luni, mai 27, 2024

Efectul fluture: Între metaforă și realitate

În 1972, Edward N. Lorenz, profesor de meteorologie la MIT, a prezentat în cadrul Mitingului organizat de American Association for Advancement of Science (AAAS), secția de Științele Mediului, o scurtă comunicare (5 pagini)  al cărei titlu a devenit celebru: „Predictibility: Does the flap of a butterfly’s wings in Brazil set off a tornado in Texas?”.

De menționat că Lorenz nu a folosit niciodată sintagma „efectul fluture”, lucrarea sa prezentată în 1972 nu conținea nicio figură care să semene cu respectiva insectă. În scrierile sale timpurii privind sensibilitatea dependenței de condițiile inițiale și efectul acesteia asupra predictibilității sistemelor dinamice, Lorenz a folosit o altă metaforă, cea a aripilor pescărușului. Cum s-a ajuns, totuși, la fluturele din Brazilia: Deoarece Lorenz nu era în țară în toamna lui 1972, titlul lucrării sale a fost născocit ad hoc de organizatorul Mitingului AAAS.

Dar conceptul respectiv era cunoscut în mediul academic de multe decenii. În 1898, W. S. Franklin, profesor de fizică la Lehigh University (Pennsylvania), a remarcat că:

Previziuni meteorologice detaliate pe termen lung sunt … imposibile, iar singura predicție detaliată care este posibilă este deducția tendinței finale și a caracterului final al unei furtuni din observațiile făcute în primele sale etape; iar acuratețea acestei previziuni este supusă condiției că zborul unui greiere în Montana poate abate o furtună din Philadelphia la New York.

Mai mult chiar, metafora fluturelui fusese folosită în 1969 de Joseph Smagorinsky:

Dacă am avea 1) un model fidel din punct de vedere fizic al atmosferei reale; 2) o capacitate de a specifica în totalitate condițiile inițiale pentru toate componentele spectrale; și 3) nu am fi comis nicio eroare de trunchiere în integrarea numerică a sistemului de ecuații diferențiale non-liniare, atunci:

1. Am putea prezice evoluțiile atmosferice de la momentul inițial la unul infinit de îndepărtat în viitor? Sau,

2. Ar putea bătaia aripilor unui fluture să se amplifice în cele din urmă până în punctul în care simularea numerică se îndepărtează de realitate, astfel încât va veni un moment în care vor trebui să fie legate aleatoriu una de cealaltă? [1]

Lorenz a recunoscut că în 1972 nu citise articolul lui Smagorinsky din 1969. Termenul „efectul fluture” a fost inventat mai târziu de James Gleick în cartea sa din 1987, Chaos: Making of a New Science, în care celebrează contribuțiile profesorului Lorenz la fundamentarea unei noi științe – haosul meteorologic, cu posibile extensii spre haosul climatic. Concret, Lorenz a descoperit geometria fractală a haosului. Detalii despre stadiul actual al acestei științe le-am prezentat publicului românesc în ianuarie 2024 – Geometria haosului și prioritatea îndoielii.[2]

Cum s-a ajuns la celebrul fluture?

La începutul anilor 1960, beneficiind și de unul dintre primele computere personale existente pe-atunci, Ed Lorenz a început să studieze condițiile în care predicțiile meteorologice se pot apropia de realitate. Experimentând diverse modele, el și-a dat seama că sensibilitatea la condițiile inițiale este cea care determină comportamentul neperiodic al variabilelor folosite; cu cât un sistem are o capacitate mai mare de variație, cu atât este mai puțin probabil ca el să  producă o secvență repetitivă. Această sensibilitate face ca vremea să fie foarte greu de prognozat cu mult timp înainte.

Confirmarea acestei intuiții a venit după ce modelele inițiale, mult mai complexe (aveau 12 componente), au fost simplificate sub forma unui set de ecuații folosind doar trei variabile (X, Y, și Z) pentru a reprezenta mișcarea unui gaz încălzit într-o cutie. Acest set, numit astăzi ecuațiile Lorenz, a fost folosit de autor în lucrarea sa de referință din 1963.[3] Ele sunt ecuații diferențiale, cu derivate parțiale non-liniare și soluții numerice:

dX/dt = σ (Y X)

dY/dt = X (r Z) − Y

dZ/dt = XY bZ

Constantele σ, r și b sunt parametri de sistem proporționali cu numărul Prandtl, numărul Rayleigh și anumite dimensiuni fizice ale stratului în sine; dt = variația temporală.

O reprezentare grafică a celor trei ecuații poate fi apropiată de silueta unor aripi de fluture deschise (Fig.1):

Fig. 1. Dependența sensibilă de condițiile inițiale (a) și traiectoriile divergente (b, c, d) folosind modelul Lorenz 1963 cu r = 28 și σ = 10. Fiecare panou prezintă soluțiile din rulările control și paralele, respectiv, acestea din urmă incluzând în plus o mică perturbație în valoarea inițială a lui Y. (Sursa)

O reprezentare 3-D a modelului Lorenz a primit denumirea de attractor (Fig. 2):

Fig. 2. O aproximare a faimosului attractor Lorenz, produsă de un computer. Indiferent unde încep în state space, ecuațiile Lorenz conduc tot mai aproape de acest attractor. S-ar putea spune că attractor-ul este o proprietate emergentă a ecuațiilor Lorenz. Întrebarea-cheie pe care și-a pus-o Lorenz a fost: Cum se poate defini geometria acestui attractor? Este un obiect solid sau o suprafață complexă pliată? Lorenz a arătat că nu este niciuna nici alta: trebuia să fie un fractal. (Sursa: Fig. 6 din Tim Palmer, The Primacy of Doubt, 2022)

Exemplificând un concept din domeniul teoriei haosului și dinamicii non-liniare care descrie comportamentul unui sistem dinamic non-liniar (sistemul Lorenz), attractor-ul este reprezentat grafic ca o serie de curbe în spațiul tridimensional care descriu traiectoriile sistemului Lorenz pe măsură ce se schimbă în timp. Aceste traiectorii sunt caracterizate de fenomene precum sensibilitatea la condițiile inițiale și bifurcații, ceea ce înseamnă că și prezența unor mici modificări inițiale ale stării sistemului pot duce la rezultate foarte diferite în timp.

Attractor-ul Lorenz este remarcabil și pentru că sistemele simple și deterministe pot exhiba comportamente complexe și aparent imprevizibile, ceea ce este esența conceptului de haos determinist. Acesta a avut un impact semnificativ asupra domeniilor matematicii, fizicii și științelor atmosferice, fiind un exemplu clasic de complexitate emergentă în sistemele naturale.

Chiar și un astfel de model drastic simplificat, precum cel de mai sus, a produs soluții care nu-și repetă niciodată cu exactitate istoria trecută, a mai remarcat Lorenz. Două stări care diferă prin cantități imperceptibile pot evolua în cele din urmă în două stări considerabil diferite… [ceea ce înseamnă că] o predicție acceptabilă a unei stări instantanee în viitorul îndepărtat poate fi imposibilă.[4] 

Într-o lucrare din 1969, Lorenz afirmă că într-un sistem complex conținând multe scări de mișcare care se intersectează unele cu altele, nu se poate prezice dincolo de un anumit orizont de predictibilitate indiferent cât de bine sunt cunoscute condițiile inițiale.[5]

Extinzând discutarea sistemelor haotice de la vreme la climă (infinit mai complexă), profesorul Tim Palmer, un mare admirator al lui Ed Lorenz, îl invocă astfel în cartea pe care am recenzat-o recent:

Marea intuiție a lui Ed Lorenz a fost aceea de a realiza că o climă haotică nu se repetă niciodată. Pe această bază, un sistem haotic precum clima este mereu în schimbare și, prin urmare, nu putem fi niciodată siguri că o anumită perioadă caldă neobișnuită din atmosferă nu este doar efectul variabilității interne, chiar dacă perioada caldă este una record. În orice caz, predicția schimbărilor climatice este doar o prognoză meteo pe termen lung și, din nou, știm din teoria haosului că astfel de predicții pe termen lung sunt imposibile. Prin urmare, aceste previziuni privind valurile de căldură mortale și creșterea substanțială a nivelului mării sunt complet false.

În plus, modelele climatice sunt eronate și nesigure. Dacă ne uităm la predicțiile privind schimbările climatice făcute acum 30 de ani, modelele au prezis o încălzire prea mare. De altfel, când a făcut vreodată un model climatic o predicție care să se dovedească a fi corectă?

Și, în orice caz, creșterea concentrației de dioxid de carbon este un lucru de care ar trebui să ne bucurăm – prezența acestor molecule suplimentare de dioxid de carbon în atmosferă va ajuta plantele să crească mai puternic, înverzind astfel planeta.

După care, pe aceeași pagină, citim și verdictul profesorului Palmer: Probabil argumentul sună plauzibil.

Așadar, este posibil ca bătaia aripilor unui fluture să provoace o tornadă în Texas?

A doua întrebare exprimată de Smagorinsky (1969) ar trebui reformulată astfel:

Este posibil ca o perturbare infimă, precum fluturarea aripilor unui fluture, să declanșeze o transformare majoră a energiei potențiale disponibile în energie cinetică, generând o circulație atmosferică organizată și vastă? Sau disiparea energiei mișcării sub formă de căldură, cauzată de forțe vâscoase, face imposibilă o asemenea conversie? Altfel spus, este atmosfera sensibilă la perturbații de orice mărime, indiferent de amploarea lor?

O perturbație cinetică va crește în amploare și/sau va parcurge distanțe semnificative doar dacă rata de producere a energiei cinetice depășește rata de pierdere a acesteia sub formă de căldură (disipare). Scara de lungime la care disiparea domină în atmosferă este de aproximativ 0,1 până la 10 milimetri, deși apare la toate scările spațiale. La această scară și sub ea, mișcările turbulente, non-liniare, practic nu se manifestă.

Implicații pentru fluture sunt clare: Bătaia aripilor sale are loc la o scară spațială de aproximativ 10 milimetri. Din această cauză, energia produsă s-ar disipa aproape instantaneu, fiind insuficientă pentru a declanșa o tornadă.[6]

Dar dacă ar fi vorba de aripile unui pescăruș, cum precizase la început Lorenz însuși? Dar aripile unui Boeing 787? Dar, mai ales, sutele de mii de „aripi” ale turbinelor eoliene? Ele chiar nu produc nicio „tornadă”?! (Într-un articol mai vechi, am ilustrat unele efecte ale uriașilor „fluturi” eolieni).  Dacă tot analizăm efectele bătăilor din aripi ale unui fluture singuratic, nu ar trebui ca urmașii lui Lorenz să facă niște studii serioase asupra perturbării energiei cinetice produse de turbinele eoliene și a impactului acestei perturbări asupra vremii și climei înainte de a acoperi pământul și de a umple oceanele cu ele?

Efectul fluture este adesea descris ca o lege științifică, dar este de fapt o metaforă pentru a descrie comportamentul haotic al sistemelor complexe. Ca metaforă, nu este supus testelor științifice riguroase. Iar numeroasele experimente efectuate pentru a testa efectul fluture nu au reușit să demonstreze în mod concludent că o mică schimbare inițială poate duce la o serie de schimbări majore ulterioare.

Poate efectul fluture să fie surprins de modelele de prognoză meteo? O lucrare foarte recentă oferă un răspuns clar:

…modelele numerice existente nu pot acomoda o perturbare atât de mică precum o bătaie de aripă de fluture, ceea ce înseamnă că nu putem prezice cu acuratețe fenomenele meteorologice rezultate cu ajutorul modelelor numerice.

Lorenz nu a folosit niciodată termenul efectul fluture. Mai mult chiar, în comunicarea pe care a făcut-o în 1972, având acel titlu faimos pe care nu l-a ales el, se găsește următoarea frază:

Dacă bătaia aripilor unui fluture poate avea un rol esențial în generarea unei tornade, la fel de bine poate avea un rol esențial în prevenirea unei tornade.

Iar acest lucru ar fi imposibil de știut.

Dar metafora e prea atrăgătoare pentru a o lăsa să dispară așa de ușor.

În filmul „Havana” din 1990, Robert Redford, în rolul lui Jack Weil, un cartofor cu talent la matematică, îi spune partenerei sale, Lena Olin, că un fluture își poate bate aripile deasupra unei flori în China și poate provoca un uragan în Caraibe.

În filmul „Jurassic Park” (1993) există o scenă emblematică, în care personajul interpretat de Jeff Goldblum explică teoria haosului:

Este vorba pur și simplu de imprevizibilitatea prezentă în sistemele complexe. Pe scurt, se numește efectul fluture. Un fluture poate bate din aripi în Beijing, iar în Central Park primești ploaie în loc de soare.

Ultimul exemplu metaforic îmi amintește de o scurtă povestire a lui Ray Bradbury, intitulată „A Sound of Thunder”, care este adesea creditată ca fiind la originea termenului „efectul fluture”.

Sunetul tunetului” folosește călătoria în timp pentru a explora consecințele acțiunilor umane. Acțiunea este plasată în anul 2055: o companie, Time Safari, Inc. oferă oportunități de a vâna pradă preistorică, precum dinozaurii. Clienții care acceptă și plătesc pentru a folosi mașina timpului sunt avertizați de ghid că trebuie să rămână pe traseul stabilit, o bandă metalică suspendată deasupra solului, astfel încât nimeni să nu calce accidental pe vreun organism. Orice moarte accidentală, chiar și cea a unui fir de iarbă sau cea a unui șoarece, li se spune, ar putea declanșa un lanț de evenimente care ar avea efecte dezastruoase asupra viitorului. Întregul curs al istoriei ar putea fi alterat.

La întoarcerea dintr-o astfel de călătorie în timp, călătorii observă că realitatea înconjurătoare s-a schimbat subtil. Unul dintre ei, Eckels, care a ieșit accidental de pe traseul impus, găsește pe talpa pantofilor săi un fluture zdrobit de acum 65 milioane de ani. Omului nu-i vine să creadă ce vede. Încearcă să se convingă că moartea unui fluture preistoric nu ar fi putut duce la o schimbare semnificativă:

A căzut pe podea, un lucru rafinat, un lucru mic care putea să răstoarne echilibrele și să dărâme un șir de piese de domino mici și apoi piese de domino mari și apoi piese de domino gigantice, de-a lungul anilor, peste tot în Timp…Mintea lui Eckels s-a învolburat. Nu putea schimba lucrurile. Uciderea unui singur fluture nu putea fi atât de importantă. Nu-i așa?

Din păcate, călătorul trebuie să accepte că moartea acelui fluture – o acțiune aparent nesemnificativă – a avut un efect profund asupra realității înconjurătoare (rezultatele alegerilor din 2055 au fost schimbate).  Deși scrisă în 1952, această povestire pare o coincidență prea mare pentru a nu avea legătură cu manifestările ulterioare ale „fluturelui din Brazilia”, expuse în 1972. Arta bate știința?!


[1] Smagorinsky, J., 1969,  Problems and promises of deterministic extended range forecasting, Bull. Am. Meteor. Soc. v. 50, pp. 286 -311.

[2] Recenzia pe care am făcut-o în ianuarie 2024 s-a soldat, printre altele, și cu inițierea unei traduceri în limba română. Sub titlul Supremația probabilității – Cum ne ajuta știința incertitudinii să înțelegem sensul lumii, cartea, care va apărea în curând, include pe coperta a IV-a o scurtă recomandare (blurb) pe care mi-a cerut-o directorul editurii Pilot Books:

Cartea profesorului Tim Palmer ne re-amintește că știința este un proces bazat pe îndoială ca esență a cunoașterii. De aceea, știința este și va fi unsettled (ne-definitivă). A spune, de exemplu, că știința climei este settled (definitivă) constituie o eroare.

[3] Lorenz, E. N., 1963, Deterministic non-periodic flow, Journal of Atmospheric Science, vol. 20, pp. 130 -141.

[4] Dizikes, P, 2011, When the Butterfly Effect Took Flight, MIT Technology Review, https://www.technologyreview.com/2011/02/22/196987/when-the-butterfly-effect-took-flight/  

[5] Lorenz, E. N., 1969, The predictability of a flow which possesses many scales of motion, Tellus, vol. 3, pp. 290 -307.

