Un mic „studiu de caz”
Că tot vorbim de suveranism, art. 2(1) din Constituția României spune că „suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative”. Nu are rost să căutăm acum definiții. Mergem la art. 61(1), din care aflăm că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”. Imediat, în art. 62(1), se precizează: „Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale”. Acest „potrivit legii electorale” înseamnă acum proporțional, pe liste de partid blocate. Cetățeanul nu poate vota decât o listă în întregime. Singura grijă a legii este să țină procentele de mandate alocate fiecărui partid cât de cât apropiate de procentele de voturi obținute (deși nici asta nu e garantat). Nimic altceva nu pare să conteze. Un malițios ar zice că, într-adevăr, Camera și Senatul sunt alese prin vot universal, egal ș.a.m.d., dar nu și membrii lor. Ajungem astfel la întrebarea dacă e corect ca un parlamentar să își păstreze mandatul când părăsește partidul pe lista căruia a fost ales. Din nou, să nu ne pierdem în teorii! Art. 69, cu titlul „Mandatul reprezentativ”, spune: (1) „În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului”. (2) „Orice mandat imperativ este nul”. Deci, odată ajunsă în Parlament, o persoană nu (mai) reprezintă partidul, ci poporul în ansamblu. O logică ar fi că votul cetățeanului constituie un acord atât pentru o direcție politică, cât și pentru fiecare candidat individual de pe o listă. Știm bine că nu e așa! Și nu e vorba (doar) de comportamentul votanților! Sistemul nostru electoral face imposibil să fie așa!
Mulți parlamentari (în actuala legislatură, 124 din cei 330 de deputați și 103 din cei 134 de senatori) își datorează „alegerea” totalului de voturi obținut de partidele lor la nivel de țară, uneori, fără nicio legătură cu numărul de voturi pentru listele județene pe care au candidat.
Dau un singur exemplu, pornind de la recentele „dezertări” din POT. Au părăsit partidul, printre alții, cei doi senatori din județul Sălaj. La alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, în această circumscripție, POT s-a situat pe locul 6, cu 4985 de voturi, reprezentând 4,88% din totalul de valabil exprimate (ceea ce, să notăm, nu i-ar fi permis să intre în consiliul județean!). Totuși, pot a ocupat ambele mandate de senator ale județului. De ce s-a întâmplat așa?
Deși a avut 6,39% la nivel național, POT nu a reușit să obțină mandate, în etapa I, în niciun județ, neatingând coeficientul electoral de circumscripție (voturi/mandate). Cele 591.927 ale sale l-au îndreptățit însă la 9 mandate, în etapa a II-a, de alocare națională. Din acestea, doar 7 au putut fi repartizate teritorial, în etapa a III-a, pentru că în singurele două județe în care mai era câte un loc, POT nu a avut liste de candidați. La Sălaj, POT a primit un mandat, la finalul algoritmului prevăzut de lege, pentru că toate cele 5 partide dinaintea sa își luaseră deja mandatele cuvenite, în alte județe. Apoi, procedura s-a încheiat, lăsând atât POT, cât și trei județe (Ialomița, Giurgiu, Sălaj) cu câte un senator lipsă. Pentru Ialomița și Giurgiu nu a existat soluție. La Sălaj, s-a „pansat” acordându-se POT, în afara vreunei prevederi legale exprese, încă un mandat, pentru al doilea candidat de pe listă. Al doilea de pe o listă care a strâns sub 5.000 de voturi, în condițiile în care, la nivel național, un senator a „costat” peste 60.000 de voturi! Așa te-ai ales, drag popor, cu senatorul devenit celebru pentru problemele sale cu legea și cu studiile. Acum el a părăsit partidul căruia îi datorează în totalitate „alegerea”, dar rămâne în fotoliu, dată fiind prezumția constituțională că ne reprezintă pe toți.
