Domnul Ilie Bolojan, prim-ministrul în exercițiu al României la începutul anului 2026, continuă austeritatea în educație. Dacă restul populației suportă costurile statului printr-o nouă rafală de taxe și impozite, iar mediul privat mare, nu cel mic, este scutit de efortul general al consolidării unui stat ciuruit de datorii și arierate, adunate din alte împrumuturi anterioare care se rostogolesc anual, educația, cenușăreasa de serviciu a oricărei guvernări din România, este veșnic sacrificată. Anul 2026 se anticipează a fi o operație chirurgicală în materie de învățământ superior, cum altfel?, ineficient și risipitor. Cel preuniversitar a fost lucrat din bisturiu în vara anului 2025 și pacientul zace tot la pat. Este starea de fapt de ceva vreme, dar acum șansa de a fi trimis acasă, sănătos și pe două picioare, se aproprie de zero. Încet-încet, după atâtea reforme, învățământul va fi desființat complet, privatizarea totală a sistemului anticipându-se ca ultimă soluție sau reformă salvatoare. Școala va avea loc în fața unui ecran (digitalizare), undeva în parc (ecologie și mediu) și cu un asistent medical alături (integrarea elevilor cu CES). Vom ajunge la câteva sute de școli, grădinițe și licee în reședințele de județ cunoscute. Pentru restul lumii va exista nu Mastercard, ci TikTok, platforma care pune și distruge candidați la președinție, deși ultimele rapoarte ale Congresului american – House Judiciary GOP – ne indică altceva. Vom avea un electorat educat să voteze cu OZN-uri, guru daci și în funcție de acuratețea astrogramei, dar sigur în piața Domenii se va alege la fiecare cinci ani câte un salvator de noi înșine.
Însă guvernul domnului Ilie Bolojan știe mai bine decât noi ce ne dorim. Pofta economisirii de unde trebuie și a închiderii ochilor unde, din nou, trebuie, căci starea de urgență amplifică gravitatea măsurilor de austeritate bugetară, nu are margini. În sprijinul guvernului și judecând după politica de cadre a principalelor noastre partide politice, aflate la guvernare sau în parlament, educația preuniversitară merge într-o direcție excelentă, dar fără direcție clară.
În primul rând, anul acesta are loc o altă rundă de concursuri de directori și directori adjuncți în unitățile de învățământ preuniversitare. Noi venim în întâmpinarea domnului Bolojan cu o măsură beton armat în materie de economisire a cheltuielilor publice: așa cum inspectorii de specialitate, de management educațional și de resurse umane din educația publică sunt puși în funcție prin delegație și au, de regulă, carnet sau rude de partid, deci provin din marele partid ca dintr-o mare familie, nu ar fi mai interesant și mai cost-effective ca însăși conducerea școlilor să fie dirijată direct din sediul local PSD-PNL-USR? Domnul Bolojan ține la cheltuieli. Ce sens are să organizăm concursuri coordonate de pletora de inspectori fără concurs? Un concurs necesită timp, bani, corecturi grele, interviuri cu membrii de comisie plătiți. Facil este să consumăm doar câteva rezerve de pix. E un nonsens și, vorba aceea, o risipă de fonduri, când rezultatul poate fi atât de ușor de rezolvat din liste de prieteni, amici, simpatizanți și membri cotizanți. Ce atâta prefăcătorie?
În al doilea rând, în continuare plata cu ora, plătită execrabil, căci este un nărav sancționabil, și salariile nepotrivit de mari ale profesorilor se cuvin gândite altfel, restabilite pe baze sănătoase, cum îi place domnului Bolojan să spună: nu mai bine îi ținem pe toți obligatoriu 8 ore în program și nu mai plătim nicio oră la plata cu ora? Nu au decât să corecteze teme și lucrări de control pe holurile școlii. Domnul Bolojan, în felul acesta îi putem folosi și la paza școlii. Din nou facem economie. Și așa, în cadrul subiectelor de concurs de directori și directori adjuncți de acum 4-5 ani, directorii erau asociați prin analogie cu paza unităților școlare. Aceștia făceau și profit la alt exercițiu. Scăderea costurilor și diminuarea activităților deja slab plătite sunt lecții utile care se pot asocia deja cu un oarecare profit în contabilitatea școlii. Mai mult, ținându-i pe profesori 8 ore la școală le dăm satisfacție și părinților, care muncesc de dimineața până seara, și poate mai reducem din cheltuielile cu școlile și grădinițele private, cost pe care și părinții middle class l-ar vrea în general diminuat. Va fi mai greu să înghesuim atâta puhoi de oameni în școli, dar ne descurcăm de minune în tabelele contabile: ce mai conteaza restul?
În al treilea rând, în lumina zecilor de zile de concediu de odihnă ale profesorilor, anumite sarcini de la primărie ar putea fi externalizate în școli și licee. Tot ce ține de mizerele ajutoare sociale poate fi realizat în vacanță de profesori. Transformăm școala în birouri de burse sociale, cum deja se întâmplă în mare măsură.