[6] Pielke Sr., R. A., Bo-Wen Shen, B-W, and Xubin Zeng, X., 2023, The Butterfly Effect: Can a butterfly in Brazil cause a tornado in Texas? (accepted, March 7, 2024), https://www.researchgate.net/publication/376756052

Distribuie acest articol

201 COMENTARII

  1. Buna ziua, absolut corect, cu mentiunea ca ecuatiile lui Lorenz sunt ecuatii diferentiale, care provin din ecuatiile cu derivate partiale care modeleaza comportamentul meteo. X, Y, Z sunt doar functii de timp. Cu multumiri!

    • Corect! Problema este ca acest sistem de 3 Ec Dif e neliniar si solutia numerica nu e chiar atat de buna, ca la sistemele liniare, in sensul ca orice metoda numerica ai folosi erorile pot fi destul de mari, daca nu cumva functia

      f(x,y,z)=(σ (y − x), x(r-z)-y, xy-bz)

      are niste proprietati bune pentru a obtine erori rezonabile, ceea ce eu nu cred.

      Oricum altceva mai bun nu avem!

    • Am gasit articolul lui Ed Lorenz, poate fi citit aici

      https://courses.seas.harvard.edu/climate/eli/Courses/EPS281r/Sources/Chaos-and-weather-prediction/3-Lorenz-1963-highlighted.pdf

      El inainte de aplicarea metodei numerice liniarizeaza sistemul si aplica o metoda numerica sistemului liniar obtinut prin liniarizare. Parerea mea este ca ce se obtine poate avea carente in sensul neobtinerii neaparat a unei bune aproximari si o metoda iterativa de tip Krasnoselski-Mann sau de tip Ishikawa direct pe neliniar ar produce rezultate mai bune. E adevarat ca in 1963 Analiza Functionala Neliniara era abia la inceput !

      Problema este daca metodele numerice folosite acum sunt identice cu cea care apare in articolul de mai sus! Stiti cumva ceva in legatura cu asta? Sau poate domnul profesor Cranganu? Oare in timp nimeni nu a mai modificat nimic privind metoda!? Ar putea fi imbunatatite prognozele!

      Domnule Cranganu, domnule Selaru, cunoasteti cumva, exista publicat ceva in legatura cu dependenta de parametri sau de datele initiale a sistemului?

  2. La momentul în care s-a lansat construcția și dezvoltarea în masă a parcurilor eoliene existau „studii” cum că o eoliană nu consumă decât 3% din energia naturală a curenților. Studiile erau efectuate însă tunele aerodinamice la o scară cu mult mai mică decât dimensiunea reală.
    Dar ce ar însemna o reducere cu 3% a energiei curenților de aer care transportă masele de nori?!
    Tot ce este posibil și observabil este că masele de nori nu mai sunt „împinse” la o distanță de 100 la km ci numai până la 97 de km apărând fenomenul acumulării maselor noroase și apariția fenomenului descărcării a volume tot mai mari de apă pe suprafețe tot mai reduse.
    Despre efectele turbionare ale imenselor elice ale eolienelor și implicațiile acestora în deplasare a curenților din culoarele naturale deschise de circulație a maselor de aer prea puțin se știe.

    Un principiu clasic de răcorire sau menținere a temperaturii aerului în încăperi este utilizarea clasicelor ventilatoare (opusul eolienelor)

    Principiul „băbesc” de încălzire climatică și de răcorire a casei este cel de a deschide cât mai multe ferestre și uși pentru a se forma curenți de aer (de volum și viteză) care să disloce aerul cald staționat in camere și să pătrundă mase de aer mai reci! Dar una este circulația aerului când ai plase de țânțari peste tot sau un caz interesat dacă ții fereastra deschisă pe modul de aerisire și nu larg deschisă. În acest ultim caz, curenții de aer sunt încetiniți de tocul superior al ferestrei.

    Ați pomenit de avioane, da și acelea generează jeturi de curenți de aer foarte fierbinți exact în straturile atmosferice terestre superioare acolo unde temperaturile sunt foarte scăzute. Da, volumul dat de un astfel de spațiu atmosferic întins este unul foarte mare dar nici volumele de aer modificate de motoarele cu reacție nu sunt chiar neglijabile când se ia în calcul raportul dintre volumul de aer rece aspirat și viteza de injectare a unui aer fierbinte într-un volum mare de aer rece.
    Atât de mult discutatele dâre chemtrails lasă loc de multe speculații și interpretări.

    • Intre timp se stie ca parcurile eoline offshore cu sute de rotoare schimba semnificativ clima locala in sensul sus numit, vantul este „muls” de energie astfel incat la sfarsitul parcurgerii unei distante printr-un parc eolian de dimensiuni foarte mari energia vantului este considerabil redusa cu implicatii directe asupra miscarii aerului, zonele din spatele parcului , adica la tarm devin aride, lipsa precipitatilor considerabila. Exista si o formula de calcul in acest sens.
      Ce s-ar intampla daca spre exemplu in largul tarmului Marii Negre a Romaniei s-ar instala cum se doreste un parc imens eolian ? probabil intrega Dobrogea care oricum sufera de seceta ar deveni si mai arida, doar cu ajutorul apelor Dunarii ar mai fi o agrciultura extensiva posibila.

      • Am ajuns eu la Babadag acum vreo 8 ani si-am stat cam o jumatate de zi. Doua ore in oras la crisma si restul pe platforma industriala de la marginea orasului (incerca cineva sa prepare un minereu si-si cauta clienti) aflata la WNW de oras, prima eoliana fiind la vreo 500m de mine, poate mai mult, e atit de mare ca e greu sa aproximezi distanta pina la ea. Oricum, face o harmalaie teribila, nu se poate trai linga asa ceva fara s-o iei razna. A batut vintul incontinuu dinspre mare (EstSudEst, unde-a rasarit mai nou un alt parc eolian) aducind tot praful dintre mare si oras in oras. Ocoliti la orice cost!

      • Nu exista nicio forma de energie „produsa artificial” care sa nu afecteze mediul inconjurator intr-un fel sau altul. Am pus „produsa artifical” pentru ca defapt energia nu se pierde nici nu se creeaza ci se transforma.

        • defapt energia nu se pierde nici nu se creeaza ci se transforma.

          Este una dintre cele mai comune erori de limbaj care, pe filieră americană, a intrat hodoronc-tronc și în limba română.

          Renewable energies” au devenit „energii regenerabile” !!!. În realitate, energia nu se „regenerează” – numai sursele ei (hidro, goetermic, soare, vânt, valuri) se regenerează. Transformarea nu este sinonimă cu regenerarea.

          Studenților mei le-am cerut să folosească numai expresia „energii cu surse regenerabile” atunci când vorbesc despre cele 5 exemple de mai sus. Proprietatea termenilor în știință este extrem de importantă.

          • De acord, dar eu nu la asta ma refeream (nu la ideea de „regenerabil”). Faceam o remarca mai generala conform careia orice metoda am folosi (eolian, fotovoltaic, hidro, atomic, carbune, gaz, petrol etc), tot vom afecta negativ intr-un fel sau altul ecosistemul (local sau global).
            Evolutiv vorbind, nici nu mi se pare neaparat o problema… Vor fi forme de viata care se vor adapta la schimbarile pe care le provoaca oamenii si vor fi forme de viata care for disparea din cauza schimbarilor produse de oameni. Acest lucru s-a intamplat de ne numarate ori in trecut chiar si inainte sa apara oamenii (ca anumite specii sa dispara sau sa fie nevoite sa se adapteze din cauza altor specii).

          • Nu stiu domn Robert dar si prin Romania s-a ajuns sa avem preturi negative la electricitate. Cu alte cuvinte sa fii platit ca sa-ti incarci masina electrica :). In multe tari din europa pretul energiei electrice a ajuns in zona negative tocmai datorita eolienelor si fotovoltaicelor. O fi bine, o fi rau, sa ziceti si voi :)

  3. De fapt, nici nu mai conteaza ce ne vine de hac, mai intai. Razboiul, o catastrofa climatica, o pandemie, prostia omeneasca etc. Atatea amenintari clare, simultane, la adresa umanitati, n-a experimentat omenirea niciodata, pana acum. Sincer sa fiu, mai putin ma intereseaza ce va fi peste 100 de ani.
    Am filmat, in parc, sute de „carabusi de mai” subdezvoltati (crescuti pe jumatate, nu aveau nici macar coada caracteristica), morti sau pe moarte, la inceput de aprilie. In weekend -ul trecut a inflorit socul – flori multe si frumoase dar fara miros, fara polen. Afara sunt 33 de grade, iar apa Marii Negre are 20 de grade si nu-i nici luna mai (in studentie, de 1 Mai, mergeam la mare cu aeroterma in bagaj, ca sa nu ne clantane dintii de frig, in hotelurile neincalzite si umede).
    rusia vrea sa nimiceasca Ucraina, sub ochii Occidentului – cel animat de valori democratice mai vechi sau mai noi.
    Israel va ataca dureros Iranul, chiar daca nu pe fata.
    Un nou virus asteapta, probabil, sa se raspandeasca rapid, pe tot globul. Si un nou vaccin sta si el in asteptare.
    Toate acestea se intampla in decursul vietii mele, le traiesc, nu sunt povestiri din mosi-stramosi. Sa ma ierte onor-savantii si onor-politicienii planetei, daca nu ma intereseaza explicatiile lor stiintifice despre cauzele acestor intamplari!

    • Si preferi o holera, o ciuma bubonica, o gripa spaniola sau lepra? Sau un atac al hunilor, mongolilor? Sau si mai bine, ceva razboi troian? Ce avem acum, e cel mai bine de pana acum! Sa nu uitam ca acum foarte putin timp, in Londra se sinucideau aia singuri arzand carbuni in sobe!

      • @Andy
        „acum foarte putin timp”?… Probabil ca aveti o varsta de cel putin 1000 de ani si aveti in plan sa traiti inca 1000. Dar ce ziceti de antichitate, cand durata de viata a oamenilor era de vreo 30 de ani? :)
        Cat despre prea-binele pe care-l traim astazi, sa fie la dvs., tot! :)

        • Pe vremea dacilor, hunilor și mongolilor, …. :))
          Până la Potop, oamenii trăiau intre 700 și 950 de ani.
          Dacă e să răsfoim filele deschise din Cartea Vieții, pentru a vedea unde este localizat Edenul, s-ar nărui iluziile dacologiei actuale.
          Hunii au făcut ce au făcut pentru prăbușirea sistemului corupt al imperiului roman după răstignirea Lui Iisus.

    • Intradevar aveti dreptate. Intre timp cu cat avem informatii mai multe despre orice cu atat devenim mai prosti, indolenti si dezinteresati.
      Am ajuns in situatia in care suntem suprasolicitati de aproape tot. Citeam un articol in care un jurnalist „destept” incerca sa dea explicatii celor care doresc sa achizitoneze o masina electrica.
      Incepand de la modul de conducere, utilizare si pana la harta locurilor de alimentare in vreo 15 puncte incerca sa convinga care sunt avantajele unei technologii ajunsa de pe acum intr-o fundatura.
      Daca inainte sa plec Doamne fereste la un drum mai lung cu o masina electrica sunt obligat la un check list ca inaintea unei decolari cu avionul, sa-mi fie cu iertare, mai bine torn o canistra de benzina si dau foc acelei masini !!
      Cineva spunea, datorita IA suntem pe cale sa „desfiintam” propria inteligenta nativa, alta porcarie.
      In noaptea de sambata spre duminica a fost spulberat in vant ca. 1 miliard de dolari din cauza unor nebuni care se joaca cu „produse pirotechnice”, ce s-ar fi putu face cu 1 miard de dolari inspre binele unor oameni, alta poveste. Cei rautaciosi vor sa spuna deh, a fost aparati, da au fost aparati de daune mult mai mari insa de ce este nevoie sa ajungem in asemnea situatii ?
      Am ajuns la concluzia, cea mare problema sunt politicienii, popii, ajatollahii si alti plecati cu sorcova, sunt persoane cate provoaca numai probleme insa pt care nu au solutii !!!

      • Chiar daca nu-mi plac masinile electrice in mod special, totusi am vazut destui care merg cu rotile pe jumatate dezumflate sau chiar pe pana, indiferente de modul de propulsie! Daca ai o masina pe combustie, nu inseamna ca te urci in ea si pleci. Tot trebuie sa te uiti ca mai are macar toate rotile si sunt in regula. Iar din cand in cand mai ridici capota si te uiti ca e totul ok. In plus, eu i-as condamna la puscarie pe inspectorii ITP care lasa sa treaca masinile care fumega sau care au probleme la franare si directie, pentru ca atenteaza la viata celorlalti prin neglijenta!

        • Ce sa zic de aia ? o caruta cu magari le.ar sta mai bine iar cei de la ITP, stau cu mana deschisa, mai manaca si ei o paine in plus pana pierde careva roata si omoara pe cineva.
          Apropo de masinile electrice, un vestit constructor de motoare spune ca acelea sunt masini de unica folosinta pt ca nimeni nu vrea sa le rascumpere, nici dealerii, nici clienti privati, marile firme de leasing care s-au aruncat la ele avand acum probleme foarte mari de a scapa de ele, practic nu exista business second hand.
          Le poti lua , pune in tocator si arde cu baterie cu tot, pt ca nici pt ea nu exista solutie de reciclare si arde in cuptoare de incinerare.
          Va dati seama cat de fraieriti si minitit sunt oamenii precum ca masinile ar fi ecologice si sustenabile !

      • @Ursul Bruno
        Din pacate, jurnalistii, politicienii, cercetatorii sunt, din ce in ce mai des, tributari comercialului. Un contract de publicitate cu o publicatie, o doantie generoasa pentru un partid, finantarea unei teme de cercetare bine aleasa si abil „ingustata” etc., modeleaza „adevarurile” emise de jurnalist, de politician, de savant etc. Si astfel, oameni rationali si instruiti cad in plasa argumentelor bine ambalate si logic formulate si se considera persoane bine informate, cu o gandire logica si independenta. :) Prostii se multumesc cu ce le spun politicienii, dar, de multe ori, ajung la aceleasi concluzii ca cei educati si instruiti. :)
        O bunica simpla, octogenara, care traieste intr-un mic sat din Bucovina, la granita cu Ucraina aflata in razboi (uneori, vacile ei trec frontiera si le mana granicerii ucraineni inapoi), are o vorba, ce ma face sa rad cu un ochi si sa plang cu celalalt: „Vine Globala peste noi, maica!”.
        „Globala” aia, pentru ea, nu e doar globalizarea. E si razboiul si rautatea oamenilor si schimbarea climei si politrucii si nedreptatile si lipsurile si lacomia si mai-stiu-eu-ce. E „Globala”…

        • Nu este comert, incepe sa miroase a puscarie pt cei care incep sa prosteasca lumea.
          In politica maxima este iresponsabilitatea si nu cum tot cerem, responsabilitate, politicianul nu raspunde sub nici o forma in fata nimanui decat a proprie constiinte, se mai numeste si birocratie. Ati vazut politicieni adusi in fata justitiei pt neglijenta in serviciu ? un manager de firma daca nu respecta legislatia este tras civil cat si penal la raspundere, politicienii sunt in afara legii, e greu de constientizat.

  4. Atractorul lui Lorenz e unul din exemplele de sisteme dinamice cu comportament haotic. Mai exista si multe altele. Este un exemplu de sistem determinist (deci nu random), care insa are pe termen mediu si lung un comportament impredictibil. Totusi, impredictibil NU inseamna ca orice e posibil, sau ca putem folosi acest comportament haotic ca sa sugeram ca noi nu avem vreo contributie la schimbarea vizibila a climei. In orice sistem haotic, desi exista un grad de impredictibilitate (de exp vremea nu se poate prevedea cu acuratete pe mai mult de 3-4 zile), exista si unele constante: Multimi limita (atractori), puncte periodice sau fixe, si bazine de atractie invariante cu frontiera fractala.
    Comportamentul calitativ al unui sistem dinamic haotic depinde de parametrii sai, si in unele cazuri avem fenomenul de bifurcatie, adica la o schimbare continua si mica a aprametrilor, e posibil comportamentul sa se schimbe dramatic.. Asadar daca concentratia de CO2 din atmosfera creste continuu in urma arderii necontrolate de comb.fosili, e posibil ca sa rezulte brusc o schimbare dramatica a climei.
    De aceea nu e deloc bine sa ne culcam pe o ureche si sa zicem „ce sa faci, asa-i clima impredictibila!” … Trebuie sa reducem, pe cat posibil, arderea comb fosili si cresterea concentratiei de CO2 in atmosfera.

