Cum poate fi extinsă cercetarea votului din trei comune ale Munteniei, la  întreaga Românie rurală?

The material is about the search for the „lost vote” through its complexity. How did Romanians, in the country and in the diaspora, vote in 2024-2025? The information that appears in the research process is rather weak. It is difficult to understand such a vote in the absence of representative polls at the national level, using microdata (at the individual level), multiple comparisons, multilevel surveys and typologies. A positive exception is the recent volume published at Humanitas by Alina Pop, Filip Alexandrescu and Ionuț-Marian Anghel (2026). Starting from the discussion of this volume, I have formulated some suggestions for further research. The premise from which we start is that the vote in November-December 2024 in the Romanian communities was a particularly complex one in terms of determination. We used local and regional-level data for rural areas in Romania to illustrate a possible way of understanding voting. The dissatisfaction expressed by the rural population through the November-December 2024 vote can be more easily understood if, depending on the available data, the community vote (at the level of the administrative unit of the LAU) in the period 2020-2024 is analysed through factor analysis and the factorl scores obtained are input data for the typology of the community vote in the respective period. The typology obtained from the cluster analysis of factor scores distinguishes between mainly sovereigntist community vote, AUR+USR vote, USR vote, PSD vote, PNL vote, and UDMR vote. To understand all these types of voting, we used a multinomial multiple regression equation with the type of vote and eight predictors as dependent variables (see Table 2 of the analysis). In the final section of conclusions and suggestions, 10 synthetic formulations are presented that can guide further research in the field.[1]

Calitativ, cantitativ sau mixt?

Întrebarea din titlu pornește de la un excelent volum, recent publicat la Humanitas, despre votul suveranist în România, semnat de Alina Pop, Filip Alexandrescu și Ionuț-Marian Anghel (2026). Carte îmi pare deosebit de utilă pentru că abordează mixt (calitativ și cantitativ) o tematică de mare actualitate, cel puțin pentru România de azi, cu amplă documentare de specialitate (17 pagini de bibliografie), fără a fi scrisă într-un limbaj foarte tehnic. Continuarea la care mă refer vizează, în principal, aspecte cantitative, în varianta pe care o percep, la o primă lectură. Desigur, pot fi și alte puncte de vedere pentru calitativ sau mixt, sau chiar pentru cantitativ. Aici mă refer numai la aspecte cantitative, funcție de experiența personală. Deși analiza autorilor este mai largă, cercetarea empirică proprie semnatarilor volumului se referă, în esență, la trei comune din Muntenia, din județele Argeș, Călărași și Prahova. Inspirat, până la un punct, autorii le redenumesc Măceși (PH), Doinești (AG) și Spiceni (CL) pentru a asigura anonimatul locurilor și persoanelor pe care le invocă.  Cercetarea calitativă se referă la peste 50 de interviuri pe care autorii le-au realizat în cele trei comune. 

Extinderea cercetării de care vorbeam mai sus  se referă la contextualizare, așa cum consideră și autorii în ultimul capitol  („Ce am învățat despre votul suveranist și ce poate să urmeze?” , capitol în Pop et al. 20226). După ce am identificat, relativ ușor, cele trei  comune din Muntenia, pornind de la date oficiale din volum, am încercat o astfel de contextualizare pe care o detaliez în continuare în speranța că astfel poate fi stimulată continuarea abordării pentru o problemă foarte importantă.

Răspunsul pe scurt la întrebarea din titlu este „prin tipologii, regionalizare și focalizare”. Am focalizat analiza pe comune al căror vot predominant, în perioada 2020-2024, a fost considerat sub aspect tipologic, iar determinarea votului a inclus și raportarea la dezvoltarea/sărăcia localității în interacțiune cu dezvoltarea/sărăcia județului care include comuna. Pentru detalii asupra tipologiei care combină efectul de județ cu cel de localitate, vezi Sandu, 2026. În contextualizarea votului comunitar am considerat explicit și principalele alternative de vot (PSD, PNL, suveranist, UDMR, USR, suveranist-USR). Am pornit de la premisa că votul suveranist poate fi înțeles mai bine, la nivel comunitar, dacă este comparat cu principalele sale alternative. În construirea unei tipologii a votului comunitar din România perioadei 2020-2024, am pornit de la distribuția voturilor pe 17 indicatori, la nivel de comunitate locală (comună sau oraș). Cele patru scoruri  factoriale obținute din acești indicatori au fost analizte cluster și au rezultat cele șase tipuri de vot anterior menționate (Sandu 2024). Dat fiind faptul că toate cele trei localități din Muntenia, în care au fost făcute interviuri, sunt din mediul rural, am focalizat analiza de față pe modele de vot din mediul rural.

