 16 sa-si piarda la propriu capul….Curat murdar!!!Deocamdata noua revolutie a marcat reaparitia mesianistilor de tot felul si sa mai zici ca istoria nu se repeta…..
de ce am ajuns aici?
pentru ca nu am iesit in strada sa impunem referendumul din 2009; pentru ca ridicam osanale lui Boia, Roxin si georgestilor cu teoriile lor aiuritoare etc;
(sa continui cu politrucii -Pinnocchio, KKRau etc- si serviciile?)
si pentru ca in loc sa vedeti cauzele reale si sa luati masuri, aruncati hirdaul cu laturi ale politicii sud-est europene, in capul poporului roman
„A’ta e’te”
Cat de mare scara? Se pare ca nu prea mai merge „comertul la scara mare” Un semn mare de intrebare se abate asupra acestui tip de comert. Nu sint sigur ca modernismul înseamna asta.
Foarte interesant ce spuneți!
unii nu vor ca tarisoara asta sa fie prezidata de 1/2, ceilalti nu vor invers. La mijloc sunt cei care nu ies la vot . artimetica simpla ‘ce ca cine e mai multi, aia dictaza. e greu de inteles? nu este democratic ?
Pomeneați de noul Babilon și Sodoma și Gomora
Retrospectiv: idealul babilonian de a se ridica la ceruri clădind cu asphalt (smoală) a sfârșit împrăștiat in lumea actuală urmat de aproape de Sodoma și Gomora situate acum pe fundul Mării Moarte, care in trecut era plină pe fund cu fântâni de asphalt, în care regii Sodomei și Gomorei au picat. Povestea se va termina odată cu noul Babilon creat.
Până în trecut mai recent, pe mioriticele plaiuri noastre, „regii” actuali se lăudau cu asphaltul întins pe pâine!
Mai cinematografic vorbind, acum avem combinația dintre Babilon și Sodoma și Gomora „ilustrată animat” prin „Asfalt Tango” și „Filantropica”.
În dramaturgia teatrală l-am avut pe nemuritorul Caragiale cu piesa „Pristanda”. În trecutul lui Caragiale, PNL era un nume „de marcă”, care acum declara deplină iubire către USR.
Un USR actual (de centru cică) a cărui „marcă inregistrată” a fost dată de Clotilde Armand ca fiind: „Occidentul nu mai are nevoie de religie, chiar dacă sunt încă oameni religioși, dar nu mai are nevoie de partea aceasta spirituală, de suflet”…
(https://www.gandul.ro/actualitate/clotilde-armand-pusa-la-zid-pe-tiktok-dupa-ce-a-afirmat-ca-occidentul-nu-mai-are-nevoie-de-religie-video-20061192 )
”curat murdar” MONȘÉR!
Candidatul care a obtinut cele mai multe voturi la primul tur de scrutin al alegerilor prezidentiale a fost privit ca salvator de partea cea mai needucata ( si fara discernamint ) a poporului roman . Indivizi in preajma carora trebuie sa traim …. . Sau nu .
„Singura rezistență reală pe care o opunem, de două veacuri, e cea la modernitate. ”
Nu știu cine sunteți voi, româneții lui Maci, și dacă sunteți de acord să vi-l luați de profet, dar rumânii mei – ăia pe care-i văd zi de zi pe stradă și in târg- iubesc modernitatea și au ajuns campionii ei in Europa. Și se vede foarte clar.
Suntem prima țară din Europa la viteze de internet.
Deși cea mai săracă țară din UE (date fiind handicapul istoric produs de extrema stângă și corupția partidelor stângiste de după 90), avem printre cele mai mari rate de utilizare a Facebook, Youtube, Netflix, TikTok.
Avem o lume virtuală extrem de plină. de rețele de socializare, presă, forumuri, televiziuni și multe-multe magazine. plus porno și cazinouri.
Suntem campioni și la rețelele de telecomunicații. Nu există cătun fără telefoane mobile și tablete.
Avem și autostrăzi și am fi avut mai multe dacă nu am fi fost năpădiți de stângiștii „mie ce-mi iese la treaba asta”.
Suntem conectați la toate farafastâcurile Occidentului, mai mult decât orice altă țară esteuropeană. Una din obsesiile recente este cea a alimentației sănătoase. Toate buruienile și boabele vag comestibile și neapărat ‘bio’ după care vesteuropenii se dau in vânt le găsești acum in România pe orice tarabă, de multe ori și taraba fiind tot in lumea virtuală. Dacă nu era stânga etatistă cu reflexe ceaușiste probabil că aveam și marijuana la liber. Așijderea, dacă nu erau stângiștii etatiști cu figuri de puritaniști (câtă ipocrizie!) aveam acces la curve ca-n Germania și Olanda.
Toate obsesiile modern-apocaliptice ale occidentalilor sunt prezente și la noi, iar tineretul se vaită in draci pe temele poluării, incălzirii globale, libertăților sexuale etc. Stânga culturală este omniprezentă in Românbia. Nici in vârful muntelui nu scapi de ecohipsteri călare pe bicicletele lor verzi.
Consumul de arte americane și europene cred că rivalizează cu cel din US, și suntem singurii care înghițim pe nemestecate, dfără nicio critică la nivel de masă. Elitele intelectuale insă au preluat totuși critica de tip occidental la adresa culturii de mase și cinemaului holiudian in registru stângist dar mai recent și dreptaci-conservator, deh, elitele sunt cele mai moderne la cap.
