luni, decembrie 9, 2024

Leul la rascruce – partea I

Moneda nationala a Romaniei, leul, a fost introdusa pe 22 aprilie 1867. De atunci, istoria leului a fost la fel de zbuciumata si a reflectat fidel si inevitabil istoria tarii. Au fost, in esenta, patru „lei”. Primul a durat si cel mai mult, optzeci de ani, desi a fost marcat de numeroase episoade de volatilitate – ca, de exemplu, atunci cand Romania a parasit legatura fixa cu aurul („gold standard”), in 1914. Au urmat legaturi fixe, necesare pentru o tara si o economie mici, cu dolarul si Reichsmark, insa trendul de depreciere a continuat, exacerbat si de vremurile tulburi din anii ’30 si ’40. Al doilea leu a fost introdus cu brutalitate si fara niciun anunt prealabil de catre noile autoritati comuniste pe 15 august 1947. Intentia si efectul au fost de a expropria averile claselor medii si instarite. Acest leu a durat numai cinci ani, pana pe 28 ianuarie 1952, cand, din nou fara sa previna pe nimeni, guvernul comunist a introdus al treilea leu, ce avea sa dureze pana dupa Revolutia din 1989. Aproape toata lumea care are ghinionul sa fi depasit treizeci de ani isi aminteste de acest al treilea leu. Nefiind convertibil inainte de 1989, nelegat nici de aur, nici de valuta, penultimul leu a fost supus unor deprecieri regulate, care s-au transformat in inflatie galopanta in anii ’90. In fine, al patrulea leu a fost introdus la 1 iulie 2005, este convertibil in intregime de la inceputul anilor 2000 si, teoretic cel putin, urmeaza sa fie inlocuit de moneda unica a Uniunii Europene in anul 2015. Relativ la lunga si zbuciumata lui istorie, volatilitatea ultimelor luni pare nesemnificativa. Economia Romaniei in 2012 este mult mai mare, mai complexa si mai intregrata decat a fost vreodata istoric; asa ca volatilitatea, chiar daca este mica la scara istorica, are un impact mult mai rapid si mai profund.

Ce determina rata de schimb?

Rata de schimb intre doua monede nationale este determinata de doua seturi de factori: fundamentali si tehnici. Factorii fundamentali sunt, la randul lor, de doua feluri: cantitativi (care se pot masura precis) si calitativi. Facturii fundamentali cantitativi se refera la situatia relativa a celor doua economii si includ nivelul dobanzilor si al inflatiei, cresterea (sau scaderea) economica si productivitatea. Factorii fundamentali calitativi sunt reprezentati de claritatea si puterea statului de drept si, in particular, de dreptul la proprietatea privata si de dreptul contractual, de stabilitatea politica, de libertatea presei s.a.m.d. Factorii tehnici se refera la lichiditatea pietei, fluxurile de capital (de exemplu, repatrieri de profituri, investii straine, fonduri UE, bani trimisi de diaspora), cantitatea de bani aflati in circulatie, regulile si restrictiile bancilor centrale s.a.m.d.

In general, piata ratelor de schimb (si a produselor derivate aferente) este considerata cea mai mare (ca volum) piata financiara din lume, cea mai putin manipulabila si controlabila de autoritati sau jucatori si cea care reflecta cel mai rapid si corect fluxul de informatii despre factorii discutati deja. Tot ca observatie generala, se poate afirma ca, pe termen scurt (zile, saptamani), cursul este determinat mai mult de factorii fundamentali calitativi si, in consecinta, poate fluctua in mod imprevizibil. Pe termen mediu (ani) si lung (decade), cursul tinde sa se stabileasca in jurul a ceea ce economistii numesc valoarea de echilibru. Aceasta valoare este in esenta derivata din puterea relativa de cumparare („purchasing power parity”). Cel mai simplu mod de a intelege acest concept este de a considera un grup de bunuri si servicii comune (locuinta, mancare, comunicare, calatorie, etc.) in doua tari diferite, de a insuma pretul acestor bunuri si servicii si de a le raporta unul la celalalt, rezultatul fiind valoarea de echilibru a celor doua monede. Economistii calculeaza tot timpul (mai complex si mai dinamic) aceste valori de echilibru, dar cursul real variaza semnificativ in jurul ei.