Înainte de a prezenta factorilor care determină orientarea votului în comuntățile rurale facem o descriere a modelelor de vot în mediul rural, pe județe.

Tradiții de vot la nivel regional

Majoritatea voturilor din rural pentru partidele (zis) suveraniste (tabel 1) au fost date în comune din estul țării, din Moldova (SV, BT, NT, IS) și Dobrogea (TL, CT). Votul majoritar pentru USR a venit mai ales din județe transilvănene, înțelegând noțiunea respectivă în sens larg (TM, BV, SB, CJ). Votul etnic pro-UDMR a venit exclusiv din comune ale județelor transilvănene, din cele locuite mai mult de maghiari (CV, HG, MS, SM). Voturile pentru USR și pentru UDMR , venite în principal din Transilvania, sunt, în același timp, și validări ale metodei de analiză, în sensul că localizarea lor în județe de dincolo de Carpați este concordantă cu așteptările pe care le aveam. Vom vedea exact cum stau lucrurile prin analiza multivariată din tabelul 2.

Voturile pro-PSD provin, majoritar, din județe relativ sărace din Muntenia (BZ, TR) și Oltenia (OT, DJ, MH). Voturile pro-PNL provin din regiuni istorice diferite.

Table 1. Patterns of voting in rural environments by counties

Efecte de context asupra votului

Datele din Tabelul 2 arată clar că, pe legea „numerelor mari”, votanții cu opțiuni suveraniste (pro AUR, SOS, Georgescu și Simion) din mediul rural provin, in esență, din comunele sărace aflate în județe sărace (cu sărăcie comprehensivă). Ei semănă foarte tare cu votanții pro-PSD, din acest punct de vedere. La polul opus sunt votanții USR, specifici pentru comunele dezvoltate din județe dezvoltate (locuri cu dezvoltare comprehensivă). La fel stau lucrurile și în domeniul stocului  local de educație, cu votanți suveraniști, asemănători cu votanți PSD, slab educați, versus votanți USR cu nivel ridicat de educație. Diferențele de dezvoltare dintre cele două categorii de votanți provin și din apropierea comunelor de marile orașe: votanții săraci de orientare suveranistă provin mai ales din comune izolate de orașele mari, prin contrast cu votanți USR care provin din comune apropiate de astfel de orașe. (Afirmațiile legate de votanți se referă la medii la comună, nu la indivizi, în ideea de a elimina riscul unei „erori ecologice” de a atribui indivizilor ceea ce este specific localităților.)

Votanții pentru partidele tradiționale – PSD și PNL – tind să vină mai mult din comunități rurale îmbătrânite. În schimb voturile pentru partidele relativ noi, USR și suveraniste, tind să fie date mai ales în comunitățile relativ tinere.

Există și efecte semnificative de regiune istorică: rezidența în Transilvania stimulează mai ales votul pro UDMR și pro-PNL.