Inclusiv competiția occidentală de punere a cenușii in cap pentru trecutul rușinos ne găsește pregătiți, cu o droaie de intelectuali-sportivi care mitraliază constant agora cu eseuri ce bălăcăresc amplu neamul nostru ‘prost’ și istoria lui ‘jalnică’ precum cel comentat aici. Pesemne aceșrtia simt nevoia de a compensa deficitul de modernitate al altora, deci vorbim de o adevărată obsesie pentru modernitate.
și aș putea continua, dar mi-e lene și nu vreau să mă las prea antrenat in dezbatere (fiind la rândul meu ultramodern, deci hedonist, deci prea puțin dispus să renunț la timpul meu prețios și la un serial mișto pe netflix ca să intru in polemici sterile cu tentă clar politicianistă). bye.
O abordare simplista. Am luat din tarile capitaliste doar fatada modernitatii si nu esenta ei. Modernitatea are ca Luna o fata vazuta si alta nevazuta. Pentru ca nivelul de dezvoltare si modernitate atins in tehnica si stiinta se fac cu multa munca. Noi inca nu am ajuns acolo, poate peste 100 de ani!!!
In februarie 2018 (an in care Liviu Dragnea era Presedintele Camerei Deputatilor) am scris urmatorul comentariu la articolul „Cele două Românii : o schimbare de tactică” de Teodor Baconschi:
http://www.contributors.ro/editorial/cele-doua-romanii-o-schimbare-de-tactica/#comment-336403
Raspunsul pe care l-am primit de la „euNuke” incepe astfel:
http://www.contributors.ro/editorial/cele-doua-romanii-o-schimbare-de-tactica/#comment-336414
Astazi culegem roadele ridiculizarii ideii de COEZIUNE SOCIALA!
***
P.S.
Nu voi raspunde la eventualele reactii la aceasta postare. Cine doreste sa afle motivul poate sa citeasca comentariul meu la un alt articol, in care spuneam:
https://www.contributors.ro/a-doua-venire-a-lui-trump-si-triumful-unei-ideologii-radicale-in-fata-altei-ideologii-radicale-regresul-progresismului-occidental-solutia-centrista/#comment-637326
„In februarie 2018”
Nu pot decât să aplaud memoria și efortul dumneavoastră de a arhiva (doar mental?) toate postările mele de pe contributors. Iată un exemplu clar de afundare in modernitate! Vă mulțumesc.
Politica nu mai e practicata de oameni care au cat de cat ceva educatie, o stare materiala rezonabila (e voie sa spunem bogati?) si care sa activeze pe scena publica pentru hranirea ego-ului si/sau pentru implinirea sinelui. Bogatii nehoti au chestii mult mai amuzante de facut si sunt si in siguranta/liberi sa se miste in cazul care concetatenii o iau razna. Averea e mult mai lichida si mobila si nu necesita un efort continuu de paza (implicarea in viata politica a urbei/tarii).
Consecinta e ca in politica am ramas cu hotii, prostii sau vizionarii/profetii. Oamenii care fie au un interes material imediat fie sunt in cautarea unei secte care sa ii urce pe un podium. Asa ca fie cumpara ziare si televiziuni (mergea unsa treaba pana nu demult pentru un grup restrans cu acces la
resurse si „intelligence”) fie debiteaza fiecare ce poate pe social media urmarind ce tzacaneala provoaca mai multe click-uri, si continua delirul in directia aia. S-a mai ieftin si democratizat „propaganda”.
Nu e despre stanga si dreapta, e despre mesajul
castigator si competitia de a-l livra masei de tantalai cu stampila.
Toată trista propagandă de partid în masă este intrată într-un ridicol penibil, într-un absurd al situației.
Se induce ideea redefinită a noțiunii de „mesia-duală” – propaganda a identificat pe cineva despre care au presupus că se crede „mesia” dar e răul suprem, iar acum aceeași propagandă prezintă și ea versiunea lor de „mesia”, fără de păcat, rezultat al preacurăției de care au dat dovadă până la apariția a ceva era trecut pe hârtia numelor de candidați „mesianici”.
Bun articol, domnule Maci. Cam cu manusi. Cam tarziu. Un lucru as adauga. Nu toata lumea a fost luata prin surprindere. Cine i-a citit in ultimii 34 de ani pe Michael Shafir, William Totok, Alexandra Laignel-Lavastine, George Voicu, Radu Ioanid, Laszlo Alexandru sau pe istoricii mai tineri (Popa, Biliuta, Clark) nu e de loc surprins. Stiu, majoritatea „elitei” romanesti a avut alte referinte culturale in anii astia.
Unii fac acum experienta unui dus rece. Un dus tarziu si care nu va spala chiar tot. Se zgribulesc. Isi iau manusi.
Ah, constat ca a scris domnul Defta in Observator cultural un articol mai fara manusi. Nu chiar cu subiect, lipsesc numele boierilor mintii, dar macar cu predicat.
Pe mine m-ați convins. Votez Lasconi.
lasati, mai bine cautati in politica elitista de dezvoltare inegala intre urbanul mare si urbanul mic plus rural si vedeti ce gasiti
Tinerii epuizați de ritmul infernal de muncă în corporații sunt eroii saltului în nivelul de trai din Ro. Dezvoltarea economică accelerată adusă de capitalism și piața liberă nu are nevoie de o stângă modernă, ci de un cadru legal modern pentru corectarea abuzurilor din mediul corporatist. Protejarea libertății individuale se poate extinde ca protecție a consumatorului, a angajatului, a mediului.