vineri, septembrie 17, 2021

De ce mor cei mai bătrâni baobabi din Africa? Ați ghicit: din cauza schimbărilor climatice! (cu o explicație parțial românească)

Căutând noi exemple de manipulare mediatică legate de încălzirea globală, atenția mi-a fost atrasă de titlul unui articol publicat în US Today, 11 iunie 2018 (Fig. 1):

Pentru cei mai puțin familiarizați cu mass media jurnalistică din Statele Unite, să reținem că aici se publică 1.279 cotidiene. US Today ocupă locul 1 ca putere de circulație, cu peste 2,6 milioane cititori zilnici, devansând semnificativ ocupantele următoarelor două locuri, The Wall Street Journal și, respectiv, The New York Times. Cu alte cuvinte, ceea ce se publică în US Today are o putere de informare non-neglijabilă.[1]

Articolul despre dispariția celor mai bătrâni baobabi din Africa (Fig. 1) prezintă o comunicare de 3½ pagini, publicată în aceeași zi, de Nature Plants: The demise of the largest and oldest African baobabs. Din cei 7 autori, 3 sunt români, ceea ce mi-a sugerat paranteza din titlu. Este vorba despre Adrian Pătruț, Roxana T. Pătruț și Laszlo Rakosy, toți de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

De la început, detectorul meu de manipulări mediatice s-a alertat din cauza expresiei „Cei mai bătrâni baobabi din Africa mor”. Eu știam că și „Cei mai bătrâni stejari din România mor”. Ar fi acesta un posibil titlu de comunicare publicată în Nature și comentată de mass media americană și internațională?! Nu cred, pentru că este normal ca, în cadrul fiecărei specii, inclusiv a copacilor, cei mai bătrâni indivizi să moară înaintea celor mai tineri, care și ei la rândul lor vor muri la bătrânețe. O vârstă foarte înaintată este o indicație serioasă despre inevitabilul sfârșit.

Da, dar ni se spune în titlul articolului că baobabii cei mai bătrâni „mor într-un ritm fără precedent”, adică există pericolul ca specia să dispară dacă baobabii mor mai repede decât se nasc.  M-aș fi îngrijorat probabil dacă mi s-ar fi spus că cei mai tineri baobabi mor într-un ritm fără precedent.

Și aici, detectorul meu a țiuit din nou pentru că nu se menționează nicăieri care era rata morții baobabilor înainte de a deveni ”fără precedent”, adică lipsește linia de bază a comparației. Articolul lui Pătruț et al., 2018, oferă o unică informație:

Raportăm că 9 din 13 cei mai bătrâni și 5 din 6 cei mai mari arbori au murit, sau cel puțin cele mai vechi părți/tulpini ale acestora s-au prăbușit și au murit, în ultimii 12 ani; cauza mortalității este încă neclară … Moartea majorității celor mai bătrâni și mai mari baobabi africani din ultimii 12 ani este un eveniment de o magnitudine fără precedent.

În Africa, baobabii pot fi  întâlniți într-o zonă largă, din deșertul Sahara până pe coasta estică a Africii de Sud (Fig.2). Dincolo de Africa, baobabii cresc și în India, Madagascar și într-o serie de insule din Oceanul Indian.

Fig. 2. Distribuția areală a baobabului african Adansonia digitata L.(verde deschis) și distribuțiile frecvențelor geografice a cinci haplotipuri (puncte roșii, roz, verzi, albastru închis și albastru deschis). Granițele statale sunt indicate prin linii gri. Aria ocupată este comparabilă cu a celor 48 state continentale din SUA (din Leong Pock Tsy et al., 2009).[2]

În ciuda tuturor eforturilor mele documentare, nu am putut găsi o cifră a numărului total de baobabi care cresc în Africa. Am găsit doar o singură mențiune recentă (2020)[3] despre rata mortalității baobabilor: 1,1 – 3,6%.

Un calcul estimativ ar putea fi următorul: Există cel puțin câteva zeci de mii și probabil câteva sute de mii de baobabi africani.[4] Dacă ar fi doar 10.000 baobabi care trăiesc în medie 1.500 ani, înseamnă că 110 – 360 copaci ar muri anual fără ca populația să se destabilezeze „într-un ritm fără precedent”.

Considerând datele prezentate de profesorul Pătruț – 9 copaci dispăruți în 12 ani, rezultă o rată a mortalității de 1,3 copaci pe an, cu două ordine de magnitudine mai mică decât rata conservativă pe care am calculat-o mai sus. Și atunci, cum se justifică afirmația autorilor că moartea celor 9 baobabi reprezintă un „eveniment de o magnitudine fără precedent”?! Fără a documenta rata de bază pe care a considerat-o, afirmația profesorului Pătruț este pur și simplu ne-acceptabilă științific. Pentru mass media alarmistă, acest aspect deontologic n-a contat, deși e clar că avem de-a face cu un fake news.

O altă formă de manipulare alarmistă este ilustrată în Fig. 3.

Baobabii sunt arbori monumentali care, trăind în medie 1.500 ani, devin repere culturale, spirituale și sociale ale multor popoare africane.

Fig. 3. Aleea baobabilor cu frunze din Morondava, Madagascar (sus). Baobabi fără frunze, din cauza toamnei (jos). Imaginea de sus se poate întîlni în toate pliantele turistice. Imaginile de jos au fost folosite în scopuri manipulatorii: cea din stânga este preluată din articolul publicat de US Today; cea din dreapta din articolul Africa’s majestic baobab trees are mysteriously dying, Nature, 12 iunie 2018

Spre deosebire de majoritatea copacilor tropicali, veșnic verzi, baobabii sunt arbori foioși, care își pierd toate frunzele în fiecare toamnă. Multe din articolele care au relatat știrea despre „baobabii bătrâni care mor” au inclus doar fotografii ale copacilor fără frunze, precum cele două de mai sus. Această decizie a fost luată probabil pentru a sugera că baobabii sunt fie morți deja, fie în agonie, susținând astfel propaganda alarmistă a articolelor. Nicăieri nu se specifică anotimpul în care au fost făcute fotografiile respective.

Detectorul meu de manipulări mediatice a mai reacționat și la expresia schimbările climatice ar putea fi vinovate din titlul articolului publicat de US Today. Dacă ziaristul respectiv ar fi avut mai mult respect pentru adevărul științific, formularea respectivă trebuia să îmbrace forma duală schimbările climatice ar putea sau nu ar putea fi vinovate. Păstrând numai forma pozitivă, se folosește o conjectură prin care se manipulează în sensul alarmismului climatic, atât de răspândit în zilele noastre în mass media americane și din alte țări.

Am mai sesizat și o inversare de poziție a autorilor. Dacă în rezumatul articolului ei scriu cauza mortalităților este încă neclară, în finalul articolului își schimbă poziția inițială și cântă aria schimbărilor climatice:

Bănuim că dispariția baobabilor monumentali poate fi asociată cel puțin parțial cu modificări semnificative ale condițiilor climatice care afectează în special sudul Africii.

Această ultimă afirmație este făcută fără NICIO dovadă care să conecteze schimbările climatice din sudul Africii cu dispariția baobabilor monumentali. Și, totuși, această ultimă afirmație nefondată, dar făcută, nu-i așa, de oameni de știință într-o publicație de prestigiu, a fost preluată fără control de calitate și fără ezitare de numeroase ziare, reviste, posturi de televiziune și radio  din SUA și Europa, pe 11 iunie 2018 și mai târziu.

Ceea ce m-a surprins în legătură cu implicația cel puțin parțială a schimbărilor climatice în dispariția unor baobabi mari și bătrâni a fost descoperirea că niciunul din cei 7 co-autori nu este un specialist în ecologia și biologia baobabilor.

De exemplu, autorul principal, Adrian Pătruț, este profesor de chimie la UBB și folosește măsurători radiometrice ale carbonului radioactiv (C-14) efectuate de un aparat instalat la Woods Hole Oceanographic Institute din SUA. Pe lângă determinările de vârstă absolută ale baobabilor din Africa și alte locuri, profesorul Pătruț este implicat de mulți ani în studierea fenomenelor paranormale și a parapsihologiei. A fost președintele Societății Române de Parapsihologie (SRP) de la înființarea sa în 1991. A fost redactor-șef al publicației Paranormal, Journal of SRP,  între 1991-1996. A fost, de asemenea, membru afiliat al Asociației Parapsihologice (1993-1996); iar din 1996 este membru asociat al Asociației Parapsihologice. A publicat patru cărți de parapsihologie în limba română.[5] Pentru conformitate, parapsihologia este o pseudo-știință din aceeași categorie cu astrologia, numerologia, pământul plat, levitația etc.

Ceilalți doi co-autori români sunt Roxana T. Pătruț, o studentă doctorandă, și Laszlo Rakosy, specialist în lepidoptere.

Criticile din partea specialiștilor autentici în ecologia și biologia baobabilor s-au focalizat pe metoda de măsurare a vârstei copacilor și lipsa de experiență a autorilor în identificarea altor cauze posibile pentru moartea arborilor.

Câteva exemple:

Michael Wingfield, un patolog al plantelor de la Universitatea din Pretoria, Africa de Sud, a spus că eșantionul de lemn folosit a fost mic (câteva mg și câțiva mm) și nu a furnizat dovezi că baobabii nu sunt afectați de o epidemie. „Știm foarte puțin despre sănătatea baobabului”,  a mai spus Wingfield. „Există mai multe lucruri în această poveste decât faptul că cei mai bătrâni copaci mor.”

Sarah Venter, specialistă în baobabi la Universitatea Witwatersrand din Johannesburg, Africa de Sud,  a afirmat că cercetările în curs ale echipei sale arată că baobabii nu pot fi la fel de rezistenți la secetă precum se credea anterior – și aceasta ar putea fi cauza deceselor. Iar o toleranță mai scăzută la secetă ar afecta toți copacii, nu doar pe cei mai mari și mai în vârstă, a mai spus ea.[6]

David Baum, ecolog la Universitatea din Wisconsin-Madison, susține că baobabii, în special cei vechi, pot fi mai vulnerabili la secetă decât ar putea sugera aspectul lor exterior. Dar este nevoie de mai multe dovezi pentru a consolida legătura dintre schimbările climatice și moartea baobabilor. Iar datările radiometrice ale baobabilor  sunt un proces complicat și controversat. Baum a mai spus că mulți specialiști în baobabi au îndoieli cu privire la metoda de datare folosită de Pătruț, care ar putea subestima vârsta unui copac cu până la 1.000 de ani.

Diane Mayne, o specialistă în ecologia baobabilor, care a lucrat cu Pătruț în Africa de Sud, a numit teoria sa o „fantezie” care n-are nicio „o singură referință cu privire la lemnul, anatomia, alometria, sau biomecanica baobabilor…  – în ciuda cercetărilor recente din aceste domenii”.[7]

Thomas Lovejoy, un expert în ecologia pădurilor tropicale amazoniene de la George Mason University, a declarat că studiul lui Pătruț et al., 2018, sugerează alte cauze ale mortalității baobabilor, dar nu au date reale. Ei doar cred că clima este un vinovat probabil, dar de fapt nu prezintă nicio dovadă a modului în care clima se schimbă acolo unde apar acești arbori antici.

În Zimbabwe, se cunoaște că decesele baobabilor sunt însoțite de ceea ce pare a fi un tip de ciupercă în urma căreia copacii se înnegresc înainte de a muri. Dar studiul lui Pătruț et al., 2018, susține că, mai ales în cazul celor mai bătrâni copaci, decesele „nu au fost cauzate de o epidemie”.[8]

Aparent, Nature Plants a fost conștientă de existența acestor critici. Un purtător de cuvânt al revistei a apărat publicarea contribuției lui Pătruț et al, 2018, motivând că  lucrarea a urmat protocolul normal de revizuire al revistei, care implică evaluarea peer-review de către doi sau trei experți externi. Personal, pe baza multor exemple, nu sunt foarte convins că peer-reviewing-ul este o apărare eficientă în fața unor conspirații supraîncălzite, utopii aburoase și un radicalismul găunos, greu de interogat când este confruntat cu un adevăr incomod.

Concluzii

Dacă Pătruț et al., 2018, ar fi repetat în finalul articolului afirmația lor din Rezumat – cauza mortalităților este încă necunoscută – nu s-ar fi creat toată hărmălaia mediatică despre schimbările climatice și influența lor asupra morții celor mai bătrâni și mai mari baobabi africani. Dar, din păcate, autorii articolului din Nature Plants  săi au lansat în ultimul paragraf două fumigene – „eveniment de o magnitudine fără precedent”, respectiv, „moartea monumentalilor baobabi poate fi asociată cel puțin parțial cu semnificative  modificări ale condițiilor climatice care afectează sudul Africii în particular”. Pe de o parte, fumigenele au inflamat mass media iubitoare de alarmism climatic, iar pe de altă parte, au declanșat critici și contestări substanțiale din partea adevăraților experți în biologia și ecologia baobabilor, care aruncă dubii serioase asupra validității celor două fumigene.

„Moartea baobabilor bătrâni din cauza schimbărilor climatice” este o copie la indigo a altor fake news pe care cititorii mei le cunosc demult:

Netflix, Sir David Attenborough și morsele care se „sinucid” din cauza încălzirii globale – Un nou exemplu de fake news și manipulare climatică

și

O nouă manipulare à la Gasland – Ursul polar care moare din cauza încălzirii globale

P.S. Ieri, 17 februarie 2021, a murit Rush Limbaugh, cel mai popular comentator de radio din Statele Unite, cu o audiența zilnică de 15.5 milioane ascultători.

În articolul meu Criza replicării, publicarea tendențioasă și canonizarea unor fake facts în studiile științifice, 18 februarie 2018 (exact cu trei ani în urmă) am citat părerile sale despre fake data și știința coruptă:

Puteți presupune, în mod sigur, că marea majoritate a tot ce citiți – dacă citiți, din revista Science, din Psychology Today – este complet fals… De la nutriție la psihologie la schimbările climatice la încălzirea globală și până la fracturarea hidraulică, ceea ce a fost expus aici demonstrează că știința nu este diferită de politică. Știința este complet determinată de bani. Rezultatele științifice pot fi cumpărate. Iar odată cu rezultatele științifice, fie în științele sociale, fie în știința climei, fie în știința medicală, …, când puteți cumpăra rezultatul dorit, nu mai avem știință; avem politică coruptă.

Și este sigur să spunem că marea majoritate a ceea ce trece drept politică, știință, orice, în sistemul nostru de astăzi a fost coruptă într-un anumit grad de bani. Și de aceea cred că se întâmplă ceva de genul Trump.

[Emisiunea a fost transmisă pe 28 august 2015, când Trump era doar unul din cei 26 candidați prezidențiali. Rush Limbaugh a vorbit premonitoriu și despre fake data]

NOTE


[1] Nu mică mi-a fost mirarea când am constatat că ziaristul de la US Today citează greșit datele pe care le comentează :

US Today : „A study published Monday found eight of the 13 oldest trees in Africa have died over the past decade

Nature Plants: „We report that 9 of the 13 oldest and 5 of the 6 largest individuals have died, or at least their oldest parts/stems have collapsed and died, over the past 12 years” (s.m.)

[2] Leong Pock Tsy, J.-M., et al., 2009, Chloroplast DNA phylogeography suggests a West African centre of origin for the baobab, Adansonia digitata L. (Bombacoideae, Malvaceae), Molecular Ecology, vol. 18, pp. 1707–1715.

[3] Taylor, T., and Bertrams, N., 29 May 2020, They survived centuries of elephant onslaught. Now climate change is killing these iconic baobabs

[4] Moore, P., 2021, Fake Invisible Catastrophes and Threats of Doom, Comox, BC: Ecosense Environmental, 208 p.

[5] http://www.pflyceum.org/50.html

[6] https://www.nature.com/articles/d41586-018-05411-7

[7] https://www.npr.org/sections/goatsandsoda/2018/06/11/616085781/why-are-some-of-africas-biggest-baobab-trees-dying-off

[8] https://www.washingtonpost.com/news/energy-environment/wp/2018/06/11/africas-most-famous-trees-are-collapsing-and-scientists-suspect-a-changing-climate/

Distribuie acest articol

144 COMENTARII

  1. De asemenea, schimbările climatice pot afecta chiar si tranzitul intestinal al micilor rozatoare din stepa siberiana, conform experților in schimbări climatice.

    • Aveți dreptate, cu precizarea că cei cu care nu te poți lupta științific sunt creatorii ideologiei. Însă există mulți „consumatori” de ideologie care sunt oameni onești, bine echipați intelectual, care însă pur și simplu au căzut în groapa ideologiei ecologiste, unde sunt ținuți prin lipsă de informare corectă. Onestitatea (sau naivitatea…) acestor „consumatori” involuntari de ideologie constă în faptul că ei presupun, în mod onest dar eronat, că au deja acces la toate informațiile de care au nevoie pentru a-și fundamenta opțiunile în mod rațional, informații pe care și le iau din presa „de bine”, că doar de ce i-ar minți BBC-ul și CNN-ul, nu ?… Avantajul onestității se vădește însă atunci când, mai mult sau mai puțin accidental, oameni din această categorie sunt expuși unor informații „din partea cealaltă”, dar prezentate științific, argumentat și fără patimă ideologică, așa cum sunt articolele d-lui Crânganu. Inevitabil, pentru o asemenea audiența rațiunea va prevala în fața goliciunii ideologice.
      Ceea ce am „teoretizat” mai sus nu e simplă teorie, este din proprie experiență :) Așa că să fiți convins că dl. Crânganu nu-și irosește chiar degeaba timpul.

  2. Multumim pentru articole interesante. Am vazut cu cateva luni in urma un documentar, la televiziunea germana, despre extragerea cobaltului in Africa, conditiile mizere si drumul pe care il face acest metal prin China pentru a ajunge in bateriile snobilor ecologisti din Germania. A fost ca o gura de oxigen in marea de propaganda zilnica din media germana referitoare la Klimawandel. Daca aveti posibilotatea Sa ne oferiti in articolele dvs viitoare, o anliza Mai amanuntita a modului cum lupta cu morile de vant afecteaza comunitati si tari intregi in regiunile mai putin dezvoltate. Toate cele bune.

  3. Unii dintre noi banuiesc ca traim schimbari climatice, altii banuiesc ca nu.

    „Știința este complet determinată de bani. Rezultatele științifice pot fi cumpărate. Iar odată cu rezultatele științifice, fie în științele sociale, fie în știința climei, fie în știința medicală, …, când puteți cumpăra rezultatul dorit, nu mai avem știință; avem politică coruptă.
    Și este sigur să spunem că marea majoritate a ceea ce trece drept politică, știință, orice, în sistemul nostru de astăzi a fost coruptă într-un anumit grad de bani.”

    100% de acord. Daca urmarim unde sunt banii cei multi, intelegem cine ar putea cumpara rezultate „stiintifice”: gigantii industriei petroliere, gigantii industriei farmaceutice, producatorii de armament, producatorii de alimente procesate (ca sa enumar doar cateva domenii).
    Daca banii pot cumpara rezultate stiintifice, in mod sigur pot cumpara si oameni de stiinta.
    Na, ca a inceput sa piuie si detectorul meu… :)

    • Nu e caraghios ca gigantii industriei petroliere sunt contrapusi eroilor care lupta cu schimbarile climatice de parca energiile alternative ar fi dezvoltate de nepotii Maicii Tereza?

    • „Daca urmarim unde sunt banii cei multi, intelegem cine ar putea cumpara rezultate „stiintifice”: gigantii industriei petroliere”
      Da. Corect. Păcat insă că prea puțini iși dau seama că de pildă un gigant petrolier fascistoid precum Gazprom (și nu e singurul) are tot interesul să își saboteze concurența și să-și construiască o clientelă captivă (de ordin statal), iar acest lucru e foarte simplu de realizat prin finanțarea unor grupări pretins ecologiste din Europa, după mai vechiul model al măreței lupte pentru dezarmare. Și uite așa s-a umplut continentul de verzișori utili incapabili să urmărească finanțarea propriilor lecturi păguboase. Până și pe la noi e plin de omuleți disperați de oculta petrolieră americană care insă sunt complet orbiți de răspândacii giganților de la răsărit (de a căror existență parcă nici măcar nu au habar).