Euro versus Leu

Consideratiile generale de mai sus trebuie completate cu factorii specifici si relevanti ai economiei romanesti. In primul rand, trebuie observat ca exista o asimetrie de dimensiune. PIB-ul agregat al celor 17 tari din zona euro este de 9,5 trilioane euro – adica de aproximativ 69 de ori mai mare decat PIB-ul Romaniei, de 140 miliarde de euro. Cantitatea de bani (masa monetara) in circulatie se masoara prin trei indicatori principali – M1, M2 si M3. Acesti indicatori se masoara si se raporteaza lunar atat de catre BCE, cat si de catre BNR, folosind definitii identice, ceea ce inseamna ca cifrele sunt comparabile. Diferenta dintre indicatori este data de lichiditatea si mobilitatea diferitelor categorii de bani. Astfel, definitiile BNR sunt dupa cum urmeaza:

„Masa monetară în sens restrâns (M1) include numerarul în circulaţie (bancnote şi monede), precum şi depozitele care pot fi imediat convertibile în numerar sau utilizate pentru plăţi prin transfer bancar, denumite depozite overnight.

Masa monetară intermediară (M2) cuprinde masa monetară în sens restrâns (M1), la care se adaugă depozitele cu durata iniţială de până la doi ani inclusiv şi depozitele rambursabile după notificare la cel mult 3 luni inclusiv. Definiţia M2 reflectă interesul acordat analizei şi monitorizării unui agregat monetar care, pe lângă numerar, cuprinde şi depozite cu un grad ridicat de lichiditate.

Masa monetară în sens larg (M3) cuprinde masa monetară intermediară (M2), la care se adaugă instrumentele financiare tranzacţionabile emise de sectorul instituţiilor financiare monetare, instrumente ale pieţei monetare, în special acţiunile/unităţile fondurilor de piaţă monetară şi împrumuturile din operaţiuni repo (un grad sporit de lichiditate face ca aceste instrumente să fie substitute pentru depozite).”

In ultimele buletine statistice publicate de BCE si BNR, indicatorii masei monetare in mai 2012 erau dupa cum urmeaza:

Se poate observa astfel cu usurinta ca respectiva cantitate de bani in EUR este mult mai mare decat cantitatea de bani in RON, de exemplu M1 (numerarul) in EUR este de 250 de ori mai mare decat M1 in RON.

Aceasta asimetrie dimensionala a economiei si banilor romanesti fata de zona euro explica de ce, in conditiile unei convertibilitati depline, cursul EUR-RON poate fi puternic influentat de factorii tehnici si cei fundamentali calitativi. In practica, se intampla ca un numar mare de oameni, companii, fonduri si/sau banci sa doreasca in acelasi timp sa isi vanda toti leii (si sa cumpere euro la schimb). O astfel de debalansare subita, pe care am putut-o constata in ultimele saptamani (ilustrat in graficul de mai jos), are drept rezultat  o depreciere rapida a leului.

Pentru exemplificare aditionala, merita observat graficul cursului de schimb al monedei nationale a Ungariei in perioada de maxima tensiune cu UE, dar si evolutia ulterioara, cauzata de pasii inapoi pe care guvernul Orban a fost obligat sa ii faca. In cazul Ungariei, deprecierea maxima a fost de 20,3%.

O depreciere similara a leului in conditiile continuarii crizei politice si a tensiunilor cu UE ar insemna un curs de 5.2 lei pentru 1 euro. Faceti o pauza si ganditi-va ce ar insemna 5.2 lei la un euro pentru finantele personale, dar si pentru cele ale afacerilor in care sunteti implicati. Actualul Ministru de Finante, dl Florin Georgescu, care a mai indeplinit acest rol si in Guvernul Vacaroiu si care din 2004 este viceguvernator BNR, pare sa fi facut relativ rapid aceasta evaluare. “Sigur că nouă nu ne convine un curs depreciat, dar unele impozite şi taxe se calculează şi în funcţie de curs, deci ele înseamnă că ar genera venituri mai mari la bugetul de stat, dar nu ne ghidăm după acest parametru”, a declarat dl Georgescu pe 5 iulie 2012. Ducand acest rationament la concluzia lui logica, desi evident absurda, rezulta ca dlui Georgescu i-ar conveni poate un curs de 9 lei la euro ca sa isi dubleze anumite venituri din taxe?