E un caz extrem, dar nu atipic pentru „produsele” sistemului electoral care funcționează în România de mai bine de trei decenii.
Și nu e singura problemă! Dacă părăsirea partidului ar atrage pierderea mandatelor celor doi „aleși” de la Sălaj, județul ar rămane, ca Ialomița și Giurgiu, fără un senator, pentru că POT a avut doar 3 candidați pe listă.
Cât se va mai amâna reforma electorală?
DA, legal si teoretic aveti dreptate.
Dar cate ilegalitati nu se produc in tara? Mai ales de… alesi, care vad fotoliul respectiv ca pe o avere personala, pe care o negociaza cum doresc. In fod au dreptate: doar au dat bani grei, sa ajunga pe liste, in pozitii eligibile. Nu trebuie sa-i recupereze?
Listele se votează si pentru oamenii care sunt pe ele.
Celebrul senator, cu tot cu mutarea sa, este perfect reprezentativ pentru alegatorii sai si pentru partidul pe a carui lista a fost, deci reprezinta un succes al reprezentarii democratice.
Nu mai despicați firul in 4 cu „reforme” inutile pornind de la situatii particulare.
Citez : ” Listele se votează si pentru oamenii care sunt pe ele.”
Listele nu se voteaza pentru toti oamenii de pe ele .Se voteaza ,cel mult ,pentru primii 3 max 4 oameni ( depinde de marimea partidului) cunoscuti,cu notorietate, care sunt pusi strategic in frunte ca sa „traga lista”, Restul sunt total necunoscuti marei mase de votanti !!
Si da,traseismul trebuie combatut pentru ca reprezinta ,printre altele, si o inselare a increderii acordate de votanti unui partid, votezi un candidat pentru un partid si dupa alegeri afli ca el s-a mutat la alt partid !
„Furt de voturi legalizat” este redistribuirea!
Iar la primării, în 99% din cazuri, este ales omul, nu partidul!
Problema e că pe cei „votabili” îi pun mai spre coada listei, pentru ca fraierii să îi voteze și să intre niște lepre dezgustătoare de pe primele locuri! A fost cazul la mine, cu USR și, pe plan local, cu PNL. Persoane absolut decente, pe care le-aș fi votat cu drag dar care nu aveau nici o șansă să prindă un loc eligibil! Așa că a trebuit să îmi anulez votul! >:
In sfirsit deschide cineva subiectul.
De multi ani consider ca migrarea sau traseismul sunt de fapt un furt de voturi, legalizat.
Adica cum isi permite X ales la partidul N ca dupa ce se vede inscaunat sa se mute la partidul V numai asa ca i se pare lui mai interesant? Valabil atit pentru parlamentari, cit si pt alti alesi – primari de ex.
Respomsabilitatea cuiva dupa ce a fost ales e sa stea acolo in pozitia si formatiunea in care l-am ales.
Nici transformarea in independet dupa alegeri nu e OK, el s-a prezentat la alegeri ca membru in cutare partid, nu ca independent.
Baietii alesi ajung undeva cu un set de voturi culese in campanie, si apoi schimba macazul. Nu e decit furt de voturi, folosite in prorpiul lor interes. Lasind la o parte privilegiile functiei si afacerile mai grase ce ii fac sa devina traseisti, politicienii comit un furt de voturi major.
Traseismul e proababil principala cauza pt care lumea nu mai merge la vot. De ce sa ma duc sa votez candidatul A din partidul B cind a doua zi dupa vot il vad in tabara partidului C, partid ce nu as fi votata niciodata?
Sanctiunea – sau urmarile traseismului – ar trebui sa fie minim: pierderea functiei, interdictia de a mai candida cel putin 1 legislatura si organizarea de alegeri noi in circumscriptia unde a fost ales pe cheltuiala proprie.