    • Dioxidul de carbon este doar un gaz urma la presiunea atmosferei noastre. Nu e el driver-ul, e o remorca minora. Rolul lui ar fi important pentru temperatura la concentratie comparabila daca presiunea atmosferica ar fi de 14 ori mai mare (nu sint absolut sigur daca „doar” atit sau ar trebui si mai mare. S-a facut calculul dar n-am retinut eu). Or atmosfera Terrei nu a avut vreodata o asemenea presiune, nu are cum. Nici nu va avea vreodata.
      Inca ceva: concentratia de dioxid de carbon in atmosfera n-are decit sa creasca (a mai fost ea mult mai mare si pe perioade mult mai mari de timp), treaba ei, oceanele si tectonica sint regulatorii aici. Abia apoi viata dar nu cu o importanta atit de mare! Argumentele geologice sint covirsitoare pe tema asta.(*)
      Va contrazic cu vremea: orice prognoza mai mare de 72 de ore se bazeaza pe statistica, probabilitatea scade abrupt sub 49% dupa 3 zile. Si nu uitati un lucru: e vorba despre prognoze meteo mai mult sau mai putin locale, adica de suprafete de ordinul citorva zeci de mii de kilometri patrati. Citeva regiuni mari, cite-o tara mica. La noi nici macar, vremea la Constanta e alta decit in Satu Mare sau la Predeal fata de Sibiu.

      (*) pastrez pina azi un glob pamintesc, vreo 40cm in diametru, primit cadou cindva in copilarie. (Intre timp am mai cumparat unul mult mai mare, transparent si cu bec inauntru. O veioza foarte frumoasa!). M-am jucat multi ani cu el invatind continente, coordonate/ceva geografie matematica, tari. O placere foarte interesanta. Ei bine, pastrind proportiile desigur, stiti ce grosime are atmosfera pe globul acela pamintesc? E mai subtire decit lacul transparent cu care e vopsit!

      • @ :). Se vede ca nu ati citit cu atentie sau nu ati inteles: am spus clar mai sus ca vremea nu se poate prevedea corect pe mai mult de 3 zile, scade acuratetea predictiei. Statistic (adica folosind date mai vechi) se face doar pe perioade mai lungi, de exp 2-3 saptamani, nu pe 4-5 zile.
        Amestecati niste notiuni, de exp presiunea atmosferei, dioxidul de carbon, prognozele locale (evident ca orice prognoza a vremii e locala!), si grosimea atmosferei…
        Ce legatura are presiunea atmosferei cu concentratia CO2?! evident ca CO2 e in cantitati f.mici si nu afecteaza presiunea atmosferica. DAR asta nu inseamna ca nu afecteaza clima. Din contra, CO2 are un puternic efect de sera, si deci afecteaza clima. Concentratia CO2 a fluctuat in decursul istoriei Pamantului, si a fost uneori mult mai mare din cauze geologice, dar nu cred ca ati vrea sa traiti in clima din vremea aceea. Niciodata insa nu a fluctuat atat de brusc ca acum, in doar cateva zeci de ani.
        O confuzie pe care o faceti e legata de prognozele locale; evident ca toate prognozele sunt locale, vremea difera la Predeal si la Miami. Daca insa suficient de multe prognoze locale sunt date peste cap, e o problema.
        Alta confuzie pe care o faceti e legata de grosimea atmosferei. Ce legatura are daca e f.subtire? Este f.subtire, dar daca nu ar fi deloc, viata nu ar exista, apa nu ar putea ramane lichida la suprafata, etc. Asta arata ca schimbari foarte mici, pot avea efecte catastrofale.

        Dinamica spune ca sistemele dinamice haotice sunt foarte NELINIARE. Schimbari aparent insignifiante pot da nastere intr-un timp relativ scurt, la efecte disproportionate. In plus, daca se depasesc anumite thresholds, sistemul isi poate schimba complet dinamica.

        • @duomnu Newton, v-a cazut cumva maru-n cap? Dupa ce ne ametesti cu niste sofisme spuse pe un ton doct, cum ca radom nu-nseamna impredictibil, ci-nseamna de fapt altceva, ajungi la concluzia naucitoare, cum ca „Trebuie sa reducem, pe cat posibil, arderea comb fosili si cresterea concentratiei de CO2 in atmosfera.”

        • oceanul si uscatul pot retine caldura o perioada indelungata; gazul, fie el codoi sau orice altceva (nici macar vaporii de apa) nu pot stoca caldura decat un interval de ordinul orelor; altfel am avea temperatura relativ constanta pe durata zilei si n-ar scadea nici noaptea;
          rog explicati cum poate codoiul, fie el chiar intr-o concentratie cu mult mai mare decat cea actuala, sa determine variatii de temperatura de ordinul a vreo 10C in decurs de, sa zicem, o saptamana;
          in ce priveste presiunea, reprezinta un raport dintre forta si suprafata, incat doar cativa milibari chiar reprezinta o energie fabuloasa la scara planetara, care in mod natural se distribuie inegal (efect Coriolis, dilatare proportionala cu unghiul radiatiei solare) si intr-un mod foarte dificil de prezis (impredictibilitatea perturbarilor cauzate de vaporii de apa); comparativ, cateva ppm de gaz nu reprezinta decat o energie cu un ordin de marime de 1000ori mai mic si care nu poate nici macar sa se concentreze local precum se poate concentra energia vaporilor de apa, datorita capacitatii de condensare specifica doar apei

          • Să nu omitem câteva lucruri:
            – odată cu eliberarea masivă și artificială a codoiului sunt eliberate și cantități foarte mari de alte componente chimice, COV, particule PM 2,5 (ce rămân în suspensie foarte mult timp și interacționează cu energia electromagnetică a razelor solare.
            – proporțiile elementelor naturale atmosferice care constituiau mecanismele de reglare sunt în prezent diferite, constante in creșterea disproporțiilor
            – umiditatea atmosferică necesară norilor este eliberată de pe suprafața terestră, nu din spațiul extraterestru.
            – o bună parte din această umiditate provine și din oglinda și „agitația” cursurilor râurilor. Aici este însă o altă mare confuzie, așa zisa energie verde regenerabilă care în fapt se va epuiza:
            a. MHC – urile scad debitul râurilor învolburate prin captarea și direcționarea acestora prin kilometri de conducte rezultatul fiind scăderea semnificativă a umidității din acel microclimatul (de câțiva km pătrați buni din zona). Tot aici apare și fenomenul termic – apa rece de la altitudine înaltă apare brusc la o altitudine mai joasă!
            b. marile baraje hidroenergetice care se întind la rândul lor pe kilometri întregi nu fac altceva decât să reducă din cantitatea de umiditate generată de cursul râului existent prin simplu fapt oglinda apei este liniștită, fără valurile tipice unei mări sau ocean, modificând și acestea microclimatul zonei:
            c. dacă este să însumăm suprafețele acestor microclimate (aparent mici fluturi) afectate am avea surpriza unui ocean tip baltă liniștită in care nu circulă nici un EL NINO sau Gulf Stream care să agite apele
            d. o suprafață de apă agitată eliberează o cantitate mai mare de umezeală decât o baltă clocită.

            O altă explicație de accentuare a problemelor climatice, ar consta în interacțiunea undelor electromagnetice (EMF) asupra materiei (care mecanica cuantică o definește ca având 2 stări simultane și indivizibile – UNDĂ și corpuscul)!
            Prea puțin se știe sau știu despre despre emisiile artificiale de EMF dacă au sau nu componenta de corpuscul și interacțiunea acestor unde cu undele componente ale materiei din raza de acoperire a emisiei dar, sunt aparent evidente 2 corelații cumulate cu celelalte elemente de materie eliberate artificial și din abundență care generează evident alte dezechilibre majore față de stările naturale .
            1. Inexistența acestora în trecut
            2. O dezvoltare intensă pe întreaga suprafață terestră ȘIII extraterestră – sateliții

            • Domnu’, e o mare diferenta intre acceptiunea socratica a limitelor cunoasterii si ignoranta.

          • # :)
            Prin maieutică se ajunge totuși la a atrage atenția ignoranților care au totuși capabilitatea de a depăși limitele domeniului la care s-au plafonat, limitat.
            Limitele cunoașterii în științe complexe (in care sunt miliarde de combinații posibile cu efecte necunoscute) trebuie impuse pentru că un singur experiment al unei combinații poate genera ceva ireparabil cu consecințe nefaste majore în viitor.

            Când se ajunge la o singură varză, climatică, se mai aruncă priviri și la „caprele vecinilor” care trăiesc și se dezvoltă și prin alte principii (domenii de producție, științifice, cercetare, administrative, sociale) ignorante decât cele dezvoltate de oricare din părți, dar plafonate și ele în ignoranță.
            Privind această mare varză se deslușesc și limitele interacțiunii cunoștințelor fundamentale cu cele avansate și a celor avansate, intre ele.

            • Ai gresit intrarea, maioneza o vinzi in alta parte. A venit invitatia de la Stockholm?

        • Atmosfera e foarte subtire comparind-o cu diametrul planetei. Ce temperatura are ea planeta asta? E rece doar la suprafata, temperatura rocilor creste cu adincimea indiferent de locul de pe planeta. Gradientii de temperatura difera insa nu substantial. Peretii celei mai adinci mine din lume, o mina de aur din Africa de Sud ajunsa la 4 km adincime, au 53 de grade! Nu puteti face dus cu apa la temperatura aia! Si asta-i aici aproape. Ce temperatura are lava vulcanului care erupe acum in Islanda? In crater e pe la 1200 de grade. Ia inchipuiti-va ca aveti sub picioare, sub locul din scoarta in care va aflati, in Romania undeva la o adincime de 40-50 km, vreo 90-130 km daca sinteti in Vrancea/Buzau, un strat gros de 2900 kilometri la temperatura de cel putin 1200 C. Si in el e ceva si mai fierbinte, nucleul domnule! Si-atunci va rog sa-mi spuneti unde e mai mare cantitatea de caldura in planeta asta, intr-un strat foarte subtire de aer, citeva zeci de kilometri, de pe la 14 km rarefiindu-se foarte mult, sau intr-o sfera de 12700 km diametru de roci topite?

          Ce legatura are presiunea atmosferei cu concentratia de dioxid de carbon intrebati? Pai are, legatura e directa. Presiunea atmosferica e data intre altele de compozitia ei, de densitatea gazelor (si a unor particule in suspensie. Nu pun la socoteala nici vintul si nici precipitatiile) care o constituie si e invers proportionala cu temperatura. Nu apasa vidul cosmic pe Terra ca sa avem noi 100 000 Pa la nivelul marii la 20 C ci exact gazele alea! Fosneste si codoiu’ pe-acolo, cu ale lui 0.04% dar nu el tropaie ci azotul si oxigenul. Si argonul din atmosfera (cit e asta, vreo 0.8%?) apasa mai tare pe sol decit codoiul lumii.

          Schimbari insignifiante ziceti? Sintem intr-un interglaciar acum, o perioada mai calda inceputa acum ~ 14 000 de ani dintr-un ciclu glaciar mai maricel inceput acum 2.58 m.a. Stim care a fost concentratia medie atunci, intre 180 si 200 ppm. Ce-o fi determinat topirea gheturilor la o concentratie atit de mica de dioxid de carbon? (Nu cumva Soarele? Nah, nu se pune, nu e la moda). Dar si ciclul de azi face parte dintr-un ciclu glaciar mult mai mare inceput acum 34 m.a. Dar fie cum ziceti, codoiu’ o fi de vina, nu e dar treaca de la mine. Dar ce ziceti de o concentratie de codoi de 4000 ppm? Am avut de multe ori si pentru luuungi perioade de timp, ultima oara sint vreo 650 m.a. de-atunci. Si ce-a urmat? Snowball Earth. Pai codoiu’ asta sa faca bine sa se hotarasca, ori murim de cald, cum sustineti, ori ne ia dracu de frig. Sau astea toate nu se pun ca au fost in Era PreThurnbergiana?

          Neliniaritate neliniaritate, haos haos, insa concentratia de codoi si caldura ei tot insignifianta e pentru evolutia planetei. Pentru a vietii da, e, inverzitura de azi face bine, creste iarba, paste vaca, iaca Chateaubriandu’.

          Asadar sa vedem o demonstratie si niste date si stam de vorba pe ele nu pe niste ecuatii ale caror solutii nu le cunoastem ci doar le aproximam si desenam curbe si atractori. Pentru ca daca ati avea dreptate s-ar pedepsi pina si urcatul la volan, ca doar nimeni nu stie ce se poate intimpla, e haos si deci cind schimb uleiul se poate raceasca pisica si e tare caraghioasa cind stranuta. Si cine stie ce pateste fluturele ala daca asta seara nu desfac un Chardonnay ci un Merlot. A la votre!

        • Eu tot pronunt, de cand am citit articolul, din ce in ce mai repede: fluture pe punte, fluture sub punte. Incercati si Dvs. Cat despre unele afirmatii pe care le faceti, am indoieli. Citez:
          „Asadar sa vedem o demonstratie si niste date si stam de vorba pe ele nu pe niste ecuatii ale caror solutii nu le cunoastem ci doar le aproximam si desenam curbe si atractori”
          Va recomand Merlot.
          Tout bien !

    • Reducerea concentratiei de CO2 o poate rezolva natura mult mai bine si eficient natura dacat unele masuri punctuale luate de oamenii planetei.
      In primul rand este nevoie de protejarea padurii si a solului, acestora revenind un rol extrem de semnificativ pe langa apa oceanelor care reprezinta peste 70 % din suprafata terei. Potentialul de inmagazinare a CO2 in mari si oceane este mult peste ce produc oamenii prin arderea unor combustibili fosili iar apa nu va incepe sa „fiarba” in mari si oceane asa cum prevad unii „specialisti”, ati auzit de tem. mai mari de 28 grade a apei marii si oceanelor ? Ce se intampla, aerul cald care se ridica deasupra apei incalzite provoaca turbulente si furtuni care produc racirea apei, natura are mecanismul necesar de echilibrare.
      Ca nu ne convin furtunile, alta poveste de care natura insa nu se sinchiseste.

  5. „Azi noapte am visat că eram un fluture. Acum nu mai știu: sunt un om care a visat că e fluture, sau un fluture ce visează că e om?” spune o pildă taoistă.

  6. Domnule Cranganu, se găsesc pe net diverse, precum:

    A double pendulum executes simple harmonic motion (two normal modes) when displacements from equilibrium are small. However, when large displacements are imposed, the non-linear system becomes dramatically chaotic in its motion and demonstrates that deterministic systems are not necessarily predictable.

    Am scris mai demult. E o enigma aici, sistemele deterministe nu sunt neaparat predictibile. Asta-i chiar filozofic pentru mine.
    Numai bine si va astept.