Table 2. Explaining the main patterns of votes in rural localities

Concluzii și sugestii de continuare

1. Efectele de dezvoltare local-regională asupra votului comunitar rural sunt semnificative, puternice și negative, asupra votului rural din România: cu cât comunitățile și regiunile (aici în sensul de județe) sunt mai sărace, cu atât votul pro-suveranist tinde să fie mai puternic, considerând alegerile din România din perioada 2020-2024.
2. Situația de sens opus se înregistrează în special în comunitățile în care votul a fost orientat predominant în favoarea USR: cu cât comunitățile sunt mai dezvoltate și situate în regiuni mai dezvoltate, cu atât ponderea voturilor favorabile USR tinde să fie mai mare. Formularea 2 este consistentă cu formularea 1 din concluzii, în sensul că stocul ridicat de educație tinde să fie specific comunităților cu nivel ridicat de dezvoltare.
3. Accesibilitatea urbană (măsurată prin indicele IURCON) tinde să reducă ponderile de vot comunitar în favoarea partidelor cu ideologie suveranistă, PSD și PNL. Aceeași accesibilitate sporită la centrale urbane mari tinde să sporească ponderea voturilor din rural acordate USR.
4. Ponderea voturilor pro–PSD și ponderea voturilor pro-PNL tind să aibă condiționări comunitare în rural, similare. Această similaritate derivă, se pare, în bună măsură din  asocierea celor două partide la guvernare pentru măsuri similare. Mai exact, votul predominant pentru oricare dintre cele două partide este mai mare în comunități rurale cu stoc de educație mai mic.
5. O deosebire majoră în paternul de vot regional pentru cele două partide se înregistrează mai ales funcție de regiune istorică: votanții pro PNL sunt mai ales din Transilvania (ca regiune în sens extins care include și Banatul, și Crișana-Maramureș) dar cei favorabili PSD nu mai sunt semnificativ din această regiune istorică.
6. Concentrarea populației rurale în satul centru de comună pare să aibă un efect mai mic asupra votului comunitar din rural, în pofida faptului că diferența de mod nivel de viată  între populația din satele centru de comună și cele periferice (care nu au pe teritoriul lor primăria) pare să fie net în favoarea satelor  centru de comună (Sandu 2001). Sunt satele perfriferice de comună, pe teritoriul cărora nu  se află primării, orientate electoral mai mult suveranist decât satele periferice? Cei care au acces la date de exit poll ar putea răspunde, argumentat empiric, la întrebare.
7. Dacă înlocuim cei trei predictori referitori la tipul de loc, în tabelul 2, cu variabilele cantitative LHDI și RHDI vom obține un R2 similar cu cel actual dar mai puțini coeficienți de regresie de valoare statistic semnificativă. Aș interpreta diferența ca probă suplimentară de validitate în modelarea actuală a regresiei multiple din tabelul 2.
8. Cum ar putea fi anonimizate mai mult persoanele care răspund la interviuri/chestionare de sondaj, favorizand în mai mare măsură anunțarea publică a locurilor (UATuri și județe) în care au fost făcute cercetări sociologice, astfel încât să fie facilitate analizele spațiale prin ne-anonimizare locurilor ăn care se fac cercetări pentru a favoriza comparațiile  spație în diacronic și sincronic?
9. Cum ar putea fi multiplicate și discutate public, în România, cercetările sociale care abordează relația dintre nemulțumirile sociale și funcționarea instituțiilor?
10. Este votul ca și „darul” un „fenomen social total”, conectat la aspecte multiple ale vieții sociale?Probabil, da.

Referințe

Ionescu-Heroiu, M., Burduja, S., Sandu, D., Cojocaru, Ș., Blankespoor, B., Iorga, E., … & Mundial, B. (Eds.). (2013). Competitive cities: Reshaping the economic geography of Romania. World Bank.

Mauss, M. (2023). Essai sur le don: forme et raison de l’échange dans les sociétés archaïques. PUF.

Pop, A., Alexandrescu, F.,Anghel I-M. (2026). Suveranismul în România. De ce votează oamenii cu politicienii extremiști? București: Humanitas.

Sandu, D. (2001). Cum „ajungi” într-un sat sărac: drumul sociologic. Revista Sociologie românească, (1-4), 153-171.

Sandu, D. (2024). Votul de tradiție comunitară în România între dezvoltare și migrație. În Contributors.ro, 14 decembrie.

Sandu, D. (2026). On Lagging Versus Leading Regions in the European Union by Competitiveness-Density-Vitality Predictors. European Research Studies Journal, 29(1), 671-684.

[1] Textul de față reproduce, în esență, cu mici completări și modificări, prezentarea pe care am avut-o la discutarea volumului menționat, la Biblioteca Central Univesitară, în 18 iunie 2026.