Nu în ultimul rând, câteva școli de elită, bazate pe efortul conjugat al părinților, elevilor și profesorilor în afara școlii, se vor păstra în continuare pentru fala momentelor în care politicieni în stat, oameni mari și mai mici, fac poze la aeroport cu medaliile unor minori numai potriviți pentru o poză pe siteul ministerului. Până la urmă, calitatea educației publice este despre elite și clipele astrale în care meritele lor sunt recunoscute pe deplin. Întotdeauna politicianul român s-a considerat și intelectual ilustru. Poporul nerecunoscător merită să fie învățat la cine e valoarea. Austeritatea poate continua inexorabil.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Atentia fata de educatie arata cam cata scoala au facut actualii conducatori ai tarii.
Politicianul român a găsit unde era cheltuiala nejustificată: în educație era. Țara care e pe ultimul loc la vânzare de carte cheltuie, dle, prea mult pentru educație. E bine că s-a identificat gaura neagră și centripetă a banului cheltuit nejustificat. De acum încolo vom avea excedent bugetar și vom putea ajuta popoarele mai sărace.
In invatamintul public bugetar din Romania sint foarte multi neaveniti .
Sistsemul acesta produce analfabeti , loaze .
Reducerea aparatului birocratic este o necesitate . Inspectoratele judetene pot fi desfiintate .
Problema este ca sunt afectati si cei care sunt profesionisti adevarati! Lucru care dovedeste ca guvernul nu este interesat in a valorifica competenta acolo unde aceasta exista.
Nu pot sa nu fiu de acord . Ma intreb si va intreb ; de ce un profesionist adevarat accepta linga el un diletant , un ageamiu ? Moralitatea si cultura organizationala trebuie sa determine pe cel care constata ca cel de liga el greseste sa il traga de mineca , sa il trezeasca . De ce sa accept linga mine un om care nu merita ( ma refer aici la o situatie profesionala ) . De ce sa accept in cercul profesional in care imi desfasor activitatea o nonvaloare ?
Păi chestia cu „ajutoarele sociale” deja se petrece în școli, chiar dinainte de așa-zisa „reformă”, diriginții trebuie să își mănânce timpul completând dosare!
Cred că ăștia de la guvernare, foști lipitori de afișe sau pui de securici, se tem să nu apară prea mulți care să își dea seama ce analfabeți sunt și mor de invidie pe cei care ar avea cât de cât carte!
La universitar a crescut cu 4 ore respectiv cu 6 ore norma . Ce sa mai taie
Sunt pentru privatizarea totala a invatamantului in Romania, fara nici un fel de burse, subventii, ajutoare, fara trenuri gratuite si alte pomeni. Sa se faca scoala doar aristocratic, nobiliar – doar fii si ficele antreprenorilor, care oricum vor mosteni fara nicio scoala „regatul” parintilor antreprenori. Iar saracii sa ramana analfabeti, fara scoala, pentru ca oricum scoala nu i-a ajutat deloc in ultimii 35 de ani – au votat mereu doar politici de dreapta pana ce dreapta i-a rasplatit cu centrifugarea la periferia subzistentei.
„Fără echivoc, educația e pe primul loc.” Citat după Bolojan.
Vom avea un electorat educat să voteze cu OZN-uri, guru daci și în funcție de acuratețea astrogramei,
dar sigur în piața Domenii se va alege la fiecare cinci ani câte un salvator de noi înșine.
… deoarece propaganda nu este cauza reprezinta „decat”efect…
incerc sa va ajut cu o reala definitie a propagandei:
ceea ce se poate propaga (sac!) intr-un mediu propice…
poate vreti sa rescrieti „articolul”
Reduceți numărul parlamentarilor!
Tăiați pensiile speciale!
Așa se vor face bani la buget!
Implozia creeata in sistem liceal este cât de repede cu impact universitar.Lipsa voastră de orice viziune îngroapă nu numai învățământul ci sănătatea si viitorul României. Priviți atât de scurt prin ceea ce faceți dar nenorociți generații de elevi profesori si implicit o societate românească autentică pe termen lung
,,Ferice de cel – sărac cu duhul – care are mereu ceva de învăţat, socotindu-se mereu că nu ştie. Dar ce să faci cu omul care îşi cumpără în fiecare zi părerile sale o dată cu revistele, ziarele şi cărţile? Cum se poate face ca un astfel de om să devină martor, să aducă o mărturie, să facă astfel încât, în apropierea lui fiind, să se simtă o prezenţă?
Omul este asemena lui Dumnezeu, funcţia lui creatoare e incontestabilă; dar omul nu este creator din nimic, el are un material la dispoziţie. Actul său creator este intervenţia ordonatoare, risipirea haosului şi fixarea de semnificaţii.
Mutatis mutandia, cuceririle realizate de activitatea omenească nu devin fecunde, nu devin tezaur real decât prin necontenita funcţiune a discernământului care să separe aurul de tinichea.
Paul Valery spunea: Prostia de a lua un paradox drept o descoperire, o metaforă drept o dovadă, un torent de vorbe ca o sursă de adevăruri de bază şi pe noi înşine ca oracole – este înnăscută în noi. Nu sunt niciodată prost, pentru că ori de câte ori prostul din mine scoate capul îl ucid.
În fond lucrul rămâne aşa: nu este prost cu adevărat decât acela care nu are nicio îndoială că poate fi vreodată. Acesta e serios instalat în prostia lui; uneori iremediabil.”
Alexandru Mironescu