    • E o diferenta intre haos si random(la intamplare). Chiar daca la nivel mic nu poti prezice miscarea sau evolutia unui sistem pe o perioada indelungata exista metode statistice prin care poti aproxima evolutia unui sistem mai complex. Un sistem haotic poate fi usor prezis daca cunosti conditiile initiale. De asemenea poti prezice anumite evolutii in timp pe baza observatiilor existente si pe baza interactiiunii cu sistemele din jur.
      Ca tot e la moda acum ia ca exemplu The 3 body problem. Ea zice ca nu poti prezice pozitia a 3 corpuri( sau in mod generalizat n corpuri) pe timp indelungat dar solutii exista. In mare parte ele se bazeaza pe analiza miscarii pe o perioada de timp a corpurilor si cu ajutorul lor poti aproxima destul de bine pozitia lor viitoare.
      La fel si in cazul „galton board” , desi daca iei fiecare bila individual pare ca miscarea lor e random, daca astepti o perioada vei obtine curba lui Gauss, usor de aproximat.
      SAMD
      Ce vroiam sa zic e ca nu trebuie confundat un model climatic cu prezicerea vremii. Intr-adevar nu poti prezice vremea pe o perioada mai mare de cateva saptamani, dar poti prezice anumiti parametrii precum temperatura medie a atmosferei sau a oceanelor sau evolutia CO2 pe o perioada lunga de timp in baza masuratorilor existente, modelelor matematice si observatiilor viitoare. De asta cand se fac preziceri se ia o medie a tuturor modelelor si se aplica modelele incepand din trecut (unele incep de prin anii 1970) , ca sa vezi cat de corecte sunt si cat de bine prezic viitorul. Deocamdata media rezultata din combinatia modelelor , e destul de aproape de evolutia reala a temperaturii asa cum a fost masurata de sateliti .
      Nu e perfecta dar nu e nici o predictie intamplatoare.

  7. Trei tipuri de efect fluture

    Pe baza unor noi perspective asupra caracteristicilor modelelor Lorenz clasice, precum și a unui model Lorenz generalizat, acest studiu a identificat trei tipuri majore de efect fluture și a oferit definițiile acestora după cum urmează:

    (1) Efectul fluture de primul tip reprezintă dependența sensibilă a soluțiilor de condițiile inițiale;

    (2) Efectul fluture de al doilea tip reprezintă rolul ipotetic al perturbațiilor inițiale minuscule în producerea unui sistem organizat pe scară largă la distanțe mari (de ex, o tornadă):

    (3) Efectul fluture de al treilea tip, sau așa-numitul efect fluture real, reprezintă rolul proceselor la scară mică (în cadrul unei regiuni puternic turbulente) în a contribui la predictibilitatea finită a proceselor la scară mare.

    Cele trei tipuri de efecte fluture nu sunt exact la fel. Tipul 1 este cunoscut sub numele de haos, Tipul 2 este o analogie metaforică, iar Tipul 3 are o istorie foarte scurtă.

    … Datorită simplității modelelor Lorenz, este dificil din punct de vedere cantitativ să se răspundă la necesitatea că Tipul 2 necesită un transfer de energie la scări spațiale și spectrale între o singură bătaie din aripi de fluture și o tornadă tridimensională. O cerință necesară este ca, atunci când se introduce mai multă fizică în modele, cum ar fi disiparea energiei cinetice în căldură (și, prin urmare, pierderea coerenței), să se explice modul în care transmiterea energiei cinetice de la perturbații mici poate rămâne coerentă pe scări spațiale vaste. Prin urmare, cel mai bine este să considerăm Tipul 2 drept o metaforă.

    În timp ce atât modelul Lorenz din 1963, cât și cel din 1969 produc diferite tipuri de soluții, doar soluțiile haotice și cele liniar instabile au fost în centrul atenției. Ca urmare, conceptul de predictibilitate finită asociat cu Tipul 1 și Tipul 3 în cadrul unor soluții specifice ar trebui generalizat cu prudență. Pe de altă parte, noile cunoștințe privind condiționarea defectuoasă și instabilitatea numerică în cadrul modelului Lorenz 1969 pot susține opinia lui că un interval de timp finit nu poate fi prelungit prin reducerea amplitudinii erorii inițiale.

    Detalii,

    Three Kinds of Butterfly Effects within Lorenz Models

    • Departe de a fi un savant, cercetător axat numai pe acest segment al cunoașterii care și înțelege deplin ceea ce și cercetătorii dedicați recunosc că este greu de înțeles și explicat, o explicație cu o cuprindere largă și mai pe înțelesul tuturor este dată aici:
      https://playtech.ro/2015/ce-este-bosonul-higgs-explicatia-pe-intelesul-tuturor/

      „Bosonul Higgs rezultă la coliziunea a doi protoni de înaltă energie”
      – protonii au o masă de repaus nenulă și au o RADIAȚIE corpusculară cu o anumită energie cinetică.
      Toate elementele tabelului Mendeleev conțin protoni, electroni ….
      Prin descoperirile cuanticii se poate deduce că echilibrul „energiei” oscilatorii al unei unde este cea care formează „ceva”.

      FEEL THE VIBE
      Transcedental avem aceste 2 noțiuni care se regăsesc în toate formele dimensionale cuprinse într-o scară a timpului: ECHILIBRUL și ENERGIA OSCILATORIE (acestea avînd diferite denumiri in diferitele scări ale domeniilor de cercetare)

      Principiul general devine (un fel de teorie a string-urilor, corzilor) – Echilibrul diferitelor mărimi de energii oscilatorii constituente a ceva modifică echilibrul energiilor oscilatorii constituente a altceva eliberând noi energii oscilatorii care pot intra într-un alt echilibru ce poate forma din nou altceva.
      La o scară mai mare:
      H2 + O = apă (2 forme gazoase invizibile ochiului formează o forma lichidă vizibilă aflată în altă stare de agregare aflată într-un alt echilibru la altă scară dimensională)

      În accepțiune personală, Teoria Bosonului Higgs (un fel de constantă a vitezei luminii) dorește să explice că în jurul acestuia este energia oscilatorie constituentă a tuturor energiilor interacționale ce formează echilibrele fizic dimensionale: de la celula vie a unei materii organice, … un grăunte de nisip, Terra, galaxiile până la tot universul cunoscut.

      https://www.youtube.com/watch?v=02Kgf9dCgME

      De unde vine denumirea „particula Lui Dumnezeu”
      GENEZA: Cap 1:31 „Si a privit Dumnezeu toate cate a facut si iata erau bune foarte” – Un ECHILIBRU a tuturor legilor guvernante.

      Cel mai mare haos, dovedit științific, în acest univers suntem noi, ca oameni care încă nu am găsit echilibrul legii guvernante a energiilor de interacțiune a echilibrelor pe suprafața noastră terestră.
      Și după ce se strigă Evrika constatăm că mai există câte un ansamblu de principii care formează principiul descoperit :)

  8. Una dintre cele mai bune prezentări a modelului Lorenz a fost făcută de profesorul Tim Palmer, Oxford University, anul trecut.

    Întreaga conferință, intitulată Teoria și geometria haosului pot prezice lumea? merită urmărită.

    De reținut și părerea de rău a profesorului Palmer că enorma contribuție a lui Ed Lorenz la fundamentarea științei haosului și fantastica descoperire a efectului fluture nu au fost răsplătite cu premiul Nobel.

    • Era matematician in primul rand, mai mult decat climatolog, si stiti cum e treaba cu matematicienii relativ la premiul Nobel !!! Multumiri pentru conferinta T. Palmer!

  9. Am citit o parte buna din ultimul raport al IPCC și exista acolo o fraza care arata bună credință a unor autori. Ea se refera la recunoasterea incapacitatii modelelor actuale de a reconstitui (a „prezice” inapoi) evenimente termice cunoscute din trecutul pre revoluția industriala. Autorii spun acolo (nu am acum textul la îndemână) ca pentru a modela variații termice mari din trecutul apropiat al Pământului trebuie invocate alte mecanisme decât concentrația de CO2 din atmosfera. Din cate-mi amintesc ei nu dezvolta ideea specificând care ar fi aceste mecanisme, dar este un pas important spre recunoașterea faptului ca modelele actuale sunt departe de acuratețea promovata mediatic. Orice om de știință care pretinde ca poate prezice variații posibile de 2 grade, dar nu poate explica variații de 10 grade din trecutul pre-industrial al Terrei are o mare problema de credibilitate.
    Cat despre modelele macroeconomice din raportul IPCC este destul sa citești doar titlurile subcapitolelor ca sa-ti dai seama ca trăim în sfera fabulatiilor. Economiștii nu pot prezice nici ce se va întâmpla anul viitor dar pot calcula cât ne va costa tranziția energetica sau cât ne va afecta financiar absenta ei. Totul calculat în dolari pana în 2100.

    • Una din primele predicții false făcute de oamenii de știință despre inevitabila catastrofă climatică a fost popularizată de canalul CBS și dizgrațiatul comentator Dan Rather în martie 1982. Publicul american putea afla, de exemplu, că temperaturile urmau să crească galopant, că suprafețe imense din Florida și alte zone litorale urmau să fie acoperită de apele oceanice, crescute datorită topirii ghețarilor din Antarctica, precum și alte nenorociri asemănătoare.

      Cireașa de pe tort mi s-a părut ideea dl. Rather de a prezenta publicului un tânăr deputat din statul Tennessee, pre numele său Al Gore, care n-a găsit nimic mai bun de spus decât să-l critice pe președintele Reagan că a făcut economii bugetare în domeniul științei climatice.

      Detalii,
      https://twitter.com/i/status/1780229477265485883

  10. Ce mama zmaului de fenomen a fost asta? Nu ca a plouat foarte mult fie si in desert, ca tot e vorba despre haos (inundatii punctuale in desert se intimpla mult mai des decit crede lumea), si ca a inundat un oras care nu (prea) are canalizare, nu asta e de mirare ci, daca nu e o iluzie optica sau vreo facatura AI, varsarea de apa din Marea Rosie spre oras! Banuiesc ca vintul puternic a miscat mase mari de apa.
    https://www.youtube.com/shorts/FzJQWbaDfbc

  11. In perioada covid, perioadă în care pentru prima dată a dispărut subit gripa cea de toate zilele, datorită intoxicării și apariția miliției care sorta ea informațiile a ceea ce este adevărat sau FAKE, am dat de un blog foarte bine documentat (care era catalogat ca fiind un fake) depre INGINERIA GENETICĂ, viruși, covid, poluare!
    O știință ce cuprinde foarte multe variabile și miliarde de combinații posibile. O situație similară, ca număr de variabile și combinații posibile.
    Un titlu interesant atrage atenția asupra înțelegerii complexității:
    „The Epistemological Crisis in Genomics” (https://viroliegy.com/2022/01/26/the-epistemological-crisis-in-genomics/)
    O foarte bună definiție a dat-o în DEX Tudor Vianu:
    EPISTEMOLOGIE sf [At: VIANU, M. 83 / Pl: ~ii / E: fr épistémologie] 1 Parte a gnoseologiei care studiază procesul cunoașterii așa cum se desfășoară în cadrul științelor, mijloacele de cunoaștere, VALORILE ȘI LIMITELE CUNOAȘTERII. 2 Teorie a cunoașterii științifice.

    O foarte interesantă carte a lui T. Vianu este „Filosofia culturii si teoria valorilor” cu pasaje întregi care îndeamnă la o reflexie asupra culturii și valorilor de acum.

  12. O știință avansată in înțelegerea a ceea ce vedem, simțim și aflăm este fizica cuantică.
    Odată lansată teoria existenței unui element comun identic ce există în tot și toate: oxigen, carbon, fier, aur, … in întreg cosmosul pe care îl cunoaștem.
    Așa zisa „particulă a Lui Dumnezeu” științific denumită boson care creează volumul materiei.
    Demonstrația fizică a acestei teorii a fost realizată la CERN. Dar demonstrația a dus la descoperirea și a altor elemente ….
    Cu toate descoperirile și științele actuale vedem că ne cufundăm în tot mai multă necunoaștere și tot mai multe combinații nereușite ale elementelor fixe sau variabile ale cunoașterii.
    Natura reacționează așa cum vrea ea nu cum am vrea noi încurcați în științe.

    • Domnu’ Tecton, finetea intelegerii domneavoastra e uimitoare. Un boson „creeaza” volumul materiei, cum de nu stia nimeni pina acum? Cind mergeti sa va ridicati Nobelu’?

        • Nope. Bosonul Higgs, ca oricare alt boson e un force carrier. Nu „formeaza” masa a nimic. Mecanismul Higgs nu are vreo treaba nici cu volumul a ceva, orice ar fi acel ceva, are partial treaba cu o parte din masa unor particule cu masa de repaus nenula si nici macar cu toata masa respectivelor particule. In nici un caz nu creaza volum, asta e o prostie si nimic altceva. Aveti o intelegere cu totul proprie a lucrurilor. Continuati, domnu’ Tecton, va pot rezerva ca si altora o stiva de pari. Personala.

    • O fi votka de vina? Cum puteti scrie asemenea aberatii:
      „Cu toate descoperirile și științele actuale vedem că ne cufundăm în tot mai multă necunoaștere și tot mai multe combinații nereușite ale elementelor fixe sau variabile ale cunoașterii.”

      Va simtiti ca o broasca care sare in beton abia turnat?

  13. „Frica pazeste pepenii”. Frica se afla la baza deciziilor irationale pe care le iau oamenii atunci cand li se arata imagini apocaliptice cu planeta rosie (Terra, nu Marte) sau cand li se da un ultimatum climatic, prin care este impusa ecologizarea fortata. Liderii politici (de stanga marxista) vor sa se legitimeze in fata lumii prin astfel de „alarme” si sa para singurii „salvatori” ai lumii. Ecuatiile matematice sau alte studii stiintifice bazate pe un aparat matematic solid nu-si mai au rostul si nu mai sunt luate in calcul atunci cand vine „apocalipsa”. De frica, oamenii voteaza cu unicul „partid” politic care-i poate „salva”.

  14. Domnilor/doamnelor spre ce ne îndreptăm oare? Unde este progresul și evoluția în aceasta lume condusa de astfel de lideri de doi bani? Moristi de vânt ineficiente care „salveaza” planeta de la pieire? Metaversul lui Zuckerberg prin care tinerii se rup de lumea reala și trăiesc într-una paralela? Panouri solare chinezești care produc doar atunci când Zeul Amon Ra binevoiește sa apară? Mașini electrice care rămân în pana când se consuma vreo baterie? Distrugerea de industrii petroliere, in numele ecologizarii fanatice, industrii care ne-au adus astăzi la un nivel maxim de civilizație?

    • Ei na, Aston, se pare ca sunteti proaspat pe blogul asta. Aveti de citit cel putin un an ca sa intelegeti. Va doresc succes si bun venit.

  15. mai pe intelesul meu de muritor de rand:
    doua unde sinusoidale mai mult sau mai putin diferite se compun in paralel, iar prin interferenta rezulta tot o sinusoida cu variatie uniforma;
    daca urmarim in paralel doua astfel de unde compuse, fie ele model1 si model2, efectul unei perturbatii va influenta in mod similar ambele modele, iar valoarea amplitudinii la momentul perturbatiei va fi usor de determinat deoarece sinusoida fiind uniforma, o eroare in determinarea acestui moment nu va conduce la o eroare sensibila in determinarea amplitudinii;
    daca insa le inseriem astefel incat a doua sa aiba o lege de variatie dependenta de variatia celei dintai, vor rezulta secvente repetitive de variatii neuniforme
    daca urmarim in paralel doua astfel de unde compuse, fie ele model1 si model2, in lipsa perturbatiilor externe vor fi predictibile, chiar daca predictia e destul de complicata;
    daca insa asupra modelului 2 la un moment dat va interveni o perturbatie minora, sa zicem o bataie de aripi de fluture, orice eroare in derminarea momentului perturbatiei va conduce la o eroare majora in determinarea amplitudinii la momentul respectiv, din pricina neuniformitatii legii de variatie;
    cu alte cuvinte, o bataie de aripi de fluture ar putea grabi sau intarzia aparitia uraganului cu, sa zicem, o nanosecunada, dar nu il poate crea sau impiedica;
    pe de alta parte, daca amplitudinile sunt de fapt niste variabile care mediaza valorile instantanee, precum o temperatura medie, legea de variatie a valorii medii poata capata uniformitate si modelul poate deveni predictibil

    • cu observatiile:
      – conditiile initiale diferite sunt asimilabile unor perturbatii initiale, iar o diferenta minora, neidentificabila, conduce la un defazaj necontrolat intre momentele reale si cele prezise, chiar daca nu isunt influentate amplitudinile
      – cand modelul depinde de doi parametri defazajul dintre efectele produse nu poate fi determinat cu o precizie acceptabila in cazul in care se utilizeaza valori medii; daca pentru simplificare se inlocuiesc legile de variatie instantanee cu legi de variatie a valorilor medii, aceasta conduce la erori incontrolabile in predictia amplitudinilor, deoarece prin medierea momentelor de maxime negative si maxime pozitive nu se va putea determina in mod realist cand amplitudinile celor doi parametri se cumuleaza sau dimpotriva, se compenseaza

  16. Despre relevanța sensibilității condițiilor inițiale în modelele climatice IPCC

    În ciuda lipsei de dovezi științifice care să susțină ideea că o aripă de fluture ar putea crea o tornadă în Brazilia, opinia predominantă, chiar și în rândul multor oameni din domeniul științelor atmosferice continuă să fie că efectul este, într-adevăr, posibil.

    Întrebare: Dacă fluturele lui Lorenz nu bate din aripi în Brazilia, ci într-un borcan din camera dumneavoastră, mai poate influența formarea unei tornade?

    Răspuns: În ceea ce privește fluturele din cameră – chiar și într-un borcan din cameră – sigur, cred că este probabil ca acesta să afecteze în cele din urmă vremea la scară largă. Priviți lucrurile în felul următor: Temperatura are o influență dinamică prin flotabilitate. Căldura disipată de fluture ar putea încălzi camera cu câteva zeci de microkelvins, să zicem. Această creștere a temperaturii va modifica fluxul de căldură între casă și mediul înconjurător, ceea ce va schimba în cele din urmă temperatura a unui pachet de aer cu câțiva nanokelvins.

    Apoi, înainte să vă dați seama, o parte din aer de mărimea statului Illinois are o temperatură diferită cu poate câțiva picokelvins. Vă garantez că că, dacă luați un Global Circulation Model (GCM) și schimbați temperatura aerului de deasupra statului Illinois cu câteva picokelvins (având în vedere o precizie aritmetică suficientă) că acest lucru va duce la o divergență a prognozei pe scară largă, în timp infinit. Eu nu am văzut vreun indiciu nici în sistemele dinamice teoretice nici în experimentele numerice care să sugereze că lucrurile s-ar întâmpla altfel.

    Citate din Raymond Thomas Pierrehumbert FRS este Halley Professor of Physics la University of Oxford. Anterior a fost Louis Block Professor în Științe Geofizice la University of Chicago.

    Detalii,

    https://pielkeclimatesci.wordpress.com/2008/04/23/comment-on-real-climates-post-on-the-relevance-of-the-sensitivity-of-initial-conditions-in-the-ipcc-models/

    • Dl. Halley Professor of Physics Raymond Thomas Pierrehumbert FRS pare sa fi luat niste unitati de masura la intamplare, sigur preda fizica si nu economie politica?

      In primul rand, cred ca fluturele acela ar trebui sa dea din aripi cativa ani ca sa incalzeasca 50mc de aer dintr-o camera cu „câteva zeci de microkelvins”, adica cateva sutimi de grad Celsius. Eu cu siguranta nu as putea sa fac asta dand o singura data din maini.

      Apoi daca transferam 10 microkelvini din 50mc in 1 nanokelvin cu regula de 3 simpla obtinem 500 milioane mc de aer, care poate par multi, dar ar acoperi statul Illinois cu un strat gros de doar 3 mm.

      Intr-un fel are dreptate: daca introduc o schimbare cat de mica intr-un model climatic cu precizie infinita si astept un timp infinit, la un moment dat o sa observ o schimbare vizibila. Dar pe de alta parte lumea reala nici nu are precizie infinita, nici nu dureaza la infinit, asa ca nu vad cu ce ne ajuta asta in afara de a demonstra cat de inteligent e dl. Halley Professor of Physics Raymond Thomas Pierrehumbert FRS.

      • Merită citit tot thread-ul pentru a vedea cum șila ce nivel discută profesori de meteorologie, de geofizică și climatologi. Punctul de plecare este un citat din Lorenz (1972) găzduit de cartea The Chaos Avant-Garde: Memoirs of the Early Days of Chaos Theory, publicată în anul 2000:

        Returning now to the question as originally posed, we notice some additional points not yet considered. First of all, the influence of a single butterfly is not only a fine detail—it is confined to a small volume. Some of the numerical methods which seem to be well adapted for examining the intensification of errors are not suitable for studying the dispersion of errors from restricted to unrestricted regions. One hypothesis, unconfirmed, is that the influence of a butterfly’s wings will spread in turbulent air, but not in calm air.

        • Nu par toti profesori de meteorologie: cel putin dl. Ray Pierrehumbert, pe care l-ati citat si inainte, este Halley Professor of Physics at the University of Oxford, iar Gavin Schmidt e „climatologist, climate modeler”.

          Din pacate fraza asta mi se pare cea mai relevanta pentru toata discutia: „”We were just trying to make sure that a diversity of points was presented” (Gavin Schmidt), adica discutam de dragul discutiei.

          Autorul blogului porneste de la atmosfera cum exista ea in realitatea (adica un sistem deschis care primeste si pierde in fiecare secunda mult mai multa energie decat poate produce un fluture dand din aripi), iar interlocutorii lui pornesc de la modele climatice si sunt convinsi ca daca am avea destula putere de calcul, am putea sa rulam un model climatic pentru destule mii sau milioane de ani incat sa vedem o diferenta intre varianta cu bataie din aripi si varianta fara bataie din aripi. Probabil ca toti au dreptate, dar oare care opinie e mai relevanta pentru noi?

          Partea simpatica e ca l-am cautat pe autorul blogului (R. A. Pielke Sr.) pe Wikipedia si am descoperit ca in opinia lui efectul CO2 adaugat de oameni asupra incalzirii globale e sub 30% din efectele tuturor lucrurilor facute de oameni. Pacat ca articolul din Wikipedia nu da mai multe detalii.

    • In climatologia și meterologia modernă se utilizează in prognoze direcția vânturilor – cele 18 roze
      Lui Enoh i-au prezentate spre comunicare către folosul oamenilor după Potop 12 porți ale vânturilor și fiecare ce rol are. Din cele 12 porti numai 4 sunt pe deplin benefice oamenilor.
      Nu se știe dacă divizarea modernă in 18 a punctelor cardinale este mai bună decât cele 12 porți
      pentru simplul fapt că informația fundamentală este fragmentată iar interpretările pot fi diferite
      Atenție! Enoh a pomenit de existența a 7 continente, care au fost descoperite „științific” toate abia prin sec XV-XVI

      Ca efect direct în manifestări depărtate la scara mare poate fi posibil numai atunci când nu există nici o variabilă care să poată consuma aportul energiei adus de fluture, sau aportul lui poate declanșa alte energii certe care contribuie la formarea tornadei.
      Efectul fluture este cu mult predictibil și cert ca efect la scară mare atunci când acesta aduce modificări la scara mică acționând în efectul picăturii de apă spre exemplu. Picătura aprinde un pai care de prea mult fum tinde să stingă dar, vine fluturele care dă de 3-4 ori din aripi și focul se reaprinde și se extinde rapid.
      Da recunosc, este cam indirect. Dar cu numai câțiva microkelvins a reactivat energii mult mai mari într-un timp foarte scurt.

      Din câte știu vechii yoghinii utilizau noțiunea efectului fluturelui, dar intr-o cu totul altă interpretare, senzorială, de receptare a energiei vibrante generate de bătăile aripilor fluturilor. Și chiar au o poziție denumită poziția fluturelui sau mai au respirația fluturelui, …

  17. Există o asemănare între ne-predictibilitarea vremii și ne-predicbilitatea climatică?

    Răspunsul oficial a fost dat de IPCC încă din anul 2001:

    The climate system is a coupled non-linear chaotic system, and therefore the long-term prediction of future climate states is not possible.

    (Sistemul climatic este un sistem haotic neliniar cuplat și, prin urmare, nu este posibilă o predicție pe termen lung a stărilor climatice viitoare.)

    Detalii,

    IPCC , Working Group I: The Scientific Basis, Ch. 14 – Advancing Our Understanding
    https://archive.ipcc.ch/ipccreports/tar/wg1/index.php?idp=501

  18. Comisia Europeană (probabil vreun departament obscur) a lansat acum o vreme o directiva prin care dopurile de la sticlele de plastic trebuie sa fie legate de inelul de care sunt prinse și sigilate. Totul pentru ca dopurile sa rămână atașate de sticle și desigur sa nu polueze mediul. Ați reușit vreodată sa pierdeți vreun dop de sticla sau sa nu-l recuperați dacă v-a căzut pe jos? Eu niciodata in 45 de ani. Chiar acum mi-a dat sângele la un deget, pentru ca am desurubat dopul si am tras de el, nestiind ca pana și marca de apa mjnerala SPA a implementat directiva „dopuri”.
    Ii rog pe cei care trăiesc in SUA sa-mi confirme dacă exista astfel de sticle in magazine. Felicitări UE, este o mare realizare!

    • Si pe mine ma irita reglementarea aia. De 4-5 luni dopurile sint legate. Cum bine ziceti, chiar daca am scapat dopul pe jos, eae dar se intimpla, primul lucru a fost sa-l caut si sa-l insurubez la loc. Cred ca oricine face la fel. Acum timpenia asta ma determina ca primul lucru pe care-l fac dupa ce desurubez dopul e sa rup firicelele alea de plastic care-l tin legat. Ca-mi place sa beau apa din sticla/PET.
      Dar sint unii care n-au alta treaba decit sa ne faca vietile mai complicate spre a-si justifica posturile si la Bucuresti si la Bruxelles.
      As fi insa curios de un alt lucru: dopul e facut tot din PET? Pentru ca daca nu atunci reglementarea asta a facut ca reciclarea sa fie mai dificila pentru ca inainte de macinare ar trebui separate „sticlele” de dopuri.

      • Funcționarii europeni, la fel ca cei din PCR, trebuie sa producă ceva ca sa-si justifice salariile medii de 6000EURO/luna (net). Dacă nu s-ar fi legat de dopuri, s-ar fi legat de altceva, eventual de hârtia igienica de culoare verde.

  19. Prin clasa a Xa de liceu, sectia umanista ( ma amuza denumirea pentru ca ii numeam pe realisti, dezumanisti) la cursul de ” istoria literaturii universale”, Profa prin nu mai stiu ce ocolişuri mentale a ajuns sa afirme ca ” savantii manipuleaza vremea” . Instantaneu clasa s-a trezit din visare si zisu-mi-am ca ” frumusetea i-a luat mintile” caci, era foarte, foarte frumoasa Profa.
    Doveditu-s-a ca intr-adevar, savantii manipuleaza vremea fiind in razboi dovedit cu Sfantul Ilie insusi.
    Se vorbeste foarte putin despre aceste practici cu repercursiuni gravissime pentru regnul animal si vegetal, pentru sanatatea mentala a oamenilor si prestigiul meteorologilor si climatologilor.
    https://korii.slate.fr/et-caetera/dubai-pluies-torrentielles-inondations-manipulation-nuages-ensemencement-cloud-seeding-climat-meteo-eau-emirats-arabes-unis

    • Am vazut in multe locuri ideea asta, aceea ca harapii insaminteaza norii pentru ploaie. N-au decit. Am insa o problema cind vine vorba despre amplitudinea fenomenului produs acum citeva zile, cu producerea lui din cauze umane mai precis. Pe rind:
      – multa apa cazuta de sus, am vazut estimati pina si 270+ l/mp. Aia-i mult oriunde. Alea sint precipitatii medii lunare (importante ambele, „medii” si „lunare”) in Brazilia. (citeva luni pe an ploua mai mult, peste 300 l/mp, in restul anului mai putin dar asa-i cu mediile. Aici atita apa cazuta in citeva ore/zeci de ore cere o explicatie de la meteorologi. N-o avem sau n-am gasit-o eu.
      – vinturi puternice, 100 km/h. Adica diferente de presiune semnificative intre W – Golful Persic si sol (eventual Est – Golful Oman) si coasta Abu Dhabi-Dubai ca sa se miste aerul atit de repede. De unde diferentele astea de presiune? Cind si unde s-au format? De ce?

      Pastrez un scepticism prudent pina cind vad niste explicatii stiintifice asupra spectaculosului fenomen. (Am stat ieri de vorba cu un potential client din Dubai care mi-a spus ca e bai si ca vor reveni la lucru in citeva zile, nu pot ajunge la birouri). Am vazut intr-un loc si ceea ce cred ca e fake news, o tornada filmata intre zgirie nori. Scandalul vinde. Stiinta mai putin, nu face scandal, doar explica pe cit poate.
      La tema articolului nu e de exclus nici un efect fluture, ceva se va fi intimplat undeva care va fi declansat urgia din Golf, cred ca e posibil si asa ceva. Insa sa vedem datele si speram ca vom intelege ce s-a intimplat.

        • Va multumesc, domnule profesor. Am doua probleme cu studiul acela:
          – una ca amesteca si planificarea urbana. Nu zic ca nu e de luat in considerare, departe de mine gindul asta, insa eu o privesc ca pe o adaptare nu ca pe o cauza desi nu contest deloc ca antropizarea puternica a jucat un rol in ce-am vazut. De vazut insa o relatie de cauzalitate. E posibil si sa n-am dreptate insa ideea unor megalopolisuri in desert imi displace profund, e un ceva nu doar artificial ci si nefiresc in ele, Dubai, Abu Dhabi & stuff, oricit de spectaculoase or fi. Si chiar sint, cel putin in anumite zone. Prea moderne si prea ultratehnologizate pentru niste tari din Evul Mediu.
          – ideea controlului naturii de catre noi, ceea ce se poate sa fi incercat acolo mi se pare extrem de periculoasa. Putem discuta in literatura despre ucenicul vrajitor insa cel putin deocamdata opinez ca specia noastra ar cam trebui sa-si vada de lungul nasului indiferent citi bani are un seic sau altul.
          Banuind ca povestea va disparea din atentia publica in citeva zile sper ca se vor gasi fonduri pentru cei care vor cauta cauzele a ce s-a intimplat.

  20. Pandemiile din Imperiul Roman se corelează cu scăderile bruște ale temperaturii

    Noi date proxy ale temperaturilor și precipitațiilor din perioada Imperiului Roman arată că perioadele de răcire rapidă se aliniază cu cele mai grave trei epidemii de boli ale civilizației.

    Cercetătorii au descoperit că, după câteva sute de ani de climă caldă, umedă și stabilă, cunoscută sub numele de optimul climatic roman, a început o tendință bruscă de scădere a temperaturii în jurul anului 130 d.Hr. și a continuat până la sosirea ciumei Antonine, în 165 d.Hr. Temperaturile nu au mai revenit niciodată la căldura sau stabilitatea de la începutul Imperiului Roman. Ciuma lui Ciprian a lovit în jurul anului 251 d.Hr. pe fondul unei alte scăderi rapide a temperaturilor, care a durat o jumătate de secol. Prima pandemie de ciumă a sosit în jurul anului 541 d.Hr., când temperaturile erau aproape de cele mai scăzute măsurate de-a lungul întregii noi serii de date.

    O idee care, totuși, nu este prezentă în studiul de mai jos, este aceea că oamenii sunt de fapt o specie tropicală, mult mai bine adaptată la încălzire globală decât la răcire globală. O dovadă clară în acest sens este faptul că și în prezent victimele valurilor de frig sunt de zece ori mai numeroase decât victimele valurilor de căldură. Dar această dovadă nu servește actuala narațiune „corectă politic” și de aceea nu este prezentată/dezbătută în mass media cu aceeași frecvență și intensitate precum victimele valurilor de căldură.

    Detalii,

    Zonneveld et al., 2024, Climate change, society, and pandemic disease in Roman Italy between 200 BCE and 600 CE, SCIENCE ADVANCES, 26 Jan 2024, Vol 10, Issue 4, DOI: 10.1126/sciadv.adk1033

    • Este gresita afirmatia dv ca victimele valurilor de frig sunt de 10 ori mai numeroase decat cele ale valurilor de caldura. Valurile de cadura au adus mii de morti in Europa in ultimii ani, incomparabil mai multi decat valurile de frig (care au fost si mult mai putine).