BNR – ultimul aparator

Un vechi dicton in piete spune „sa nu pariezi impotriva bancilor centrale”. In cazul Romaniei, BNR are atat interesul, cat si mijloacele prin care poate influenta semnificativ rata de schimb in sensul reducerii volatilitatii si al ghidarii unei deprecieri lente, conforme cu factorii fundamentali calitativi (in special productivitatea). Trebuie spus din capul locului ca o depreciere lenta si continua leului, reflectand productivitatea mai slaba a economiei romanesti in comparatie cu zona euro, este un lucru pozitiv, pentru ca astfel ajustarea necesara se face treptat si echilibrele macroeconomice se mentin. Ce se intampla cand acest mecanism de ajustare dispare pentru ca rata de schimb este fixa sau nu exista? Raspunsurile se pot vedea studiind situatia Argentinei in 2003 si, respectiv, pe aceea a Greciei incepand cu 2010.

In octombrie 2008, profitand de panica si dislocatia din pietele financiare globale care au urmat falimentului Lehman Brothers, o serie de jucatori din piata locala si internationala au pariat pe deprecierea rapida si semnificativa a leului, urmand tactica speculativa clasica de a imprumuta lei la dobanzi mici pe termen scurt si de a cumpara euro cu ei. Aceasta tactica fusese facuta celebra in istoria pietelor financiare odata cu ziua de 16 septembrie 1992, cand fondul de investitii al lui George Soros a castigat pariul impotriva autoritatilor britanice. In Miercurea Neagra, cum a ramas cunoscuta, lira sterlina s-a depreciat cu mai mult de 6% intr-o zi fata de dolarul american, ca urmare a cererilor repetate de vanzare de lire sterline si a rezervei limitate de dolari a Bancii Angliei. Acest exemplu a aratat ca o banca centrala a unei monede relativ mici poate apara eficient cursul de schimb numai daca are rezerve suficiente de valuta precum si daca are controlul nemijlocit asupra dobanzilor pe termen scurt. In octombrie 2008, BNR a avut rezervele necesare si, ca atare, a putut apara cursul prin ridicarea dramatica a dobanzilor pe termen scurt ale leului, facand astfel foarte scumpa imprumutarea de lei. Astfel de dobanzi nu pot fi insa mentinute decat pe perioade foarte scurte de timp, altfel omoara creditarea la nivelul economiei.

Examinand ultimele date ale BNR (iunie 2012), se poate observa ca rezerva valutara este de 32,9 miliarde de euro in valuta si de 37,1 miliarde euro daca se include si rezerva de aur. In consecinta, raportul M1 (numerarul in lei) / Rezerva BNR este de 52%, iar raportul M3 (toti leii in circulatie) / Rezerva BNR este de 132%. Adica, chiar daca toti detinatorii de numerar din Romania s-ar prezenta in acelasi timp la BNR si ar cere sa fie schimbati in euro (ceea ce BNR este legal obligata sa faca), exista suficienti euro pentru a acoperi acesta cerere. Acest fapt este cunoscut de piete, ceea ce inseamna ca riscul unei astfel de panici subite este redus substantial.

Acestea fiind spuse, situatia se complica cand presiunea pe leu nu este numai de natura speculativa, ci si de natura fundamentala economica. Cu alte cuvinte, atunci cand companii, fonduri, banci si persoane iau hotararea ca din cauza situatie politice instabile sa isi schimbe leii in euro intr-o perioada relativ scurta de timp, BNR nu mai are motivul si utilitatea de a apara cursul cu dobanzi ridicate si este obligata sa cheltuiasca din rezerva valutara pentru a asigura o minima stabilitate a cursului. Rezervele nu sunt insa nelimitate, BNR nu vrea sa le cheltuiasca in mod pripit, iar alte arme din arsenal precum rezervele minime obligatorii ale bancilor au consecinte negative secundare importante.

In a doua parte, voi examina „euroizarea” economiei romanesti si impactul pe care l-ar avea un curs de 5,2 lei pentru un euro.

P.S. http://professional.wsj.com/article/SB10001424052702303740704577521210205236808.html?mod=WSJPRO_hpp_LEFTTopStories

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Aici doar Florin Georgescu poate replica.
    Care ar fi declarat ca nu e chiar atit de grava deprecierea leului; ba, ar fi chiar benefica pentru bugetul statului, care ar incasa mai multi bani.

  2. Foarte bun articolul, felicitari si astept partea a doua!

    Legat de rezerva BNR, faptul ca este atat de mare nu este o indicatie a faptului ca BNR vrea sa fie pregatita la „euroizarea” brusca a economiei? Nu este o rezerva valutara mare un indicator al „neincrederii” BNR in fundamentele economiei romanesti?

  3. Gestul lui Florin Georgescu e lipsit de bun simt. Imaginati-va la parastas un mesean comentand pentru vaduva „e pacat ca a murit saracul dar macar apucam sa mancam foarte bine pe seama mortii lui”. Chiar daca e adevarat, sa te bucuri public de necazul altuia e o dovada de nesimtire grosolana.

  4. @) Mihnea Vasilache
    Felicitari domnule pentru articol !
    „situatia se complica cand presiunea pe leu nu este numai de natura speculativa, ci si de natura fundamentala economica”
    in 20 si ceva de ani tara asta a fost vinduta bucata cu bucata – fripturistii au vindut fabrici, banci, resurse naturale etc. in interes personal – si-au vindut neamul pentru un pumn de galbeni.
    cu o educatie precara, resurse instrainate, fara capacitati de productie si mai grav cu o elita in bejenie viitorul nu arata bine.

  5. dar se intimpla si altfel:Soros a pariat impotriva unei banci centrale,nu,nu a romanicai!si a cishtigat.
    cei drept si ruminii il aveau pe stoica,ala de la caritas,pe care tov tatulici si funar il prezentau soros al ruminilor!si cite dreptate aveau….

  6. Deprecierea lenta si continua a monedei nationale, in conditiile in care exportul nu poate creste mai mult decat in prezent, nu reprezinta decat mentinerea populatiei intr-o stare de saracie permanenta si distrugerea clasei de mijloc, care a apucat sa se infiripe cu greu in ultimii 20 de ani.

  7. În 1867 Leul devenea moneda nationala a României.
    În 2012 experimentam o noua moneda : USLeul.
    Mai nou 1 euro = 4.58 USLei !

  8. buna seara

    Cursul este dat de Cerere si Oferta iar cele doua mai sunt influentate de factorii enumerati si sustinuti de dvs.Din pacate la noi oferta de euro ( in afara BNR) este extrem de redusa deorece nu avem intrari de capital in tara , nici remiteri de la „capsunari”, absorbtie de fonduri europene, exporturi pe alte zone decat UE etc.
    -deci cererea bate oferta clar si nu neaaparat din cauze politice cat la baza ar fi cauze pur economice(dupa cum bine at-i observat cu productivitatea muncii si structura economiei ).In Europa posibilitatea ca un guvern sa se intoarca la cmunism sau alta forma de conducere extrema este nula deci factorii politici care sa influenteze propietatea si investitiile nu sunt
    Ramana cei economici ( structura economiei , fiscalitate, ) si bineinteles Coruptia care face ca disponibilitatea de investitii a oricarui investitor sa dispara brusc si pt totdeauna.

    Am rugamintea si pretentia la dvs sa nu cadeti in capcana politica si sa oferiti o analiza obiestiva a factoriilor economicicalitativi si cantitativi.

    PS
    Va rog sa uitati la pereche PLN/EUR sa acolovom vedea diferenta dintre economia noastra si cea poloneza

    Cu respect

    George Popovici

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihnea Vasilache
Mihnea Vasilache
Mihnea Vasilache are 17 de experienta in finante petrecuti la New York pe Wall Street si in City la Londra. In ultimii ani a fost responsabil de fonduri de investii in valoare de mai mult de 2 miliarde de euro. De-a lungul timpului Mihnea a fost in mod constant implicat in Europa de Est si Romania si in continuare acorda selectiv servicii de consultanta strategica si financiara pentru mari companii romanesti in situatii complexe sau dificile. Mihnea are un MBA de la Harvard Business School si a absolvit cursurile de Matematica si Economie ale Wesleyan University, SUA. Este un mandru absolvent al Colegiului National Sf Sava din Bucuresti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro