Cândva, în toamna anului 1981, preotul unei minuscule comunități din zona Armagh a Irlandei de Nord, preot pe nume Horrigan, este convocat la o discuție. Nu, nu de cine știe ce superior religios, ci de cel ce pare a fi de multă vreme șeful organizației locale a IRA. Un și apreciat, dacă nu cumva chiar cvasi-zeificat, și temut Maldoon.
Respectivul este însoțit de doi aghiotanți care se vede de la o poștă că sunt profesioniști ai crimei. Maldoon s-a înarmat cu câteva fotografii făcute cu mulți, mulți ani în urmă. Cel puțin zece. Fotografii în care preotul apare în compania unora dintre membrii familiei Carney. A cărei saga încurcată va fi depănată cu lux de amănunte câteva minute mai încolo.
Preotul apare în fotografiile cu pricina imortalizat îndeosebi în compania unuia dintre bărbații din respectiva familie.Un anume Jacob. Respectivul Jacob, despre care se bănuia că ar fi membru al IRA, a dispărut fără urmă prin 1971-72. Deși prin comunitate circula zvonul că Jacob fusese ucis de IRA fiindcă trădase, atât familia lui cât și cei din respectiva organizație zisă de eliberare întrețineau zvonul că acesta ar fi încă în viață. Că ar fi fost văzut în diferite locuri. Ceea ce astăzi se numesc fake news sunt periodic livrate soției acestuia, Kathia. Care, la foarte scurtă vreme de la momentul dispariției, s-a mutat, împreună cu fiul ei, în casa fratelui lui Jacob. Quinn Carney.
Ce anume explică intempestiva convocare a preotului? Faptul că, în urmă cu foarte puțină vreme, fusese descoperit cadavrul a de multă vreme dispărutului Jacob. Acesta fusese, fără putință de tăgadă, omorât cu un glonț tras din spate. Descoperirea coincidea cu moartea ultimului grevist al foamei care se sacrificase în favoarea dreptății pentru Irlanda. Grevă care a dat bătăi de cap la începutul anilor ‘80 guvernului celebrei doamne Margaret Thatcher. Or, acest ultim sacrificat adusese un beneficiu de imagine IRA. Care risca acum să fie umbrit de descoperirea și publicitatea în jurul crimei a cărei victimă a fost Jacob.
Sus-amintitul preot a fost convocat spre a i se cere, mai cu amenințări, mai cu false vorbe bune, să convingă familia Carey să nu pună public moartea lui Jacob în sarcina IRA.
În economia spectacolului cu piesa Luntrașul a englezului Jezz Butterworth, jucat pe scena Teatrului Clasic Ioan Slavici din Arad toate aceste fapte dacă durează 7-8 minute. Ele fac obiectul unui prolog jucat în avanscenă.
Încă și mai puțin durează recapitularea unei pilde din Eneida. Una cu schepsis. Aceea a lui Caron care nu îi trece cu nici un chip pe celălalt mal pe nici unul dintre cei ce au fost toată viața nesinceri. În a căror categorie ar intra, desigur, o bună parte dintre membrii familiei Carey și mulți dintre apropiații acesteia. În primul rând capul familiei. Atât de autoritarul, de aparent principialul Quinn. Fratele decedatului Jacob, care întreține o nerecunoscută relație amoroasă cu soția dispărutului. frumoasa Kathie. Femeia care știa de multă vreme adevărul despre dispariția lui Jacob, însă care mima, din rațiuni de securitate personală, că ar crede în falsele vești inventate de IRA. Devenită adevărata stăpână a casei, Kathia, cea care, la un moment dat, denunță minciuna, însă tot ea propune continuarea acesteia ca mijloc de supraviețuire. Maria, soția en titre a lui Quinn, mamă a șapte copii, care pretexta tot felul de boli și de viruși pentru a se face că nu vede adulterul. Și, în fine, mai sus amintitul Preot.
Cea mai consistentă parte, durând aproximativ trei ore, din spectacolul montat la Arad de Horia Suru, se petrece în înteriorul casei familiei Karey. Un interior adus pe scenă de minuțiosul, izbutitul, consistentul decor creat de Bianca Veșteman și Grigore Pușcariu. Evidențiat de lighting designul conceput de Horia Suru și de Alex Dancu. La care se adaugă video-designul creat de Laurian Popa, muzica originală compusă de Cezar Antal și ilustrația muzicală aleasă de același Horia Suru. Casa în cauză adăpostește oameni de felurite vârste. Bătrâni precum Patrick (cu forță și cu multe subînțelesuri jucat de Ovidiu Ghiniță), femei de vârsta a treia precum bolnava Megghi/Maggie ( aici face un rol deosebit Dorina Darie-Peter), categoric implicata politic Patricia ( la fel de categoric desenată de Adriana Ghiniță), copiii familiei. Pe care îi joacă actori cu diplomă, precum Calița Nantu, Ștefan Dogaru, Tudor Jula (în sarcina lor câzând adolescenții și tinerii) și copii adevărați, așa cum sunt Theodora Șumăndan, Nina Vasilievic, Sofia Muntean, Alecsandru Boteș. Acesta din urmă fiind doar de câteva luni. Așa cum cere textul. Mai există și un cvasi-intrus, vizitatorul Tom, zis Tom Englezu’ (Petre Ghimbășan), frații Cormoran (Alex Popa și Bogdan Neciu) care vin să ajute la strângerea recoltei.
Dimineața totul pare ok. Micul dejun e, ca de obicei, ‘’controlat’’ de Kathie, foarte bine jucată de Roxana Sabău, și de Quinn. Personaj portretizat cu autoritatea-i profesională recunoscută de binecunoscutul actor Bács Miklós, invitat de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca. Care totuși ratează inexplicabil ocazia de a face un mare rol din cauza faptului că replicile rostite în șoaptă nu prea se aud. Inexplicabil sau de vină să fie obișnuința folosirii lavalierelor care aici lipsesc? Numerele trist-comice ale lui Maggie, profețiile acesteia, complicațiile istorico-politice evocate de Patricia. Indisciplina firească a copiilor. Frustrările fiului lui Kathie.Pe care îl joacă nu am înțeles de ce în travesti Medeea Chiriac. Dispariția gâștii ce ar urma să fie sacrificată spre a fi sărbătorită Ziua Recoltei. Toate acestea par a fi de domeniul obișnuinței. Lucrurile devin însă din ce în ce mai tulburi odată cu trecerea orelor. Sosește vestea descoperirii cadavrului lui Jacob, apar tot felul de vizitatori declanșatori de tensiuni și scandaluri. Adică Preotul, cu bune nuanțe interpretat de Călin Stanciu, preot care încearcă să își ducă la bun sfârșit misiunea încredințată de IRA, frații Cormoran dintre care unul, Dany ( l-am apreciat în mod deosebit pe Alex Popa, îndeosebi în secvențele de beție, răzvrătire și violență) e deja fascinat de IRA și de Maldoon, Maldoon însuși, personaj în care are o foarte bună evoluție Ștefan Statnic și aghiotanții acestuia (Florin Covalciuc și Marian Parfenie).
Piesa, tradusă de Bogdan Budeș, și spectacolul regizat de Horia Suru sunt construite pe câteva teme morale clare. Ca de pildă. Cum se câștigă libertatea? Cea politică și cea interioară. Cum se înfăptuiește ceea ce se crede a fi drept și bun? Prin crimă? Prin acte teroriste? Este crima scuzabilă? Se poate ajunge pentru îndeplinirea unor idealuri la violență în masă și la crimă și lucrul acesta să fie considerat ok? Carevasăzică scopul scuză mijloacele? Cum se poate supraviețui? Tăinuind minciuna, mimând normalitatea, acceptând și jucându-te cu compromisul? E ceva camusian în toate astea. În orice caz, într-o anumită măsură, textul mi-a amintit de Cei Drepți în acele pasaje în care se fac referiri la acțiunile IRA..
Construcția spectacolului Teatrului Clasic Ioan Slavici din Arad e, în general, solidă. Credibilă. Chiar dacă textul lui Jezz Butterworth e contorsionat, cu multe ocolișuri, lovituri de teatru, cu o intrigă cu o anume tentă polițisto-detectivistă, Horia Suru clarifică eficient acțiunea. Poate că spectacolul e prea lung, numai că și textul e complex, are cam 140 de pagini. Mai mult ca sigur că deranjează faptul că partea a două e nițeluș cam lăbărțată. Horia Suru a lucrat bine cu actorii, ba chiar a făcut minuni în munca cu copiii. Care, se știe, pot fi imprevizibili. Care, pe neașteptate, pot strica totul.
Bref, deși nu e tocmai perfect și e în mod sigur perfectibil, Luntrașul e un spectacol bun. De stimă. Îi doresc, firește, viață lungă!
Teatrul Clasic IOAN SLAVICI din Arad
LUNTRAȘUL de Jezz Butterworth
Traducerea: Bogdan Budeș
Regia: Horia Suru
Scenografia: Bianca Veșteman și Grigore Pușcariu
Muzica: Cezar Antal
Ilustrația muzicală: Horia Suru
Lighting design: Alex Dancu și Horia Suru
Video- design: Laurian Popa
Cu: Miklós Bács (Quinn Carney), Carmen Vlaga (Maria), Roxana Sabău (Katia Carney), Adriana Ghiniță (Patricia Carney), Ovidiu Ghiniță (Patrick Carney), Dorina Darie (Meghy), Ștefan Statnic (Maldoon), Florin Covalciuc (Stan Magennis), Marian Parfeni (Lars Malone),Petre Ghimbășan (Tom Englezu’), Călin Stanciu (Părintele Horrigan), Ștefan Dogaru (Gigi), Tudor Jula (Miki), Calița Nantu (Lala), Theodora Șumăndan (Nunu), Nina Vasiljevic (Mimi), Sofia Munteanu (Cici), Medeea Chiriac (Oscar), Alex Popa (Dani Cormoran), Bogdan Neciu (Dodo Cormoran)