    • Interesant articol. Autorea pășește cu grija pe terenul minat al subiectului. Ma mira ca afirmația repetata ca răcirea climatului a dus în trecut la creșterea mortalității a trecut de peer review. E drept ca autoarea citeaza studii anterioare.
      „Studies on late medieval and early modern Italy have shown that climate-induced food shortage likely played a role in catalyzing or exacerbating mass mortality events (52). It has been suggested that, in early modern Italy, episodes of short-term climate instability, especially rapid cooling, were associated with food shortage, social crisis, and epidemic disease (6, 53). ”
      Ca si in evul mediu sau epoca moderna marile epidemii au venit din Asia probabil ca rezultat al migrației și au dus la slăbirea ireversibila a imperiului roman. Practic mortalitatea ridicată a dus la declinul agriculturii și, în special, a capacității imperiului de a mobiliza suficienți soldați.
      Retragerea aureliana a fost la mai puțin de 10 ani de la „ciuma” lui Ciprian.

    • Foarte buna tema. In general perioadelor de răcire de la începutul primului mileniu li se suprapun migratiile dinspre zone mai reci spre cele calde, unde agricultura are inca randamente mai bune. Se pare ca au fost unul dintre catalizatorii miscarilor populatiilor germanice spre imperiu – bastarni, marcomani, goti…
      Perioadelor calde, optime, li se suprapune expansiunea diverselor civilizatii – mediteraneene de ex.
      Ciuma lui Iustinian -536 – a apărut pe fondul unui alt val de migrari spre sud (generic popoare protoslave dar si iranice sau de stepa, determinat de racirea vremii, se pare din cauza uneia sau a mai multor eruptii majore atât in america centrala cat si in indonezia si islanda : https://www.ancient-origins.net/history-important-events/climate-cataclysm-001360
      Expansiunea vikingilor a avut loc tot in perioada unui optimum si s-a restrâns si datorita racirii climei din evul mediu.
      Imperiul khmer a dat-o de gard odata cu modificarea musonului care i-a afectat performata agricola si implicit civilizatia urbana densa din zona capitalei si a centrelor importante.

      • Revin la ideea expusă anterior: oamenii sunt o specie tropicală, care, spre deosebire de „rudele” rămase în Africa, au fost capabili să migreze și să se adapteze la latitudini mai mari pentru că au descoperit/inventat focul, hainele și locuințele. Dar aceste descoperiri și adaptările care le-au urmat nu au schimbat fundamental codul genetic al lui Homo sapiens sapiens. De aceea, valurile de frig condinuă să facă de zece ori mai multe victime decât valurile de căldură.

        Am descris în detaliu acest adevăr fundamental cu ocazia prezentării Micii Glaciații din emisfera nordică (1300 -1850): Criza globală și răzvrătirea naturii. Ce se câștigă atunci când ceva se pierde?

        Scăderea temperaturii globale cu 2°C a generat o lungă succesiune de evenimente brutale și extreme: furtuni violente, perioade interminabile de ploi reci, veri cu secete devastatoare, iar pe deasupra, friguri feroce și înghețuri persistente. Perioadele de creștere a recoltelor s-au redus în medie cu trei săptămâni, asta însemnând fie o coacere întârziată, fie lipsa totală a coacerii. La nivelul Europei, s-a instalat o criză alimentară pe termen lung și pe teritorii vaste. Lipsa frecventă a recoltelor (cerealele putrezind pe câmp sau fiind distruse de grindină) și multiple perioade de secetă au produs o diminuare dramatică a resurselor de hrană disponibile. Penuria alimentară a condus la foamete prelungită, căreia i s-au asociat epidemii și, în final, un număr incredibil de victime, de ordinul zecilor sau sutelor de milioane…

        Multe zeci, poate sute de milioane de vieți, s-au pierdut din cauza foametei devastatoare, războaielor nemaipomenit de lungi (30 ani, 100 ani) și frecvente, pandemiilor pustiitoare (numai Moartea Neagră, 1347 – 1351, a produs între 70 și 200 milioane morți), secetelor prelungite, frigurilor năprasnice, inundațiilor catastrofale și altor cauze. Nu este întâmplător că exact în mijlocul secolului al XVII-lea, Thomas Hobbes a deplâns în capodopera sa Leviathan viața omului trăitor în vremea Micii Glaciații ca fiind săracă, urâtă, brutală și scurtă

        Arii întinse ale Europei, afectate de Războiul de 30 ani (1618 – 1648), au pierdut o treime sau mai mult din populația lor. În Franța, războiul civil numit La Fronde(1649 – 1653) a produs un milion de morți. Iar în Britannia, diverse războaie civile, între 1638 – 1660, au fost răspunzătoare pentru moartea a 7% din populație, mult mai mult decât cele 2% victime ale Primului Război Mondial.

        Sfârșitul secolului al XVII-lea a consemnat noi perioade de foamete, urmate de pierderi de vieți omenești. În Franța (1693 – 94), Norvegia (1695 – 96) și Suedia (1696 – 97), populația fiecărei țări s-a redus cu aprox. 10%. În Estonia și Finlanda, foametea din anii 1696-97 a produs moartea a 20%, respectiv 33%, din populațiile naționale.

            • Oi, si azi a nins aici, fulguiala doar. Dimineata au fost temperaturi pe minus, am gasit gheata in barca.
              Stau si ma intreb, aceeasi latitudine si totusi clima atat de diferita.
              Matusa mea in Baia Mare are smochini in floare in gradina.
              Abia stept sa am si eu.

  21. Foarte interesant! Am și eu o întrebare, referitoare la instalațiile eoliene:
    Este posibil, ca de la un anumit număr, aceste eoliene să funcționeze ca o frâna aerodinamică? Ținând cont de faptul că direcția generală de circulație a aerului este dată de efectul Coriolis. A făcut cineva o simulare, un calcul, o proiecție ceva?

    • Într-un articol din 2021 – Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei… – am scris, printre altele:

      …fermele eoliene produc ele însele perturbări ale curenților naturali de aer și amestecul stratelor de aer cald cu cele de aer rece. În consecință, pe lângă schimbări globale ale climei, se produc și schimbări regionale sau locale. De exemplu, Abbasi et al. (2016) au explicat că fermele eoliene de mari dimensiuni cu turbine înalte pot avea o influență asupra vremii, posibil asupra climei, datorită efectelor combinate ale deficitului de viteză a vântului pe care îl creează, modificărilor modelului de turbulență atmosferică pe care le provoacă și a rugozității peisajului pe care le sporesc.

      …Prin însăși natura lor, turbinele eoliene au un impact asupra a cel puțin trei aspecte ale vremii locale/regionale și, pe termen lung, ale climei: (1) temperatura, (2) vântul și (3) precipitațiile.

      De exemplu, Armstrong et al. (2014) prezintă un mecanism prin care fermele eoliene produc o creștere a temperaturii medii a terenului din jurul lor în timpul nopții. În principiu, turbulența crescută conduce la creșterea amestecului din straturile superioare și inferioare ale atmosferei în avalul turbinelor. Wang și Prinn (2010) au arătat că utilizarea turbinelor eoliene pentru a satisface 10% sau mai mult din cererea globală de energie în 2100, ar putea provoca o încălzire a suprafeței care ar depăși 1°C în jurul instalațiile terestre.

      …Un al doilea exemplu de influență climatică a fermelor eoliene se referă la așa numitul wake effect (efectul de dâră). Turbinele eoliene extrag energie din vânt, iar în aval există o dâră de la turbina eoliană, unde viteza vântului este redusă. Pe măsură ce curgerea vântului se deplasează în aval, se produce o răspândire a acestui curent, care revine apoi la condițiile de flux liber. Efectul de dâră reprezintă influența cumulată asupra producției de energie a parcului eolian, care rezultă din modificările vitezei vântului cauzate de impactul dintre turbine. Este important să se ia în considerare efectele de dâră ale parcurilor eoliene învecinate și impactul posibil al parcurilor eoliene care vor fi construite în viitor.

      Efectul de dâră poate reduce semnificativ vitezele vânturilor cu până la 70 km/oră în aval pe suprafețe relativ mari (Fig. 1 și Fig. 2). Această situație poate crea probleme economice semnificative pentru că apare o competiție când ferme eoliene multiple sunt construite în aceeași regiune și folosesc același vânt.

      Efectul de dâră va modifica și precipitațiile locale, pentru că vântul din aval are mai puțină energie și acest lucru afectează umiditatea relativă a aerului, care este o funcție de energia conținută în aer. Cu alte cuvinte, extrăgând energie cinetică din vântul care suflă spre turbine, acestea au potențialul de a modifica umiditatea relativă a vântului din aval.

      Figurile 1 și 2 au fost realizate deasupra a două ferme eoliene din Marea Nordului, offshore Danemarca. Se poate lesne observa că prezența morilor de vânt cauzează efecte de dâră semnificative și două situații atmosferice diferite, care vor modifica regimul precipitațiilor din zonă. E vorba de un front de aer rece și umed care trece peste suprafața mai caldă a mării.

      Despre frânarea aerodinamică produsă de turbinele eoliene nu cunosc studii publicate. Dar, dacă aș fi un profesor de specialitate și aș avea la dispoziție un tunel aerodinamic performant, i-aș sugera unui doctorand să modeleze și să studieze această situație.

  22. Apropo de aceasta tema, care, desi poate fi perceputa drept abstracta sau metaforica, poate tangenta o realitate concreta, chiar prezenta. Ar putea sa apara un „efect fluture” in Orientul Mijlociu? Israel a atacat in timpul noptii Iranul cu drone, se pare prin survolarea spatiilor aeriene ale Siriei si Irakului. Un punct de vedere avizat ar fi mai mult decat binevenit. Ce ar trebui facut ca acolo sa nu aiba loc o bataie de aripa de fluture, geopolitic vorbind?

  23. Compania Transelectrica a fost felicitată de oficiali ai Uniunii Europene și, în special, de comisarul european pentru diversitate și incluziune, pentru inițiativa de a trimite nu unul ci doi directori la parada LGBTQ2A+ de la Berlin de anul acesta. Nu este singura companie românească ce se aliniază valorilor democratice europene, și Transgaz a trimis un director și două secretare la aceeași paradă.

    Conform oficialilor companiei, în actualul context de extindere a rețelei este foarte important ca lideri ai acesteia să participe la toate evenimentele trans. „Am înțeles că va fi cu paradă și tot și am pregătit special pentru această paradă un transformator de înaltă tensiune, mândria industriei românești, o adevărată mândrie tehnologică”, a declarat Ion Pavel, unul din delegații români la paradă.

    Compania speră ca prin această măsură să răspândească bunul renume al inginerilor români în străinătate. „Dacă e trans, e bine ca Europa întreagă să știe că suntem lideri în Balcani la așa ceva!”.

  24. OFF TOPIC

    Scoția a făcut mari promisiuni în materie de climă. Acum sunt „inaccesibile”.

    În ciuda progreselor semnificative, Scoția nu reușește să reducă emisiile vehiculelor, să treacă la pompele de căldură și chiar să refacă turbăriile, a declarat guvernul.

    Promisiunile privind clima sunt greu de respectat. Scoția este cel mai recent și poate cel mai surprinzător exemplu.

    Detalii,
    https://www.nytimes.com/2024/04/19/climate/scotland-climate-target-scrapped.html

    • Nu cred ca este atat de surpinzator.
      Dupa politicienii cu nume de pesti precum somon si pastrav au ramas doar cu … lipitori.
      :))

      Pacat ca UE nu face o Directiva care sa le permita sa se alature cand vor ei.
      O sa vorbesc cu mult iubitele mele prietene sa faca lobby in Germania.
      Una mai sexoasa ca alta. Fara gluma.
      Pariez ca tot tuica de Zalau sau Satu Mare o sa ia locul I cu coronita.

      La concert ar trebui sa fie imitatoar(i)(e) de Gigi Marga si Luigi Ionescu cu melodia M … pardon …
      Lalele
      Lalele
      Frumoasele tale
      Lalele

  25. Prețul ridicat al energiei electrice în UE

    Prețul energiei electrice pentru gospodării este din ce în ce mai scump în UE, în comparație cu alte economii performante, posibil din cauza folosirii pe scară tot mai largă a energiilor intermitente și cu densitate energetică redusă (solară + eoliană).

    Gospodăriile din UE plătesc aproximativ 250 EUR pe MWh sau 25 eurocenți/kWh, adică de 2 ori costul din SUA, de 3 ori costul din China, de 2,5 ori costul din Coreea de Sud sau de 5 ori mai mult costul din India.

    Mai mult de o treime (37%) din costurile gospodăriilor sunt taxe – TVA, taxe regenerabile și de mediu.

    Datele se pot regăsi în recent publicatul Studiu privind prețurile și costurile energiei – Evaluarea impactului asupra gospodăriilor și industriei: ediția 2023

    Sursa:
    European Commission, Directorate-General for Energy, Smith, M., Jagtenberg, H., Lam, L. et al., Study on energy prices and costs – Evaluating impacts on households and industry – 2023 edition, Publications Office of the European Union, 2024, https://data.europa.eu/doi/10.2833/782494

    • Un citat din Sn Narci:
      Nu stiu domn Robert dar si prin Romania s-a ajuns sa avem preturi negative la electricitate. Cu alte cuvinte sa fii platit ca sa-ti incarci masina electrica :). In multe tari din europa pretul energiei electrice a ajuns in zona negative tocmai datorita eolienelor si fotovoltaicelor. O fi bine, o fi rau, sa ziceti si voi :)

      Cred ca-si numara margelele in rosaraiul noii religii verzi.

      • Ce legatura au taxele cu preturile? Pretul barilului este acelasi peste tot in lume si cu toate acestea in Europa 1 l de benzina sau de motorina costa mult mai mult fata de SUA. Asta deoarece mai bine de jumatate din pretul motorinei si a benzinei sunt taxe (TVA, accize etc).

        Uite aici preturile la energie electrica in timp real in Europa https://euenergy.live/?date=2024-04-22

        • Mai Narci iar ai ouat un ou de aur:
          „Ce legatura au taxele cu preturile?”
          Nu ma pot opri din ras; „Somebody Please Help Me”

        • Politica UE este deindustrializarea la ordin politic !! Toate masurile sunt luate din motive ideologice si ulterior transpuse politic cu ajutorul mass media, fele si fel asa zisi intelectuali, cercetatori. S-a constat intre timp ca 50 % dintre tinerii intre 20 – 30 de ani nu sunt dispusi la nici un efort !!! Polarizarea si radicalizarea societatilor continua, rusii si chinezii rabdatori, astepta momentul oportun sa ne dea in cap.

          • Ceva se mișcă în Germania din moment ce Die Welt a început sa publice articolele lui Bjorn Lomborg despre costurile ascunse ale energiei verzi.

    • Nu numai absenta resurselor naturale in Europa contribuie la aceste preturi. Cam 37% sunt taxe adăugate de guvernele europene in special TVA, dar nu numai. Interesant este ca și în UK și Australia prețul energiei este f ridicat și cred ca tot din cauza taxelor mari.
      Piața europeană a energiei este o construcție bizara în care pretul este stabilit la nivelul sursei cele mai scumpe si intermediarii fac mai mulți bani decat producătorii.

      • Se poate specula (nu am date precise la îndemână) că o bună parte din acele 37% taxe sunt dirijate spre subvenționarea energiilor intermitente și nefiabile, ceea ce constituie o distorsionare a pieței libere pentru producătorii de energie.

        • Poate nu stiati ca TVA se aplica la pretul care include accizele si alte „cersificate” „verzi”.
          Adica europenii platesc TVA si la taxe.

          • Figura 20 din raport conține defalcarea prețului electricității plătite de europeni în intervalul 2010-2021. Pe lângă prețul propriu-zis al electricității, prețul final mai conține: TVA, taxa pentru regenerabile, taxa nucleară, taxa pe mediu, taxa pentru capacitate, taxa pentru rețea și altele. Netrăind în UE, unele taxe îmi sunt necunoscute/neclare.

            • Domnule profesor, taxele astea ne sint neclare si traitorilor in Romania. Apar pe facturi, si pe cele de firma si pe cele de locuinta, nu stim ce sint, de ce sint, de cind sint si nici ce se face cu banii aia. Banuiesc ca doar specialistii in fiscalitate pot sa spune cu subiect si predicat cind au aparut ele, ca de ce cam banuim toti. Un articol detaliat pe Constributors cred ca ar sparge.
              Eu nu sint interesat/am lucruri mai interesante de facut decit sa scotocesc prin birocratie dar nu-mi inchipui ca e dificil sa compileze cineva reglementarile in domeniu oricit de stufoase si/sau absconse ar fi. Sau cine stie, o fi ceva de alde EY & stuff, azi miine or lua Nobel din de-astea!

            • Aceste rapoarte mai mult ascund decat releva „filosofia” comu’istoida.
              Deoarece una este sa spui ca fiscalizarea muncii este 40+ % din total brut
              si alta este cand realizezi ca pt 10.000 net trebuie sa platesti statului inca aprox 6.400 – 6.500.
              In cazul combustibililor (alt ex)
              pretul la robinetul rafinariei: 2 lei / litru
              vin accizele 200%: 2 + 2×2 = 6 lei / litru
              la acest „pret” se aplica TVA: 6 x 1.19 = 7.14 lei / litru
              fireste ca mai sunt si alte „maruntisuri”…
              astfel incat se ajunge la 7.4, 7.5 lei / litru
              dar la fel este si in cazul electricitatii
              la pretul de vanzare al producatorului
              se adauga toate accizele si „cersificatele” verzi…
              si la final (suma totala) se aplica si TVA

  26. Domnule Crangaru, credeti ca sistemul THOR testat in Africa, Dragonfire pe care britanicii il testeaza in Ucraina sau noua arma pe care americanii spera sa o testeze intru-un conflict nu foarte indepartat, pot perturba atmosfera terestra?
    https://www.wpafb.af.mil/News/Article-Display/Article/1969142/enemy-drone-operators-may-soon-face-the-power-of-thor/,
    https://www.science-et-vie.com/technos-et-futur/guerre-anti-drones-la-premiere-arme-a-micro-ondes-de-haute-puissance-de-la-marine-americaine-pourrait-etre-testee-en-2026-133160.html

    • Nu pot perturba atmosfera terestra Clement. Dealtfel e o intrebare fara sens adresat Domnului Cranganu.
      Mai bine mi-o adresati mie ori lui Baba Vanga.

        • Am inceput sa ma uit la un asa-zis documentar pe Netflix despre cum incendiile din desertul Kalahari au cica o influenta directa asupra florei si faunei din Brazilia.
          Dar apropo Baba Vanga, primul episod se termina cu un copac-smochina imbatranit care elibereaza nutrienti in sol.
          Or fi realizatorii documentarului niste cripto-pro-arsonisti climatici?
          :))

            • O vorba din ai mai bătrâni spune ca vremea se strica întotdeauna in perioada când pica Pastele evreiesc😉. Noroc cu dvs ca ati mentionat ca e Pesach-ul(uitasem desi in fiecare an e aceeasi poveste) ca altfel eram pe cale sa încep a crede in schimbarea climei.
              Nu-i bai, ca dupa Pesach vin Floriile😀.

            • @Nman
              Ca tot vorbim despre patternuri climatice. Ce spuneti asta este un pattern. In Romania se mai cheama „ploile de primavara”. Aici la fel.
              Si asta nu e datorita diasporei evreiesti. Sunteti un om cu umor…
              PS.
              1. Englezii cand erau buluc peste India, editau un almanah agricol anual; incercand sa prezica venirea musonului pentru facilitarea insamantarilor.
              2. Aici inca se mai publica dupa niste reguli vechi, poate e doar traditie britanica.
              3. Probabil predictiile din almanahurile agricole sunt mai precise decat vrajeala din modelele statistice de prezicere a climei, vremii.

            • Partea si mai interesanta este aceea ca Pastele(toate cele 3) nu pica la aceeasi data.
              Un alt pattern este vara indiana in NA, l’été de saint martin in Fr, la noi parca martinii de toamna.
              Ambele cad intr-un interval in care se face trecera intre anotimpuri – uneori mai rapida, alteori ma târzie. Cert e ca traditia ne spune ca nu se intampla dd azi, de ieri. Da ma rog, traditiile astea datează de dinaintea „istoriei”, cumtrambiteaza gazetele când dau de cate un maxim de temperatura. Ca istoria musai a început o data cu prima masuratoare meteo acceptata!

  27. OFF TOPIC
    Am ajuns absolut din intamplare la profesorul roman de fizica de la Universitatea din Portsmouth
    Daca nu este complet nebun s-ar putea ca a descoperit ceva fenomenal.
    https://www.youtube.com/watch?v=lYwMX3KbGBI
    https://www.port.ac.uk/about-us/structure-and-governance/our-people/our-staff/melvin-vopson

    Imi amintesc cum glumeam cu colegii la facultate cand ne spuneam unul altuia „Mai taci ca creste entropia” .
    Vinul rosu pe care il foloseste in interviu mi-a atras atentia.
    Este irelevant daca este vin kosher sau nu.
    Sarbatori pascale fericite!

    :))

      • Tanti Lizuca, locuiesc in München care nu e tocmai la munte și a nins și pe aici! Altceva mai aveți de adăugat sau sunteți numai așa cu treabă?

        • In München ninge si in mai uneori, la fel ca si in Romania, ceea ce spuneti confirma ca clima s-a dat peste cap. Batul are 2 capete, sa stiti. Aveti grija ca poate intra unde nu trebuie!

          • Păi și care era treaba cu răspunsul pentru Monica? Că la munte…
            Observ că din rândurile enoriașilor verzi ni se atrage des și doct atenția să nu confundăm vremea cu clima. Dar când folosește narativului încălzirist, vremea se transformă rapid in climă fără pic de jenă!
            Curat murdar cum s-ar spune, coană Lizuca!

            • treaba e ca am eu un peste in acvariu care a dat aiurea din coada, scuzati deranjul creat

  28. Domnul profesor intelege ca pe contributors isi dau cu parerea si cei care au competente in stiintele inexacte .
    Si pe urma, vorba lui Nenea Iancu in „Trenul de placere” :” Lasa frate copilul sa intrebe, c’asa invața”.
    In ’88, ’89, ’90 Romania colabora cu mare succes in domeniul receptiei prin sateliti in domeniul meteorologic via mapn cu China, RDCoreana, RDG.
    Fizicienii ceia sunt acum raspanditi pe unde nici cu gandul nu gandeau , fericiti ca au invatat ce sunt microundele si ce vor ele de la Profesor Inginer-doctor Nicolae Sotirescu.
    Si dansul s-a exilat cu voia superiorilor, in Canada. Ei da, despre vreme si vremuri este vorba.
    Actualmente tehnologia HAARP este functionala in 5 regiuni de pe planeta si ca ne place sau nu ne place, rodul cercetarilor fizicienilor este resimtit atat in cer cat si pe pamant.
    https://fr.m.wikipedia.org/wiki/European_Incoherent_Scatter_Scientific_Association

  29. Earth’s Day 2024

    Se sărbătorește astăzi. Dar ieri, am fost luat pe neașteptate citind un lung eseu în publicația alarmistă The New York Times. Titlul eseului este (aparent) profetic:

    Climate Doom Is Out. ‘Apocalyptic Optimism’ Is In.
    Focusing on disaster hasn’t changed the planet’s trajectory. Will a more upbeat approach show a way forward?

    Ce să fie oare? Va renunța mass media liberală și alarmistă la profețiile sale apocaliptice în favoarea unui ton mai echilibrat, bazat pe realități clare și vizibile pentru toți ochii fără ochelari „verzi”? Eu aștept cu încredere.

    P.S. Acum 10 ani, credeam că voi scrie în fiecare săptămână despre „catastrofele” inimaginabile pe care le-ar produce fracturarea hidraulică a argilelor în România și în alte țări. După doar doi ani subiectul alarmist a devenit istorie și azi nu mai scrie nimeni decât pentru a sublinia triumful unei tehnologii revoluționare de la începutul secolului al XXI-lea. Se pare că și subiectul climatic va fi împins on the back burner.

    • Ignorarea seriilor de cutremure din Moldova spre Dobrogea, pe lângă cea mai periculoasă zonă seismică Vrancea, ce sau declanșat numai în urma seriilor de prospecțiuni prin fracturare nu este deloc bine. In cazul nostru concret mai avem și o centrală atomică. O fi ea „sigură” dar și Fukushima a fost o centrală sigură, care acum a ajuns la o soluție presus sigure de deversare a conținutului radioactiv in ocean.
      Prin scoarța terestră intervenția umană a lăsat cam prea multe cavități goale sau umplute cu altceva.

      Cel mai recent caz de intervenție umană cu un impact mic este cel de la Slănic Prahova care dacă nu ar fi lovit o comunitate nici nu ar fi fost mediatizat.
      Aici nu s-a surpat terenul datorită depunerii candidaturii ci poate chiar datorită „activității” președintelui CJ PH în urma sesizărilor „alarmiste” ignorate.

      • Ignorarea seriilor de cutremure din Moldova spre Dobrogea, pe lângă cea mai periculoasă zonă seismică Vrancea, ce sau declanșat numai în urma seriilor de prospecțiuni prin fracturare nu este deloc bine.

        Din nou, ca și acum 10 ani, incultura face ravagii: nu există nicăieri în lume prospecțiuni prin fracturare [hidraulică de mare volum]. Prospecțiunile geologice, geofizice, geochimice etc. sunt cercetări preliminare oricărei explorări și exploatări și nu includ operațiile complexe ale unei fracturări hidraulice. Chiar și unicul foraj săpat de Chevron la Pungești nu a inclus fracturare, fiind destinat doar colectării de carote pentru a se analiza conținutul lor de material organic (TOC – Total Organic Carbon). Numai dacă TOC depășește un anumit procentaj (min. 2%), formațiunea probată de vine „target” și urmează dezvoltarea lucrărilor de explorare, fiind posibil propusă pentru exploatare prin fracturare. Ori, în Moldova și Dobrogea, prospecțiunile executate 1în serii” nu au ajuns să fie finalizate prin explorare și exploatare.

        E foarte trist și descurajant să constat că și după 10 ani de educație științifică, pe care am făcut-o opiniei publice din România, prin articolele și cartea mea din 2014, vechile mituri fracktiviste, bazate pe o incultură crasă, refuză să moară…

        • OK, „simplele” prospecțiuni din zona RO au scos la lumină un efect de fluture.
          Case Closed – never fracking
          Avem un TEXAS!
          A intrat într-un proces „tectonic” ireversibil până la formarea unui nou echilibru?!
          Din 2022 au apărut mici cutremure dar tot mai frecvent
          https://www.texastribune.org/2022/02/08/west-texas-earthquakes-fracking/

          TEXAS noiembrie 2023
          https://www.texastribune.org/2023/11/08/earthquake-west-texas-oilfield-fracking/

          Avem și un SLĂNIC Prahova, aprilie 2024 !
          Unde la o altă scară unde apare acțiunea unui alt lichid care a înlocuit un lichid existent
          https://www.puterea.ro/de-ce-s-a-produs-surparea-strazii-din-centrul-orasului-slanic-prahova/

          Unde mai punem seriile de cutremure din GORJ care au fost resimțite binișor de îngrijorător la peste 100 km distanță!
          La peste un secol de extracții tot mai intensive efectele secundare puse în dezbateri dar ignorate au ajuns atât de evidente încât … „și pietrele vor striga”.
          Vedem că pentru Texas oamenii de știință sunt cam sceptici în privința faptului că fenomenele se vor opri numai prin diminuarea sau chiar stoparea activității.

          • Îmi mențin afirmația despre lipsa culturii de specialitate. Se pare că nici nu puteți citi cu atenție. Iată, de exemplu, care este subtitlul articolului din 2022 despre cutremurul din Texas pe care l-ați citat:

            The 5.2 magnitude earthquake is tied for the fourth strongest in Texas history. It occurred in an area where oilfield companies have long been injecting wastewater from fracking underground.[s.m.]

            Se pare că sunteți un cititor recent al articolelor mele de pe Contributors. Pentru că, atunci când s-a produs roiul de cutremure din Oklahoma, am explicat în detaliu cum s-a produs și de ce nu se mai produce acum – ZERO efect fluture.

            Pe scurt, pentru că nu-mi place trag clopotele pentru o anumită persoană care nu aude bine:

            Wastewater este apa de zăcământ care însoțește fiecare extragere a petrolului și a gazelor naturale. Acești combustibili fosili s-au format pe fundul unor mări sau oceane, de aceea este absolut firesc ca extragerea acestor hidrocarburi să producă 9 galoane de apă de zăcământ pentru fiecare galon de țiței (petrol + gaze). Și acest raport există indiferent dacă extragerea este clasică sau prin fracturare. Acea apă este de multe ori mai sărată decât actuala apă marină și nu are nicio întrebuințare practică. Doar undeva prin Ohio se împrăștie iarna pe drumuri în locul sării solide.

            După separarea celor trei componente (apă de zăcământ, petrol și gaze) ale lichidului extras, fie clasic, fie prin fracturare, injectarea apei de zăcământ este o obligație pentru firma de exploatare. Există o reglementare drastică a activităților de injectare apei de zăcământ (cele 90% ale fluidului original), care au loc în foraje săpate special. Injectarea nu se face niciodată în forajele care au fost fracturate hidraulic.

            Uneori, injectarea apelor de zăcământ lubrifiază niște falii „adormite”, care se activează momentan producând mici cutremure. Dar această activare apare și din cauza nerespectării reglementărilor existente. De exemplu, în Oklahoma, unii operatori și-au permis cu de la sine putere să adâncească forajele de injectare aprobate oficial pentru a economisi bani și timp legate de noi permise și noi lucrări de foraj. Adâncirea ne-autorizată a adus apa de zăcământ în imediata apropiere a unor falii pasive („adormite”), declanșând mici cutremure. Interzicerea acelor activități ilegale și săparea unor noi foraje de injectare în zone cu geologie cunoscută și controlabilă a redus practic la zero activitățile seismice din statul Oklahoma.

            Dacă aveți curiozitatea să studiați activitățile seismice ale unor state precum Pennsylvania, Ohio, Colorado, North Dakota, West Virginia, Arkansas și altele, unde mii de foraje au fracturate hidraulic, veți descoperi că nu există nicio manifestare precum cele din Texas și Oklahoma.

            Pe scurt, fracturarea hidraulică per se produce doar niște micro-seisme cu magnitudini negative (!), insesizabile pentru orice ființă, ele fiind monitorizate numai cu aparatură extrem de sensibilă.

            Repet un îndemn pe care l-am făcut și altor comentatori ca dvs.: Înapoi la școală! Dacă ați depășit vârsta școlarizării, încercați să recitiți articolele mele de pe Contributors și cartea mea din 2014.

          • La fel cum ați remarcat faptul că nu aud bine, la fel ați remarcat și faptul că și „Money TALKS” în aplicarea corectă a principiilor științifice necesare:
            – „ Există o reglementare DRASTICĂ a activităților de injectare apei de zăcământ” – (știința intervine prin cadrul legislativ)
            – „unii operatori și-au permis cu de la sine putere să adâncească forajele de injectare aprobate oficial pentru a economisi bani și timp” TIME IS MONEY
            – ar fi de adăugat „politically correct”
            Chiar și aceste numai câteva elemente ar trebui să atragă atenția domeniilor științifice și mediului academic care se pare că deseori nici ele nu aud prea bine în zgomotul generat în acest context climatic dezechilibrat, cu probleme tot mai multe care trebuiesc rezolvate într-un timp tot mai scurt.

            Închei cu un reportaj al celor de la Recorder făcut la firul ierbii (un caz care din păcate nu este singular sau tipic numai pe plaiurile noastre), în care soluțiile și tehnicile elaborate (din alte domenii) sunt benefice pe termen scurt și mediu însă punerea în practica este alta https://recorder.ro/video-pe-urmele-mafiei-gunoaielor/

            Țin să precizez faptul că am o deosebită considerație și stimă pentru profesia și unele din titulaturile pe care le dețineți intr-un mod binemeritat.
            Singurul domeniu care nu reprezintă deloc știință este inteligența artificială care odată ce a „învățat” principiul Time Is Money nothing else, toate celelalte derapaje și decalaje vor fi accentuate cu mult mai mult într-un timp și mai scurt.

            • Nu am de gând să îmi mai pierd timpul discutând cu oameni care cred că seriile de cutremure din Moldova spre Dobrogea, ce sau declanșat numai în urma seriilor de prospecțiuni prin fracturare. (greșeala gramaticală vă aparține)

              Dacă doriți să ignorați datele și pe oamenii de știință care știu mult mai multe decât puteți știți dv., alegerea vă aparține.

              Puneți-vă în scenă fanteziile infantile în altă parte.

  30. A doua zi după Ziua Pământului 2024

    Ce urmează pentru Antropocen?

    Cercetătorii analizează semnificația și consecințele deciziei de a respinge desemnarea „Antropocenului” ca epocă geologică oficială.

    La sfârșitul lunii martie, Uniunea Internațională de Științe Geologice (IUGS) a emis o declarație: Procesul de vot care a respins identificarea Antropocenului ca epocă geologică oficială cu câteva săptămâni mai devreme a fost soluționat, iar votul negativ a fost valabil.

    Declarația a venit după o discuție aprinsă despre validitatea votului și dacă Subcomisia pentru Stratigrafie Cuaternară (SQS) a respectat statutul Comisiei Internaționale de Stratigrafie (ICS).

    …Antropocenul nu este un eveniment… și nu este strict geologic, deoarece combină criterii sociale. Este, de fapt, interdisciplinar, la scară locală până la regională și întotdeauna supus reinterpretării.

    Ce mai plănuiesc să facă antropocen-iștii, se poate citi în articolul citat mai sus, publicat astăzi, a doua zi după Earth Day 2024.

  31. Stiati de Institutul pentru Viitorul Omenirii? Care-ntre altele studia din 2005 extinctia umana, nici mai mult nici mai putin! La Oxford, ca doar nu la Caracal s-a rasturnat carul, nici la Berlin, ce muschelkalku’ si buntsandsteinu’ meu. Da’ l-au inchis marti pe saispe, ca nici Elonie Musca si nici Dustin Moskowitz n-o sa bage bani la nesfirsit in filozofeniile lu’ Nick Bostrom (asta-i tarimbetele-ala care crede ca traim intr-o simulare si-a speriat lumea cu AI-u’ ca sariti ca ne omoara, asa-i de destept. AI-u’. Si, cum altfel, sfatuitor al WEF, tarimbetele. Ce sotrilele mele).
    Asa ca n-am de ce sa ma mai mir ca vara-mea (fata desteapta, PhD acolo, inginerie) isi calculeaza amprenta de carbon.

    PS 1 – nu va bateti capul cu ce-s muschelkalkul si bundsandsteinul, (daca sinteti curiosi le gaseste Google), sint doua cuvinte care mi-au sunat intotdeauna „sod” (citeste „shod”, ardelenism pentru nostim, amuzant). La fel ca Faciesul de Sotrile (citeste Shotrile) o comuna in Prahova, suna amuzant.
    PS 2 – eu de Bostrom am aflat de la Sean Carroll dar am inchis dupa vreo ora, rezistind cu greu sa nu arunc monitorul pe fereastra. Sau macar o boxa. Sean Carroll insa are o rabdare de inger.

    • „On 05 February (Fig. 2A) a wavy polar jet was present… The resulting pressure gradient (Fig. 2C) gave rise to southerly winds, which advected the warm and more moist tropical Atlantic air over the Sahara desert and into Europe”
      „500 hPa geopotential height anomalies at the same time”: +500hPa=+50.000Pa=+0,5bar imi pare fabulos;
      „with a maximum IVT over northern Africa of 400–600 kg m−1 s−1”, „a weak to moderate AR…even though these IVT values are comparable to those estimated in the ARs that triggered the 10 largest floods in the Rhine catchment area in Germany from 1817 .” :
      asta imi „suna” cam 0,5tone (0,5mc apa lichida) per mp (500mm/mp) multiplicate cu fiecare m/s de viteza de deplasare

  32. OFF TOPIC
    https://www.msn.com/en-gb/travel/news/pompeii-discovery-as-ancient-but-perfectly-preserved-paintings-found-under-volcanic-ash/ar-BB1lsdL3?cvid=1daa6c111dca415e8e5ee6ed3bc8f67f&ocid=winp2shoreline&ei=8#fullscreen

    Se poate observa Apollo si Cassandra intr-una din poze.
    Cassandra nu a procedat precum in gluma: „daca fug zice ca sunt proasta, daca stau zice ca sunt *****. Mai bine ma impiedic si cad”.
    :))
    Si lui Apollo ar trebui sa i se faca proces public la CEDO si sa i se ceara despagubiri pentru ca i-a facut rau Cassandrei. Si fara smecherii de inadmisibilitate.

  33. Nu e cu fluture dar e interesant. In drum spre Apuseni am asistat pe 26 Oct 2018 la un fenomen atmosferic foarte frumos si interesant. Imediat ce l-am vazut am tras pe dreapta, nu prea era loc… Restul pozelor sint facute din parcarea de la Vestem. In dreapta e Valea Oltului, spre stinga (Est) incepe Fagarasul. Norul vine dinspre Sud si efectiv curge peste creasta de pe la Turnu Rosu pina pe la Chica Pietrelor/Vf. Budislavu, e foarte gros si compact, nu cred ca are 200m grosime. Imi spunea un amic din Sibiu ca l-a vazut din oras si crezut ca poate merge la schi! Ce m-a frapat e cit de clara ii e limita superioara, coboara din creasta urmind relieful.
    Enjoy:
    https://imgbox.com/2k3pVNxi
    https://imgbox.com/auOTtN2p
    https://imgbox.com/YoXeSoU4
    https://imgbox.com/SrkX6Whl
    https://imgbox.com/KSFCr5oj
    https://imgbox.com/NUIRqR5R

      • Nu stiu cum s-a intimplat asa ceva, explicatia norului astuia nu e in domeniul meu de competenta. N-am intrebat pe nimeni, doar mi-au spus citiva ca l-au vazut si ei. Pot banui ca nu e pentru prima oara insa nu mai mult de-atit. Sau o fi batut din aripi vreun fluture la Brezoi sau la Horezu. Sau prin Bucuresti, ca in Bucale se intimpla toate, nu faci ceva fara sa comenteze Ferentariu’. Poate si Cismigiu’, ca astia le are p-astea cu orice de oriunde, ei pur si simplu stie.
        Ora la care am facut pozele era cam 3 PM, pozele sint cumva contre jour, Soarele era undeva in dreapta mea, spre SW. Temperatura la Vestem, probabil 300 m sub baza norului era undeva la 20 C, era placut afara cit am fumat o tigara. Nu stiu cit a durat fenomenul, am plecat, mai aveam citeva sute bune de kilometri de condus si abia asteptam sa ascult urletul motorului la 7000 de ture in sus pe Valea Ariesului la apus. Life can’t get any better than that!

        • 7000 de ture? Doar daca aveti masina cu motor Wankel. In mod sigur Narci va va invidia.
          In rest felicitari pentru asemenea vizaje vazute cu proprii ochi.
          Numai bine Dom Far de Nume si la mai multe.
          Pe curand si Paste Fericit in continuare.

          • Yep, intra in limitare la 7400, unul dintre cele mai bune si placute motoare natural aspirate in 4 cilindri facute vreodata. O Honda Accord, la voi Acura TSX, tare rau imi pare ca am vindut-o.

            • @ Robert 26/04/2024 La 2:01
              Nu sint fan Wankel. Ideea e excelenta insa uzurile motorului sint gigantice. Altminteri sint multe modele Mazda care-mi plac mult, de la MX 5 (nu pot fi client de decapotabila insa masinuta e foarte misto) la actuala Mazda 3 care mi se pare o masina excelenta. Si frumoasa foc. Daca ar avea macar 200 de cai ar fi o optiune.
              Dar au cistigat Le Mans, asta nu-i de colea. E drept cu motorul 787, natural aspirat, Otto. Si-mi place mult „indrazneala” lor de a ataca piata „sfintei triplete germane”. Din pacate motorul de 6 cilindri in linie asezat longitudinal nu va fi pus pe o Mazda 6 ci pe ceva SUV-uri, ca asta cere piata. Dar eu nu pot fi client de SUV. Si asa masina pe care o conduc azi e cu 250 de kile mai grea decit vreau eu.

            • Va vad ca va plac motoarele. Si mie. Am avut un WV diesel din ala avansat. Dieselgate ca sa spun. Pornea la prima cheie la minus 27.
              Regret masina aia cum regretati Honda dvs.

    • am vazut asa ceva alaltaieri dimineata la nivel de brazda pe camp; practic un film laminar care de-abia ar ajunge pana la brau, doar ca la partea superioara nu era neted, ci in forma de dinti de ferastrau; la ses asa ceva se intampla in mod normal dimineata, dar la munte pot fi conditii similare si la alte ore;

      • Cunosc fenomenul in Platoul Padis. Acolo se intimpla seara din cauza ca in Sesul Padisului (extremitatea lui Vestica) e o turbarie care incalzindu-se peste zi devine volant termic. O ceata se formeaza la inceputul noptii si se prelinge pe platou, e groasa cam pina la genunchi, uneori fiind asa de deasa ca nu-ti vezi bocancii. Daca e si Luna plina e absolut magnific, molizii negri „rasar” dintr-o „pajiste” alb argintie care se misca! Fenomenul e intotdeauna semn ca noaptea va fi rece si calma si ca a doua zi dimineata va fi vreme frumoasa. (Temperatura normala noaptea in august e 11-13 grade. Daca e mai mare e semn de vreme proasta. Daca sint 18-19 grade noaptea in august e semn de furtuna).
        Mai e ceva simpatic. Fiind un platou inchis (si endoreic – adica nu comunica la suprafata cu alte piraie si riuri, cele doua piraie care-l strabat se pierd in subteran) aerul rece sta jos si cind cobori in Platou dinspre Glavoiu vii dintr-un aer mai cald. Diferenta intre temperaturile stratelor se simte foarte bine si e marcata si de … De? De?
        N-o sa ghiciti veci. De mirosul de mincare care se gateste pe platou! Fara gluma, sint 2 locuri pe traseul turistic Glavoi-Padis unde uneori seara se simte mirosul mincarii care se gateste la peste 2 km de tine! :))) Daca doriti vi le marchez pe harta.

        • Sunteti un mare iubitor al naturii. Sa va destainui din cultura celor numiti aici „First Nation”.
          Si ei vad semnele schimbarii vremii. De exemplu:
          Daca castorul inoata la adancime inseamna ca va fi frig la noapte.
          Daca caprioara sta lushita la umbra inseamna ca e cald.
          Daca gastele zboara de la sud la nord inseamna ca vine primavara. Daca zboara de la nord la sud, vine toamna.
          Daca 98% dintre sefii de trib spun ca va fi frig iarna, inseamna ca asa e.
          Si mai sunt dar le-am uitat.

    • E ceață groasă de pe munte, pt cei care stau in zona nu e nimic senzațional dar la oraș nu ai cum sa o vezi lăsându-se peste blocuri. Acum imi dau mai bine seama de ce strămoșii noștri erau panicati de fenomene ale naturii de genul, ca nu le puteau explica.

  34. OFF TOPIC

    Vietnamul solicită o producție mai mare de cărbune pentru a evita pene de curent în timpul verii

    Nivelul scăzut al lacurilor de acumulare amenință să reducă producția de energie hidroelectrică

    Importurile de GNL devin prea scumpe pentru națiune

    Vietnamul îndeamnă minerii să maximizeze producția de cărbune înainte de lunile fierbinți de vară, fiind cea mai recentă națiune emergentă care apelează la acest combustibil fosil pentru a face față creșterii consumului de energie.

    Detalii,

    https://www.bloomberg.com/news/articles/2024-04-24/vietnam-calls-for-more-coal-output-to-fend-off-summer-blackouts

  35. OFF TOPIC
    Clima si tantaroaicele (ca numai ele inteapa) o sa faca Europa o mare mlastina si cu vegetatie luxurianta?
    Nici nu o sa mai fie nevoie de vaccin pentru calatoriile in destinatii exotice!
    Carmol o fi bun la ceva sau doar ca ersatz de bautura trecuta prin paine?
    :))

    https://www.irishtimes.com/environment/climate-crisis/2024/04/25/mosquito-borne-diseases-spreading-in-europe-due-to-climate-change-says-expert/#:~:text=Prevalence%20of%20illnesses%20such%20as,over%20the%20past%2080%20years&text=Mosquito%2Dborne%20diseases%20are%20spreading,breakdown%2C%20an%20expert%20has%20said.

  36. OT. Tocmai ce mi-a venit in feed. Ford si-au anuntat datele pe primul trimestru. Au vindut 10 000 de automobile electrice pierzind la fiecare 132 000 de dolari. O intrebare apare imediat: cit costa de fapt cu totul sa fabrici un automobil electric?
    Sa pierzi 1.3 miliarde de dolari ca sa vinzi 10 000 de prostii la moda, cred ca H. Ford i-ar da afara in suturi pe managerii de azi.

  37. Ford’s electric vehicle unit reported that losses soared in the first quarter to US $1.3 billion, or US$132,000 for each of the 10,000 vehicles it sold in the first three months of the year.

    https://www.ctvnews.ca/mobile/autos/ford-just-reported-a-massive-loss-on-every-electric-vehicle-it-sold-1.6861922

    Aici sunt incluse și cheltuielile cu cercetarea si proiectarea. Se pare ca singurele vehicule electrice la care nu are pierderi mari sunt autoutilitarele comandate de US Post.

    • Elon daca ar fi mai culturalizat ar fi putut sa raspunda nu cu „Iti multumesc” ci sa ii aranjeze nevestei un curs de gatit incepand cu pasca moldoveneasca.
      Ca sa nu manance copii junk food.
      Deja jumatatea mea a dat iama in pasca moldoveneasca cu toate ca nu s-a racit inca complet.
      Si face niste grimase de placere si are o gestica care ma fac sa ma simt … inadecvat in alte domenii.
      :))

      • Dom Durak, daca tot vorbiti de consoarta dvs, sa va spun de a mea.
        E o „big girl”, merge pe diesel nici decum pe pasca.
        Cand merge in spate se aude „bii bii bii”
        Daca poarta pantofi cu toc „she strikes oil”. Am fost contactat de BP.
        Ieri mi-a batut primarul in usa. M-a rugat sa incerc s-o conving sa nu mai faca jogging ca cica strica trotuarele.
        Cat despre faptul ca va simtiti inadecvat, e ceva simbolic.

    • Un start-up cu sediul în Washington, D.C., numit Last Energy, dezvoltă în prezent un proiect de microreactor de 20 de megawați, menit să aprovizioneze industria petrolieră. Recent, compania a montat un prototip de 22 de tone al acestui reactor cu ajutorul unei macarale la intrarea în DC Convention Center, coincizând cu o conferință în curs de desfășurare privind centrele de date (mari consumatoare de electricitate).

      John Chaplin, un vicepreședinte al Last Energy, a transmis site-ului de știri Tech Brew că energia nucleară nu ar trebui privită ca o tehnologie înfricoșătoare. El a explicat că expunerea prototipului a avut ca scop sublinierea acestui aspect. În plus, el a precizat că termenul „micro” poate fi relativ, având în vedere că prototipul are o înălțime de patru etaje.

      Last Energy intenționează să expună prototipul în mod permanent într-un loc din Washington DC frecventat de pietoni, ca o reclamă permanentă și un mijloc de familiarizare a populației din capitala americană cu abordarea inovatoare a energiei nucleare.

      Detalii și video-uri ale SMR-ului din Washington D.C.: https://www.wusa9.com/article/tech/washington-dc-small-nuclear-reactor/65-c873d830-f18a-48a4-b5d7-ee85e79ba679

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. 2024 este Annus Mirabilis: Patru cărți publicate ca singur autor (o tetralogie) -Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature; The Dynamic Earth - Introduction to Geology and Climate Change, KendallHunt; Clima în schimbare De la frică la realitate, Editura Trei/Colecția Contributors. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Cumpara cartea de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro