Eșecul e singura certitudine când politicul face jocurile acolo unde nu ar trebui

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) sunt două exemple în care rețeta dintre incompetență, nepăsare și politizare excesivă dărâmă două instituții de reglementare care gestionează piețe foarte importante. Nota de plată vine pentru noi toți.

Sub paza ASF, piața de asigurări s-a dus în cap. Șefii ASF, răsplătiți. Șoferii, pedepsiți.

Astra, Carpatica, City Insurance, Euroins – toate aceste falimente sunt eșecurile unei instituții de reglementare putrede. ASF ar fi trebuit să se asigure că aceste lucruri nu se întâmplă. În schimb, tot ei au ignorat ani de zile problemele acestor companii care au dat faliment și, în loc să intervină, au dat amenzi care au crescut bugetul instituției. ASF știa încă din 2020 că cerințele de capital ale Euroins nu sunt îndeplinite. În anul în care City Insurance a intrat în insolvență, conducerea ASF și-a acordat și bonusuri de performanță. Ani de zile, ASF a ignorat și prețurile de dumping pe care le-au practicat unele companii și astfel aceste companii au ajuns să aibă cote foarte mari de piață. ASF nu a ținut cont de reclamațiile cetățenilor la adresa abuzurilor unor asigurători și a aplicat amenzi insignifiante, fără vreun efect. Astfel de exemple arată cum ASF nu își îndeplinește rolul de supraveghere a pieței și de protejare a consumatorilor. De aceea, am propus o lege pentru a responsabiliza conducerea ASF, pentru ca ASF să realizeze studii de piață relevante și să determine abuzul de poziție dominantă sau prețurile de dumping, iar angajările să se facă în mod transparent. În ceea ce privește pe cei din conducerea autorității, am propus ca Parlamentul să poate destitui din funcție personalul ASF care nu își îndeplinește obligațiile și să îl înlocuiască cu profesioniști care cunosc domeniul, au capacitatea să asigure respectarea legii şi să aducă un echilibru pe piaţa asigurărilor.

Ultima găselniță a ASF este pedepsirea disproporționată a șoferilor din București și Ilfov. Într-un raport din luna iulie, ASF propune tarife de referință draconice pentru aceștia. Conform geniilor ASF, dacă ești un șofer care nu a avut în viața lui un accident, tot trebuie să plătești un fel de pedeapsă colectivă pentru că locuiești în București, pentru că zona geografică este un nou criteriu de risc. Unele tarife propuse de ASF pentru șoferii din București sunt mai mari decât prețurile practicate de asigurători. Guvernul a prelungit plafonarea prețurilor până în septembrie, dar este posibil ca atunci când intervenția statului se va opri prețurile să explodeze. După ce deja falimentele de până acum i-au costat, tot pe șoferi, 1,2 miliarde de euro.

Dar șefii ASF sunt bine mersi. În plină criză provocată de falimentul Euroins, fostul președinte al ASF (propus de PNL) a primit lunar un salariu de peste 12.000 de euro și încă o dată câte un salariu sub forma primei de vacanță, primei de performanță și a primei cu ocazia zilei ASF. PSD și PNL și-au împărțit din nou funcțiile de conducere la ASF la finalul anului 2023. Incompetența acestei instituții nu ne costă doar salariile de mii de euro, ci ne costă zi de zi prin prețuri mai mari la asigurări.

Politicienii numiți în fruntea ANCOM, fără legătură cu domeniul, fug după vrăjitoare.

Cu ASF ne-am lămurit. Vedem că se întâmplă și la ANCOM. Tot la finalul anului trecut, Parlamentul condus de PSD și PNL a validat noi membri în conducerea ANCOM, după ce la șefie fusese scos de la naftalină și numit în mai 2023 un (fost) membru PSD – Valeriu Zgonea. Candidații PSD și PNL la funcțiile de vicepreședinte nu au știut să răspundă la întrebări tehnice de bază.

După ce în 2017 existase deja precedentul cu fostul președinte ANCOM, Adrian Diță, a încercat să pună în cap ANCOM de mai multe ori, încercând să populeze instituția cu propriii prieteni, și a fost destituit de Parlament înainte să afecteze și mai mult activitatea autorității, Valeriu Zgonea acționează mai subtil. A încercat să creeze o poliție a internetului, sub pretextul transpunerii Regulamentului privind o piață unică pentru serviciile digitale. Siguranța pe internet este sub semnul întrebării și e nevoie de măsuri, am scris inclusiv despre cum acționează rețelele de traficanți online pentru recrutarea victimelor. Regulamentul european propune măsuri pentru a asigura un spațiu digital mai sigur, în special prin obligarea furnizorilor să creeze mecanisme de raportare a abuzurilor. Dar ANCOM nu a înțeles asta și, în schimb, a propus detașarea polițiștilor la ANCOM, ca să verifice conținuturile din online și să poată amenda pe oricine.

Un alt mod subtil de a subjuga instituția a fost reorganizarea ei. La preluarea mandatului, Valeriu Zgonea a centralizat excesiv și a blocat instituția, în preajma Sărbătorilor de Iarnă. Angajați puși în fața unor ultimatumuri, departamente tehnice, logistice și aparatură modernă afectate.

În luna august, ANCOM vine cu noi idei de majorare a tarifelor pentru utilizarea resurselor de numerotație, vrea sa ia bani în plus de la operatori. În mod evident, creșterile de prețuri le vor simți tot consumatorii. Tot românii vor deconta, deși PSD și PNL se jură pe roșu că nu mai cresc taxele, iar cheltuielile curente ale ANCOM nu justifică această majorare de taxe.

Și la ANCOM, șefii sunt plătiți cu bani grei. Am aflat asta în 2024, pentru că până acum salariile erau secrete. Președintele are un salariu de 12.000 de euro pe lună, vicepreședinții, 9.000 de euro pe lună. Iar soția lui Valeriu Zgonea, angajată în aceeași instituție, câștigă 6.000 de euro lunar.

Ne-am luptat mult împotriva politizării acestor două sinecuri. Instituțiile de reglementare ar trebui să fie lăsate să își facă treaba, să fie conduse de specialiști, să fie independente. Politicienii și clicile din fruntea statului nu vor asta, iar oamenii plătesc din banii lor nu doar pentru salarii indecente, ci și pentru decizii și actiuni nefaste.