      • E razboi. Hibrid. N-avem ce face.
        Fiecare stat isi urmareste interesele, e firesc. Daca Gazprom e agresiv si inventiv, concurentii sai din Occident trebuie sa reactioneze pe masura, fara indoiala. Dar sa ataci ecologistii – chiar pe cei finantati de Gazprom ( in loc sa lovesti finantatorul) sau sa negi perpetuu modificarile climatice e cea ma proasta si marginita strategie posibila… si un dezastru de PR…
        In loc sa-si cheltuiasca banii pe „trompete” din lumea stiintifica, pe lobby -isti si pe trolli, petrolistii ar trebui sa dea dovada de putina creativitate, in abordarea confruntarii… :)

        • Dar sa ataci ecologistii – chiar pe cei finantati de Gazprom ( in loc sa lovesti finantatorul)

          Doar ca fapt divers, tranzitia energetica prevede reducerea consumului de hidrocarburi (evident si a dependentei energetice fata de hidrocarburi), descentralizare, valorificarea regenerabilelor pe plan local si integrare acestora in mix, cladiri prosumatoare, economie pe hidrogen, samd. De ce ar finanta Gazpromul sau Lukoil asa ceva? Cat despre ecologisti, tranzitia energetica a devenit prioritara pentru toate partidele de centru dreapta, inclusiv pentru partidul conservator din UK (ecologistii de odinioara sunt deja in plus, „out of business”).

    • „Decebalus per Scorilo” – La marii bogatasi ati uitat tocmai NOII IMBOGATITI , care acum „dau in clocot : Specialistii IT, Sef Amazon, facebook , etc. Sunt MULT MAI BOGATI si – ceea ce este un mare pacat – au si multa minte – dar, vorba romanului : Unde e multa minte e si multa prostie! Si sunt de o …. FUDULIE ….considerandu-se „Cei mai – cei mai”. Ca tot vorba romanului : Prostul daca nu e si fudul nu e prost destul. Urmariti iesirile pe media ale unui Bill Gates, si restul si va veti convinge.Nu ma refer aici la „prostii de duzina” sustinatori infocati si/sau sprijiniti de „pozitii politice, gen Alexandria Cortez din Congresul USA (un fel de „AUR-Sosoanca din Romania) sau la repetenta din clasa opta – pardon : in AN SABATIC !! – care bate campii si ne cultiva cu incultura proprie ! Dar ce sa ne facem cu o „haita de asa zisi specialisti” care prin faimosul acord de la Paris – sau Green New Deal american – insira niste – hai sa le zicem numai ENORMITATI – drastic dovedite FALSE in Feb.2021 la un viscol „mai strasnic in Texasul america – Viscol care a paralizat – inghetat – parcul de eoliene si cel fofvoltaic – „putin acoperit de zapada ! Si asa a disparut BRUSC ccca. 25 – 35 % din sursele de energie electrica disponibile ! Inca odata se dovedeste – era chiar la intelegerea ori carui om cu minte – judecata – ca niste surse FARA CONTINUITATE sau macar predictabilitate nu pot fi SURSE SIGURE de energie – chiar daca madam Alexandria Ocasio Crtez si tot staful democrat al Presedintelui Biden afirma contrariu ! Ba Cortez a avut neobrazarea sa afirme ca daca Texasul ar fi avut NUMAI surse de energie regenerabila – eoliene si fotovoltaice – „n-ar fi patit nimic !!! Este adevarat ca meseria de baza a „specialistei” este … chelnarita !

  4. Indiferent daca incalzirea globala este cauzata de om sau este un proces natural, trecerea la energie verde nu trebuie ignorata. Sa spunem ca activitatea omului nu ar incalzi planeta, putem accepta acest lucru ca ipoteza de lucru. Dar ce ne facem cu aerul poluat si cu zgomotul oraselor? Cum ar fi sa traim intr-un oras in care circula doar vehicule electrice si in care nu exista centrale termice si sobe care sa polueze in halul in care este poluat Bucurestiul, mai ales iarna? Indiferent de cauza mortii boababilor sau a sinuciderii morselor, umanitatea trebuie sa elimine din uzul sau produsele poluante, carbunele, petrolul, plasticul, etc.

    • Gabriele, amesteci energia verde cu zgomotul cu poluarea etc.
      Omenirea are resurse limitate, de acord, si resursele financiare sunt limitate. Tocmai ca sunt limitate se pune intrebare in ce directie ma misc cu cel mai mult talent. Daca risipesc resursele proprii in directii gresite, compromit scopurile propuse si iese un rahat.
      Deci, daca imprastii activitatile umane, spiritul inovator, in drumuri de lemn care nu duc nicaieri, nu fac altceva decit ma autodistrug.

      Intrebarile de baza sunt: este energia verde solutia problemelor, este energia verde realista, cit ar putea sa coste energia verde ca sa nu dam faliment total. ca sa nu uitam energia verde nu urmareste reducerea poluarii ci reducerea emisiilor de codoi, considerat poluant. Este adevarat?

      PS In Texas e cea mai grea iarna din ultimii ani, si pe aici au fost ingheturi pe care nu le-am mai trait, e asta clima sau vreme?

      • @neamtu tiganu
        Regenerabilele au devenit de mult competitive, iar economia pe hidrogen rezolva si problema stocarii pe termen lung. Evident, tranzitia necesita investitii, dar nimic rau in asta (investitiile sunt fezabile, se amortizeaza, aduc chiar si profituri, creaza noi locuri de munca, crestere PIB si bunastare). In plus, un superbonus – contribuie si la cresterea securitatii energetice. https://www.nato.int/docu/review/articles/2021/01/13/energy-security-in-the-era-of-hybrid-warfare/index.html

        Cat despre anomalia meteo din Texas, cititi si opiniile expertilor in materie. La inceputul lunii ianuarie (an curent) in Spania, temperaturile au scazut sub -12°C. In acelasi timp, in Atena, temperaturile au sarit marca de +25°C si oamenii au iesit la plaja. Ca de obicei insa, temperatura medie globala se calculeaza la sfarsitul anului.

        https://www.bloomberg.com/news/articles/2021-02-16/how-the-warming-arctic-helped-drive-a-deep-freeze-into-texas

        https://www.climate.gov/news-features/blogs/enso/sudden-stratospheric-warming-and-polar-vortex-early-2021

        https://www.noaa.gov/multimedia/infographic/science-behind-polar-vortex-you-might-want-to-put-on-sweater

        • Hydrogenul are locul lui in povestea inlocuirii combustibililor fosili. … care , in opinia mea nu vor fi inlocuiti niciodata in totalitate. Totusi, hidrogenul are niste eficiente atroce de la generare pana conversie in electricitate sau energie termica. Totul e frumos si curat daca obtinem hidrogen din apa folosind energia solara. Insa la eficiente de 18% 22% pe solar , produsul final (kwh) costa mai mult decat cel obtinut din petrol sau gaz. Puneti numerele laolalta si va veti lamuri ca hidrogenul e un hype cu valoare mult mai mica decat cea impinsa in fata de verzi.

        • 1. Investitii in regenerabile – sunt de acord dar sa le faca din buzunarele celor ce au bani de investit, nu din din ale tuturor si cu japca. Inca nu mi-a batut nimeni pe la usa sa-mi arate un plan de afacere care sa ma convinga sa iau si eu actiuni! In schimb aflu ca de la o zi la alta s-ar putea sa nu mai pot umbla cu masina actuala (pe care inca platesc rate) prin oras. Eventual ma lasa daca iau una mai mica, mai grea, cu climatizare de criza, autonomie la max. 1/3, care polueaza nu cu mult mai putin (productie si mix energie) dar, Ma Costa cu cel putin 50% mai mult! curat afacere.
          aa, si da, nu e sigur ce valoare de revanzare va avea peste cativa ani!

          1.1 v-ati pus vreodata intrebarea de unde scot banii pe certificatele de carbon firmele poluatoare ca sa le cumpere de la eco-smecheri super-rentabili cu panou solar la butoniera? e simplu – din pv al produsului final, platit de tot restul lumii, inclusiv cand isi incarca masina la priza.

          2. temperaturile – si la nivelul Romaniei se manifesta un fenomen ciudat – temperatura de la Constanta nu este aceeasi cu cea de la Timisoara, desi sunt cam la aceasi latitudine si in sudul tarii amandoua. Mai mult, la Brasov este in general mai frig decat in alte zone la altitudini asemanatoare.
          Chiar trebuie sa scrieti orice, numai sa fie ceva?

    • Poluarea e un subiect diferit de incalzirea globala (pare o confuzie destul de raspandita la ecologistii amatori).

      Cei mai multi oameni de stiinta (proclamatul 97%) „cred” ca exista o incalzire globala si ea este rezultatul activitatilor omenirii: am emite prea multe gaze de sera (dioxid de carbon si metan) si astfel in doar cativa ani clima va fi afectata pe tot globul cu „consecinte catastrofale”.

      Exista si alte opinii: de la cei moderati care neaga doar exagerarile mediatice si predictiile apocaliptice pana la fanaticii care „nu cred” ca ar exista o incalzire globala.

      Poluarea se refera insa la alterarea mediului inconjurator prin introducerea unor substante care produc efecte nocive asupra animalelor si plantelor. Poluarea este un domeniu vast si se refera la poluarea aerului, a apelor, a solurilor, radioactiva, etc.

      Nu cred ca exista cineva care sa nege problema poluarii. Omenirea chiar trebuie sa faca mai multe in aceasta privinta.

      • Ba da, exista. Eu exist si prefer sa ma incalzesc la un foc care scoate fum decat sa mor inghetat in aer curat. Nu stiu cine-i omenirea , mereu mor unii si sint nascuti altii . Ce-i aia „trebuie” , cine esti dumneata sa spui cuiva ce „trebuie” ?
        Produce efecte nocive asupra animalelor si plantelor ? Pai de-aia le crestem, ca sa le mincam, nu ? Ce vrei mai nociv decat moartea ? Nociv pentru ele, bine pentru noi. Alterare ? Din momentul in care ai facut o carare prin padure ai alterat mediul natural. Poate se exagereaza, poate nu. Dupa cum demonstreaza articolul la care comentam, lucrurile e un pic taman invers decat le zice Esca.
        Dar da, si eu as vrea cu aia-n dos si cu sufletu-n rai. Pacat ca nu se poate. Ghinion.
        Ce-mi place mie la neobolsevicii verzo-liberali este ca tot ceea ce sustin dumnealor este exact invers. Absolut totul, fara exceptie. Similitudinea cu comunistii fundamentalisti este uimitoare. Iar alunecarea lor catre neofascism este ingrijoratoare.

        • „Dar da, si eu as vrea cu aia-n dos si cu sufletu-n rai. Pacat ca nu se poate.” – n-ai intalnit barbatul potrivit, e de-nteles frustrarea. da-i pe grindr, nu te mai preocupa sa-ti exhibi produl intelectual, ca-i pacat

    • Sigur că energia verde nu trebuie ignorată. Ce ar fi să începeți chiar dumneavoastră tranziția eco?

      Vă decuplați frumușel de la rețele de gaz, apă rece & caldă, curent electric (că e obținut mai ales din arderea cărbunilor) și vă trageți niște panouri electrice și una două moriști de vînt eco. Ce vă reține?!

      • Sora-mea si-a construit o casa acum cinci ani, de 120mp, in Bavaria , la vreo 50 de m de Dunare si e decuplata de toate utilitatile cu exceptia apei potabile si a canalizarii. E arhitect si imi spunea mai deunazi ca noul standard german de constructii in landul ei nu mai admite decat case care sunt passive energetic. Casa are o baterie Bosch de 11kwh si o pompa de caldura geotermala in circuit deschis. Triple glazed, underfloor heating si pereti de 700 mm grosime din care 250mm este izolatie termica extrudata.
        Canalizarea de pe arterele mari e folosita la incalzirea strazilor iarna si eliminarea zapezii si a ghetii cu ajutorul pompelor de caldura.
        Se poate trai fara utilitati daca se vrea. Numai ca iti trebuie tehnologie, ingineri care stiu ce fac si vointa politica.
        In US, Canada sau UK suntem departe de ce fac nemtii in anumite landuri.

  5. Un off-topic, daca imi permiteti: am citit un articol care afirma ca si daca s-ar arde complet toate padurile de pe planeta (in speta era vorba despre jungla amazoniana) impactul asupra nivelului de oxigen din aer ar fi complet neglijabil. Articolul mergea chiar mai departe: daca ar fi incinerata absolut toata materia biologica (nu doar plante), inclusiv din oceane, nivelul de oxigen ar scadea de la 21,5 la 21,1% in aer. Explicatia era ca oxigenul se elibereaza din surse abiotice, practic fara ajutorul „plamanilor verzi” ai planetei. Din pacate nu mai am adresa articolului original (cred ca era publicat de The Atlantic). Cum comentati – credeti ca este plauzibil afirmatia?

    • Patru cetateni japonezi considera ca e plauzibila:

      https://www.nature.com/articles/srep13977

      „Our order-of-magnitude estimation shows that possible amounts of oxygen produced by this abiotic mechanism can be comparable with or even more than that in the atmosphere of the current Earth, depending on the amount of active surface area for this mechanism.”

      • Mai ramane sa gasiti pe Terra si dioxidul de titan in cantitati suficiente, in contact cu apa, dar nu mult sub ea ca sa treaca radiatia UV, pentru foto-descompunerea apei catalizata de TiO2, conform articolului din Sci. Rep. Inca un exemplu de citat articole fara sa le citim in prealabil.

        • cititi mai cu atentie articolul din link-ul lui Bogdan (cel din the atlantic ) , e foarte interesant. un mic trailer :
          1. Peters pulled up the next slide. After this unthinkable planetary immolation, the concentration of oxygen in the atmosphere dropped from 20.9 percent to 20.4 percent. CO2 rose from 400 parts per million to 900—less, even, than it does in the worst-case scenarios for fossil-fuel emissions by 2100. By burning every living thing on Earth.

          “Virtually no change,” he said. “Generations of humans would live out their lives, breathing the air around them, probably struggling to find food, but not worried about their next breath.”

          2. To understand why requires a short tour of our planet. The two most abundant gases billowing out of volcanoes are water and carbon dioxide. Photosynthesizers—whether plants, algae, or cyanobacteria—use this raw material to pull off Earth’s greatest magic trick: harnessing photons from a giant thermonuclear explosion 93 million miles away (that is, sunlight), to strip that H2O of its H’s, and add them to that same volcanic CO2, to make the stuff of life. That’s namely stuff with lots of C’s, H’s, and O’s in it, like sugars and carbohydrates, wood and leaves. The O2 left over from this sorcery is released to the environment as waste.

          3. Contrary to almost every popular account, Earth maintains an unusual surfeit of free oxygen—an incredibly reactive gas that does not want to be in the atmosphere—largely due not to living, breathing trees, but to the existence, underground, of fossil fuels.

  6. Cel de Sus n-a facut lumea pe placul oricarui om de stiinta!
    Daca e cald mor baobabii si se topesc ghetarii. Daca e frig mor testoasele: „Mii de țestoase eșuate pe coastele statului american Texas din cauza frigului sunt salvate de localnicii care se confruntă cu una dintre cele mai grele ierni trăite vreodată, relatează The Guardian”.
    Opriti schimbarile climatice, vreau sa cobor!

  7. Am citit, cu tristete si ingrijorare, de curind, ca un italian bea zilnic cite 1,5 litri de vin din productia proprie. Si iata ca, in sfirsit, acest obicei nesanatos l-a doborit, a murit la virsta de 107 ani.
    Betia omoara incet, dar inevitabil!

      • A băut vun roșu, care e verde. Mai bine decît viño verde cara de cele mai multe ori din cauza modulului de cultivare și vinificare, nu e verde.

  8. Misterul baobabului si cum devine el reper al unor popoare africane…
    As putea sa rad cu mult spor dar…

    „Baobabii sunt arbori monumentali care, trăind în medie 1.500 ani, devin repere culturale, spirituale și sociale ale multor popoare africane.”

    Eu pot intelege de Teiul a devenit un reper in parcul Copou din Iasi dar despre baobabi cred ca trebe sa mai citesc..ceva imi scapa…

  9. Fara indoiala ca in ceea ce priveste pericolul incalzirii globale se fac multe exagerari. Fara indoiala ca se fac manipulari folosind persoane imature si fragile psihic gen Greta …

    … Foarte bun insa articolul despre impostura universitara si articolele stiintifice “din burta” !

    Cea mai mare nenorocire a vietii universitare de azi este “publish or perish” ! Nu conteaza ca nu ai idei sau ai idei proaste. Publica ceva, orice, daca vrei sa promovezi. Latura didactica e complet ignorata, neluata in seama, nepunctata. Articole ISI bla, bla pe care dupa ce le “muncesti” tot tu le platesti piperat revistei respective.

    Ce parere aveti insa de cresterea cu 2,8 miliarde de locuitori a populatiei mondiale in numai 33 ani ? O fi avut dreptate Malthus ? Pe cand un articol pe tema asta ? Asta ca … aparuse candva un articol, nostim de altfel, precum ca efectul de sera e mult accentuat de flatulenta vacilor ! Stai sa vezi de la 10 miliarde de locuitori ! 😄

    • Păi recent, chiar Bill Gates a afirmat că „țările bogate ar trebui să consume doar carne artificială”, tocmai ca o măsură de a reduce emisiile de gaze provocate de …flatulența vacilor! Deci oameni care n-au stat la …coada vacii văd că dau în boala vacii nebune! O lume nebună, nebună…!!!

    • https://www.contributors.ro/exista-o-limita-a-popula%c8%9biei-pe-care-pamantul-o-poate-suporta-in-mod-decent/

      Se vede treaba ca nu il cititi pe dl. profesor constant, nu cu multa vreme in urma a tratat exact subiectul asta – supra-popularea. Pana una-alta, puteti sa „luati acasa” cuvintele lui Asimov : „viitorul nu va fi niciodata la fel de optimist precum in cele mai pozitive predictii si nici la fel de pesimist ca in cele mai sumbre” (citat aproximativ, am citit seria Fundatia in urma cu multi ani).

  10. Intre timp s-a pornit o adevarata lupta si propaganda dupa modelul american al industrie de tigari in anii 50 din SUA impotriva adevarului stiintific.
    Prin metode stiintifice se incerca compromitera adevarului stiintific dupa metoda, focul se stinge cu benzina.
    Astazi nimeni nu are incredere in nimic, vedem cate suspicini avem pe sema vaccinuriulor dealtminteri despre niste copaci din Africa pe care nu intereseaza multe lume.
    Dintre toti oamenii de stiinta care sunt cei „buni” si care sunt cei „rai” ?
    Mediul academic a facut greseli enorme prin alaturea sa unor curente de tot felul, politice, ideologice, etc,etc prin felul de a prezenta lucrurile in loc sa ne prezinte adevarul stiintic despre natura asa cum este fara nici un comentariu fie ca ne place, fie ca nu ne place.
    Astfel stiinta a devenit extrem de vulnerabila si supusa atacurilor din toate partile.
    Este o catastrofa daca nu mai avem incredere in stiinta si oamenii care se ocupa in deslusirea misterelor si legilor naturii pt ca despre ea este vorba, de natura, fenomenle si urmarile acestora, nimic altceva.
    Poate unii au uitat ca suntem parte a naturii si au impresia ca se pot rupe de ea, pt un om de stiinta o greseala impardonabila.

    • Si mediul (socio-)politic a facut greseli la fel de mari, pornind de la ideea ca daca o mana de „ciudati” care numara stelele de-a lungul secolelor, freaca o ecuatia zeci de ani sau sobolanesc prin laboratoare zi si noapte au dus la ditamai progresul in vreo 500 de ani, atunci sa facem stiinta sport de masa si sa te tii atunci progres. Evident masa crescuta de „stiintifici” n-a dus la nemurire, colonizarea spatiului si nici macar mai mult timp liber. Dar a crescut nevoia de finantare, care nevoie s-a intors la socio-politic si a devenit captiva acestuia. Cu coruperea inevitabila a adevarului stiintific.


  11. Articolul la care faceți referire este un exemplu de căutare disperată a publicațiilor cu factor de impact și-atât. Așa se întâmplă când diavolul paranormalului împinge mintea obiectivă pe câmpiile fanteziei. Profesorul Rakosy (specialist de anvergură europeană în lepidoptere și conservarea naturii) nici nu cred că știe că i s-a folosit numele.

    • Stirea ca un chimist parapsiholog etnic roman s-a erijat in specialist in biologia plantelor m-a infiorat oarecum, ducandu-ma cu gandul la rusinoasa impostura intelectuala institutionalizata sub autoritatea Academiei Romane, decenii de-a randul.
      Ma refer la absoluta decadere intelectuala care a permis acordarea titlului de doctor in chimie Elenei Ceausescu, dar si la psihologul Manzatu trimis de Paul Popescu Neveanu sa isi desavarseasca studiile in Uniunea Sovietica si in Statele Unite, transformat in culisele miscarii transcedentale in guru si fizician de renume mondial, descoperitor al „apei vii”.
      Portile imposturii au fost ulterior larg deschise licentiatilor universitatii ecologice dirijate de Drimer.

  12. “Project fear” spune ca suntem prea multi pe biata Terra si trebuie sa colonizam planeta Marte, ca vacile fac balega responsabila de emisiile de metan si trebuie sa mancam carne sintetica in cel mai scurt timp, ca virusii corona ne vor coplesi daca nu stam in case desi mortalitatea e mica si mlulte abureli de stanga progresista fara progress, doar-doar fraierul de om va saraci rapid si va ingenunchea in fata lorzilor propagandei marxisto-satanice care nu mai pot ei de grija omului de rand. Spaima e a lor ca lumea s-a saturat si ei n-o mai pot controla, ca oamenii pot comunica si se pot otganiza rapid pe retelele sociale, deci hai sa le punem frana, cenzura, desi contribuabilul plateste internetul. “Gullible Joe” si Gigel Fraierel pun botul la toata agenda scarbavnica de transgenderism, sex, climate change pentru ca nu sunt stapani pe viata lor si vor sa li se dea, sa li se faca si daca se poate sa fure si ei, sa se destrabaleze, dar sa nu pateasca nimic. In toata aceasta cacofonie ideologica asurzitoare, adevarul umbla cu capul spart si dispretuit de majoritatea urmasilor amoeobei si euglenei ,si responsabilitatea s-a diluat la maxim. Daca nu exista Dumnezeu, fac ce vreau si nu raspund in fata legilor Lui si nici in fata legilor omenesti care determina coeziunea tesaturii sociale.
    Taxe de imbogatit niste entitati deja foarte bogate care platesc pentru niste himere servite de “oingheiuri”, platite la randul lor de open society & co sa faca varza ecologica din planeta. “Follow the money” si vei ajunge prin Greta Thunberg la prezidiul galactic al celor care fac comert cu frica.
    “Political language is designed to make lies sound truthful and murder respectable, and to give an appearance of solidity to pure wind.” ― George Orwell

  13. As vrea sa subliniez generozitatea domnului Pătruț si nepoata, doctoranta, cum de s-au sacrificat ei sa cerceteze boababu. Imi imaginez cit de greu a fost sa faca expeditii istovitoare in Africa inabusitoare, cu avionul, in numele ecologiei. Cum s-au luptat ei cu tintarii, animalele fioroase, ebola si altele, asta pt a salva acesti minunati copaci. As propune ca fiecare dintre noi sa preia nasia unui boabab. Imi pot imagina ca vor salva in curind si bietii ursi polari, sau chiar Sequoia, sau broastele testoase, ca tot vine Pastele din insulele cu acelasi nume.

    Altii, mai egoisti, ar sta in Cluj si ar studia prunul, si caisul, sau chiar gutuiul ca si astia saracii sufera de cruzimea incalzirii globale, mai ales iarna, cind ingheata. Dar, ca tot vorbea cineva mai jos pe Contributors de cercetare, mi se pare ca investitia in boababi, stele cazatoare, navete hiperspatiale, denota superioritatea acestor cercetatori care nu se limiteaza la nimicuri cotidiene, ci pt ei the sky is the limit!

    Pe undeva ii admir, nu mi-ar fi trecut prin cap ca as putea sa cistig chifle aburinde cu boababi!

    • Imi imaginez cit de greu a fost sa faca expeditii istovitoare in Africa inabusitoare, cu avionul, in numele ecologiei. Cum s-au luptat ei cu tintarii, animalele fioroase, ebola si altele, asta pt a salva acesti minunati copaci. As propune ca fiecare dintre noi sa preia nasia unui boabab.

      Ceea ce mi-a atras atenția suplimentar în legătură cu articolele echipei Pătruț et al. este faptul că toate eforturile financiare cerute de publicarea unor repetate măsurători de vârste radioactive ale baobabilor din Africa și alte locuri au fost suportate de plătitorii de taxe români, inclusiv de mine.

      Când alți cercetători români se plâng – chiar aici pe Contributors, despre bugetul național ridicol de mic atribuit cercetării autohtone, nu pot decât să mă mir că România acordă fonduri studierii vârstelor radiogenice ale baobabilor din Africa, Madagascar sau India. Am strecurat o ironie în textul meu, despre „cei mai bătrâni stejari din România” care poate ar fi trebuit studiați, pe banii românilor, înaintea baobabilor.

      Pe https://www.researchgate.net/profile/Adrian_Patrut2 , am găsit ultimele articole publicate de echipa Pătruț et al. cu fonduri românești:

      Pătruț, A., et al., 2020, RADIOCARBON DATING OF A VERY LARGE GRANDIDIER BAOBAB, THE GIANT OF BEVOAY, STUDIA UBB CHEMIA, LXV, 4, 2020 (p. 151-158), The research was funded by the Romanian Ministry of National Education CNCS-UEFISCDI under grant PN-IIIP4-ID-PCE-2016-0776, No. 90/2017.

      Pătruț. A., et al., 2020, RADIOCARBON DATING OF THE HISTORIC LIVINGSTONE TREE AT CHIRAMBA, MOZAMBIQUE, STUDIA UBB CHEMIA, LXV, 3, 2020 (p. 149-156)
      The research was funded by the Romanian Ministry of National Education CNCS-UEFISCDI under grants PN-II-ID-PCE-2013-76 and PN-III-P4-ID-PCE-2016-0776, Nr. 90/2017.

      În articolul publicat în 2018 în Nature Plants nu se face nicio menționare a sursei de finanțare.

      • Ei și dumneavoastră acum!

        Patria are nevoie de cercetare științifică de nivel mondial. Tre’ să ne (re)găsim un loc de cinste în avangarda cercetării mondiale. Aia nu se poate face determinând cu carbon 14 vârsta și motivele deceselor pepenilor de Dăbuleni!

      • Pentru Domnul Crânganu: Eu zic să vă mai uitați încă o dată în Acknowledgements pentru articolul din Nature Plants și să nu mai dezinformați. Nu știu cum de v-a scăpat sursa de finanțare. E chiar acolo.

        De asemenea, autorii articolului nu pot fi responsabili de speculațiile apărute în presă și nu pot fi trași la răspundere în legătură cu pozele eronate ale altor specii de baobab, apărute tot în mass media (inclusiv în articolul Dvs.). Cu toate acestea, dacă v-ați fi informat suficient, poate ați fi observat din prima că nu prea există reconstrucții climatice pentru Africa pentru corelări. Datele existente indică o influență a modificărilor climatice recente asupra prăbușirii baobabilor africani monumentali (cum ar fi evenimentul El Niño foarte puternic din 2015-2016, care a dus la decesul mai multor exemplare excepționale). Astfel, datorită lipsei informațiilor climatice, autorii și-au exprimat o bănuială și nu o certitudine (din nou subliniez lipsa existenței unui număr satisfăcător de referințe bibliografice până în 2018).

        În articolul din Nature Plants era vorba despre cei mai mari și mai bătrâni baobabi africani (Adansonia digitata), nu despre populațiile de babobabi și nici despre stejari. De asemenea, ținând cont de faptul că numărul baobabilor africani superlativi identificați până în prezent în toată lumea NU depășește 70 exemplare, statistic vorbind, chiar și 5 decese sunt alarmante, în special când acestea survin într-un timp foarte scurt.

        Ținând cont că echipa de cercetare a stabilit prin metode științifice vârsta superioară a baobabilor ca fiind 2500 ani (astfel baobabul devenind cel mai bătrân angiosperm din lume, tot în articolul din Nature Plants pe care l-ați citit “atent”), nu se poate susține că exemplare de 1000-2000 ani au murit de bătrânețe. De asemenea, suprafața e mult prea extinsă, specimenele mult prea izolate, pentru de a putea fi vorba de o epidemie. În plus, se știe că arborii mari și bătrâni sunt mai vulnerabili decât cei tineri la modificări ale cantității pluviale.

        Este interesant cum considerați că un Profesor de radiochimie nu e specialist în domeniul datării cu radiocarbon (și aplicațiile aferente), este interesant cum o denumiți pe “Diane Mayne, o specialistă în ecologia baobabilor”, deși are doctorat în Administrație publică (și nu în științe exacte), este interesant cum citați că David Baum nu are încredere în datarea cu radiocarbon (citez: “mulți specialiști în baobabi au îndoieli cu privire la metoda de datare” ), ceea ce, prin deducție logică, arată că fizica sau chimia sunt științe subiective și matematica e inexactă. Acele erori de 1000 de ani nu există pentru vârstele radiocarbon scăzute (ca și în cazul baobabilor), ci doar când este vorba de preistorie (nici Baum nici Dvs. nu sunteți specialist, dar în calitate de jurnalist care face acuzații grave, o investigare amănunțită ar fi trebuit să țină de etică și profesionalism). Mai mult, niciodată nu a existat o interpretare alternativă a rezultatelor datării baobabilor cu radiocarbon și nici măcar un singur rebuttal (i.e. un articol ȘTIINȚIFIC care să demonteze prin argumente științifice al articol publicat). Chiar convenabil cum ați “uitat” să menționați cărțile și articolele de botanică și ecologie ale Profesorului Rakosy sau cum ați “uitat” să specificați că doctoratul meu este în biologie. Se știe, e mai ușor de manipulat și de indus în eroare cititorul prin selectarea unor “adevăruri” nici măcar pe jumătate, ci pe sfert.

        Este păcat și dureros cum tocmai UN ROMÂN oferă informații false, eronate și trunchiate (aparent intenționat) cu scopul de a defăima, ponegri și denigra ALȚI ROMÂNI, care nu numai că au fost primii din lume care au datat arbori vii cu radiocarbon prin aplicarea unei metode noi și originale, dar sunt recunoscuți și apreciați de oamenii de știință de talie înaltă din întreaga lume și primesc invitații la conferințe internaționale de prestigiu.

        Nici măcar nu ați contactat vreun coautor al articolului pentru a clarifica anumite aspecte pe care, poate, nu le-ați înțeles pe deplin (deși un asemenea articol după 2 ani nu poate avea decât motivație cu context negativ). Este trist cum nu menționați nici măcar o contribuție a echipei de cercetare din România, deși ați fi avut de unde alege. Voi menționa eu câteva rezultate remarcabile, în speranța că o mică parte din publicul Dvs. nu se va lăsa manipulat în totalitate de articolul de față: structuri inelare și cavități false, trunchiuri false, fenomenul de oprire a creșterii (toate descoperite doar la baobabi, UNICE în lumea vegetală); reconstrucția paleoclimatică pe ultimul mileniu în anumite zone ale Africii (utilizarea baobabui ca proxy este inedită); demonstrarea că baobabul african este un arbore milenar; identificarea baobabului african ca fiind cel mai bătrân angiosperm din lume; indentificarea baobabului Grandidier (A. grandidieri) ca fiind cel mai mare baobab și angiosperm din lume, etc. Mai mult, măsurătorile și vârstele celor mai mari baobabi din lume (o mare parte din exemplare fiind descoperite prin cercetările noastre) repezintă o bază date inestimabilă, care, fără acei cercetători români pe care îi atacați nefondat, ar fi fost pierdută în negura istoriei tocmai datorită prăbușirilor recente.

        Eu sunt la dispoziția Dvs. pentru un dialog sau un interviu public și corect, de data asta pentru adevăr și nu pentru rating sau vâlvă.

        Îmi pare rău că vă ocupați timpul cu generarea unor fake news pe baza unor neadevăruri, în scopul de a denigra compatrioți în loc să promovați românii (pe merit) și să vă bucurați că cercetarea din România este recunoscută la nivel mondial și se mândrește chiar și cu pionieri. […]

        • Pentru dna/dra Roxana Patrut:

          – Aveți dreptate: Lucrarea publicată în 2018 în Nature Plants a fost suportată integral (7 persoane) din banii publici ai românilor:

          This research was supported by the Romanian Ministry of National Education CNCS-UEFISCDI under grant PN-IIID-PCE-2013-76 and by the Romanian Ministry of Research and Innovation CNCSUEFISCDI under grant PN-III-P4-ID-PCE-2016-0776, no. 90/2017.

          Ar fi interesant de arătat și câte măsurători radioactive asemănătoare au fost efectuate pe flora României, unde se găsesc, de exemplu, stejari atribuiți legendar lui Ștefan cel Mare și altora. Chiar s-au terminat toate măsurătorile necesare florei românești pentru a trece pe alte continente?!

          – Nu aveți dreptate: La data publicării articolului nu aveați un doctorat, erați doar studentă. Teza dvs. de doctorat a fost susținută cu mai puțin de o lună în urmă (pe 29 ianuarie 2021).

          autorii articolului nu pot fi responsabili de speculațiile apărute în presă Aparent, așa este. Dar dacă îl veți întrebați pe dl. Adrian Pătruț câte interviuri și câte emailuri a scris după publicarea articolului, veți vedea că imensa majoritate a autorilor de articole îl citează direct nu despre măsurătorile propriu-zise (efectuate de altfel în SUA) ci despre dele două fumigene plasate în ultimul paragraf al articolului. Fără acel paragraf, am îndoieli că ar fi atras așa de multă publicitate mediatică.

          – NU am contestat specializările reale ale autorilor, recte ale profesorilor Pătruț și Rakosy. Am scris că cei doi nu sunt experți în biologia și ecologia baobabului. Dacă mă înșel, ar trebui să citați lucrările anterioare ale celor doi autori dedicate ecologiei baobabului, în care se discută și ratele de mortalitate anterioare articolului din 2018, pentru a vedea linia de bază pe care se bazează „evenimentul de o magnitudine fără precedent”, și legăturil dovedite, nu suprapuse, între mortalitatea „fără precedent” și schimbările climatice.

          – Citatul despre opiniile critice ale lui David Baum și Diana Mayne este preluat din articolul NPR:

          Baobabs, especially old ones, can be more vulnerable to drought than their grizzled appearance might suggest, says David Baum, an ecologist at the University of Wisconsin-Madison. But more evidence is needed, he says, to strengthen the link between climate change and the baobab deaths. But baobab dating is a tricky, controversial process. Baum says that many baobab specialists are dubious of Patrut’s tree dating method, which could underestimate the age of a tree by up to 1,000 years.
          Diane Mayne, a baobab ecologist who worked with Patrut in South Africa, called his theory a „fantasy” that lacks „a single reference on wood, anatomy, allometry or biomechanics or the hollowing process — despite recent research in these fields.”

          – Dacă îmi veți citi articolele mele anterioare publicate pe Contributor.ro veți constata, sper, că nu „denigrez compatrioții”. Ceea ce fac este să prezint diverse exemple de manipulare climatică din partea mass mediei prin utilizarea unor articole și autori care, precum domniile voastre, spun în Abstract că cause of the mortalities is still unclear, iar în finalul articolului o întorc ca la Ploiești: We suspect that the demise of monumental baobabs may be associated at least in part with significant modifications of climate conditions that affect southern Africa in particular., cu ZERO dovezi în susținerea acestei afirmații, care a făcut deliciul mass mediei alarmiste.

          P.S. Am omis din postarea dv. un mizerabil atac la persoană – oricine ați fi, vă descalifică urât de tot și face (aproape) nepublical ceea ce ați scris.

          • Cetind raspunsul tinerei doctorite in bio se folosesc ,repetitive uneori , o serie de cuvinte ca :”a dezinforma”, “informatii false, trunchiate” ,”UN ROMAN”, “manipulare”, de unde rezulta ca macar un master la Academia de Informatii Mihai Viteazu a facut dominsoara, . Asta e limbajul de lemn al SRI fost Secu, limbajul pumnului in gura. Suntem in anul 2021 ,treziti-va baieti si fete cu ochi albastri!Va citeste lumea in Nature si rade de voi romani cu litere mari si stele cum serviti patria!
            Profesorul Crânganu are integral dreptate. Am in fata bugetul Romaniei si sectiunea cercetare cu predictii pana in 2024 publicat pe siteul Guvernului. Sunt bani foarte putini, si dupa cum se vede prost folositi de catre niste functionari din minister si UEFISCDI care ii gestioneaza, multi actuali/fosti ofiteri acoperiti.
            Deci in loc sa investim banii astia putini in a dezvolata industria, cercetarea fundamentala in domenii in care suntem recunoscuti: fizica, matematica si chimie, noi aruncam banii pe studiul boabilor? Toate acesta istorie e demna de Tâmpitopole cum ii spunea Caragiale capitalei si intregii tari.

      • „Am strecurat o ironie în textul meu, despre „cei mai bătrâni stejari din România” care poate ar fi trebuit studiați, pe banii românilor, înaintea baobabilor”
        Ironiile nu isi aveau rostul. Mi-ati starnit curiozitatea si am cautat si eu. Intamplator, desigur, chiar exista articole cu arbori din Romania (inclusiv stejari) datati de catre prof Patrut si echipa.

  14. Și totuși trebuie să admirăm moderația parapsihologului clujean când vine vorba de uciderea cu cruzime a baobabilor de către încălzirea globală: Baobaii ăia au murit bieții de ei în pace la locurile lor. Nu și-au luat lumea în cap să plece pe o faleză înaltă și să se arunce de acolo în mare – precum morsele alea de le apuca dorul sinuciderii de pe urma urgenței climatice…

  15. Articolul e bun per ansamblu dar nu inteleg cum de a devenit Limbaugh un mare cercetator stiintific si de ce ar conta parerile lui gen „Știința este complet determinată de bani. Rezultatele științifice pot fi cumpărate. Iar odată cu rezultatele științifice, fie în științele sociale, fie în știința climei, fie în știința medicală, …, când puteți cumpăra rezultatul dorit, nu mai avem știință; avem politică coruptă”. M-am uitat cu sarg pe Google Scholars si nu am vazut niciun articol stiintific la a carui contributie sa fi participat cineva numit Rush Limbaugh. Am vazut ceva carti scrise de dumnealui (gen: „See, I told you so” pentru care il respect pentru ca nu sta la indemana oricui sa scrie carti, in orice domeniu ar fi ele), dar nu cred ca parerile dumnealui despre stiinta si cat de malefica poate fi ea au vreo greutate, atata timp cat nu se ocupa cu asta.

    …Si multe felicitari domnului Patrut pentru studiul dumnealui.

    • Nimeni nu a zis că Limbaugh era „mare cercetător științific”. Era doar un jurnalist care a remarcat evidența. Suficient de mulți „pameni de știință” se vând (de regulă pe sume meschine) și pervertesc știința în interesul taberei a cărei pâine o mănâncă..

  16. Dumneavoastră manipulați mediatic!
    Baobabii mor din cauza schimbării climatice – din solidaritate cu morsele sinucigașe!

  17. Retragerea post-peer review a unui articol din Nature

    Am scris în articol că o serie de critici la adresa articolului publicat de Pătruț et al., 2018, ar fi trebuit să genereze un post peer-review după publicarea lui, cu o eventuală eliminare a celor două fumigene climatico-alarmiste pe care le-am descris.

    Purtătorul de cuvânt al publicației Nature Plants a respins ideea, motivând că a fost respectată procedura de peer-review.

    Numai că Nature nu este la fel de fermă în aplicarea/respectarea protocolului de publicare atunci când un peer-review recomandă un articol în care actuala încălzire globală din ultimele două secole este atribuită nu factorilor antropogeni, cum este politically correct, ci oscilațiilor câmpului magnetic solar și radianței solare.

    După un post peer-review, adică după publicarea articolului, revista Nature a decis unilateral retragerea articolului, o acțiune pe care a refuzat-o în cazul articolului despre „baobabii bătrâni…”.

    Articolul retras, cu toată opoziția autorilor, și comentariile post peer-review sunt accesibile aici:

    https://www.nature.com/articles/s41598-019-45584-3#Ack1

    Autoarea principală a articolului retras, Valentina Zharkova, Northumbria University, Newcastle upon Tyne, UK, a publicat în august 2020, un alt articol, Modern Grand Solar Minimum will lead to terrestrial cooling

    P.S. Mulțumesc cititorului C.-D. T., din Kazahstan pentru semnalarea celor două articole.

  18. Cateva precizari/necesare:

    1. Dl Patrut Adrian a fost pensionat in anul 2017.
    2. Dl Patrut Adrian si Dna Tomoaia-Cotisel Maria sunt singurii profesori care nu au primit titlul de profesor emerit, din motive usor de inteles!?
    3. Pentru a putea participa la ultima competitie IDEI, a fost reangajat de dl David Daniel la UBB!?
    4. A „castigat” un nou proiect IDEI la ultima competitie (al treilea)!?
    5. „Cercetarea” se face in familie. Domnisoara Patrut T. Roxana este fiica dumnealui.
    6. Apropo, dl Patrut Adrian nu a masurat niciodata ceva!? Nu a avut niciodata un laborator de cercetare!? Va invit sa intrebati la Facultatea de Chimie si Inginerie Chimica.
    7. Banii (nu putini!) au fost folositi numai pentru salarii, deplasari si plata lucrarilor „stiintifice” !?
    8. Lucrarile publicate au fost, in mare parte, contra cost (open access) si platite inca o data de UEFISCDI!? Stiti cat plateste UEFISCDI si UBB pentru o lucrare in Nature?
    9. Nu este „fake news”, este o escrocherie!
    10. Participarea acelor straini este foarte greu de inteles!?

    Costel Sarbu

    • Cred ca domnul Costel + Sarbu = CIUDA, fiindca se pare ca dansul nu mai poate de grija altora.
      Sa fie oare motivul acestei interventii imunde (si) din cauza punctajului de aproximativ 57 de puncte din 100 pe care l-a obtinut la ultima competitie IDEI ? Intrebam, nu dam cu parul…

      Si acum, permitet-mi sa va spun parerea mea, tot punct cu punct:
      1. Asa si? Din cate stiu, si dumneavoastra sunteti tot pensionar…
      2. Titlul de profesor emerit nu inseamna mai nimic *este unul pur onorific) si se acorda „pe ochi frumosi” celor „ascultatori”. Mai mult, acest titlu onorific NU este o conditie pentru depunerile de prooiecte.
      3. Nu e clar daca acesta e o intrebare pe care v-o puneti Dvs. sau o puneti altora. Oricum, este binecunoscut faptul ca, in cazul castigarii unui proiect de cercetare, Universitatea Babes Bolyai angajeaza pe cei din echipa respectiva pe intreaga durata a proiectului!
      4. Bravo lui!!!
      5. Bravo si ei!!!
      6. Aceasta este o afirmatie neadevarata, pe care nici dumneavoastra si nici alti detractori nu o puteti dovedi! Din cate stiu, laboratoarele de cercetare de la Facultatea de Chimie nu sunt proprietatea cuiva, deci nu putea domnul Prof. Patrut sa detina un laborator. Poate ca rezultatele publicate de domnia sa au fost obtinute si in alte laboratoare. Pe cine anume sa intrebam la Facultatea de Chimie???
      7. Ce intelegeti dumneavoastra prin „nu putini”? Toate cheltuielile pe care le mentionati sunt cheltuieli perfect eligibile. Pe ce altceva ar fi trebuit cheltuiti banii din proiect? In plus, ati „uitat” plata datarilor cu radiocarbon (ceea ce nu a uitat Dl. Cranganu) si plata regiei catre Universitate. Acest lucru este de inteles, probabil si din pricina faptului ca dumneavoastra nu ati mai derulat cam de multa vreme proiecte de cercetare.
      8. Nu vad aici nici o problema! Aceste premieri ale articolelor de UEFISCDI sunt, din pacate in foarte multe situatii, singura modalitate de a co-interesa cercetatori romani care activeaza in strainatate sa isi declare o afiliere in care apare „Romania”, prin urmare sa creasca vizibilitatea productiei stiintifice romanesti. Da, stiu cat se plateste: 6000 de RON impozitabili, care se impart apoi la toti autorii romani ai acelui articol!
      9. In acest caz, daca este o „escrocherie”, va sugerez calduros sa apelati la justitie, nu la trancaneala de doi bani vechi. Urat, foarte urat.
      10. Niste pastile cu lecitina ar ajuta, poate, la o intelegere mai buna.

      • plata datarilor cu radiocarbon (ceea ce nu a uitat Dl. Cranganu)

        Și eu plătesc pentru măsurători de proprietăți fizico-chimice pe care nu le pot efectua în laboratorul meu de petrofizică. Dar faptul că plătesc acele măsurători este suficient pentru firma care le execută și sub niciun motiv nu accept ca șefii respectivelor laboratoare să figureze drept co-autori. Ceea ce nu s-a întâmplat în cazul articolelor despre măsurarea vârstei baobabilor.

        În fiecare articol al colectivului meu există o rubrică de Acknowledgments unde menționez laboratoarele externe (nu persoanele individuale) care mi-au prestat măsurătorile pe bază de contract. Pentru că numele și prestigiul laboratorului oferă mai multă garanție decât cel al unei persoane particulare.
        Nu știu însă ce relații au existat între autorii din Cluj-Napoca și laboratoarele din SUA sau Africa de Sud, care le-au prestat servicii de măsurări radioactive.

        • Respect opinia dumneavoastra, dar nu sunt de acord cu ea. Prin comentariul meu, eu ma adresam Domnului Sarbu. Mai mult, nu cunoastem noi ce relatii exista intre autorii din Cluj Napoca, Africa de Sud si SUA. Si nici nu e treaba noastra.
          Mi se pare extrem de dubios sa observ ca in majoritatea cazurilor comentariile negative sau bascalioase abunda, cel mai probabil fiind emise de diletanti care nu au absolut nici cea mai mica idee despre cercetare in general si in particular despre Profesorul Patrut si cercetarile dansului.

            • „Noi” fiind Alioth, Dl Prof. Cranganu si alti curiosi. Spre exemplu dumneavoastra.

  19. Btw, daca tot ramanem pe meleagurile paranormalului, va recomand cartea d-nului Patrut “Fenomenele de la padurea Hoia-Baciu”, celebra padure de langa Cluj despre care se spune ca ar fi cea mai bantuita din lume. Numai asa, sa va mai descretiti fruntile :)

    • Nu știu dacă e aceeași carte, dar pe vremuri când locuiam în Cluj înainte să mă însor, mi-a împrumutat un coleg o carte despre fenomenele nșapa de acolo. Locuiam pe atunci pe strada Maxim Gorki ce era orecaum aproape de „pădurea bântuită”. În carte erau inclusiv poze cu camioane fantomă :) ce apăreau prin pădure. Mai avea o poză faină cu o farfurie zburătoare deasupra pădurii – Aia ce-i drept arăta cam ca o pălărie aruncată în sus și pozată cu timpul de expunere
      prea mare, da oricum povestea întâlnirii de gradul trei și un sfert se întindea pe pagini bune…

      În orie caz fantome trebuie să fi fost pe aolo, că altă explicațoie nu pot găsi la ce mi s-a întâmplat. Am fost la ceva chermeză la niște prieteni în Grigorescu, Spre dimineața când s-a spart cheful, destul de aghezmuit, am luat-o voinicește peste deal spre casă. Bag seama că una din fantome mi-o fi pus piedică că de aia am căzut în balta aia plină de noroi :)

  20. Schimbările climatice ucid pomii ?
    E demonstrat științific că și Covid ucide în special persoanele mai în vârstă.
    Legătura e evidenta.
    După o viață trăită în poluare , devii vulnerabil la :
    ( declarația domnului Iohannis de acum 1 an ) ” răceala mai tare” .
    Propun o comisie internațională cu Greta in frunte pentru salvarea pomilor , mărirea fondurilor puse la dispoziția domnului Pătruț .
    Iar domnul Crangaru , dat pe mâna securității. Că e mereu Gică contra. 😀

  21. Domnule Profesor,
    Va citesc cu incantare de fiecare data. Dincolo de competenta Dv stiintifica aveti un umor tonic.
    Ah, as vrea sa scrieti candva ceva despre articolele stiintifice legate de covid. Stiu ca nu e specialitatea Dv, dar s-au spus atatea prostii, incat stiinta are de recuperat increderea celorlati mai multi ani de acum incolo.
    Iata un articol aparut in prestigioasele reviste ale American Institute if Physics (al carui membru sunt de 25 de ani!) :
    Virus transmission from urinals
    Physics of Fluids 32, 081703 (2020); https://doi.org/10.1063/5.002145
    Imediat presa a mitraliat :
    New York Times , de exemplu:
    Flushing the Toilet May Fling Coronavirus Aerosols All Over
    si asa mai departe….evident acel „may” nu e retinut de cineva,care incepe brusc sa suspecteze toaletele….
    Pana la urma de ce mor boababii, Mitica? De sanchi, domnule.
    Romanii si boababii….avea dreptate Tutea ca in a zis:” Mi-am dorit de multe ori să fac o teză de doctorat cu tema: aflarea în treabă ca metodă de lucru la români”

    • evident acel „may” nu e retinut de cineva

      Ziariștii de la The New York Times (dar și din alte părți) sunt maeștri fără egal în folosirea cuvintelor-vapmpir precum acel may.

      Un alt cuvânt-vampir pe care l-am depistat în limbajul acelor ziariști este suggest. Azi dimineață am primit un e-mail de la NYT în care doi ziariști dialoghează în felul următor:

      David Leonhardt: And is there any relationship between this week’s storms and climate change? I noticed that the climate scientist Katharine Hayhoe uses the phrase “global weirding.”

      Jonathan Schwartz: There’s interesting science that suggests [s.m.] the effects of a warming world have something to do with these sudden bursts of Arctic cold, as well.

      Cuvântul „sugerează” nu trebuie crezut niciodată într-un context științific. Acest cuvând este sinonim cu „ne-dovedit”, „ne-verificat”, „ghicit”.

      Din păcate, nu o să citiți niciodată în NYT sau alte mass media alarmiste că o teorie climatică care „sugerează” ceva ar trebui înlocuită cu o teorie „ne-dovedită”, „ne-verificată” sau „ghicită”. Încălzirea globală sugerează răcirea globală :-)

      Știința adevărată nu sugerează nimic, ea dovedește sau nu dovește ceva. Punct. Restul este propagandă și/sau manipulare.

  22. Off topic, poza zilei panouri solare înzăpezite:

    https://www.123rf.com/photo_92020301_snow-covered-solar-power-plant-in-winter.html

    Viscolul texan adus de ultimele zârcoleli ale încălzirii globale a generat căderi ale rețelei de curent electric. În jur de 2 milioane de oameni, mai ales din ghettourile din Dallas și Houston, au rămas și de 2 zile fără curent electric. Panourile solare au fost acoperite cu zăpadă și turbienle eoliene au înghețat. Politicienii locali de stânga (care controlează aceste orașe faine :) ) i-au acuzat pe producătorii de petrol și gaze că au provocat penele de curent spre zdruncina încrederea populimii în energia verde :)

    Al dreaqu’ burgheji! Au ajuns să mituiască chiar și viscolul…

    • Cineva, aici pe Contributors, m-a convins ca nu-i bai, cica soarele trece si prin troiene si deci panourile produc energie si atunci. Mi-a dat exemplu faptul ca plantele supravietuiesc sub zapada si deci asta ar fi dovada ca se produce fotosinteza, deci e lumina.
      Unii spun ca si noaptea cind sunt stele si luna plina. Cel mai istet a propus sa tinem panourile in pivnite si sa le luminam cu lanterna, sau sa lasam lumina aprinsa, asa ca vor produce energie tot timpul.

      • Aia cu lanterna e genială!

        Un vecin de al meu a avut panouri solare pe casă până a venit grindina a’ mare din 2014. Atunci a încasat banii de la asigurare pe panourile solare dar a decis să bage trei sferturi din ei în buzunar și din restul și-a făcut acoperiș normal. Ocazional, și mai ales după după primul kil de vin își mai amintește cu alean de panourile lui solare făcute țăndări. O să-i vând pontul cu panourile solare în pivniță. Subsolul lui e și acum nefinisat deci numai bun pentru panouri solare :)

  23. OFF TOPIC – Poza zilei, turbină eolinană salvată de la îngheț de combustibilii fosili

    http://www.vernunftkraft-hessen.de/wordpress/2016/02/11/
    Betreff: Nur zwei Dinge sind unendlich; das Universum und die menschliche Dummheit (Albert Einstein)

    Un elicopter, alimentat cu combustibili fosili, spreiază chimicale făcute din combustibili fosili peste o turbină eoliană construită pe bază de combustibili fosili în timpul unei furtuni de zăpadă.

    WOW – Ironia ironiilor!

    • Nu e altceva decat ce se aplica fiecarui avion pe timp de iarna iar gheata de pe turbinele eoliene putand produce distrugerea lor completa, nu stiu ca poate fi atat de ironic.
      Deocamdata asta e procedura pana nu va mai fi nevoie, poate ajuta incalzirea globala.

      • Da da, și avioanele degivrate fac slobozesc gaze cu efect de seră. N-așa?

        De ce nu s-a găsit o tehnologie verde de degivrare?

        • E similar cu ce se intampla in Texas. Un jurnalist din Austin spunea ca acolo casele sunt proiectate pentru temepraturi de pana la 45 grade Celsius (nici vorba de mai putin de 10 grade C). La fel sunt proiectate si liniile electrice aeriene. Problemele (outage) au aparut la aceste temperaturi joase, neobisnuite si neasteptate.

      • Ursule… la avioane se foloseste Killfrost, un lichid care are in componenta Glycol. De asemenea se foloseste mai rar si la trenuri in Scandinavia. Unii sugereaza, iata ca folosesc si eu acest termen, ca Glycolul ar fi otravitor pt mediu, de aceea se foloseste doar in spatiu unde poate fi recuperat si eventual reciclat. In cazul eolienelor ar fi cam dificila impiedicarea patrunderii acestei substante in apa freatica.

    • Se pare că imaginea dezghețării acelei turbine provine din Suedia, din 2014 și a fost un experiment, nu o operațiune uzuala efectuată regulat ca degivrarea avioanelor, de exemplu. Din presa americană de azi am aflat că această imagine a fost puternic folosita de politicienii republicani pentru a asalta turbinele eoliene, în contextul penelor de curent generalizate din Texas din aceste zile. ERCOT , compania care gestionează rețeaua de energie electrică texana a emis însă comunicate oficiale în care spune că penele de curent se datorează în special opririi unor centrale pe gaz și chiar nucleare ne-„winterizate” corespunzător. Exista și câteva turbine înghețate în Texas, însă reprezintă un procent mic din capacitatea totala instalată.

      • Mă rog, eu le văzui și pe alea de la noi înghețate și oprite. Deci nu pare a fi o modă texană:) Cum la noi gerurile sunt mai dese ca-n Texas ele binevoiesc să înghețe beton în fiecare iarnă și-s mereu oprite. Dar nu-i nicio pagubă că se pare că oricum nu-s legate la nimic. :)

        Revenind la alea din Texas, știm că republicanii e răi și nu crede în lacrimi, dar așa cu cuvintele ndumenavoastră, cam cum credeți că ar funcționa rotorul ăla dacă palele elicei sunt givrate? Sau mai precis, cam cât credeți că ar funcționa până la autodistrugere?

  24. Mi se rupe craca de toti boababii si de toate baobabele. Am familie, am copii si nepoti de crescut, am rate la banca si locuri exotice si minunate de vizitat. Merg la serviciu ca sa castig bani , asa cum faceti toti dintre domniile voastre – aia care mai aveti serviciu . Sefu’ care ma plateste si care nu ma concediaza comanda muzica. Aveti cam multe pretentii de la omu’ de stiinta. Si nici una de la alesii vostri care au facut si intretin si chiar impun sistemul asta corupt.
    Stiti ceva ? Aveti exact stiinta pe care o meritati. Din banii vostri l-a platit ministrul pe Petreus ala. De ce nu-i cereti ministrului demisia ? Petreus a luat banii care i-au fost oferiti, si a publicat ce i s-a cerut de banii aia, nu i-a furat. In locul lui as face exact la fel. Viata-i scurta si toate alea-s scumpe. Mai slabiti-ma cu sacrificatu’ pe altarul stiintei, ne-a aratat Basescu cum se face pe birou.

    • Eu cred sincer că aveți dreptate. Prost nu e cine cere (adică dvs), prost e cine dă. Adică în cele din urmă noi, deși nu ne-a întrebat nimeni (pentru că ne iau de proști, deci iată cum s-a închis cercul logic).

  25. un coleg, mai sus mi-a ridicat mingea la fileu si m-a intrebat cum se spunela Baoabab pe germana, Affenbrotbaum, care s-ar traduce cu pomul piini maimutei..

  26. D-aia-mi place mie Contributors.. mai sus, un anumit domn, Napoleon, ne spune ca: Dezastrele în creștere au creat pierderi de 310 miliarde de dolari în 2020. Conform studiile, 70% din dezastre s-a datorat acțiunii umane care au cauzează schimbări climatice. Textul e preluat copy and paste incl exprimarile.
    Mi-am permis sa comentez pe acest articol, in mod f politicos si l-am intrebat cum a fost dovedita aceasta suma si care sunt pierderile in alti ani, 2019, 18 s.a.m.d. Am mai intrebat daca se justifica investitii de mii de miliarde in grean deal pt a miscora aceste pierderi?
    Din pacate nu pot sa va spun rezultatul deoarece domnul a gasit de cuvinta sa ma cenzureze!

    • Trebuie că cifra aia de $310 miliarde are ceva grozav de ofensator în ea. Și eu l-am întrebat cât se poate de civilizat de Napoleonul dâmbovițean cum a socotit-o și mi-a cenzurat și mei comentariul…

      • Si pe mine m-a taiat pierzatorul de la Waterloo. Asa functioneaza acum sistemul. Contesti sau pui intrebari…esti „dificil”, „ne-constructiv”.
        PS. Ne-constructiv imi aminteste de trecutul meu in afaceri. Am ajuns odata in Novosibirsk sa cream un proiect biotech cu Institutul de acolo. 8 zile d enegocieri. Fara un rezultat. Mereu veaneau noi si noi straturi cu noi si noi conditii. De la o zi la alta. cand ceream sa merg eu sa vorbesc cu „stratul ala” mi se spunea mereu cuvantul „ne-constructiv”. Adik nu trebuiau aia de sus provocati cu nimic…era ne-constructiv. Intre timp eu sunt mai bogat iar aia de acolo sunt tot la nivelul acela de cerseala la mana lui putinache.

      • PS. Tocmai am scris admin-ului ca au cam coborat standardele acestui site gazduind un neica nimeni de tipul napoleonului nostru. Recomand sa faceti acelasi lucru.

  27. Cu sau fara baobabi, exista inca o dovada ca banii de cercetare se dau in familie si ca mai mult ca oricand avem nevoie de cercetare la noi. De asemenea si marile reviste, congrese au ajuns niste afaceri pe bani multi, chiar daca ne dau o imagine de mare stiinta. Aceasta cercetare nu este nici fundamentala in a aduce noi ipoteze, formule, criterii si indicatori si nici aplicata, pentru ca aceasta din urma trebuie sa deserveasca economia si sa aduca profit. O cecetare care a adus o simpla excursie pe alt continent si evaluarea a trei baobabi! A avut la modul concret Romania de castigat din baobabi!

  28. Primus inter pares – varianta românească

    Există o dorință arzătoare printre unii români de a se bate cu pumnii în piept, dorind din răsputeri să fim și noi considerați primii în lume la ceva. Nu primii în lume la numărul de premii Nobel sau Oscar, nu primii în lume la numărul de invenții disruptive, nu primii în lume la cantitatea de săpun și pastă de dinți folosite de cetățenii români. Nu, aceste recorduri le lăsăm altora. Totuși, trebuie să intrăm și noi cu ceva în cartea recordurilor Guiness Book, chiar dacă acel ceva este trivial, nu cere prea multă inteligență creatoare sau talente extraordinare, doar niște bani cheltuiți aiurea.

    De exemplu:

    – Primul 10 la gimnastică feminină, Nadia Comăneci, Montreal, 18 iulie 1976.

    – Carrefour Romania și Aldis au făcut cel mai mare cârnaț din lume: 62,745 km și 45 tone!

    – Cel mai mare steag din lume este tricolorul românesc: 330 m lungime, 220 m lățime, cântăreşte cinci tone, Aeroportul Clinceni, 27 mai 2013.

    – Cea mai mare imagine umană a unei țări: 4.806 oameni au format harta tricoloră a României, Alba Iulia, 29 septembrie 2018.

    – Cea mai lungă sarma din lume – 19,54 m – a fost făcută la Praid, Harghita, 26 septembrier 2015.

    – etc., etc.

    Nu-i așa că vi se umple pieptul de mândrie națională? Cine mai este ca noi?!

    Se pare că eu sunt un român ne-patriot, dacă îmi permit să critic autorii unui anumit articol.

    De aceea, pentru a-mi spăla acest păcat greu și negru, propun oficialităților românești de resort – Ministerul Educației Naționale și Ministerul Cercetării și Inovației – să înceapă demersurile oficiale pentru înscrierea în cartea recordurilor Guiness a unei identificări românești de cea mai mare valoare științifică, națională și, desigur, internațională:

    Indentificarea baobabului Grandidier (A. grandidieri) ca fiind cel mai mare baobab și angiosperm din lume

    Aferim!

  29. Sper ca baobabii ce mor pe capete sa nu se afle in zone de conflict, gen hutu vs. tutsi, caci concurenta ar fi neloaiala; ritmul mortilor ( unii la o varsta mai tinara ), de cca. 10.000 / zi, timp de 100 de zile, in acest caz – dar si in altele de aceeasi natura, cu alte cifre-, le-ar putea abate atentia baobabilor de la ritmul lor propriu, ceva mai lent, iar noua de la acest fenomen atat de ingrijorator in context. Oameni buni, sa ne preocupam de salvarea baobabilor, ca de-a noastra are grija Doamne-Doamne!

  30. O declarație oficială NASA: Schimbările climatice nu produc evenimente meteo extreme

    Gavin Schmidt, directorul lui NASA’s Goddard Institute for Space Studies și consilierul climatic principal al agenției, a acordat ieri un interviu ziarului Houston Chronicle în legătură cu iarna fără precedent care s-a abătut peste Texas și restul emisferei nordice.

    Redau doar două răspunsuri ale dr. Schmidt și recomand citirea întregului interviu:

    Reporter: Deci, nu este încă clar cum va afecta încălzirea globală iernile viitoare?

    Gavin Schmidt: Oamenii spun pe bună dreptate că acesta este un domeniu activ de cercetare.

    Reporter: Oamenii tind să spună că schimbările climatice cauzează o vreme mai extremă.

    Gavid Schmidt: Ei spun asta, dar nu este corect[s.m.]. Un focar de tornade este, în mod evident, un fenomen foarte extrem [sic!], dar este vorba despre o cu totul altă realitate fizică și înțelegere a ei decât un focar de aer rece ca acesta.

    Un uragan este, de asemenea, un eveniment extrem. O furtună cu grindină este un eveniment extrem. Nu are sens să spunem că toate extremele se vor schimba din cauza încălzirii globale sau că toate vor merge într-o singură direcție. Trebuie să te uiți la extreme în mod individual.
    ———————————-
    Deci, vocea cea mai autorizată a agenției NASA pe probleme climatice afirmă că schimbările climatice nu cauzează fenomene meteo extreme, cum cred oamenii obișnuiți. Bun de notat și de ținut minte.

    Sursa:

    Will climate change make winter storms more likely? A NASA scientist explains.

    Houston Chronicle, 18 februarie 2021

    • Schimbările climatice nu cauzează ierni extreme

      Ideea exprimată de consilierul climatic principal al NASA în interviul publicat de Houston Chronicle, conform căreia schimbările climatice nu produc fenomene meteo extreme, nu este chiar nouă.

      În 2015, cercetători de la ETH Zurich și Institutul de Tehnologie din California au arătat că evenimentele extrem de reci precum cele care au lovit estul Statelor Unite în iernile anterioare nu sunt o consecință a schimbărilor climatice. Pentru că, susțin ei, încălzirea globală tinde, de fapt, să reducă variabilitatea temperaturii.

      S-a susținut (și încă se mai susșine prin unele publicații și mass media) că încălzirea amplificată a regiunii arctice în comparație cu latitudinile mai mici din ultimele decenii a slăbit fluxul de jet polar, un curent puternic de vânt de câțiva kilometri înălțime în atmosferă, generat de diferențele de temperatură dintre tropicele calde și regiunile polare reci.

      O ipoteză este că un flux de jet mai slab poate deveni mai ondulatoriu (wavy, cum spunea dr. Schmidt în interviul său), ducând la fluctuații mai mari de temperatură la latitudini medii. Printr-un jet ondulatoriu, s-a sugerat că încălzirea arctică amplificată ar fi putut contribui la gerurile care au lovit estul Statelor Unite (articolul din care citez a fost publicat în 2015).

      Variațiile de temperatură vor scădea

      Oamenii de știință de la ETH Zurich și de la California Institute of Technology, conduși de Tapio Schneider, profesor de dinamică climatică la ETH Zurich, au ajuns la o concluzie diferită. Ei au folosit simulări climatice și argumente teoretice pentru a arăta că în majoritatea locurilor, intervalul fluctuațiilor de temperatură va scădea pe măsură ce clima se încălzește. Deci, gerurile vor deveni mai rare, pur și simplu pentru că clima se încălzește. [Hello, Houston, do you have a problem?…]
      În plus, frecvența acestora va fi redusă, deoarece fluctuațiile legate de temperatura medie de încălzire devin, de asemenea, mai mici, au scris oamenii de știință în ultimul număr al Journal of Climate.

      Punctul de plecare al studiului a fost că latitudinile mai mari se încălzesc într-adevăr mai repede decât cele mai mici, ceea ce înseamnă că diferența de temperatură dintre ecuator și poli este în scădere. Imaginați-vă pentru o clipă că această diferență de temperatură nu mai există. Acest lucru ar însemna că masele de aer ar avea aceeași temperatură, indiferent dacă curg din sud sau nord. În teorie nu ar mai exista nicio variabilitate a temperaturii. Un astfel de scenariu extrem nu va avea loc, dar ilustrează abordarea teoretică a oamenilor de știință.

      Extremele vor deveni mai rare

      Folosind un model climatic extrem de simplificat, cercetătorii au examinat diferite scenarii climatice pentru a-și verifica teoria. Au arătat că variabilitatea temperaturii la latitudinile medii într-adevăr scade pe măsură ce diferența de temperatură dintre poli și ecuator se diminuează. Simulările modelului climatic de către IPCC au arătat rezultate similare: pe măsură ce clima se încălzește, diferențele de temperatură la latitudini medii scad, la fel și variabilitatea temperaturii, în special iarna.

      =============================

      Conform experților de mare calibru (NASA, ETA Zurich, California Institute of Technology – și or mai fi probabil și alții pe care nu-i știu eu) în 2015, ca și în 2021, iernile grozave din SUA nu sunt cauzate de schimbările climatice. Rămâne atunci întrebarea-cheie: Cine/ce produce aceste ierni extrem de reci?!

      Detalii,

      Climate change does not cause extreme winters, new study shows, 27 March 2015

      • Și dacă schimbările climatice nu produc ierni extreme sau alte fenomene meteo extreme, n-ar fi posibil ca și seceta din Africa, presupusă a fi omorît 9 baobabi, cei mai bătrâni și mai mari, în 12 ani, să nu fie o consecință a schimbărilor climatice?

        Poate că Pătruț et al., 2018, ar putea încerca să publice, tot în Nature Plants, un Erratum în care să-și retragă fumigena care le-a asigurat publicitate în mass media alarmistă/catastrofistă. Pariez că un astfel de Erratum nu va fi publicat niciodată.

        • Si de ce ar publica o erata la ceva ce nu este dovedit gresit? Ei au facut o ipoteza care a fost acceptata prin publicare ca fiind plauzibila. Daca cineva demonstreaza ca totul este gresit, atunci va veni si erata la care ii va obliga chiar revista.
          Pana atunci, sa auzim numai de bine.

  31. Recomand sa mai cititi o data articolul :
    Some kinds of extremes you do find that there’s a contribution from climate change, so INTENSE RAINFALL EVENTS, like you had with Harvey. Tornado outbreaks, the jury is still out. Ice storms, jury is still out.

    Jury out inseamna indecis , nu „afirmă că schimbările climatice nu cauzează ” .

  32. Multumesc pentru referinta lamuritoare cu privire la punctul de vedere NASA, prin vocea sa cea mai autorizata.

    Q: So it’s not clear yet how global warming will impact winters?

    A: People rightly say this is an active area of research. Climate change is VERY REAL (s.m.) Temperatures have increased by more than a degree since the 19th century, and three times as fast in the arctic, and that’s because of CHANGES IN GREENHOUSE GASES (s.m.). Those greenhouse gases have impacts all the way through the system.

    We expect that weather systems and the waviness of the jet stream will all be impacted by these very large scale changes.

  33. „Conform experților de mare calibru (NASA, ETA Zurich, California Institute of Technology iernile grozave din SUA nu sunt cauzate de schimbările climatice. Rămâne atunci întrebarea-cheie: CINE/ce produce aceste ierni extrem de reci?!”

    Necredinta, maica. Si pacatele. Nu mai merge lumea la biserica ca inainte. Nu mai aprinde luminari. Si te mai miri ca e prea frig….
    In ce priveste intrebarea „cine?!” si aici raspunsul e unul singur si e foarte clar : ori satana, ori Trump !

  34. Poate încălzirea globală antropogenă să provoace simultan și valuri de căldură și geruri năprasnice?

    Pentru a ieși cu fața curată și credibilitatea intactă din această dilemă teribilă, suporterii încălzirii globale antropogene sugerează (ah, ce minunat sună acest cuvânt-vampir!) că încălzirea zonei Arctice este cauza gerurilor puternice din America de Nord (probabil și a zăpezilor din deșerturile Arabiei Saudite și din alte țări tropicale din emisfera nordică).

    În două comentarii mai sus am indicat starea de incertitudine a unor experți climatici cu privire la această cauzalitate ad-hoc, demnă de George Orwell (Războiul este pace, Libertatea este sclavie, Ignoranța este putere, și acum, mai nou, Încălzirea globală este răcire globală).

    Mai adaug patru opinii recente, pentru că am sesizat că observațiile mele au stârnit un mic cuib de viespi alarmiste. Poate se vor potoli și se vor întoarce de unde au ieșit.

    Dr. Paulo Ceppi, lector în științe climatice la Imperial College din Londra, contestă teoria conform căreia încălzirea arctică ar putea cauza slăbirea jet stream-ului polar și, implicit, genera gerurile teribile cu care se confruntă Statele Unite, acum și în trecutul apropiat (celelalte zone cu latitudini mici din emisfera nordică, acoperite de zăpadă și furtuni nu sunt aduse în discuție din motive care îmi scapă)

    „Cred că există două puncte slabe principale”, spune Dr. Ceppi despre teoria vortexului polar.

    „În primul rând, probabil nu există dovezi observaționale. Din datele noastre din ultimele două decenii, nu rezultă o slăbire clară a jet stream-ului, așa cum propune teoria. Acest lucru se poate datora faptului că nu avem încă suficiente date. Dar eu, cu datele observaționale de care dispunem, nu pot trage nicio concluzie.”

    Al doilea motiv este faptul că există „puține dovezi teoretice” potrivit cărora un jet stream va conduce în mod necesar la o vreme mai extremă în regiunile cu latitudine medie, a mai adăugat Dr. Ceppi.

    Prof. Tim Woollings, climatolog la Universitatea din Oxford și autor al cărții Jet Stream: A Journey Through Our Changing Climate, a fost de acord că teoria trebuie interpretată cu prudență.

    „Este o idee interesantă, dar nu există multe dovezi pentru aceasta”, spune el într-un interviu pentru The Independent. „În orice caz, dovezile au devenit mai slabe în ultimii ani.”[s.m.]

    Un studiu publicat în 2019 a constatat că declinul gheții marine arctice ar putea avea o „influență minimă” asupra iernilor severe din latitudinile medii. Autorul studiului, Prof. James Screen, climatolog expert în Arctica de la Universitatea din Exeter, spune:

    „Nu cred că putem face vreo legătură sigură între schimbările climatice și evenimentele reci crescute”.

    El a mai adăugat că, odată cu încălzirea rapidă a regiunii arctice, ar fi trebuit ca actualul ger artic care afectează Texasul să fi fost mai blând din cauza schimbărilor climatice. [s.m.]

    Postând pe Twitter, dr. Zeke Hausfather, un om de știință climatolog și director al climei și energiei la Breakthrough Institute din California, a declarat că „nu există prea multe dovezi că schimbările climatice fac ca fenomenele extreme reci să fie mai frecvente”.

    „Una dintre provocările de a fi la frontiera științei în sistemele complexe este că trebuie să trăim cu multă incertitudine”, a spus el. „Deocamdată am putea folosi cu toții ceva mai multă reținere, când argumentăm că vremea rece ocazională respinge teoria jet stream-ului sau este cauzată de încălzirea globală”

    Detalii,
    Why we can’t yet say with certainty whether the Texas cold snap is linked to global heating

    Climate change is making extreme cold much less likely, despite the UK plummeting to -23°C

  35. Recomandare de lectură

    Am remarcat în unele postări interesul unor cititori pentru energia „verde” numită hidrogen (care nu se extrage economic din apă prin electroliză, cum cred unii, ci din gaz metan!)

    Articolul de mai jos prezintă o sinteză a energiei pe bază de hidrogen la nivelul anului 2007. Dacă sunt recomandări de lectură mai recente și mai explicative (nu reclame comerciale), vă invit să le postați.

    The Hydrogen Hoax, 2007

    Subtitluri:

    The New Energy Charlatans
    The Real Science of Hydrogen
    The Trouble with Hydrogen Cars
    A Real Energy Solution

    Autorul, Robert Zubrin, este un inginer aerospațial, președintele lui Pioneer Astronautics, o firmă de cercetare și dezvoltare (R&D). A mai fondat firmele Mars Society și Pioneer Rocketplane.

  36. Propunere de o nouă cercetare și eventuală publicare a rezultatelor în Nature Plants (parodie)

    Stimați conducători ai Ministerului Educației Naționale și Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării din România,

    Suntem un grup de cercetători de la Universitatea XXX din România și solicităm fondurile necesare pentru finanțarea unor măsurători de vârstă radiogenică a arborilor Sequoiadendron giganteum din California.

    Acești arbori sunt mai bătrâni și mai mari decât cei mai bătrâni și mai mari baobabi din Africa, Madagascar sau India. În plus, numărul lor este cunoscut cu relativă precizie (găsiți date pe Internet). De asemenea, fenomenele climatice din California sunt relativ bine cunoscute de specialiști și de mass media: incendii anuale uriașe, secete prelungite, lipsa zăpezilor, creșterea concentrației de CO2 pe plan mondial, retragerea/reintegrarea SUA în Acordul climatic de la Paris etc.

    Propunerea noastră prevede determinarea vârstei absolute a peste 60 arbori Sequoia, alegerea celor mai bătrâni 13 din 60, și calcularea ratei de mortalitate cauzate cel puțin parțial de schimbările climatice din California.

    Rezultatele noastre vor fi trimise spre publicare revistei Nature Plants sub un titlu care va face valuri mediatice în SUA și Europa:

    RATA DE MORTALITATE A ARBORILOR SEQUOIA DIN CALIFORNIA nu ESTE DE O MAGNITUDINE FĂRĂ PRECENDENT, IAR SCHIMBĂRILE CLIMATICE nu SUNT PARȚIAL VINOVATE.

    Cu o astfel de lucrare, diseminată pe la cât mai multe conferințe și congrese internaționale, cercetarea românească va fi iarași pe prima pagină a mass mediei internaționale (nu și naționale, pentru că românii nu sunt patrioți adevărați, interesați de arborii Sequoia din California sau de baobabii din Africa).

    Disclaimer: Nici un membru al echipei noastre, inclusiv studentul doctorand care-și va suține teza abia peste trei ani, nu are vreo specializare în biologia și ecologia arborilor Sequoia. Ei, și? Care-i problema? Nici alții, care au cercetat baobabii africani nu au avut, și , totuși, i-ați finanțat cu generozitate mai mulți ani.

    BIBLIOGRAFIE (adică de unde am luat ideea proiectului)

    Are Giant Sequoia Trees Succumbing to Drought?, 29 December 2016

    • Eu, va pacifist convins, nu sunt de acord cu publicitatea facuta Generalului Sherman, un exemplu de aroganta si monumentalism specific societatii capitaliste retrograde. Ca sa nu uitam ca sub umbra unui Sequoia nu creste iarba si nici nu arde, acest copac fiind extrem de dominant.
      As propune, mai degraba, infratirea sequia cu boababu si cu dudu sub lozica copaci din toata lumea uniti-va!

  37. Am un amendament la propunerea Dv. „Propunere de o nouă cercetare și eventuală publicare a rezultatelor în Nature Plants ” La urma se poate scrie suma necesara cercetarii este de 5 000 000 RON.
    Suma e rezonabila….recent o universitate din Romania (tot din Ardeal!) a solictat in mod cat se poate de serios si oficial 1 miliard de Euro ca sa se construiasca langa ea o fabrica de circuite integrate bazate pe semiconductori.

  38. OK, e clar. Cind in Texas ninge si e mai frig ce de obicei, e semn clar ca incalziristii au luat-o razna, n-au niciun argument si de fapt nu exista nicio incalzire globala.
    Daca la anul in Texas e foarte cald, torid, trebuie sa facem diferenta intre vreme (local) si clima (global). E o discutie aici, nu se poate trage nicio concluzie inca. Se vor face medii ale temperaturilor pe zeci si sute de ani, de la anumite statii meteo omologate, pe anumite zone, tari si continente. De fapt nu se poate trage concluzia ca e chiar mai cald in Texas si cu media din acest an parca se va fi racorit deja :-))

  39. Cafeaua ar putea fi secretul producției de oțel ecologic

    Profesoara Veena Sahajwalla, de la Universitatea New South Wales din Sydney, a dezvoltat o tehnică personală prin care elimină necesitatea cărbunelui la fabricarea oțelului. Ea propune arderea zațului de cafea și a anvelopelor uzate pentru a elimina cocsul siderurgic din procesul metalurgic de producere a oțelului. Astfel pretinde profesoara, s-ar reduce emisiile de CO2 cu 80%.

    Nu sunt inginer metalurgist, dar am mari îndoieli că inițiativa ecologică a doamnei profesoare ar putea înlocui puterea calorică a cocsului. În, plus, arzând anvelope, nu se produc mai multe emisii de CO2, cauciucul sintetic fiind produs din combustibili fosili?!

    Detalii, Coffee may be the secret to making eco‑friendly steel, 21 februarie 2021

    • ar putea foarte bine incerca si cu un cuptor solar: https://aip.scitation.org/doi/pdf/10.1063/1.5067052
      asa pt. casa (gatit, ars cate o farfurie de ceramica home-made) si de fun e chiar dragut :-) – https://www.cuiseur-solaire.com/

      O alta aplicatie, mult mai practica de data asta, sunt tuburile solare pt. iluminat in interior.

      Nu stiu cum se face dar lumea era parca mai simpatica pe vremea cand excentricii, visatorii si inventatiile lor ingenioase dar ne-scalabile industrial ramaneau la rubricile Breviar ale ziarelor, ca sa ne inveseleasca un pic la final. Acum orice tampenie ocupa prima pagina si risca sa provoace mici revolutii sociale.

  40. titlu de articol în ziar: „Un bărbat a decedat imediat după ce a primit o doză de vaccin împotriva COVID-19”

    articolul din ziar: „un bărbat care doar ce se vaccinase împotriva COVID-19 a fost acroșat de un camion în momentul în care traversa strada. nu știm dacă decesul a survenit vaccinării, dar se fac cercetări pt. stabilirea cu exactitate a cauzei decesului”

    cam aceeași situatie

    • E trist și îngrijorător, totodată, nivelul abisal la care a ajuns o mare parte a mass mediei de astăzi…
      Ieri, de exemplu, postul Digi24 a difuzat un interviu intitulat:

      O nouă teorie privind dispariția dinozaurilor. Cristian Presură: „E surprinzător, noi credeam până acum că ar fi fost un asteroid”

      Șocat de „noutatea” teoriei descrise de un fizician român, i-am atras imediat atenția:

      Cu regret vă informez că teoria nu e chiar așa nouă. Puteți citi detaliile într-un articol pe care l-am publicat în 2016, Cine a omorât dinozaurii? Materia întunecată!… Când fizica întâlnește geologia. Teoria respectivă a fost expusă de fiziciana Lisa Randall în cartea sa „Dark Matter and the Dinosaurs” (2015) și m-am mirat că dumneavoastră, ca fizician, nu ați menționat-o pe colega de la Harvard (e adevărat că o teorie din 2015 nu se mai poate numi chiar „nouă”)

      Dacă doriți să știți mai multe detalii geo-fizice, puteți citi și un alt articol despre dispariția dinozaurilor pe care l-am publicat în 2020, Din nou, despre sfidarea consensului științific: Cum a fost descoperit craterul de impact Chicxulub și, implicit, extincția non-darwiniană a dinozaurilor și altor specii, sau altul, publicat în 2016, Cine a omorât dinozaurii? Petrolul, desigur!…(Updated 2).

      Dacă doriți să fiți mai informat despre dinozauri și dispariția lor nu ezitați să mă contactați.

      • In toata media a circulat informatia ca este natural si chiar bine ca s-a abatut saptamana trecut, furtuna de nisip saharian.
        Numai bucuria aceasta ne mai lipsea.
        Cercetatorii nostri in problema baobabilor trebuie ca sunt fericiti, competenti cum afirma ca sunt, sa cerceteze, cat i-o mai tine sanatarea, cum se resimt baobabii dupa cura de Cesium 137 pe care au primit-o impreuna cu tot ecosistemul din care facem parte si noi.
        https://flip.it/kFU0Bm
        Oricat de preocupant este fenomenul covid19, datoria responsabililor Media din Romania este sa comunice rezultatul cercetatorilor francezi privind originile radioactivitatii prafului saharian inspirat de zeci de milioane de fiinte umane, fara a tine cont statistic si de animale si plante.
        Si pentru ca i-a ivit „oportunitatea”, sa ne amintim ca sutele de patologii renale manifestate prin prezenta chisturilor denumite „bosniace”, cancerigene din faza a 3a de dezvoltare, sunt urmare a razboiului murdar purtat impotriva populatiei traitoare in zona Balcanilor.

    • Din ciclul „o gaina a nascut pui vii”:
      Acum 800 de ani se prevedea un razbel intre SUA si Iran:
      „O profeţie veche de 800 de ani prezice că „SUA vor intra în război cu Iranul înainte ca pandemia de coronavirus să se încheie”. Textul antic spune că Statele Unite vor fi atrase într-un conflict care implică Iranul şi Arabia Saudită, aducând „mari lupte şi întuneric în lume””
      Prin `90 circula o sintagma „Adevarul minte!”

  41. Off topic,
    dar cu amintiri dureroase pentru cei mai vechi, domnule:
    https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-24624225-cuvintele-mama-tata-putea-deveni-indezirabile-limbajul-parlamentar-american.htm
    „Afară cu Shakespeare! Afară cu Aristotel și Platon! Fără mamă și tată în limbajul parlamentar american!”
    „Un document separat al propunerii de reformă stabilește în detaliu ce termeni ar trebui șterși din codul oficial de conduită, cu detaliere de modificări.

    „Acestea includ: tată, mamă, fiu, fiică, frate, sora, unchi, mătușă, verișoară primară, nepot, nepoată, soț, soție, socru, soacră, ginere, noră, cumnat, cumnată, tată vitreg, mama vitregă, fiică vitregă, soră vitregă, frate vitreg, nepot, nepoată. ”
    Ma intreb cind va bate un vint peste Balta cu asemenea idei crete si in UE?

    • In Franta, studentii de la Science Po isi vor redija lucrarile scrise prin metoda limbajului inclusiv ce presupune eludarea cuvintelor si expresiilor referitoare la identitatea de gen.
      Impunerea acestui mod de comunicare tine de manipularea lingvistica evocata de Chomsky

  42. D-le Profesor,

    Poate sunteti (sau nu) informat despre dezbaterile din Romania cu privire la taierea sporurilor permanente de la bugetari, acordate fie ca suma fixa sau procentual din salariu.
    De exemplu profesorii – de la nivelul primar pana la cel universitar – primesc alocatie de hrana, tichete de vacanta. Mai sunt si altele sporuri (nu stiu exact caror categorii li se acorda) ca: spor de praf, spor de lucru cu calculatorul, spor de antena, spor de confidentialitate, spor de degradare a organismului etc. In particular sporul de antena e cel mai „meritat” pentru ca orice telefon (sau alt device Wi-Fi) are on antena deci e u pericol imens. Ha, ha, ha !!!!!!

    Indraznesc sa va intreb desigur dvs. aveti libertatea de a nu raspunde.

    Lucrand de cateva decenii in invatamant universitar american ati putea confirma (sau nu) existenta unor sporuri (cu caracter permanent) in SUA ?

    Va multumesc.

    • Am fost în România în anul universitar 2018-19, ca Fulbright Visiting Scientist în fosta mea Universitate din Iași. Am aflat cu uimire despre existența sporurilor pe care le-ați menționat, precum și a altora:

      – „Spor de doctorat” – cum adică, dacă ești cadru didactic universitar trebuie să ai doctoratul, nu-i așa?! Din păcate, sporul de doctorat adăugat salariului și în alte locuri de muncă decât universitatea, a condus la o inflație a „fabricilor de diplome” și a doctoratelor plagiate;

      – Premii bănești pentru publicare în reviste străine, cotate ISI: câte 100 euro per articol per autor. De aici, am constatat cum lucrează „suveica” co-autorilor: tu mă treci pe mine pe lucrarea ta, eu te trec în schimb pe a mea, și apoi amândoi încasăm din banii cetățenilor cîte 100 euro per articol și ne mai creștem și numărul de citări reciproce pe Google Scholars!

      Ca profesor într-o universitate publică americană nu am primit, nu primesc și nici nu voi primi vreodată vreun spor pentru doctorat sau alte motive, și nici un premiu bănesc pentru articolele sau cărțile publicate.

  43. SINE IRA ET STUDIO
    A trecut o lună, de cînd profesorul Crânganu a postat pe acest forum un fel de “pamflet pseudo-ştiinţific”, care are drept temă principală ridiculizarea unui articol publicat de mine şi alţi 6 colaboratori în revista Nature Plants, în anul 2018, despre moartea celor mai mari şi bătrîni baobabi africani. Am numit cu indulgenţă pamfletul Crânganu drept pseudo-ştiinţific, fiindcă acesta este, de fapt, unul antiştiinţific, fiind superficial, nedocumentat, tendenţios, denigrator şi profund eronat.

    … am considerat că nu este neapărat necesar să răspund acuzaţiilor sale false, care se încadrează în categoria deep fake.
    Totuşi, la insistenţele unor colegi care consideră că, în ziua de azi, este recomandabil, dacă nu chiar obligatoriu, să îţi aperi reputaţia, mai ales atunci cînd este vorba despre acuzaţii publice, am decis ca în zilele următoare să răspund, rînd pe rînd, afirmaţiilor denigratoare ale profesorului Crânganu.

    Da, moartea celor mai bătrîni baobabi are loc, în mod evident, în contextul modificărilor climatice care afectează major mai ales sudul Africii. Voi reveni cu detalii elocvente asupra acestui aspect.

    Pentru început, mă voi rezuma însă la un alt pamflet denigrator al aceluiaşi profesor Crânganu:
    ………………
    Constantin Crânganu 21/02/2021 At 16:29
    Propunere de o nouă cercetare și eventuală publicare a rezultatelor în Nature Plants (parodie)
    Stimați conducători ai Ministerului Educației Naționale și Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării din România,
    Suntem un grup de cercetători de la Universitatea XXX din România și solicităm fondurile necesare pentru finanțarea unor măsurători de vârstă radiogenică a arborilor Sequoiadendron giganteum din California.
    Acești arbori sunt mai bătrâni și mai mari decât cei mai bătrâni și mai mari baobabi din Africa, Madagascar sau India. În plus, numărul lor este cunoscut cu relativă precizie (găsiți date pe Internet). De asemenea, fenomenele climatice din California sunt relativ bine cunoscute de specialiști și de mass media: incendii anuale uriașe, secete prelungite, lipsa zăpezilor, creșterea concentrației de CO2 pe plan mondial, retragerea/reintegrarea SUA în Acordul climatic de la Paris etc.
    Propunerea noastră prevede determinarea vârstei absolute a peste 60 arbori Sequoia, alegerea celor mai bătrâni 13 din 60, și calcularea ratei de mortalitate cauzate cel puțin parțial de schimbările climatice din California.
    Rezultatele noastre vor fi trimise spre publicare revistei Nature Plants sub un titlu care va face valuri mediatice în SUA și Europa:
    RATA DE MORTALITATE A ARBORILOR SEQUOIA DIN CALIFORNIA nu ESTE DE O MAGNITUDINE FĂRĂ PRECENDENT, IAR SCHIMBĂRILE CLIMATICE nu SUNT PARȚIAL VINOVATE.
    Cu o astfel de lucrare, diseminată pe la cât mai multe conferințe și congrese internaționale, cercetarea românească va fi iarași pe prima pagină a mass mediei internaționale (nu și naționale, pentru că românii nu sunt patrioți adevărați, interesați de arborii Sequoia din California sau de baobabii din Africa).
    Disclaimer: Nici un membru al echipei noastre, inclusiv studentul doctorand care-și va suține teza abia peste trei ani, nu are vreo specializare în biologia și ecologia arborilor Sequoia. Ei, și? Care-i problema? Nici alții, care au cercetat baobabii africani nu au avut, și, totuși, i-ați finanțat cu generozitate mai mulți ani.
    BIBLIOGRAFIE (adică de unde am luat ideea proiectului)
    Are Giant Sequoia Trees Succumbing to Drought?, 29 December 2016
    ………………………………………..
    Aici, profesorul Crânganu încearcă o mare diversiune, pentru a avea ocazia să lanseze o serie de atacuri răutăcioase ad hominem, din motive doar de el ştiute. Nu cred că este atît de ignorant în problema ştiinţei ca metodă de cunoaştere, a scopului ştiinţei (afirmat de Max Weber, adică “dezvrăjirea lumii”), a metodologiei ştiinţifice, care este empiric-analitic-inductivă şi, nu în ultimul rînd, a menirii cercetării ştiinţifice şi motivaţiei cercetătorului ştiinţific. In mai 1953, neo-zeelandezul Edmund Hillary a fost primul care a pus piciorul pe cel mai înalt punct din lume, vîrful muntelui Everest. Cele 8 expediţii britanice anterioare au eşuat, lăsînd în urmă numeroase victime îngheţate pe pantele muntelui. Întrebat de ce a dorit să atingă vîrful Everestului, chiar cu riscul propriei vieţi, Hillary a răspuns simplu: “Fiindcă există!” Referitor la rostul cercetărilor asupra baobabilor, care sunt doar o parte a proiectelor mele de cercetare, motivaţia şi răspunsul ar fi acelaşi, adică: “Fiindcă baobabii africani există!”. În fine, o modalitate de a prelungi discuţiile sterile la nesfîrşit, este ca, atunci cineva prezintă rezultatele cercetărilor experimentale asupra şoarecilor, să îl întrebi mereu: “Dar pe pisici aţi încercat?”
    Consider că profesorul Crânganu cunoaşte suficient şi diferenţa dintre cercetarea fundamentală şi cea aplicată sau ce este cercetarea de avangardă, cea care a fost declarată obiectul principal al proiectelor de cercetare de tip PCE IDEI, din care fac parte şi proiectele mele. De asemenea, cunoaşte desigur că cercetarea nu se face pe bani proprii, ci este finanţată, de obicei din bani publici, mai ales în Europa. Este adevărat că cercetătorii şi/sau oamenii de ştiinţă sunt tot mai puţin preocupaţi de acel “Public understanding of science” (Percepţia publică a ştiinţei), care cuprinde două aspecte: i) prezentarea rezultatelor ştiinţifice într-un mod accesibil pentru nespecialiştii contribuabili; ii) înţelegerea de către aceştia a mesajului, concepţiei şi modelului ştiinţific despre lume.
    Principalul obiectiv al finanţării publice a cercetării fundamentale şi de avangardă este diseminarea rezultatelor obţinute sub formă de articole ştiinţifice, publicate în reviste indexate ISI cu factor de impact cît mai ridicat, respectiv de prezentări la congrese şi conferinţe ştiinţifice internaţionale. Articolele ştiinţifice publicate reprezintă un criteriu important pentru evaluarea şi ierarhizarea universităţilor din întreaga lume, cu consecinţe asupra prestigiului şi finanţării acestora.
    Întrebarea de ce să finanţeze România studiile asupra baobabilor africani este, desigur, lipsită de sens pentru toţi cei care au noţiuni minime despre cercetarea ştiinţifică. Mai mult chiar, aceasta este o temă de cercetare prioritară pe plan mondial, deoarece baobabii pot fi şi sunt folosiţi ca (indicatori) proxy pentru evoluţia climei din ultimii 1000 – 2000 ani, într-o regiune lipsită de gimnosperme native şi cu puţine informaţii despre evoluţia climei, aşa cum este Africa.
    Menţionez şi faptul că, potrivit Registrului CAS (Chemical Abstracts Service), în această săptămînă din martie 2021 sunt declarate şi înregistrate un număr de 180 milioane substanţe chimice organice şi anorganice, la care se adaugă 68 milioane biosecvenţe. În iunie 2015, CAS a înregistrat substanţa cu numărul 100 milioane iar în mai 2019 substanţa cu numărul 150 milioane. Un calcul simplu arată că în ultimele 22 luni s-au obţinut şi raportat 30 milioane substanţe noi, ceea ce înseamnă o medie de 1.36 milioane pe lună şi, nu mai puţin de 82 mii pe zi! Impresionant, nu-i aşa? Mai are rost oare să menţionez că un procent infim din aceste substanţe au aplicaţii practice posibile şi mult mai puţine sunt şi folosite d.p.v. practic. Este evident că aceste cercetări, care au condus la numărul uriaş de substanţe chimice, aflat în creştere accelerată, sunt finanţate aproape exclusiv din bani publici.

    Există desigur şi o cercetare, să îi zicem privată, finanţată de către companii şi firme private, ce beneficiază şi de rezultatele acesteia. Rezultatele acestei cercetări private, pe care profesorul Crânganu o cunoaşte poate mai bine, nu sunt, de obicei, publicate în reviste şi nici făcute publice pe alte căi.

    Era dificil ca profesorul Crânganu să fi găsit o temă mai nepotrivită pentru pamfletul său satiric decît posibila cercetare de către noi a arborilor din specia sequoia uriaş (Sequoiadendron giganteum). Mi s-a părut absolut inacceptabil mai ales acel Disclaimer maliţios, pe care îl repet: Nici un membru al echipei noastre, inclusiv studentul doctorand care-și va suține teza abia peste trei ani, nu are vreo specializare în biologia și ecologia arborilor Sequoia. Ei, și? Care-i problema? Nici alții, care au cercetat baobabii africani nu au avut, și , totuși, i-ați finanțat cu generozitate mai mulți ani.

    Deci, profesorul Crânganu ne consideră nişte impostori diletanţi, care nu au niciun fel de idee despre ce este ecologia, ce sunt, de fapt, baobabii sau arborii sequoia, dar care am dorit să călătorim în Africa şi prin lume, unde am luat mostre din arbori, le-am datat cu radiocarbon, evident cu rezultate eronate şi am scris nişte aberaţii cu concluzii pripite, care au fost publicate de multe reviste internaţionale respectabile, inclusiv Nature Plants. Ecologi adevăraţi (în frunte tocmai cu Diana Mayne, o licenţiată în arhitectură şi cu un doctorat în administraţie publică) ne-au contestat pe bună dreptate, dar revistele nu au ţinut cont de observaţiile lor competente. Mai mult, autorităţile române de cercetare, la fel de vinovate şi rău intenţionate, au finanţat şi finanţează în continuare cercetările noastre despre baobabi şi alţi arbori, mai exact prin 5 proiecte de cercetare cîştigate prin competiţie, dintre care 3 la ultimele competiţii de tip PCE IDEI. Menţionez faptul că, la aceste competiţii, propunerile de proiect au fost evaluate exclusiv sau inclusiv de experţi specialişti străini din Uniunea europeană, SUA, Canada etc., care au complotat, probabil, cu autorităţile române, evaluînd nemeritat proiectele mele cu punctaje ridicate, în general între 92 si 97 puncte. Noroc că există un profesor Crânganu, care a realizat şi demascat această conspiraţie universală! Acum, acesta ne propune să solicităm bani publici autorităţilor române şi pentru cercetarea arborilor sequoia, unde am putea prezenta cu mare succes doar rezultate negative, de genul arborii sequoia pe care noi nu îi cunoaştem deloc nu sunt influenţaţi de schimbările climatice.

    Să vedem însă care este realitatea. In primul rînd, trebuie cunoscut faptul că ecologia este o ramură a biologiei. Termenul ecologie a fost propus în anul 1866 de germanul Ernst Haeckel, cel care i-a fost profesor şi lui Grigore Antipa. După Haeckel, ecologia este studiul fiinţelor vii în interacţiunea dintre ele şi mediul lor de viaţă. Ecologia s-a dezvoltat ca disciplină, mai ales în a doua jumătate a secolului 20. In România, Bogdan Stugren, profesor la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, a publicat în anul 1965, un “Curs de ecologie generală cu elemente de ocrotire a naturii” şi a introdus ecologia ca disciplină la Facultatea de biologie, unde s-a dezvoltat o tradiţie în acest domeniu. In prezent, ecologia s-a dezvoltat şi diversificat foarte mult. Evident, nu există vreo disciplină denumită ecologia baobabilor sau ecologia arborilor sequoia. Există doar cercetări care studiază aceste specii din diferite perspective ecologice.
    Studenta doctorandă, care şi-a susţinut recent teza de doctorat în biologie, cu titlul “Investigarea unor baobabi superlativi prin datarea cu radiocarbon prin AMS, în vederea determinării arhitecturii, vîrstei şi vitezei de creştere, respectiv prin analiză de izotopi stabili în vederea studiului climatic” a absolvit secţia “Ecologie şi protecţia mediului” la Facultatea de biologie şi geologie a Universităţii “Babeş-Bolyai” şi este licenţiată în ecologie la acestă universitate, respectiv este licenţiată în biologie a Universităţii din Rostock. Ea deţine şi o diplomă de masterat în ecologie şi protecţia mediului la “Universitatea Babeş-Bolyai”.
    Profesorul Laszlo Rakosy, un alt coautor român al articolului din Nature Plants, a predat mulţi ani cursul de ecologie sistemică şi conservare iar, la data publicării articolului, era Directorul Departamentului de Taxonomie şi Ecologie al Universităţii “Babeş-Bolyai”.

    În legătură cu afirmaţiile maliţioase ale profesorului Crânganu legate de competenţa autorilor articolului publicat în Nature Plants, doresc să afirm că, în privinţa determinării arhitecturii, creşterii şi vîrstei baobabului african, respectiv folosirea acestuia ca proxy pentru studiul variaţiilor climatice în ultimii 1000 – 2000 ani, suntem cei mai competenţi şi cei mai buni. Aspectele studiate au, în mod evident, conotaţii ecologice.
    Faptul că am obţinut răspunsuri la unele întrebări controversate legate de baobabul african şi am făcut descoperiri surprinzătoare şi neaşteptate, precum arhitecturile inelare deschise şi închise, cavităţile false, fenomenul de oprire a creşterii, trunchiurile multiple, trunchiurile false etc., a fost posibil doar prin intermediul datării cu radiocarbon. Biologii şi ecologii adevăraţi sau doar autodeclaraţi nu ar fi putut obţine niciodată aceste rezultate prin metode specifice disciplinei şi domeniului lor. Faptul că un număr foarte redus de cercetători mai mult sau mai puţin competenţi nu sunt de acord cu concluziile noastre, fără a fi însă capabili să ofere explicaţii alternative pentru rezultatele experimentale, este mai mult o problemă de orgoliu personal (vezi iarăşi fosta noastră colaboratoare Diana Mayne) decît de dezbatere ştiinţifică constructivă.

    Referitor la cercetarea arborilor sequoia uriaş, care cresc în peste 70 “pîlcuri” (groves), ce se întind în fîşii distincte, distribuite de la nord la sud pe o lungime de 420 km şi lăţime de 20 km, în Munţii Sierra Nevada din California, fac următoarele precizări. Am început un studiu intensiv al acestora încă de la începutul anilor 2000, împreună cu aşa-zisa studentă doctorand, pe numele ei Roxana Pătruţ, care era pe atunci doar un copil curios, fascinat de biologie. Am vizitat timp de săptămîni marile pîlcuri de sequoia, am măsurat cu atenţie sute de arbori vii, mai ales pe cei monumentali, constatînd unele neconcordanţe faţă de valorile raportate anterior. Folosind indicaţii din cărţi de la începutul secolului 20, am redescoperit unii arbori consideraţi dispăruţi, de exemplu Father of the Forest din Tuolomne Grove care, potrivit măsurătorilor noastre, s-ar fi numărat printre cei mai mari 5 arbori sequoia, înainte ca trunchiul său să se fi rupt. Am căutat cu înfrigurare rămăşiţele sub formă de stumps (cioate), logs (arbori prăbuşiţi pe orizontală; buturugi) sau snags (arbori morţi, dar rămaşi verticali) ale unor sequoia celebri, care au murit natural sau au fost tăiaţi în epoca pre-1920 (logging era), de exemplu Discovery Tree, Mother of the Forest, Father of the Forest sau Pioneer Cabbin Tree (toţi în North Calaveras Grove), celebrul Wawona Tunnnel Tree, Massachusetts Tree (Mariposa Grove), Dead Giant (Toulomne Grove), cel mai mare sequoia uriaş cunoscut Burnt Monarch a.k.a. Old Adam, Mark Twain Tree (Big Stump Grove), Centennial Stump, Fallen Monarch (Grant Grove), Old One Hundred, Auto Log, Tunnel Log, Dead Giant (Giant Forest), Chicago Stump a.k.a. General Noble Tree, Muir Snag (Converse Basin) etc. Am colectat cu mîna mostre de lemn din resturile acestor arbori defuncţi, pe care i-am măsurat cu mare atenţie. Am recoltat şi mostre de lemn din arbori sequoia monumentali, rupţi de puţin timp, care au pierdut mai mult de jumătate din trunchi, cum sunt Washington şi Hazelwood (ambii din Giant Forest), care ocupau locurile 2 şi 17 în ierarhia celor mai mari arbori sequoia. Ulterior, am datat cîteva dintre aceste mostre cu radiocarbon. Sunt în legătură constantă cu profesorul Steve Sillett şi dr. Bob van Pelt, care mă informează despre cele mai noi descoperiri din pîlcurile de sequoia uriaş şi, mai ales, din cele de sequoia de coastă (Sequoia sempervirens). Printre altele, am vizitat cu viitoarea studentă doctorandă şi cîteva pîlcuri de sequoia de coastă, dar nu voi dezvolta acest aspect, deoarece profesorul Crânganu nu s-a referit şi la arborii respectivi.
    Ar mai fi de menţionat faptul că toată această cercetare a arborilor sequoia s-a făcut pe banii mei personali, cu excepţia datărilor cu radiocarbon care s-au efectuat în cadrul unor teste experimentale la Institutul Oceanografic din Woods Hole.
    Şi o confesiune pentru profesorul Crânganu: Arborele meu preferat nu este un baobab african, ci un sequoia uriaş din Sierra Nevada. Este vorba despre President din Giant Forest. Am reuşit să îl conving pe Steve Sillett, a cărui soţie Marie Antoinette are origini parţial româneşti, să îi măsoare cu exactitate volumul, adică trunchiul şi coroana, fiindcă este cu siguranţă mai mare decît General Grant şi poate chiar mai mare decît General Sherman. Pe atunci, President era considerat al treilea sequoia ca mărime. Expediţia a fost finanţată de National Geographic în anul 2011 şi Steve Sillett m-a invitat să particip la ea. Din păcate, participarea presupunea drumuri în zăpada de peste 2 metri şi chiar urcarea pe coardă în coroana şi apoi pînă în vîrful trunchiului arborelui, ceea ce ar fi fost mult prea mult pentru posibilităţile mele. Măsurătorile efectuate au confirmat că President este într-adevăr mai mare decît General Grant, are cea mai mare coroană şi este cel mai bătrîn sequoia uriaş în viaţă, cu o vîrstă de peste 3200 ani. Dar, ca volum total, el este ceva mai mic decît General Sherman. Totuşi, deoarece are o creştere accelerată şi mai rapidă decît General Sherman, President ar putea deveni peste decenii cel mai mare sequoia uriaş în viaţă şi cel mai mare arbore de pe Pămînt.

    Profesorul Crânganu susţine că s-a inspirat pentru pamfletul său satiric despre cercetarea mortalităţii arborilor sequoia dintr-un studiu al lui Thayer Walker, intitulat “Are Giant Sequoia Tree Succumbing to Drought?”, publicat în bioGraphic în decembrie 2016. Acest studiu ar trebui să fie, în opinia profesorului Crânganu, un argument împotriva fenomenelor climatice extreme şi modificărilor climatice recente. Este, de fapt, o nouă diversiune, deoarece un fragment din articol afirmă următoarele:
    California se află, desigur, în centrul unei secete istorice, într-un moment în care este o nevoie de apă mai mare decît oricînd. Potrivit Serviciului Forestier al SUA, în California au pierit 62 milioane de arbori doar în acest an (2016). Din anul 2011 au murit 102 milioane de arbori iar alte zeci de milioane de arbori se află în pragul morţii. Pădurile californiene, cele care generează servicii ecosistemice fundamentale, creînd bazine de apă curată, asigurînd habitatul faunei sălbatice și sechestrînd carbonul atmosferic, mor într-un ritm fără precedent. Chiar şi arborii sequoia uriaş prezintă semne îngrijorătoare de stress… Scopul nostru a fost acela de a recolta şi analiza mostre din copaci, pentru a înţelege cum reacţionează arborii sequoia în aceste condiţii (de climă) care se modifică rapid şi ce trebuie făcut pentru a-i proteja.

    Arborii sequoia pier sau suferă fracturi majore ale trunchiului, aproape exclusiv datorită incendiilor spontane (care sunt mai numeroase în anii secetoşi), a greutăţii stratului de zăpadă depus iarna pe ramuri (care este mai mare în anii cu mai multe precipitaţii), precum şi în timpul furtunilor cu vînt puternic şi/sau cu fulgere şi trăznete (care sunt şi ele mai frecvente în anii mai umezi).
    Să vedem şi în ce măsură arborii sequoia superlativi au murit sau au fost afectaţi sever în ultimii 20 ani.
    Astfel, în anul 2002, arborele Hazelwood (din Giant Forest), care ocupa locul 17 în lista celor mai mari sequoia, a fost lovit de trăznet în timpul unei furtuni violente şi a pierdut o mare parte din trunchi. În 2005, al doilea sequoia ca mărime, arborele Washington (Giant Forest) a pierdut jumătate de trunchi şi toate ramurile într-un incendiu major. In 2015, în timpul unui mare incendiu, Ishi Giant (Kennedy Grove), care ocupa locul 14 în top 50, a pierdut un volum mare din trunchiul său masiv. În 2017, Black Mountain Beauty (Black Mountain Grove), locul 32 în top 50, a suferit un fenomen similar în timpul unui alt mare incendiu. În fine, în ianuarie 2017, faimosul Pioneer Cabbin Tree (North Calaveras), primul arbore sequoia tunel, s-a prăbuşit şi a pierit sub povara zăpezii foarte mari. Astfel, 5 sequoia monumentali au fost afectaţi major sau au murit după anul 2002, dintre care 3 arbori doar în ultimii 5 ani. Este mult… sau este puţin?
    Îi recomand profesorului Crânganu pentru lectură şi articolul T.W. Swetnam, Fire History and Climate Change in Giant Sequoia Groves, Science, 1993, 262, 885-889.
    Voi reveni cu alte comentarii edificatoare în zilele următoare.

    • Vă recomand să vă economisiți timpul necesar pentru datarea cu radioacarbon a unor arbori bătrâni, care mor sau nu „într-un ritm fără precedent din cauza schimbărilor climatice” și să comentați doar cele două fumigene pe care le-ați strecurat în finalul articolului din Nature Plants: cum ați determinat ca era vorba despre un „eveniment de o magnitudine fără precedent”, respectiv, de ce „moartea monumentalilor baobabi poate fi asociată cel puțin parțial cu semnificative modificări ale condițiilor climatice care afectează sudul Africii în particular”.

      Apoi, poate găsiți timpul necesar să explicați cititorilor Contributors.ro ce calificări aveți dvs. sau ceilalți co-autori în domeniul ecologiei baobabilor (vedeți și caracterizările făcute de specialiștii pe care i-am menționat în articol) și în domeniul schimbărilor climatice din sudul Africii sau din alte zone unde cresc și mor baobabi. Credeți că fără cele două fumigeni ar mi fi fost cineva interesat de vîrstele radiometrice ale baobabilor din sudul Africii sau din alte zone pe care le-ați investigat radiocarbonic?

  44. AUDIATUR ET ALTERA PARS

    Se pare că profesorul Crânganu nu a citit cu atenţie primul meu răspuns, aşa cum nu a citit cu atenţie nici articolul din Nature Plants şi nu s-a documentat suficient pentru afirmaţiile din pamfletul său, intitulat peiorativ şi, evident, incorect “De ce mor cei mai bătrâni baobabi din Africa? Ați ghicit: din cauza schimbărilor climatice! (cu o explicație parțial românească)”. Profesorul Crânganu revine cu ideea celor “două fumigene strecurate în finalul articolului din Nature Plants”, şi anume “cum ați determinat ca era vorba despre un „eveniment de o magnitudine fără precedent”, respectiv de ce „moartea monumentalilor baobabi poate fi asociată cel puțin parțial cu semnificative modificări ale condițiilor climatice care afectează sudul Africii în particular”. Cele două “fumigene” repetate aproape obsesiv de profesorul Crânganu sunt, în mod evident, doar imaginare. La fel ca şi insistenţa cu care contestă, în mod repetat, competenţa autorilor articolului în tematica abordată (oare de ce?), menţionînd doar părerile izolate ale cîtorva specialişti, pe care îi consideră competenţi (oare de ce şi pe ce se bazează?).
    Dar, să o luăm pe rînd. În primul rînd, nu am introdus în finalul articolului afirmaţia potrivit căreia moartea baobabilor monumentali poate fi asociată, cel puţin parţial, cu modificarea condiţiilor climatice care afectează sudul Africii, ci am păstrat în final această afirmaţie. Manuscrisul iniţial era intitulat “Climate change and the demise of the largest and oldest African baobabs” (Schimbări climatice şi moartea celor mai mari şi bătrîni baobabi).
    Finalul rezumatului iniţial era următorul:
    “Climate proxies from baobabs demonstrate that they have endured decadal scale positive and negative rainfall anomalies through the Medieval Warm Period and the Little Ice Age, while mean seasonal temperature anomalies in this period were negligible or negative. All large and old baobabs that have died or collapsed were located in southern Africa, where recent rainfall is within the past range of variability. We consider that the death of the millennial baobabs is likely due to an unprecedented combination of temperature increase and drought. These represent some of the most telling proofs for the accelerated climate change that affects especially southern Africa.”,
    adică “Proxy-urile climatice de la baobabi arată că aceştia s-au confruntat cu anomalii (variaţii) decadale pozitive şi negative ale precipitaţiilor în timpul Perioadei calde madievale şi Micii ere glaciare, în timp ce anomaliile (variaţiile) temperaturii medii au fost neglijabile sau negative. Toţi baobabii mari şi bătrîni care au murit ori s-au prăbuşit se aflau în sudul Africii, unde precipitaţiile recente se încadrează în intervalul de variabilitate din trecut. Considerăm că moartea baobabilor milenari se datorează probabil unei combinaţii fără precedent de temperaturi ridicate şi secetă. Aceasta reprezintă una dintre cele mai grăitoare dovezi în favoarea schimbărilor climatice accelerate, care afectează îndeosebi sudul Africii.”

    Manuscrisul iniţial conţinea un paragraf despre modificarea condiţiilor climatice, care ar fi asociată cu moartea baobabilor monumentali, din care citez următoarele:
    “Niche modelling of African baobabs emphasises the vulnerability of the species to climate variability. Rainfall and temperature seasonality are the key determinants of baobab distributions, and relative to their current distributions the most significant changes in these parameters under climate change scenarios is likely to be in southern Africa. Specimens at the margins of the species distribution are likely to be vulnerable to climate changes, and may be already experiencing environmental stress…
    The death of the majority of the oldest and largest African baobabs over the past 12 years is an event of an unprecedented portent. The fact that these demises were not caused by an epidemic, and that there has been a rapid increase in the apparently natural death of many other mature baobabs suggests that they were engendered by significant modifications of the climate conditions. Rainfall alone is unlikely to be the underlying cause because the millennial trees have persisted through wetter and dryer condition in the past, but temperature increase is a likely factor.
    Frost sensitivity and temperature seasonality, as well as annual and wet season precipitation determine 55.1% of the baobab distributions in eastern Africa, and it is possible that water or temperature stress might underlie the millennial baobab demise. A proxy for rainfall (delta 13C) derived from baobabs shows that both wetter and drier conditions have prevailed over the last 1000 years, but leaf-level control of water transpiration ensured that this was not lethal to the baobabs. The superlative trees have not been subjected in the recent past to precipitation outside of their adaptive envelope. An air temperature proxy for the region (delta 18O) derived from the T7 speleothem indicates that millennial trees have endured air temperature anomalies of approximately -1.4 K during the Little Ice Age. Extrapolation of this temperature relationship over the last 1000 years of the T7 speleothem delta 18O record shows that while temperatures excursions were often negative, they were seldom warmer than the modern range. The paleoclimate evidence for southern Africa shows that the millennial baobabs are adapted to both wetter and drier conditions, and also to colder but possibly not to hotter conditions.
    The region in which the millennial baobab mortalities have taken place are among the fastest warming in Africa, with rates up to +4 K/century. The chronic exceeded of the baobab climate adaptive range is exacerbated by the acute exposure to elevated temperatures during droughts such as that experienced in southern Africa in 2015 in response to the strong El Niño conditions that prevailed at the time. We propose that historic temperature increases that are indicative of climate change, probably in conjunction with acute drought stress, has been a critical determinant in the loss of the oldest and biggest baobabs.”
    Nu ataşez traducerea acestui paragraf extins, din care am scos referinţele bibliografice, întrucît bănuiesc că potenţialii cititori interesaţi cunosc suficient de bine limba engleză, pentru a nu avea nevoie de traducere.
    Redacţia revistei a acceptat manuscrisul nostru, dar nu în format articol (Article), ci în format comunicare (Brief Communication), care presupune un număr mai redus de cuvinte, figuri şi tabele sau referinţe. Ca atare, am renunţat la partea climatică din manuscris, din care am păstrat doar o propoziţie finală, care l-a deranjat atît de mult pe profesorul Crânganu.

    Astfel, corelarea posibilă a morţii baobabilor cu modificările climatice nu a fost strecurată intenţionat la sfîrşitul articolului, doar pentru a trezi interesul mediei internaţionale (!?), ci a fost păstrată ca un mic fragment din manuscrisul iniţial. Pe de altă parte, aceasta nu este o speculaţie nepermisă a autorilor români, ci aparţine exclusiv celui de-al doilea coautor, Stephan Woodborne, care a scris integral partea climatică din manuscrisul iniţial. Stephan Woodborne este liderul cercetătorilor de la iThemba LABS (Laboratorul de ştiinţe bazate pe accelerator) de lîngă Johannesburg (Africa de Sud), care efectuează datări cu radiocarbon prin AMS (spectrometrie de masă cu accelerator) şi analize de izotopi stabili pentru studiu climatic. Potrivit site-ului iThemba, Woodborne a reconstruit clima ultimului mileniu în sudul Africii cu ajutorul baobabilor, demonstrînd că scenariul schimbărilor climatice este extrem de realist. Din moment ce probabilitatea unor modificări climatice semnificative în viitorul apropiat este ridicată, Woodborne estimează şi impactul social al acestora, de exemplu posibilitatea asigurării apei potabile în regiunea Cape Town, care are deja mari probleme în acest sens.
    Domeniile de interes declarate ale lui Stephan Woodborne sunt: paleoştiinţele, schimbările climatice şi procesele ecologice. Care este însă pregătirea academică a lui Stephan Woodborne, care conduce cel mai modern laborator de ştiinţe bazate pe accelerator din întreaga Africă şi este, probabil, cel mai bun specialist în schimări climatice relativ recente din sudul Africii. Acesta nu este nici fizician, nici chimist, nici ecolog şi nici activist în ştiinţa sau ingineria mediului. Stephan Woodborne este licenţiat în arheologie şi are un doctorat în arheologie!
    Începînd cu anul 2016, doi dintre autorii români ai articolului publicat în Nature Plants colaborează strîns cu Stephan Woodborne şi Laboratoarele iThemba, atît în problema datării cu radiocarbon, cît şi al analizei de izotopi stabili pentru studiul evoluţiei climatice. De altfel, suntem şi coautori a 3 articole importante despre reconstrucţia evoluţiei climei din Africa de Sud şi Botswana. Aşa-zisa studentă doctorandă a lucrat mai multe luni la Laboratoarele iThemba pentru analizele de izotopi stabili ale mostrelor de baobabi. Ea a participat la Conferinţa PIMP4 (Paleoclimate Modelling Intercomparison Project – Part 4; Stockholm, 2017), la care am fost coautorii unei prezentări semnificative, intitulate “Comparing a high spatial and temporal resolution rainfall proxy dataset from southern Africa with a 1000-year climate simulation”, în care sunt descrişi cei trei factori majori care determină variabilitatea precipităţiilor din sudul Africii în ultimul mileniu. Aceştia sunt: 1. ENSO (El Nino Southern Oscillation); 2. SAM (Southern Annular Mode); 3. SST (Sea-Surface Temperature).
    În fine, se află în fază de pregătire sau redactare alte articole despre modificările climatice din sudul Africii, la care autorii români ai articolului din Nature Plants sunt coautori sau chiar autori principali.

    Profesorul Crânganu se întreabă şi ne întreabă de ce moartea sau, cel puţin, afectarea severă a unui număr de 10 baobabi monumentali într-un interval de doar 12 ani “este un eveniment de o magnitudine fără precedent”. Acesta a făcut un calcul eronat, care se bazează pe o ipoteză incorectă şi pe date greşite. Ipoteza incorectă este următoarea, citez: “De la început, detectorul meu de manipulări mediatice s-a alertat din cauza expresiei „Cei mai bătrâni baobabi din Africa mor”. Eu știam că și „Cei mai bătrâni stejari din România mor”. Ar fi acesta un posibil titlu de comunicare publicată în Nature și comentată de mass media americană și internațională?! Nu cred, pentru că este normal ca, în cadrul fiecărei specii, inclusiv a copacilor, cei mai bătrâni indivizi să moară înaintea celor mai tineri, care și ei la rândul lor vor muri la bătrânețe. O vârstă foarte înaintată este o indicație serioasă despre inevitabilul sfârșit.”
    Aceasta este, să spunem, o eroare aristoteliană, care defineşte natura prin postulate şi clasificări. Astfel, Aristotel a cugetat cîteva nopţi, a clasificat şi apoi a postulat: „Soţia mea are în gură 42 dinţi.” Magister dixit! Sute de ani după acest moment, gînditori şi filosofi raţionalişti s-au întrecut să afirme că soţia lui Aristotel avea 42 dinţi. Nici Aristotel şi nici alţi raţionalişti nu s-au gîndit că ar fi fost mult mai simplu să deschidă gura oamenilor şi să le numere dinţii. În accepţiunea lor, natura este perfectă, se supune unor legi şi clasificări perfecte şi poate fi cunoscută corect doar printr-o metodologie raţional-deductivă.
    Raţionaliştii susţineau că este firesc ca două corpuri din acelaşi material, dar cu greutate (mai corect, masă) diferită, să cadă spre Pămînt cu viteze diferite. În jurul anului 1600, Galileo Galilei a urcat în turnul din Pisa, de unde a lăsat să cadă diverse obiecte din materiale identice dar cu mase diferite, respectiv obiecte din materiale diferite dar cu mase egale. El a constatat ceea ce astăzi ştim cu toţii, şi anume că masa şi natura materialului nu influenţează viteza de cădere liberă a corpurilor (dacă se neglijează frecarea cu aerul). Din acel moment, lumea nu a mai fost aceeaşi. Apăruse experimentul ştiinţific. Acesta demonstrează că lumea fizică nu poate fi cunoscută satisfăcător şi suficient prin raţiune şi logică (şi nici prin revelaţie). Metoda ştiinţifică este empirică (deci observaţională şi experimentală), analitică şi inductivă. Ea a introdus măsurătoarea şi iarăşi măsurătoarea. Acolo unde Aristotel a raţionat şi a clasificat, Kepler, Galilei şi Newton au măsurat şi au stabilit legi. Galilei a stabilit două legi ale mecanicii terestre. Kepler a descoperit trei legi ale mişcării planetelor. Isaac Newton a unificat aceste legi terestre şi cereşti, adăugînd legea atracţiei universale, pentru a stabili astfel legile mecanicii, care au ruinat definitiv modelul raţional-deductiv aristotelian al sferelor cereşti. Astfel, s-a dezvoltat şi consolidat filosofia naturală, care, mai tîrziu, va fi denumită ştiinţă. Aceasta are la bază observaţia, măsurătoarea şi experimentul.
    Consider că detectorul de manipulări mediatice al profesorului Crânganu este, cel puţin parţial, unul premodern, de sorginte raţional-deductivă, din perioada preindustrială, anterioară apariţiei şi dezvoltării cunoaşterii ştiinţifice.
    Să vedem ce mai crede profesorul Crânganu: ”…ni se spune în titlul articolului că baobabii cei mai bătrâni „mor într-un ritm fără precedent”, adică există pericolul ca specia să dispară dacă baobabii mor mai repede decât se nasc… Și aici, detectorul meu a țiuit din nou pentru că nu se menționează nicăieri care era rata morții baobabilor înainte de a deveni ”fără precedent”, adică lipsește linia de bază a comparației. Articolul lui Pătruț et al., 2018, oferă o unică informație: “Raportăm că 9 din 13 cei mai bătrâni și 5 din 6 cei mai mari arbori au murit, sau cel puțin cele mai vechi părți/tulpini ale acestora s-au prăbușit și au murit, în ultimii 12 ani; cauza mortalității este încă neclară … Moartea majorității celor mai bătrâni și mai mari baobabi africani din ultimii 12 ani este un eveniment de o magnitudine fără precedent.”
    În ciuda tuturor eforturilor mele documentare, nu am putut găsi o cifră a numărului total de baobabi care cresc în Africa. Am găsit doar o singură mențiune recentă (2020)[3] despre rata mortalității baobabilor: 1,1 – 3,6%.
    Un calcul estimativ ar putea fi următorul: Există cel puțin câteva zeci de mii și probabil câteva sute de mii de baobabi africani.[4] Dacă ar fi doar 10.000 baobabi care trăiesc în medie 1.500 ani, înseamnă că 110 – 360 copaci ar muri anual fără ca populația să se destabilezeze „într-un ritm fără precedent”.
    Considerând datele prezentate de profesorul Pătruț – 9 copaci dispăruți în 12 ani, rezultă o rată a mortalității de 1,3 copaci pe an, cu două ordine de magnitudine mai mică decât rata conservativă pe care am calculat-o mai sus. Și atunci, cum se justifică afirmația autorilor că moartea celor 9 baobabi reprezintă un „eveniment de o magnitudine fără precedent”?! Fără a documenta rata de bază pe care a considerat-o, afirmația profesorului Pătruț este pur și simplu ne-acceptabilă științific. Pentru mass media alarmistă, acest aspect deontologic n-a contat, deși e clar că avem de-a face cu un fake news.

    Erorile majore ale acestor afirmaţii şi calcule ale profesorului Crânganu constau în estimarea longevităţii medii a baobabilor, a numărului acestora şi a ordinii şi ritmului în care aceştia mor. Astfel, un studiu recent arată că doar în regiunea Omusati din nordul Namibiei, cu o suprafaţă de 26.573 km2, cresc 17,2 milioane baobabi. Potrivit estimărilor noastre, în vestul Senegalului (în regiunile Dakar şi Thiès) există 10 milioane baobabi iar populaţia acestora era, potrivit localnicilor, cel puţin dublă în urmă cu 50 ani. Numărul total al baobabilor africani depăşeşte cu siguranţă 100 milioane exemplare. Potrivit cercetărilor noastre, care sunt singurele autorizate, precum şi unor puţine date credibile din literatură despre numărarea inelelor cioatelor baobabilor mai tineri morţi, vîrsta maximă a 90% dintre toţi baobabii este de 200-300 ani şi doar 10% dintre aceştia pot trăi pînă la 400-500 ani. Există un procentaj foarte mic de baobabi ce depăşesc 400-500 ani şi un număr infim care pot trăi 1000 ani sau mai mult. Potrivit datărilor noastre cu radiocarbon, în anul 2005 existau în lume 13 baobabi în vîrstă de peste 1250 ani, dintre care 9 peste 1500 ani, dintre care 3 peste 2000 ani şi un singur baobab în vîrstă de 2500 ani. Toţi aceştia sunt localizaţi în ţări din sudul Africii. Este foarte puţin probabil să mai existe alţi baobabi în vîrstă de peste 1250 ani, pe care noi să nu îi cunoaştem şi să nu îi fi datat. Un număr de 9 baobabi dintre cei 13 în vîrstă de cel puţin 1250 ani au murit (sau, cel puţin, trunchiurile lor cele mai bătrîne s-au prăbuşit) între anii 2005-2017. Aceste rezultate despre mortalitatea baobabilor în intervalul de timp menţionat sunt prezentate în textul articolului din Nature Plants şi în informaţiile suplimentare asociate.
    Putem face un calcul referitor la ordinea în care mor baobabii. Să ne referim la cei 9 baobabi în vîrstă de cel puţin 1500 ani, existenţi în anul 2005. Aceştia aveau cel puţin 500 ani acum 1000 ani. Dacă vîrsta maximă a aproape 100% din cei peste 100 milioane baobabi este de cel mult 500 ani (de fapt, ea este mai mică), înseamnă că, în ultimii 1000 ani, au murit cel puţin 200 milioane baobabi, dar valoarea reală este cu siguranţă mai mare, fiindcă densitatea lor era şi ea mai mare în trecut. Astfel, pînă în anul 2005, 9 baobabi mai bătrîni de 1500 ani au supravieţuit cel puţin 1000 ani, în timp ce un număr de cel puţin 200 milioane baobabi mai tineri decît aceştia au murit!
    Doresc să insist asupra faptului că niciuna dintre persoanele care se consideră specialişti în ”biologia şi/sau ecologia baobabilor” nu au absolut nicio competenţă în estimarea vîrstei acestora iar părerile lor sunt lipsite de importanţă. În mod normal, arborii sunt dataţi prin numărarea inelor de creştere (sau, mai exact, prin datare încrucişată, care elimină inelele false suplimentare şi ţine cont de inelele lipsă), ce poate stabili cu exactitate anul în care un anumit inel s-a format. Această numărare a inelor anuale se poate face pe resturi ale unor arbori morţi (de obicei, cioate) sau pe fragmente lungi extrase din arbori rupţi sau încă în viaţă.
    In unele cazuri însă, dendrocronologia clasică, bazată pe numărarea inelelor de creştere, nu poate fi aplicată. Este vorba despre arbori angiospermi monumentali, în special baobabi, care sunt un caz cu totul singular din multe puncte de vedere. Baobabii prezintă, în general, inele de creştere relativ bine definite. Acestea corespund, în general, unui an sau, mai precis, unui anotimp ploios. Totuşi, cercetările făcute îndeosebi pe baobabi mai bătrîni arată anomalii ale inelelor de creştere mult mai mari şi mai frecvente decît la orice alte specii de arbori. Woodborne, al doilea autor al articolului din Nature Plants, a descoperit, prin compararea valorile obţinute prin datare cu radiocarbon cu valorile obţinute prin numărarea inelelor, că în cazul a 3 baobabi din Parcul naţional Mapungubwe din Africa de Sud, care au murit la vîrste de cîteva sute de ani, frecvenţa medie a inelelor de creştere avea valori medii între 0.6 şi 6.7 inele/an. In regiunile Dakar şi Thiès din Senegal, am găsit 5 baobabi a căror frecvenţă medie a inelelor a variat între 0.42 şi 2.25 inele/an. Pe lîngă astfel de anomalii majore ale formării inelelor de creştere, baobabii au alte particularităţi distincte, ce exclud posibilitatea datării lor prin metode dendrocronologice clasice. Majoritatea baobabilor vîrstnici au cavităţi mari, mai ales în partea centrală a trunchiului. Aceste cavităţi pot fi normale, formate prin pierderi de masă lemnoasă, sau false, care sunt spaţii goale ce nu au fost niciodată umplute cu lemn, din zona centrală a unor baobabi cu structură inelară închisă. În astfel de cazuri foarte frecvente, numărătoarea inelelor este fie incompletă (în cazul cavităţilor normale), fie excesivă (în cazul cavităţilor false). Cu ajutorul datării cu radiocarbon, am descoperit şi fenomenul de oprire a creşterii, cînd inelele exteroare adiacente scoarţei au vîrste de sute de ani, în loc să fie foarte tinere. Acest fapt arată că trunchiurile baobabilor respectivi s-au oprit din creştere în urmă cu secole, continuînd însă să supravieţuiască şi să producă frunze, flori şi chiar fructe.
    În toate aceste cazuri, singura metodă posibilă de determinare a vîrstei este datarea cu radiocarbon. Echipa noastră de cercetare, formată din autorii articolului publicat de Nature Plants, este singura din lume care datează de 15 ani cu radiocarbon arbori angiospermi monumentali, îndeosebi baobabi (dar şi stejari seculari din România!). În plus, datorită metodologiei noastre originale, majoritatea baobabilor dataţi sunt arbori vii şi erecţi.

    Referitor la afirmaţia noastră despre faptul că baobabii monumentali mor într-un ritm precedent şi întrebarea profesorului Crânganu despre existenţa vreunei dovezi a acestei afrirmaţii, menţionez următoarele: In perioada 1900-2005, deci într-un interval de 105 ani, au murit doar 2 baobabi monumentali, şi anume marele baobab din rezervaţia Dongola (Africa de Sud), care a dispărut în anii 1930, respectiv baobabul Livingstone de la Chiramba (Mozambic), doborît de un ciclon în anul 1996, la vîrsta de peste 1500 ani (rezultat publicat de noi în anul 2020). Pe de altă parte, aşa cum arată studiul nostru, în doar 12 ani, între anii 2005 şi 2017, au murit 10 baobabi monumentali.

    Acest al doilea răspuns al meu s-a axat mai ales pe afirmaţiile profesorului Crânganu, care s-a străduit insistent să ne prezinte ca pe nişte amatori ignoranţi (oare de ce?), în timp ce alte persoane, fără competenţă în cercetările noastre asupra arhitecturii, creşterii şi vîrstei baobabilor, sunt considerate specialişti. Vom vedea în partea a treia care este competenţa acestora şi cît de deplasate şi eronate sunt multe dintre afirmaţiile lor. Motto-ul acestui răspuns se referă la faptul că, aşa cum presupune deontologia ştiinţifică (dacă ea mai există astăzi), profesorul Crânganu m-ar fi putut consulta pentru lămuriri, măcar în punctele în care a fost nevoit să facă speculaţii, care s-au dovedit nedocumentate şi incorecte. În partea a treia, mă voi referi şi la afirmaţia cu totul eronată, potrivit căreia “specialişti adevăraţi în ecologia baobabilor”, recte aceeaşi Diana Mayne, secondată de David Baum, ar fi cerut revistei Nature Plants retragerea articolului nostru. Nimic mai puţin adevărat! Aceştia au dorit doar să publice un comentariu critic într-un număr ulterior al revistei. Comentariul lor a fost însă atît de inconsistent şi neconvingător, încît, după răspunsul meu foarte ferm, acesta nu a fost publicat.

    • Răspund cu întîrziere lungului comentariu de mai sus dintr-un motiv simplu: odată ce articolul nu mai este pe pagina principală a platformei Contributors, interesul prezumtivilor cititori pentru el scade exponențial. Personal, procedez imediat la arhivarea acelui articol, până la o eventuală publicare într-una din viitoarele mele cărți.

      Absolut întâmplător, am dat peste lungul comentariu al profesorului Pătruț, l-am citit și l-am găsit nesatisfăcător pentru respingerea acuzațiilor mele legate de cele două fumigene.

      Concret, profesorul Pătruț își montează apărarea pe o prezumție „paranormală”, ca să folosesc un termen din specializarea sa (para)științifică: un cititor „normal” ar trebui să știe aprioric ce porțiuni ale manuscrisului original au fost îndepărtate de redactorii revistei Nature, care au transformat „articolul” în „comunicare”!?! Dumneavoastră chiar vreți să fiți luat în serios cu astfel de explicație? Păi, dacă redactorii v-au mutilat articolul, care conținea suficiente detalii despre schimbarea climei în sudul Africii, de ce ați mai lăsat acel „ciot” de paragraf fără niciun suport faptic și fără referințe de rigoare? Doar ca să apăreți, mort-copt, în Nature, chiar cu riscul piederii credibilității științifice?! Nu ar fi fost mai demn și mai moral și mai profesional să vă retrageți articolul (nu „comunicarea”) din Nature și să îl publicați integral în altă parte? De pildă, în Analele Universității din Cluj Napoca, unde aveți publicate articole asemănătoare.

      Eram dispus să vă acord unele circumstanțe atenuante, dar mărturisirea pe care ați făcut-o, singur și de bunăvoie, îmi schimbă complet opțiunea. Ați preferat să faceți un compromis moral și științific – schilodarea unui articol (probabil bine închegat și documentat) de dragul unei publicări -oricum, dar numai să fie – în revista Nature. Cu părere de rău, trebuie să vă amintesc că există un precedent comico-rușinos:

      Caţavencu: Nu braţul care loveşte, voinţa care ordonă e de vină… Eu chiar am scris un articol în privinţa asta. Nu ştiu dacă l-aţi citit?

      Pristanda: Trebuie să-l fi citit, coane Nicule; eu gazeta d-voastră o citesc ca Evanghelia totdauna; că să nu vă uitaţi la mine… adică pentru misie… (misterios) altele am eu în sufletul meu, dar de! N-ai ce-i face: famelie mare, renumeraţie după buget mică…

      Vă recomand să nu mai stăruiți în mărturisiri compromițătoare moral. Este de ajuns ce ați scris până acum.

      Pentru mine, articolul dvs. este un exemplu edificator despre modul nefericit în care s-a ajuns de la Climatologie la Calamitologie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultima carte publicată este Climate Change, Torn between Myth and Fact, Cambridge Scholars Publishing, 2021. ===================================================== DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

România, septembrie 2021: radiografia unui impas

Septembrie 2021 este, în România, momentul unui alt impas istoric. Scenele de pugilat din Parlament, isteria mediatică, confuzia guvernamentală, toate acestea sunt...

Despre educația morală a copiilor

Motto: V-am dat clasă cu opt clase /S-a terminat șmecheria / Sunt rege pe România! (Abi Talent)

Când plouă în Groenlanda e începutul apocalipsei climatice?

Așa s-ar putea deduce pe baza știrilor alarmiste declanșate de următorul anunț oficial: Pe 14 august 2021, în cel...

Era post-Merkel și soarta est-europenilor: continuarea integrării europene și restabilirea integrității teritoriale

Germania pășește inevitabil în direcția unei tranziții politice de importanță majoră, provocată de sfârșitul guvernării cancelarului Angela Merkel, care a durat neîntrerupt...

Fragilele promisiuni ale viitorului

"Domnule Președinte Klaus Iohannis,Romanian Business Leaders vă adresează această scrisoare în numele a peste 200 de antreprenori români, prezenți astăzi la cea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.