Si nu imi spune ca au ei „schimbari de convingeri”, „constiinta politica”, „etica si moralitate” sau „promit ca nu vor face traseism” – stim bine ca un politician este un mincinos patologic din start, si tot ce urmareste e capatuirea si ingrasarea. Cica „binele tarii” :))) :))) :))) :)))
Ca sanctiune
„cum isi permite X ales la partidul N ca dupa ce se vede inscaunat sa se mute la partidul V numai asa ca i se pare lui mai interesant? ”
Între timp, în lumea reală:
”UDMR a obţinut în premieră un mandat de deputat în judeţul Vaslui prin Boglarka Kantor, candidată din Gheorgheni, judeţul Harghita. Uniunea Democrată Maghiară din România a primit la Camera Deputaţilor 544 de voturi, mandatul fiind obţinut în urma redistribuirii (…)”
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/udmr-obtine-in-premiera-un-mandat-de-deputat-in-judetul-vaslui-pentru-prima-data-pnl-nu-are-reprezentanti-in-parlament-3037739
Așa se obține un mandat de deputat în România, cu 544 de voturi! Pe cine reprezintă Boglarka Kantor la Vaslui? Pe șeful ei de partid, nu pe cetățenii din Vaslui. În teorie, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 locuitori.
Democrația reprezentativă presupune răspundere politică: modul cum a votat în diverse chestiuni în Parlament respectivul deputat trebuie să fie public, iar cetățenii pe care-i reprezintă îl vor mai vota sau nu. Pe cine reprezintă Boglarka Kantor la Vaslui?
„Furt de voturi legalizat” este redistribuirea!
Iar la primării, în 99% din cazuri, este ales omul, nu partidul!
”Cetățeanul nu poate vota decât o listă în întregime.”
Asta este democrația originală promisă de Ion Iliescu, așa funcționează ea. Ce-ar fi să ne uităm la ce se întâmplă în Statele Unite? Există acolo vot pe liste? Americanii își votează procurorii, își votează judecătorii și își votează reprezentanții în Congress, dar nu există vot pe liste. Se votează persoana, cu nume și prenume, asta este ideea de bază a democrației reprezentative. Democrația modernă, democrația reprezentativă. a fost inventată în Statele Unite, în timp ce statele europene oferă cetățenilor lor diverse butaforii, diverse surogate.
”Mulți parlamentari (în actuala legislatură, 124 din cei 330 de deputați și 103 din cei 134 de senatori) își datorează „alegerea” totalului de voturi obținut de partidele lor la nivel de țară, uneori, fără nicio legătură cu numărul de voturi pentru listele județene pe care au candidat.”
Exact asta este rădăcina problemei, nu părăsirea partidului. În asta constă democrația originală a lui Ion Iliescu. Iar exemplul POT este cel mai potrivit, niciunul dintre ei n-ar fi trebuit să intre în Parlament. Însă asta nu înseamnă că acum trebuie să-și piardă locurile. Traseismul este o falsă problemă, partidocrația vândută românilor pe post de democrație este adevărata problemă.
„Americanii își votează procurorii, își votează judecătorii și își votează reprezentanții în Congress, dar nu există vot pe liste. Se votează persoana, cu nume și prenume, asta este ideea de bază a democrației reprezentative.”
Posibil ca asta sa fie ideea de baza intr-o lume ideala, hipermorala, in care nu exista bani, nici coruptie, nici corupatori. Poate ca pe Marte va fi chiar asa dupa ce o terraformeaza Musk cel harnic, ajutat de DJT cel drept. Doar ca, pe la noi prin batatura SUA, deocamdata, viata e ceva mai complexa. Si are mai multe aspecte… Ca sa ajungi la ochii, la urechile si la sufletul alegatorului iti trebuie bani. Foarte multi bani. Ca, altfel, poti sa fii si Maica Tereza, nici macar nu afla alegatorul ca esti in competitie.
Semnalez citeva aspecte americane.
1. Cei interesati de ticket-ul de presedinte al SUA, se stie, trebuie sa aiba in spate finantare de minimum 2 miliarde de dolari. Atit a costat inscaunarea lui Obama, atit a costat si esecul lui Hillary. Postul de senator al lui J.D. Vance (2022) l-a costat pe Peter Thiel 15 milioane de dolari (nou record pentru Senate). Chiar daca „Se votează persoana, cu nume și prenume”, alegatorul american e, de cele mai multe ori, intr-o situatie asemanatoare cu a soldatului caruia i se spune: „La noapte esti de planton. Schimbul 1 si 3 sint ocupate. Alege!”
2. Site: The Law Enforcement Legal Defense Fund (LELDF). Translated with DeepL: În ultimul deceniu, miliardarul George Soros a cheltuit cel puțin 50 de milioane de dolari* pentru alegerea a zeci de procurori „pentru justiție socială” în întreaga țară. Acești procurori, care reprezintă peste 70 de milioane de persoane sau mai mult de 1 din 5 americani, aplică adesea politici pro-criminale și anti-poliție. Acest raport urmărește finanțarea, afilierea și acțiunile procurorilor Soros.
*Estimare din ianuarie 2024
Follow the Money: Mapping Soros Prosecutor Funding
3. Site: The Washington Times. Translated with DeepL: În ultimul deceniu, s-a desfășurat o campanie extrem de bine finanțată și coordonată pentru a deplasa sistemul judiciar american fundamental spre stânga, prin îndepărtarea judecătorilor conservatori de la instanțele de stat. Această campanie este orchestrată și finanțată de Open Society Institute (OSI), brațul politic al managerului miliardar de fonduri speculative George Soros. Potrivit unui studiu publicat săptămâna aceasta de American Justice Partnership, OSI a cheltuit cel puțin 45,4 milioane de dolari pentru a promova așa-numitul sistem de selecție a meritelor și pentru a reduce influența cetățenilor și a reprezentanților lor aleși atunci când vine vorba de alegerea judecătorilor.
PERO: George Soros vs. judicial elections. Stripping people of power, giving lawyers control of courts
4. Istoria ascensiunii lui J.D. Vance de la falsul pușcaș marin la falsul vicepreședinte MAGA aminteste de cea a lui Barack Hussein Obama. Co-fondatorul Palantir (o „componenta privatizata” a CIA), miliardarul Peter Thiel, a sponsorizat cariera politică și de afaceri a lui JD Vance. Thiel i-a dat un job, apoi i-a finanțat firma de capital de risc in birourile careia nu l-a vazut nimeni, apoi a donat 15 milioane de dolari pentru PAC-ul său, apoi i-a obtinut sprijinul lui Trump și nominalizarea ca vicepreședinte. Tucker Carlson l-a presat, si el, pe Trump să îl nominalizeze pe Vance, iar apoi Vance l-a angajat pe fiul lui Tucker. Tatăl lui Tucker a condus propaganda americană pentru CIA.
Nick Fuentes EXPOSES JD Vance
sau
https://x.com/ImperiumFirst/status/1905039705395093719
Ce lume minunaataaa…
Incredibil, si noi care credeam …
Se pare ca democratia a fost creata pentru a da poporului impresia ca are ceva de spus.
Vezi Mark Twain.
”Semnalez citeva aspecte americane.”
Mai bine semnalează altceva: câți șefi de stat au fost executați în Statele Unite și câți au fost executați în România? Nu crezi că ai o problemă cu modul în care este desemnat șeful statului, dacă nu mai poți scăpa de el decât prin execuție? Asta e o altă manifestare tipică de românism: obsesia pentru paiul din ochiul altuia. Și nu, povestea cu bârna și paiul nu este proverb românesc, ea apare în Evanghelia după Matei.
Să recapitulăm faptele: ai o țară disfuncțională, condusă de serviciile secrete, cu milioane de oameni emigrați și cu un deputat maghiar de Vaslui, ajuns acolo cu 544 de voturi să reprezinte 73.000 de locuitori, dar standardele tale morale nu suportă alegerile prin vot nominal din Statele Unite. Ăsta e românismul în starea lui autentică.
Aveti dreptate in tot ce spuneti, mai putin alea cu romanismul si obsesia.
„Whisky priest” dand lectii lupului moralisto-mioritic si/sau viceversa nu produce efecte pozitive pentru majoritate. Pana cand majoritatea nu va vedea ambii/toti imparatii/potentatii in splendoarea lor nuda p-ici-colo si-anume prin partile esentiale, nu ii ramane decat sa-si de-a-n cap singura, dupa cum se vede ca practicati si exemplificati Dvs. si colegul de comentarii/interlocutorul Dvs – nimic bun nu iese din manifestarile astea tip „dialogul surzilor”, doar vitriol, talibanizare, distragere a atentiei si 6ianuarii.
Daca tot e sa ne uitam la SUA, este sistemul chiar atat de perfect? In 2016 alegerile prezidentiale au fost castigate de catre candidatul avand aproape 3 milioane de voturi mai putin decat contracandidata sa (nu ma intereseaza numele sau partidul reprezentat, ci situatia).
Altfel cred ca aveti perfecta dreptate, democratia „iliesciana” e una de trista amintire, care a anulat orice sansa ca politica sa fie responsabila si a generat populismul gretos care prinde la aproape jumatate din populatia tarii. Votul ar trebui dat persoanelor, nu listelor. S-ar evita situatii prezentate aici, al alesilor cu un numar infim de voturi, iar apartenenta la un partid sau independenta politica nu ar afecta legitimitatea alegerii.
Oricum, sunt mult prea multi „alesi” care au incredibil de multe drepturi, doar ei sunt cei care le propun si le voteaza. Oare ar fi posibila o forma de responsabilizare a alesilor, in sensul in care cele promisa sa fie vazute ca un contract? Daca nu l-ai indeplinit, esti penalizat politic si material, iar pt evaluare nu ar trebui asteptat 4 ani, o cale de parcurs ar fi interesanta.
”este sistemul chiar atat de perfect?”
Nu există nicăieri sistem perfect, dar România e o țară de mâna a treia și este ridicol să inventeze ea metode ”democratice” care nu există în țările democratice. România trebuie să aleagă un model, nu să inventeze ea unul.
”In 2016 alegerile prezidentiale au fost castigate de catre candidatul avand aproape 3 milioane de voturi mai putin decat contracandidata sa (nu ma intereseaza numele sau partidul reprezentat, ci situatia).”
Argumentul ăsta a fost repetat ad nauseam, dar el denotă neînțelegerea sistemului american. California ar putea impune veșnic președintele, dată fiind populația ei. În Statele Unite se organizează alegeri prezidențiale în fiecare stat în parte, astfel încât Rhode Island, Vermont sau Montana să aibă și ele un cuvânt de spus, nu să decidă California președintele.
Dincolo de asta, articolul nu este despre alegerile prezidențiale, este despre alegerile parlamentare. Dar era inevitabil ca diverși oameni de bine (apud Ion Iliescu) să nu deturneze discuția spre candidata lor neomarxistă americană. Alegerile pentru Camera Reprezentanților se desfășoară nominal, pe districte electorale în care e împărțit fiecare stat. Asta ar trebui să copieze România, nu să bată câmpii cu votul popular american de la prezidențiale. La ultimele alegeri din State, președintele actual a câștigat și votul popular, în timp ce România a ajuns Securistan.
Dvs. ati remarcat, pe buna dreptate – cred eu – faptul ca persoana care reprezinta un grup de oameni (aici, locuitorii din Vaslui) a primit un numar mai mic de voturi (as adauga, ridicol de mic) decat alti candidati si ati sugerat sistemul american. Mi-am permis sa remarc faptul ca si acolo este posibil acest lucru (in cazul de acolo, a fi presedinte al tuturor cetatenilor desi ai primit mai putine voturi de la acesti cetateni decat un alt candidat) si am atras atentia explicit ca nu ma refer la persoane, sau partid. Probabil ca v-a scapat acest ultim fapt. Nu am contestat legitimitatea actualului presedinte, nici macar la primul mandat (alegeri la care faceam referinta), nu am spus ca nu sunt de acord cu sistemul american (e, oricum, irelevant), doar ma intrebam daca este perfect.
Folositi drept argument ca nu inteleg sistemul american. E parerea dvs.. Asa vi se poate raspunde ca nu intelegeti sistemul din Romania. Atat in SUA, cat si in Romania, sistemul electoral permite, perfect legal, numirea drept reprezentant al unui grup a unei persoane care nu a primit cele mai multe voturi directe. Cazul din Vaslui este, intr-adevar, extrem, insa are ceva in comun cu alegerile prezidentiale din SUA din 2016. De ce ar fi o problema faptul ca un stat precum California ar avea un cuvant mult mai greu de spus in alegerea presedintelui intregii tari decat un stat cu o populatie mica? Prin comparatie, ar trebui ca, de exemplu, un alegator din Bucurestiul sa aiba o pondere mai mica decat unul din Salaj?
Oricum, cred ca v-a scapat faptul ca nu doream sa ma refer la persoane sau partide. Ridicam o chestiune de principiu, fara implicare partizana. Dvs. deduceti de aici ca as fi „om de bine”, „neomarxist”. E problema dvs. Eu unul prefer sa raman la argumentesi sa nu trec la caracterizari si atacuri la persoana, indiferent daca suntem pe aceeasi lungime de unda sau nu. Astfel de lucruri apar de obicei cand lipsesc argumentele, ori cand acestea sunt intunecate de partizanat orb. Oricum, nu astfel as reusi sa imi conving interlocutorul, chiar daca mi-as dori acest lucru.
”De ce ar fi o problema faptul ca un stat precum California ar avea un cuvant mult mai greu de spus in alegerea presedintelui intregii tari decat un stat cu o populatie mica?”
Pentru că Statele Unite sunt o federație la care fiecare stat a aderat benevol. Nu se poate spera ca Oklahoma să adere la o astfel de federație, dacă i se spune că președintele va fi întotdeauna cel ales de California. Exemplul din 2016 a fost tocmai unul în care președintele nu a fost cel ales de California.
Long story short: președintele Statelor Unite se alege separat în fiecare stat. Există un președinte ales de Oklahoma, există un președinte ales de Alaska, există candidați care nici nu măcar nu candidează în toate statele. Dacă nu pricepi asta, nu te califici pentru vreo discuție.
”Ridicam o chestiune de principiu, fara implicare partizana.”
Povești românești cu epoleți. Articolul este depre alegerile parlamentare, ți-am mai scris asta o dată, dar tu continui hărțuiala pentru a deturna scopul discuției. Nicio persoană decentă nu se comportă astfel, ăsta e comportament de bugetar trimis în misiune.
> Articolul este depre alegerile parlamentare
In 2024, senatorul Adam Schiff a fost ales in California cu peste 9 milioane de voturi, iar senatoarea Mazie Hirono a fost aleasa in Hawaii cu sub 300.000 voturi.
Daca asta e ok intr-un stat federal ca SUA, de ce nu ar fi ok intr-un stat ne-federal ca Romania, unde sute de mii de votanti au votat POT sau PSD*i* si nu au fost deranjati de faptul ca oamenii de pe liste nu existau online, ca voturile pentru partidul X in judetul Y sa conteze tot pentru partidul X in judetul Z?
Evident, sistemul romanesc e departe de ideal, dar am avut vot uninominal in 2008-2012 si nimeni n-a fost multumit. Imi vine greu sa cred ca va avea cineva curaj sa incerce a doua oara acelasi lucru.
> tu continui hărțuiala
Mai usor cu auto-victimizarea, Harald! Doar pentru ca cineva iti raspunde la comentarii nu inseamna ca are ceva cu tine.
Inteleg ca, in functie de rezultat, poti atat sustine cat si contesta acelasi principiu. Important e sa iasa asa cum vrei. E dreptul tau.
Restul sunt acuzatii ridicole si fara un minim de bun simt, ori vreo legatura cu realitatea. Legat de deturnarea discutiei, doar uitandu-ma mai sus vad ca numai unul dintre noi doi (si nu eu sunt acela) a ridicat problema executarii unor presedinti in contextul in care discutia era despre traseism politic (in copilarie am fi putut spune „cine zice ala e”). Culmea e ca, fiind in deplin acord cu punctul tau de vedere la obiectul concret al discutiei, nu am facut decat sa adaug o remarca la sugestia ta ca ar trebui ca Romania sa copieze sistemul electoral american.
Nu vad logica prin care ai ajuns la marxism, epoleti, securisti si bugetari in misiune. Atacul la adresa cuiva care indrazneste sa nu fie aliniat 100% la ideile proprii (o faci si mai sus) e un comportament marcat de frustrari personale (chiar atat de lipsit de realizari poate fi cineva in viata reala incat sa isi doreasca sa domine din spatele tastaturii?). Incercarea de a identifica anumite tipare (in acest caz epoletii, marxismul) denota o cunoastere amanuntita a sistemului care cu greu poate fi atinsa din afara lui. Probabil ca la mijloc e si teama fata de o posibila concurenta din interior, asadar cealalta persoana trebuie neaparat demascata.
Habar nu am cand crezi tu ca mi-ai mai scris mie, dar daca ai facut-o, nu mi s-a parut ca merita sa retin acest lucru. Nu imi incarc memoria cu mizerii lipsite de valoare, iar cu hartuiala incerci sa iti acorzi importanta pe baze fantasmagorice. Pe langa faptul ca refuz sa fac asa ceva intrucat ar fi o pierdere de vreme, persoana hartuita ar trebui sa merite sa ii acord un minim de atentie.
In cazul de fata, atentia acordata depaseste cu mult nivelul meritat. Scuze, nu se va mai repeta. Multa sanatate, un viitor linisit si fara obsesii si frustrari. Ai incredere, odata depasite acestea, se face loc si pentru logica, ratiune si bun simt.
”Habar nu am cand crezi tu ca mi-ai mai scris mie, dar daca ai facut-o, nu mi s-a parut ca merita sa retin acest lucru.”
Chiar în comentariul la care ai răspuns, acolo ți-am mai scris ție 😀
Încearcă să înțelegi o idee simplă: oamenii normali nu comunică așa cum comunici tu. Oamenii normali au păreri proprii și au o amprentă personală. Amprenta ta personală e falsă, ești ca o imagine proiectată pe un ecran, nu ca un om real de pe stradă.
Nu in SUA traiesc si nici nu platesc taxe acolo.
Dar sefi de stat executati in Romania? Cu siguranta mult prea putini..
Mizeria asta numita traseism politic are girul marilor „jucatori politici”. Dupa ce isi rotunjesc numarul de parlamentari cu voturile partidelor de sub prag ( anul trecut au luat din voturile Reper, SENS si MPFD ) a urmat faza a doua cand in special PSD dar si alte partide au mai înregimentat niste parlamentari. Votul cetățenilor este astfel denaturat si tranzacționat. La „bogăția” de parlamentari cred ca cel mai simplu ar fi sa nu fie alocate voturile partidelor de sub prag ( inclusiv UDMR a primit locuri suplimentare ). Anul trecut au fost insumate redistribuite cam 15% din voturile exprimate daca nu mai mult. Asa macar știm ca nu este deturnat votul exprimat „neutil”. Iar parlamentarii care demisionează din grupurile parlamentare sa plece la munca prin locurile de unde provin. Cred ca asa doar cei condamnați penal o sa mai faca pasul asta. Nici macar inlocuirea cu primul de pe lista care nu a ajuns parlamentar nu mi se pare etic.
Printr-o singura modificare a Regulamentului de functionare a Camerei Deputaților si a Senatului s-ar fi facut economii substanțiale la buget .
„Deci, odată ajunsă în Parlament, o persoană nu (mai) reprezintă partidul, ci poporul în ansamblu.”
Exact aceasta constatare da raspuns la intrebarea din titlu. Atata timp cat un parlamentar voteaza- in secret- „asa cum ii dicteaza constiinta”, nu are nicio relevantza pe ce liste a intrat sau carui grup parlamentar ii apartine. Iar aceasta este o constatare frecventa la aproape orice votare din Parlament; chiar daca, uneori, partidele solicita propriilor parlamentari, un anumit vot uniform.
Legea noastră electorală își propune :
a) Un rezultat, pe cât posibil, proporțional la nivel național
b) Un sistem de vot simplu
c) Circumscripții electorale (suprapuse județelor/sectoarelor)
d) O normă de reprezentare relativ mare raportat la dimensiunea circumscripțiilor
Cât timp acestea rămân valabile și înscrise în lege situații cum sunt cele de la Sălaj, Ialomița sau Giurgiu sunt inevitabile. De altfel, am avut ceva similar la aproape toate alegerile pe legea asta cea aplicată înainte de 2008, și din câte știu identică în această privință. În Sibiu îmi amintesc că fuseseră alocați PSD doi din cei trei senatori, în condițiile în care era printre circumscripțiile în care fusese votat cel mai puțin.
Problema e că fiecare din cele patru deziderate nu sunt în mod evident lipsite de valoare, prin urmare e judecată de valoare pură (opinie politică, altfel spus) *dacă* și care dintre ele ar trebui abandonat astfel încât să nu mai avem astfel de situații.
Nu îmi dau seama care ar fi legătura între situația sus-descrisă și mandatul reprezentativ, așa cum scrieți, de altfel, în condițiile în care POT ar putea să elimine din parlament senatorii demisionari, situația din acest punct de vedere s-ar înrăutăți. Iar prezumția că un partid (ca organizație ierarhică) reprezintă în mod necesar electoratul care i-a votat listele este în principiu la fel de ficțională ca prezumția că grupul parlamentar face același lucru. Lăsând la o parte același caracter de opinie politică, la fel de corect ar fi să propunem ca partidele care suferă demisii din rândul parlamentarilor să fie desființate de drept.
Nu este incorect este imoral . Colcaie imoralitatea si amoralitatea in rindul demnitarilor si bugetarilor .
„În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului”.
Pe cale de consecinta ei trebuie platiti . Iar poporul roman ii plateste extrem de gras . Cum servesc ei poporul ?! Asta nu e scris in constitutie ( va asigur ca am scris corect cu litera mica ) ; raspunsul il stim , noi cei care platim . Romania este ,,Ferma animalelor ” .
Nu e deloc incorect, listele alea sunt (sau nu) votate pentru oamenii de pe ele (cazul meu, care NU am votat USR pentru că, la mine, în capu la lista lor era un personaj absolut nociv și dezgustător)!
Incorect e sistemul, cu voturile „pe liste” și cu redistribuirile!
Întrebare :
– De ce este corect că un parlamentar să se poată recandida in o alta circumscripție după cum decide partidul ?
– De de nu se consideră normalitate ca această recandidare să fie obligatorie doar și exclusiv în circumscripția in care respectivul are domiciliu stabil (rezidenta) de cel puțin 2 ani
Cam asta ar fi una din ,”cărămizile fundației” unei democrații reprezentative, funcționare.